-2-

Cercetatorii de la Spitalul din Rhode Island si de la Brown Medical School au aflat ca insulina si receptorii acesteia din creier scad semnificativ in fazele incipiente ale maladiei Alzheimer si ca aceasta scadere se accentueaza pe parcursul evolutiei bolii. Aceasta descoperire este o dovada in plus ca maladia Alzheimer este o noua forma de diabet. In plus, cercetatorii au aflat ca deficienta de acetilcolina (neurohormonul sistemului nervos parasimpatic), unul dintre semnele ce indica prezenta bolii, este direct legata de insulina. "Insulina scade semnificativ in primele stadii ale maladiei Alzheimer. Multe dintre caracteristicile bolii, cum ar fi moartea celulelor, par sa fie direct legate de anormalitati privind abilitatea creierului de a detecta insulina. Acest lucru demonstreaza ca boala este cel mai probabil un alt tip de diabet", a declarat Suzanne M. de la Monte, una dintre cercetatoare. Studiul a implicat analizarea postmortem a tesuturilor cerebrale a 45 de pacienti ce au murit din cauze naturale sau datorita degradarilor cerebrale provocate de Alzheimer. Cercetatorii au analizat nivelul de insulina si functia cortexului frontal de a recepta insulina si au aflat ca nivelurile receptorilor insulinici si abilitatea creierului de a raspunde la insulina scazusera semnificativ in cazul pacientilor cu Alzheimer. "In stadiile avansate ale bolii, receptorii insulinici erau cu 80 la suta mai putini decat in cazul creierelor normale", a declarat de la Monte. Potrivit cercetatorilor, in cazul maladiei Alzheimer exista doua anormalitati insulinice: nivelul insulinei scade pe parcursul evolutiei bolii, iar insulina si proteina asociata, IGF-I, isi pierd abilitatea de a se lipi de receptorii din celule, fapt ce duce la moartea acestora. "Acest lucru este important pentru tratament", a declarat de la Monte. "Daca maladia va fi depistata din timp, s-ar putea preveni pierderea neuronilor. Dar nu ar trebui combatuta doar pierderea insulinei, ci si rezistenta receptorilor din creier". Cercetat initial ca medicament impotriva cancerului, Bryostatin-ul ar putea deveni speranta bolnavilor de Alzheimer. Acestia ar putea beneficia de un ajutor nesperat din partea unei specii de moluste.

-3-

"Bryostatin este un medicament promitator pentru tratarea maladiei Alzheimer, acesta fiind eficace atat impotriva neurodegenerarii, cat si impotriva simptomelor", a afirmat Doctorul Daniel L. Alkon de la Institulul Blanchette Rockefeller Neurosciences din Rockville intr-un interviu pentru Reuters. Intr-un studiu anterior pe soareci, echipa doctorului Alkon a observat ca Bryostatin-ul stopeaza avansarea bolii, reducand proteina amyloid-beta, ce este caracteristica maladiei. Dar medicamentul face mai mult decat sa combata eficient boala, cercetatorii descoperind ca acesta imbunatateste memoria si, implicit, capacitatea de a invata. La aceasta descoperire si-a dat concursul o specie de moluste numita Hermissenda, folosita de ani buni pentru acest tip de experimente deoarece modelul memoriei acestor organisme este foarte asemanator cu cel uman, desi mult mai simplu. Doctorul Alkon si colegii sai au descoperit ca, adaugand Bryostatin in apa- mediu a molustelor cu cateva zile inainte de inceperea sesiunilor de "invatare", s-a observat ca indivizii "tratati" au inregistrat o crestere semnificativa, de ordinul zilelor, in durata memorarii. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca Bryostatinul favorizeaza sinteza de proteine implicate in formarea memoriei de lunga durata. Prezenta mai ales dupa 50 de ani, afecteaza atentia, memoria, capacitatea de intelegere si recunoastere a lucrurilor.

