Energia din alimente

Autori: Iazageanu Diana Jilavu Catalina-Nicoleta Samoila Gabriel-Cosmin

Ce este acela un aliment?

Alimentele sunt substane sau produse care servesc ca hran oamenilor, unele sunt consumate ca atare altele necesit o pregtire prealabil (termic sau amestec cu ingrediente). Alimentele se pot categorisi ca alimente de baz, dulciuri, buturi, mirodenii, substane care mbunesc gustul, calitile optice, sau substane care servesc la conservarea lor.

DE RETINUT - Nu toate alimentele sunt bune pentru corpul uman si nici consumul in exces a celor considerate foarte nutritive nu fac bine organismului. -Medicamentele, narcoticele, stupefiantele si tutunul nu sunt considerate alimente.

 Cu toate ca hrana contine o importanta cantitate de lichid (de exemplu, carnea 70-80%; painea 43%, fructele 85%; cartofii 78%; pastele fainoase 14%) aceasta nu este suficienta si trebuie completata, n functie de necesitatile individuale, cu 0,5-1 litru de lichid si chiar cu 1,5-2 litri n anotimpul cald cnd pierderile de apa prin transpiratie sunt mai ridicate. Bauturile digestibile, cum sunt ceaiul, cafeaua sau supa, sunt indicate n acest scop. Un regim alimentar rational cere ca substantele nutritive sa fie alcatuite dintr-o lista variata de alimente, iar rationalizarea regimului alimentar presupune si o justa repartizare pe mese a hranei zilnice.

 Alimentele trebuie sa fie transformate din punct de vedere fizic si chimic prin digestie, pentru a fi primite si integrate n organismul omenesc. Ele sunt farmitate si tratate succesiv de saliva, sucul gastric, secretiile pancreasului, ficatului si mucoasei intestinale. Fermentii digestivi mpart moleculele proteinelor, glucidelor si grasimilor din alimente n fragmente mai mici si mai simple care pot sa strabata bariera mucoasei intestinale si sa treaca n snge.

Stocarea energiei din alimente

Functionarea celulei pretinde o anumita energie, o cantitate variabila necesara indeplinirii functiilor acesteia. Exista diferite forme de stocare a energiei. Aceste surse, care sunt alcatuite n mare parte din alimente, permit furnizarea continua de energie catre toate celulele corpului.

Tabel energetic al alimentelor

-paine 280 kcal -orez 355 kcal -gris 354 kcal -paste fainoase 360 kcal -lapte de vaca 65 kcal -iaurt 50 kcal -branza 170kcal -cascaval 283

-carne de vita 226 kcal -carne de porc 370 kcal -carne de oaie 260 kcal -carne de gaina 167kcal -carne de curca 180 kcal -carne de caprioara 100kcal

Glucidele
C6H12O6 + 6O2 -> 6CO2 + 6H2O

Glucide (hidratii de carbon) - se gasesc n muschi si n ficat - constituie elementele principale ale alimentatiei vegetariene. Constituentul de baza este glucoza. Toti hidratii de carbon trebuie sa se descompuna n glucoza, pentru ca intestinul sa-I poata asimila. Glucoza n sine este, deci, hidratul de carbon care cel mai bine asimilat si care degaja o cantitate importanta de energie. Masurarea valorii energetice a glucozei. Aceasta se va face pe baza principiului calorimetriei.Se va pune o cantitate mica de glucoza n calorimetru si este arsa permitand astfel masurarea caldurii eliberate prin arderea ei.

 Glucidele intra n compozitia citoplasmei si din ele se elibereaza aproximativ 60% din totalul energiei consumate de organism (1 g glucoza elibereaza 4,1 kcal). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor la nivelul citoplasmei si transformarea lor pna la apa si dioxid de carbon. La nevoie si glicogenul de rezerva din ficat poate fi transformat n glucoza (monozaharid) si trecut n snge pentru consum. Nivelul glucozei n snge este mentinut constant 1-1,5 %. Cnd glucidele sunt n exces ele se pot transforma n grasimi si se depun ca atare n organism. Glucidele trebuie sa fie n cantitate de 300400 g/zi, crescnd la cei care depun eforturi fizice pna la 500-600 g/zi.

Valori energetice pentru produsele zaharoase

-amidon 340kcal -ciocolata 603kcal -cacao 449kcal -gem 300-400 kcal -lactoza 407 kcal -halva 550kcal -zahar 410kcal

Valori energetice pentru bauturi alcoolice

-bere 50kcal -rom 312kcal -tuica 250kcal -vin 55kcal -whisky 301kcal

Proteine
Proteinele sunt, din punct de vedere chimic, compusi macromoleculari naturali, cu structura polipeptidica, care prin hidroliza formeaza a-amino acizi. Ele contin pe langa carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu si halogeni. Proteinele se gasesc n alimente de origine animala (carne, oua, lapte) si vegetala (fasole, mazare, linte, soia, etc.). Cele de origine animala se asimileaza mai usor n organism dect cele de origine vegetala.

