Spaiul romnesc n contextul relaiilor cu marile puteri, n prima jumtate a secolului al XIX-lea.

Criza oriental declanat spre sfritul secolului al XVII-lea a afectat Principatele Romne, prin consecinele negative ale rzboaielor ruso-austro-otomane, inclusiv prin pierderile teritoriale din secolului al XVIII-lea (Banatul i Bucovina, ocupate de Imperiul Habsburgic), crora li s-a adugat Basarabia, ocupat de Imperiul Rus n 1812. Primele decenii ale secolului al XIX-lea s-au caracterizat printr-un context extern complicat, marcat de adncirea crizei orientale, de care ara Romneasc i Moldova au fost nevoite s in seama. Dup revenirea la domniile pmntene n Principate, n anul 1822, Rusia s-a implicat din nou n problemele acestora. n anul 1826, Rusia a impus Imperiului Otoman ncheierea unei convenii, la Akkerman (Cetatea Alb), act adiional tratatului de pace de la Bucureti, din anul 1812, pentru a ngrdi posibilitatea sultanului de a se amesteca n Principate. Nerespectarea Conveniei de la Akkerman de ctre otomani a dat posibilitatea Rusiei s desfoare un nou rzboi mpotriva turcilor (1828 1829). Acesta a nceput cu ocuparea Principatelor i, chiar dac rzboiul s-a ncheiat cu victoria Rusiei, Moldova i ara Romneasc s-au aflat sub ocupaia trupelor ariste pn n anul 1834. La ncheierea rzboiului, statutul internaional al Principatelor s-a schimbat. Acestea rmneau sub suzeranitatea Porii, dar intrau sub protectoratul Rusiei. Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) coninea i un Act separat cu privire la Prinipaturile Moldova i Valahia.