- Cum e posibil ca medicina moderna sa ramana neputincioasa in fata acestei boli? - In anii din urma, au aparut, totusi, multe sperante. Au fost sintetizate medicamente care incetinesc semnificativ evolutia si pot prelungi viata constienta, in functie de calitatea ingrijirii si daca aceasta se petrece in clinici sau in familie. S-a ajuns la concluzia ca locul unui astfel de bolnav este in familia lui, dar cu sprijinul financiar comunitar si al statului, deoarece investigatiile, tratamentul si ingrijirea sunt extrem de costisitoare, imposibil de sustinut de bugetul majoritatii familiilor.

-4-

- Boala Alzheimer are un puternic impact asupra societatii. Cum este monitorizata ea in Romania? - Societatea Romana de Alzheimer, o entitate nonguvernamentala si nonprofit, lucreaza bine, poate prea bine pentru a fi asimilata de societatea civila si de Ministerul Sanatatii. Programele foarte apreciate de organizatiile partenere din strainatate, au fost incetinite, deoarece s-a considerat ca nu e momentul prielnic, nefiind dezvoltata infrastructura si asistenta comunitara si neavand din partea autoritatilor disponibilitatea si intelegerea necesare. S-a organizat un congres international de inalta tinuta, care i-a impresionat pe americani si pe scotieni, dar asta nu inseamna ca batranii din Romania sunt diagnosticati si ingrijiti la nivelul celor discutate in acest congres. Daca in Olanda, spre exemplu, fiecare spital de psihiatrie are o sectie pentru pacientii cu Alzheimer, in Romania, oficialitatile abia acum incep sa-si dea seama de incidenta acestei afectiuni in societate. Dupa estimari, deoarece un studiu epidemiologic temeinic nu exista, circa 200.000 de romani sunt afectati de aceasta cumplita boala, despre care, pana in 1992, aproape ca nici nu se vorbea in spitale, fiind o patologie ascunsa din ignoranta, repartizata azilelor psihiatrice. De fapt, batranii afectati de tulburari dementiale de tip Alzheimer sunt cea mai defavorizata categorie sociala din lume, si tocmai ei sunt atat de neglijati in Romania. - Daca in Occident nu este o afectiune stigmatizata, la noi a fost tratata pana de curand drept ceva rusinos, de care nu era bine sa stie nici vecinii, nici chiar rudele familiei afectate. Care este perceptia in prezent? - Aproape aceeasi. In primul rand, multi romani nu recunosc ca este o boala. Se considera ca este o imbatranire normala sau ca, in cadrul imbatranirii, este destul de normal sa uiti, sa nu mai stii de tine, sa te ratacesti etc. Exista o inconstienta a familiilor fata de asemenea tulburari. S-a constatat de multe ori ca familiile devin ostile celor bolnavi, ii pedepsesc, ii ascund. Intr-adevar, nu e usor sa convietuiesti cu tatal sau mama care nu-si mai recunoaste copiii si nepotii, dar nu exista constiinta unei boli. Iar cand diagnosticul a fost pus, familia se simte foarte jenata.

