UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE DREPT I ADMINISTRAIEPUBLIC BRAOV

CAIET DE PRACTIC

STUDENT :

I. FIA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI Numele studentului : Buralacu ( Zaharia ) Prenumele studentului : Maria Prenumele tatlui : Ilie Instituia de nvmnt superior : UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea : DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC Specializarea : DREPT Forma de nvmnt : NVMNT DE ZIAnul II de studii universitare ( 2009 2010), Semestrul 2

Partea I ORGANIZAREA INSTANELOR DE JUDECAT Cadrul legal privind organizarea Instantelor de judecata este Legea 304 / 2004 (republicata si actualizata), emisa de Parlamentul Romniei. Organizarea judiciara are ca obiect principal asigurarea respectarii drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanei. Se urmareste asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instantele judecatoresti n mod impartial si independent de orice influente. Conform Legii 304 / 2004, puterea judecatoreasca se exercita de catre Instantele de judecata, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei iar Ministerul Public si exercita atributiile prin procurori constitu 919i85j iti n Parchete. Instantele de judecata sunt: - nalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema, cu sediul n Bucuresti, are ca principal scop interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte Instante de judecata. Presedintele I.C.C.J. are si calitatea de ordonator de credite iar cheltuielile necesare functionarii acesteia se finanteaza de la bugetul de stat.

- Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, n circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. n cadrul curtilor de apel se regasesc sectii sau complete specializate pentru anumite cauze (spre ex sectia penala, civila, cauze cu minori, etc). - Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti. n circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet. n cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau complete specializate pentru diferite cauze. - Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate n judete sau n municipiul Bucuresti (dupa sector). n cadrul judecatoriilor pot sa fie alcatuite si sectii sau complete n raport cu numarul sau natura cauzelor. Judecata se face de catre un complet de judecata. Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la nceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face n mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti. Un complet de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia. Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face n mod aleatoriu, n sistem computerizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet dect n conditiile prevazute de lege. Cauzele date, potrivit legii, n competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca n complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale. Apelurile se judeca n complet format din 2 judecatori, iar recursurile, n complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor n care legea prevede altfel. n cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotarrii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou n complet de divergenta, n conditiile legii. Instantele de judecata si desfasoara activitatea cu urmatoarele birouri: - Registratura: aici are loc nregistrarea cererilor si actiunilor date spre solutionare, precum si corespondenta.; - Arhiva: aici se tine evidenta cauzelor pna la ramnerea definitiva si irevocabila a hotarrilor. Deasemenea, tot aici pot fi gasite dosarele solutionate, puse spre conservare. Este locul principal pentru obtinerea informatiilor referitoare la o cauza. - Biroul grefa: ntlnim aici personalul de specialitate auxiliar instantelor - grefierul sef, grefierii de sedinta, dactilografii. - Executari Civile / Penale: pune n executare solutii ramase definitive (civil), emite mandate executare (penal), debiteaza cheltuieli de judecata. Partea a II-a ACCESUL N SALA DE JUDECAT