 Proteinele sunt substante fundamentale pentru buna functionare a organismului, ele nu pot lipsi din alimentatie. Pe lnga rolul lor energetic ele au n special rol plastic (formator) contribuind la cresterea organismului si la refacerea tesuturilor distruse prin functionarea si uzura organismului; Moleculele mari de protide sunt desfacute prin actiunea fermentilor, a diferitelor segmente ale tubului digestiv n aminoacizi, singura forma capabila sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca n snge; acestia ajung la celule si sunt folositi pentru sinteza protidelor proprii fiintei umane.

Sarurile minerale
Sarurile minerale sunt foarte necesare omului, deoarece intra n compozitia celulelor, a sangelui si a limfei, ele participand la porcesul de metabolism. In compozitia organismului uman intra saruri minerale de calciu, fosfor, potasiu, sulf, sodiu, magneziu, fier si cantitati neinsemnate de iod, brom, cupru, aluminiu, mangan, etc. Oligoelementele sunt constituenti ponderabili minori, descoperiti prin cercetari moderne alaturi de constituentii majori, care pana atunci, erau considerati singurele elemente necesare formarii si echilibrului organismelor vegetale si animale. Multa vreme s-a crezut ca materia vie este compusa exclusiv din douasprezece elemente, zise "plastice": azot, calciu, carbon, clor, hidrogen, magneziu, oxigen, fosfor, potasiu, siliciu, sodiu si sulf. Acestea alcatuiesc 99,9% din masa corpului.

Bucatariile lumii
Nutriioniti i cercettori din ntreaga lume ncearc s afle care este legtura dintre diet i starea de sntate din diferite ri i regiuni. Cum o diet bazat pe cartofi dulci poate spori longevitatea n rndul locuitorii de pe insula japonez Okinawa, unde exist foarte muli centenari? Pinea de secar din Suedia, fideaua de hric din Japonia sau varz chinezeasc pot reduce obezitatea? Dieta chinezilor i protejeaz mpotriva bolilor cronice? Japonia este pe primul loc n top cu o rat a obezitii de 1.5% i o speran de via de 82 de ani n comparaie cu o rat de 36.5% a obezitii i o durat de via de 78 de ani n America. Singapore, Coreea de Sud, dar i Frana, Spania i Grecia se afl, de asemenea, n top. Toate aceste ri au n comun o diet bazat pe pete, proteine pure, legume i fructe. Dietele bazate pe plante pot reduce nivelurile de colesterol, n timp ce fructele i legumele conin antioxidani care protejeaz organismul mpotriva cancerului. Consumul de acizi grai Omega-3 din pete pot reduce riscul de a te mbolnvi de o boal de inim. Aceste diete tradiionale includ cantiti mici de carne roie deoarece aceasta crete riscul de cancer colorectal i de stomac.

Bucataria japoneza
Buctria japonez se bazeaz pe legumele crucifere cum ar fi varza, broccoli, varza chinezeasc i varza crea. Principalele surse de proteine n dieta japonez - petele i soia - sunt foarte bune pentru o inim sntoas. Dei japonezii mnnc multe glucide complexe, sub form de tiei de hric, acetia sunt bogai n nutrieni.

Bucataria franceza
Cei mai muli oameni cunosc aa-numitul paradoxul francez: francezii se rsfa n mod regulat cu alimente bogate n grsimi, cum ar fi brnza i ciocolata fr s se ngrae. Secretul dietei franceze sunt porile mici i faptul c acetia iau rareori gustri n afar de mesele principale. Totodat, pregtesc mncrurile prin coacere, fierbere sau la rotisor, modaliti de gtit care implic mai puin grsime.

Reactiile chimice din organismul uman si compozitia chimica a sucurilor din organism

Prin oxidare n ficat, glucoza se transform n acid gluconic : nC6H12O6->nC6H10O5+nH2O nC6H12O6+6nO2-->6nCO2+6nH2O+energie. La 1g de glucoza se produc 4.1 kcal glicogen+H2O <-->glucoza(echilibrul e reglat de 2 hormoni:adrenalina si insulina) Sucul gastric: Contine 99% apa si 1% reziduu uscat : HCl, NaCl, KCl, bicarbonati si fosfati. Sucul pancreatic: Contine 98,5% apa si Na+, K+, Ca+2, Mg+2 (similar cu cei din plasma) si bicarbonat (in concentratie mai mare cu cea din plasma) . La nivelul celulelor pancreatice are loc reactia CO2 + H2O H2CO3 (H+) + (HCO3-)