-5-

- Comparativ cu standardele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, este Romania intr-o situatie mai proasta sau mai buna? - Frecventa cu care apare boala Alzheimer este aproximativ egala peste tot in lume. Asta inseamna circa 5% din populatia de peste 65 de ani, iar din cinci in cinci ani, frecventa se dubleaza: 10% la 70 de ani, 20% la 75 de ani etc. Asadar, este o boala a batranetii, dar poate aparea, mai rar, si la varste de 40-50 de ani. Din 1992, de cand functioneaza societatea, situatia s-a imbunatatit totusi considerabil. In clinicile geriatrice, psihiatrice, medicale, Care diagnosticul este acesta scopul se pune acestui tot mai asezamant? des. - SRA a infiintat, in cadrul Spitalului nr.9 din Bucuresti, un Centru al Memoriei. - Finantat de Ambasada Marii Britanii, de un program PHARE Acces, de firma Novartis, de firma Pfizer si de Clubul Rotary, Centrul functioneaza din anul 2000 si reprezinta un incubator demonstrativ spre care vin tot mai multi pacienti. Concluzia este simpla: trebuie organizate multe centre similare, deoarece solicitarile pacientilor cresc in proportie geometrica. Statul ar trebui sa finanteze crearea unei retele nationale, ca in toate tarile civilizate, deoarece noi nu putem functiona din cotizatiile membrilor, ca in UE si SUA. - Care dintre marii psihiatrii romani au studii despre boala Alzheimer? - Ca si in alte cazuri de nedreptati istorice facute romanilor, modificarile particulare ale creierului in dementa au fost descrise cu ceva timp inaintea lui Alzheimer, de catre marele neurolog roman Gheorghe Marinescu. Daca tara noastra n-ar fi fost situata la marginea Europei, astazi nu s-ar vorbi de boala Alzheimer, ci de boala Marinescu. Nu stiu daca ar fi fost prea placut, dar un nume de mare medic roman ar fi trebuit rostit in veci de miliarde de oameni. Maladia Alzheimer poate fi descoperit cu ajutorul mirosului Mirosurile de lmaie, liliac i piele sunt trei dintre cele mai puternice miresme care pot fi folosite la identificarea maladiei Alzheimer. O echip de specialiti de la Universitatea din Columbia, SUA, a realizat un test pe 150 de pacieni care sufereau de acest tip de boal, observnd c acetia nu puteau face diferena ntre anumite mirosuri la care erau expui. -6-

Pe lang cele trei miresme deja specificate, specialitii au folosit i ment, fum, ananas, cpuni, gaz natural, spun i scorioar. Chiar dac Alzheimer este o boal foarte greu de identificat, medicii consider c, dac este descoperit de timpuriu, pacienii ar putea beneficia de un tratament mai bun. Specialitii care au condus acest studiu sunt de prere c noua metod ajut la diagnosticarea pacienilor din timp, oferindu-le ansa de a mpiedica dezvoltarea bolii. Mai mult chiar, profesorul Tim Jacob, expert la Universitatea din Cardiff, consider c aceast nou metod este benefic, ns trebuie aplicat n paralel cu celelalte pentru ca rezultatul analizelor s fie cat mai exact. "Capacitatea pacienilor de a recunoate mirosurile poate fi afectat de mai muli factori, cum ar fi, de exemplu, o simpl rceal", consider Jacob. Maladia Alzheimer, boala care iese din umbr La 21 septembrie a fost marcat Ziua International Alzheimer.De ce a fost necesar consacrarea unei date pentru aceasta? Deoarece avem de-a face cu o afectiune care, n ultimele decenii, a iesit din umbr pentru a intra n zona clar a preocuprilor medicosociale. Dar Alois Alzheimer a descris boala cu un secol n urm, n anul 1906, asa c perioada de asteptare a interesului general nu ar fi trebuit s fie att de lung. Acest lucru s-a produs ns datorit faptului c mbolnvirile erau considerate, la grmad, ca apartinnd nosologic dementelor, un domeniu care, atunci, ocupa n psihiatrie teritoriul unui vast imperiu. ntr-adevr, la acea vreme aici "locuiau" toate tulburrile de cunoastere si de memorie, chiar si cele aparente din psihoze (s ne reamintim c marele psihiatru Kraepelin numea schizofrenia: dementia praecox). Astfel c, de-a lungul multor decenii tulburarea a fost ocultat n umbra dementelor, n ciuda faptului c s-au descris leziuni histopatologice ale creierului - modificri specifice ale neurofibrilelor, care microscopic iau aspect de "ite ncurcate" si a observatiei clinice c simptomele apar nainte de vrsta de 65 de ani, ceea ce a fcut ca Alzheimer s fie constient c se afl n fata unei forme speciale de boal organic a creierului pe care a numit-o: dementa presenil.