sI DESFsURAREA sEDINEI DE JUDECAT Observatie: Ca urmare a practicii desfasurate n cadrul Cabinetului de avocatura ,,Enache Radu'', practica ce a implicat numeroase deplasari la instante de rang diferit, am constatat urmatoarele: Accesul ntr-o instanta de judecata, de orice fel, se face prin intrare destinata publicului. Cei care doresc sa intre trebuie sa treaca de filtrul de siguranta organizat de jandarmerie. La judecatorii este posibil sa nu existe filtru, ci doar paza. Justitiabilii au, de obicei, o intrare separata. inuta vestimentara a celor care doresc acces ntr-o instanta de judecata trebuie sa fie decenta. Avocatii si procurorii trebuie sa aiba roba. Lipsa acesteia poate fi amendata de catre judecator. Telefoanele mobile sunt permise n incinta, dar trebuie nchise n timpul sedintei de judecata. Nerespectarea acestui fapt va fi amendata (n general amenda este de 500 RON). n imediata vecinatate a intrarii n sala de judecata sunt expuse listele cu procese (numar dosar, parti). Afisarea termenelor de judecata se face si n sistem informatic de tip intranet, fiind disponibile terminale de informatii n incinta cladirii instantei. Deasemenea, informatiile cu privire la dosare sunt expuse si pe internet, pe site-ul instantei. Desi este importanta, afisarea pe intranet / internet a termenelor este de cele mai multe ori tardiva, n general ele fiind afisate n aceeasi zi cu termenul sau, de cele mai multe ori, ulterior. Din aceasta cauza este nevoie, pentru siguranta, ca datele referitoare la un proces sa fie verificate din timp direct la sediul instantei, la Registratura. A. n cazul unui proces penal, acesta se desfasoara att n faza urmaririi penale ct si n faza de judecata. Actele necesare desfasurarii procesului penal se fac din oficiu, n afara de cazurile n care legea prevede altfel. n faza de judecata, la intrarea judecatorului n sala, cei prezenti se ridica n picioare. Grefiera striga numarul dosarului si cheama partile, mentionnd si calitatea procesuala a acestora. Tot grefiera cheama si eventuali martori, experti, interpreti sau alte persoane ce au legatura cu desfasurarea procesului, identificndu-i dupa actul de identitate. n momentul n care grefiera i cheama, ei trebuie sa raspunda ridicnd mna si anuntndu-se prezenti. Daca inculpatul este ascultat, el va fi legitimat nainte, fiind necesar sa prezinte toate datele din cartea de identitate precum si porecla, daca are una. Inculpatul nu este supus juramntului n momentul n care este ascultat. Martorii, n schimb, dupa ce au fost legitimati, sunt ascultati sub juramnt. Daca martorul lipseste, desi a fost citat, poate fi amendat cu o suma ntre 250 si 5000 RON sau poate fi adus silit. Daca neprezentarea este datorata unei imposibilitati de deplasare justificate, atunci acesta va fi audiat la locul unde se afla de catre organele judiciare. n cazul n care se constata ulterior ca conforme cu realitatea, sau daca acesta refuza sa dea informatii esentiale pe care le detine, este acuzat de marturie mincinoasa. n cauzele n care sunt infractiuni de violenta n cadrul aceleiasi familii, instanta poate sa dispuna ca martorul sub 16 ani sa ie audiat n prealabil, fiind nregistrat video. Juramntul este consemnat de grefiera si semnat de martor. n cazul n care exista mai multi martori, dupa identificare, sunt rugati sa paraseasca sala, fiindu-le permis accesul numai cte unuia pe rnd pentru audiere. Martorii deja ascultati nu parasesc sala pna la finalul sedintei La finalul sedintei, judecatorul va stabli noi termene sau se va retrage pentru a decide. B. n cazul unui proces civil, naintea nceperii sedintei de judecata, avocatii au posibilitatea de a cere dosarele pentru a le consulta. Ei trebuie sa lase actul de identitate ct timp studiaza dosarul si nu pot poarasi incinta salii de judecata cu dosarul.

n momentul n care judecatorul intra n sala, cei prezenti se ridica n picioare. Judecatorul ncepe prin a ntreba care dintre dosare se doresc a fi amnate si pe ce motive, avocatii comunicndu-i numerele acestora. Daca motivele de amnare sunt ntemeiate, judecatorul admitea amnarea, stabilind urmatorul termen pentru dosar. Dupa aceasta faza, judecatorul trece la solutionarea celorlalte dosare. Asculta partile, avocatii. Daca considera ca este necesar n cauza, poate cere aducerea unor noi materiale sau nscrisuri necesare solutionarii cauzei, stabilind apoi noi termene. Deasemenea, el poate admite sau respinge anumite cereri sau proceduri. La finalul audierilor tuturor dosarelor de pe lista, judecatorul paraseste sala de judecata iar cei prezenti se ridica n picioare. Partea a III-a

Activitate Observatie: n timpul stagiului de practica am asistat la multe cauze purtate prin instante de rang diferit. Printre procesele interesante la care am asistat si pentru care am depus activitate a fost dosarul nr. 6678 / 303 / 2007, Judecatoria Sector 6 Bucuresti, Sectia Penala. n cadrul acestui proces destul de mediatizat, am asistat la desfasurarea tuturor termenelor si am dactilografiat si depus, cu ndrumarea avocatului Enache Radu, cerere de schimbare a ncadrarii juridice, Apel, Recurs si Contestatie n anulare. Dosarul are ca inculpat pe IC, poreclit ,,Tweety'' si ca parte civila pe RC. n fapt, s-a retinut din plngerea penala formulata si din declaratiile ulterioare date de partea vatamata RC, cameraman de profesie, ca n data de 07.04.2007, n jurul orelor 17:15, se afla mpreuna cu B.A. pe b-dul. Ghencea, n apropierea portii 2A a Stadionului Ghencea, filmnd cu o camera profesionala Sony un grup de suporteri care ncercau sa patrunda n complexul sportiv prin escaladarea unui gard de beton. n acest moment, RC sustine ca un tnar de aproximativ 1.70m naltime, mbracat ntr-un hanorac de culoare nchisa, l-a lovit peste piciorul drept cu un lant metalic, fara vreun motiv. Dupa identificarea inculpatului, s-a trecut la procedura recunoasterii din grup, moment n care partea vatamata l-a recunoscut fara ezitare pe inculpat. Inculpatul IC s-a prezentat singur la politie si a fost retinut n faza de urmarire penala pentru 24 ore, masura arestarii preventive fiind apoi schimbata cu masura de interzicere a parasirii localitatii Fapta a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: declaratii parte vatamata, raport de expertiza medico-legala, acte medicale, proces-verbal de prezentare pentru recunoastere de grup, declaratii martori B.A., T.D, T.A., proces verbal de prezentare pentru recunoastere de catre martori a inculpatului din grup, planse foto, proces-verbal de vizionare a nregistrarii, proces verbal de reconstituire, suport video pentru reconstituire. RC a primit 7 zile de ngrijiri medicale. Fapta inculpatului a fost initial ncadrata de catre Parchetul de pe lnga Judecatoria Sector 6 la art. 180 alin (2) C.P. (lovire si alte violente ce au pricinuit o vatamare pentru vindecarea careia sunt necesare maxim 20 zile de ngrijiri) si art. 321 alin (2) C.P. (ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, varianta agravata). Inculpatul, prin avocat ales Enache Radu, a naintat plngere mpotriva ncadrarii juridice, acesta considernd ca fapta de la art

321 a fost eronat ncadrata la alin (2). Ministerul public, prin procuror general, comunica pe adresa cabinetului de avocatura respingerea cererii ca nentemeiata, motivnd ca inculpatul a avut o conduita violenta care a strnit indignarea multor persoane. ncadrarea a fost ulterior schimbata chiar de catre Instanta de judecata, din art. 321 alin (2) la art 321 alin (1). Instanta a motivat ca fapta inculpatului nu a fost sub nici o forma de natura a provoca o tulburare de amploare att de mare pentru a fi ncadrata la agravanta infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri. Pe tot parcursul procesului, inculpatul a avut o pozitie constanta de negare a faptei de lovire. A sustinut ca lantul ce se vedea pe nregistrarea video era de fapt o lesa metalica pentru cine. Deasemenea, a negat momentul lovirii, sustinnd ca distanta a fost prea mare ntre el si partea vatamata, lesa neatingndu-si tinta. Declaratiile martorilor din timpul procesului, contradictorii cu cele date initial n faza de urmarire penala, efectuarea eronata de catre organele de cercetare penala a procedeului de reconstituire a faptei pentru a se determina daca lovitura era sau nu posibila, lucru ce ar fi trebuit sa atraga nulitate relativa, adunate cu faptul ca pe caseta filmata nu se vedea deloc momentul lovirii, nu au fost luate n seama de instanta, care a dovedit o permisivitate iesita din comun pentru toate viciile de procedura din cadrul urmaririi penale. Observatie: Faptul ca n timpul judecatii toti martorii sustin ca nu au vazut momentul lovirii precum si lipsa acestuia de penregistrarea video, pozitia constanta a inculpatului de a nega lovirea, precum si recunoasterea de catre un expert chemat de instanta ca de la distanta de 2 metri stabilita din analizarea casetei, lovirea nu ar fi fost posibila, ar fi trebuit sa dea mai mult de gndit instantei. Prin sentinta penala nr. 169 / 18.03.2008 din dosarul penal nr. 6678 / 303 / 2007, Judecatoria sector 6 a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 luni nchisoare cu suspendare a executarii, sub supraveghere, plata de cheltuieli judiciare n valoare de 500 ron si daune pentru cameramanul RC n valoare de 3000 RON. Aceasta a fost atacata cu Apel, redactat si depus de mine la Judecatoria Sector 6 Bucuresti. Acesta a fost respins ca nefondat prin decizia penala 321 / 22.05.2008. Observatie: La cererea Parchetului, n Apel, Tribunalul Bucuresti a schimbat din nou ncadrarea juridica la art. 321 alin (2), motivnd ca fapta inculpatului a fost totusi de o gravitate extraordinara. Lipsa de uniformitate a practicii judiciare a fost coroborata n acest caz cu incapacitatea unei instante superioare de a ncadra corect o fapta evidenta. Un alt lucru ce trebuie mentionat este ca respingerea apelului s-a facut fara o motivare concreta. Din nou, nu s-a tinut cont de declaratiile martorilor si de lipsa oricarei probe concrete a lovirii. Instanta a sustinut doar ca este imposibil ca fapta sa nu fi avut loc, aceasta fiind practic singura motivare a deciziei. Din lucrurile nvatate n cadrul Facultatii de Drept ntelesesem ca justitia opereaza pe baza de probe, nu de pareri personale, chiar si atunci cnd o fapta pare evidenta trebuind a se respecta aceleasi principii. Recursul a fost dactilografiat si depus de catre mine la Registratura Tribunalului Bucuresti. Recursul s-a judecat n data de 20.08.2008 si s-a desfasurat fara citarea partii vatamate (art. 386 lit. ,,a''). Curtea de Apel a decis ca fondul cauzei nu va fi rejudecat. n aceste conditii, am dactilografiat si depus la Registratura Curtii de Apel Bucuresti o Contestatie n anulare.