Scoaterea ei la lumin din marele "sac" al dementelor a fost prilejuit n primul rnd de aparitia si progresul investigatiilor neuroimagistice. ntr-adevr, modificrile anatomopatologice ale creierului - plcile senile, alterrile neurofibrilare, degenerescenta -7-

granulo-vascular a neuronilor nu ajut la punerea diagnosticului, deoarece era vizibil doar la necropsie. Diagnosticul intravitam a devenit posibil prin decelarea, cu ajutorul tomografiei computerizate, a atrofiei hipocampice prin dilatarea ventriculilor laterali. Cu toate acestea, etiologia este nc nvluit n mister. Au fost luate n considerare mai multe ipoteze. Prima este legat de continutul sporit de aluminiu si silicon n ghemurile de neurofibrile si plcile senile. Cercetrile privind determinismul genetic si etiologia viral nu au adus dovezi decisive. Scderea de la 40% la 90% a colinacetiltransferazei cerebrale st la baza instituirii tratamentului modern al bolii. n fine, este surprinztoare observatia c stresul prelungit produce o tumefiere apoi o atrofie a hipocampului, asa cum am artat n mai multe articole publicate. Nu este greu de nteles c o asemenea atrofie ca urmare a stresului cronic poate produce aparitia simptomelor bolii nc la 45-50 de ani, vrst la care alt form de dement este improbabil. Al doilea element care a scos la lumin, din umbra dementelor, maladia Alzheimer a fost rafinarea metodelor de analiz clinic. Ele au calculat c boala Alzheimer reprezint jumtate din numrul dementelor dar au precizat un lucru important si anume c n majoritatea cazurilor se manifest nainte ca pacientul s fi mplinit 65 de ani, descriindu-se cazuri aprute chiar la 40 de ani, motiv pentru care a primit numele de dement presenil. Multi clinicieni afirm c, diagnosticul este unul de excludere, el fiind justificat doar atunci cnd anamneza, examinarea somatic si testele curente de laborator nu deceleaz alte cauze de dement. Cea mai frecvent confuzie poate fi fcut cu asa-numita ateroscleroz cerebral (dementa cerebrovascular).

In prezent, 18 milioane de persoane din ntreaga lume sunt victime ale maladiei Alzheimer, ceea ce reprezinta 5% din populatia n vrsta de peste 65 de ani Se estimeaza ca n viitorii 10 ani, cifra se va dubla, ca urmare a cresterii duratei de viata a -8-

populatiei

din

tarile

industrializate.

Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa a sistemului nervos central care apare, n general, dupa vrsta de 60 de ani si reprezinta cauza cea mai frecventa a sindromului dementei senile. Boala debuteaza prin tulburari de memorie, adesea subestimate de persoana n cauza sau de membrii familiei sale, fiind considerate consecinte normale ale procesului de mbatrnire a organismului. Dar, nu dupa foarte mult timp, apar si alte neplaceri si se manifesta n incapacitatea de a mai efectua anumite activitati cotidiene; persoana n cauza nu mai stie cnd si cum trebuie sa-si ia medicamentele, nu mai e n stare sa-si administreze bugetul personal si sa foloseasca n mod corect banii la cumparaturi, nu mai e capabila sa utilizeze telefonul sau mijloacele de transport n comun. Cauza nu este pe deplin cunoscuta, dar cercetarile de pna acum evidentiaza faptul ca declansarea si evolutia maladiei Alzheimer se caracterizeaza prin fabricarea la nivelul creierului a unor depozite de substanta proteica, suspectata ca ar ucide celulele cerebrale. Din punctul de vedere a numerosi oameni de stiinta maladia Alzheimer, care evolueaza ca o boala cronica, din pacate fara sa beneficieze, deocamdata, de un tratament eficient, poate fi asemanata cu o forma de cancer. Si totusi, cauza, factorii de risc, mecanismele bolii ncep sa fie descifrate. Bunaoara, un recent studiu olandez emite ipoteze legate de factorii care ar facilita aparitia maladiei Alzheimer: bolile cardiovasculare se asociaza n general cu diminuarea functiilor cognitive (memorie, atentie, orientare etc.), simptome care, n ultima instanta, guverneaza dementa senila indusa de Alzheimer. Pornind de la aceste observatii, cercetatorii sugereaza tratamentul factorilor de risc de acest tip, specifici bolilor cardiovasculare, n speranta prevenirii aparitiei maladiei Alzheimer. Concret, ngrijirea corecta a bolnavilor cu hipertensiune arteriala sau cu ateroscleroza ar putea micsora numarul persoanelor ce risca sa faca Alzheimer.

Alte cercetari se orienteaza catre reducerea riscurilor generate de menopauza, prin punerea la punct a unor tratamente hormonale de substitutie (estrogeni). De ctiva ani ncoace, numeroase studii si opresc atentia asupra posibilului efect protector al unor medicamente antiinflamatoare vizavi de maladia Alzheimer. Autorii acestei ipoteze estimeaza ca riscurile -9-

ar

putea

sa

fie

reduse

cu

50%.

Cea mai revolutionara ipoteza Unul dintre cele mai recente studii privind cauzele declansarii maladiei Alzheimer apartine unui grup de chimisti din Texas care sustin ca boala ar fi favorizata de excesul de colesterol, care, antrennd un ntreg complex chimic, ataca ireversibil celulele creierului, consecintele fiind legate ndeosebi de afectarea memoriei si a capacitatii cognitive ale omului. Asemanator afirmatiilor cercetatorilor olandezi, americanii emit ipoteza ca boala e provocata de crearea unei proteine, cunoscuta deja sub denumirea de "placa senila". Aceasta genereaza un proces biochimic, ce duce la distrugerea neuronilor. Chimistii texani sustin ca, daca nivelul colesterolului este mentinut la limite normale, posibilitatile de atac asupra neuronilor din partea placilor senile scad semnificativ. Si, cum un medicament eficient n tratarea bolii nca nu a fost pus la punct, una din modalitatile de a diminua riscul de mbolnavire este adoptarea unei diete ct mai saraca n colesterol. Cauzele aparitiei maladiei Alzheimer nu sunt in totalitate stabilite. Exista insa o serie de teorii in ceea ce priveste protectia impotriva acestei demente. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca mentinerea in limite normale a tensiunii arteriale si a colesterolului poate contribui la prevenirea maladiei Alzheimer. Mai exact, cercetatorii sunt de parere ca riscurile acestei boli scad de sase ori daca tensiunea arteriala si colesterolul sunt tinute sub control. Asa ca, daca aveti probleme cu tensiunea, urmati cu sfintenie tratamentul pentru a nu va pune in pericol creierul. Si chiar daca tensiunea a depasit cu putin valorile normale de 13/8, nu inseamna ca puteti sa abandonati tratamentul antihipertensiv. Ca masura preventiva este bine sa va masurati tensiunea in mod regulat. Deoarece, in lipsa diagnosticarii precoce a hipertensiunii arteriale, creierul dumneavoastra poate suferi agresiuni importante. Iar daca in familie exista cazuri de hipertensiune arteriala, prezentarea periodica la medic este cu atat mai necesara.Si in cazul colesterolului ridicat, riscurile de Alzheimer cresc tot de sase ori comparativ cu persoanele care n-au hipercolesterolemie. In tara noastra sunt aproximativ 200.000 de persoane cu maladia Alzheimer. Dar doar 30% dintre pacientii care sufera de Alzheimer sunt diagnosticati si numai 10% dintre acestia sunt tratati corespunzator.Micile pierderi de memorie sunt normale o data cu inaintarea in varsta. Ingrijorator este cand se observa ca, in ultimele 6 luni, au aparut tulburari ale memoriei recente, in timp ce memoria de lunga durata este nealterata. Modificarile comportamentale, dificultatea in vorbire, anxietatea, nesiguranta sunt alte - 10 -

indicii ale aparitiei Alzheimer.

Maladia Alzheimer afecteaza 5% din populatia de

peste 65 de ani. Frecventa Alzheimer se dubleaza insa din 5 in 5 ani. Astfel, ea afecteaza 10% din categoria persoanelor de 70 de ani si 20% din cea a celor de 75 de ani. Printre cele mai cunoscute personalitati care au suferit de Alzheimer se numara Ronald Raegan si Emil Cioran. In lumea medicala se vorbeste despre un vaccin care sa opreasca evolutia modificarilor neuropatologice care apar in cazul maladiei Alzheimer. Pe soareci de laborator, testele au condus la rezultate exceptionale. Prof. dr. Catalina Tudose, medic primar psihiatrie Spitalul Clinic Dr. "Al. Obregia" si presedintele Societatii Romane Alzheimer, spune ca asemenea teste au fost efectuate si pe oameni, acum 2 ani. Dar, dintrun esantion de 200 de subiecti, care sufereau de Alzheimer si care aveau varste inaintate, in cazul a 17% au aparut reactii adverse, si anume encefalite cerebrale. Cercetatorii spera ca in viitorul apropiat sa realizeze un vaccin care sa nu produca efecte adverse. Cercettorii au explicat c acidul folic este capabil s distrug un aminoacid din snge, homocisteina, responsabil de apariia acestei boli, dar au indicat c este prematur s se recomande administrarea regulat de vitamina B9. "Este vorba de nc un studiu care demonstreaz efectele benefice ale acidului folic. Totui, au existat cazuri n trecut cnd rezultatele studiilor au fost contrazise de testele clinice", a indicat Luchsinger. Acidul folic este o vitamin care contribuie la formarea de celule sntoase. Aceast vitamin se gsete n legume cu frunze verzi, precum spanacul, n citrice i n fasole, dar i n suplimentele alimentare din farmacii. Un nivel prea ridicat de homocistein a fost asociat i cu un risc ridicat de apariie a bolilor cardiace i a infarctului. Alte vitamine care scad nivelul de homocistein sunt B12 i B6, dar acestea nu au acelai efect ca B9 n prevenirea maladiei Alzheimer. Conform unui studiu realizat de o echipa de cercetatori americani, marijuana ar putea incetini evolutia maladiei Alzheimer, transmite Reuters. Studiu a fost publicat in revista Molecular Pharmaceutics. Cercetatorii de la Scripps Research Institute din California au descoperit ca acest ingredient activ din marijuana, delta-9-tetrahydrocannabinol sau THC, poate preveni distrugerea neurotransmitatorului acetilcolina intr-un mod mult mai eficient decit medicamentele existente pe piata. Studiul demonstreaza ca THC este mai eficient in blocarea grupurilor de proteine care inhiba memoria si cunoasterea in cazul pacientilor cu Alzheimer. Conform - 11 -

declaratiilor cercetatorilor, descoperirea ar putea

sta

la

baza

conceperii

unor

medicamente mult mai eficiente pentru tratarea maladiei Alzheimer, principala cauza a aparitiei dementei in rindul persoanelor in virsta. Persoanele atinse de Alzheimer sufera de pierderi de memorie, capacitate diminuata de a lua decizii si scaderea capacitatii de a comunica. Nu se cunosc exact cauzele aparitiei acestei boli, dar se crede ca este ereditara. Marijuana mai este utilizata in tratarea glaucomului si in reducerea efectelor secundare ale medicamentelor utilizate pentru tratarea cancerului sau a maladiei SIDA. Detinerea de marijuana in scop recreativ este considerata ilegala in multe parti ale lumii, dar unele state permit detinerea drogului in scopuri medicale.

- 12 -