Diagnoza potenialului turistic n localitatea / staiunea ????? Geoagiu Bi, jud. Hunedoara Cap.

1 Aspecte privind spaiul rural i dezvoltarea rural Spatiul rural si dezvoltarea rurala si protectia mediului Spatiul rural constituie un domeniu vital pentru o tara, att prin dimensiunile lui ct si prin efectele complexe pe care le genereaza. El este principala sursa de materii prime naturale -agricole si neagricole - precum si zona pentru depoluarea noxelor din marile aglomerari urbane, ca si pentru recreere si stari antistres pentru populatie.

Definirea si caracteristicile spatiului rural Importanta deosebita pentru societate a spatiului rural se datoreaza nu numai ponderii sale dominante n ansamblul unei suprafete de teren date dar mai ales caracteristicilor sale deosebite. Comisia pentru Agricultura a Consiliului Europei apreciaza ca spatiul rural european reprezinta mai mult de 85% din suprafata continentului si afecteaza direct sau indirect mai mult de jumatate din populatia europeana. Importanta acordata spatiului rezulta si din recomandarea 1296/1966 a C.E. privind elaborarea unui document special pentru aceasta problema sub forma Cartei Europene a spatiului rural. Proiectul de Carta Europeana precizeaza ca spatiul rural este constituit din terenurile destinate culturii plantelor si cresterii animalelor precum si din spatiul funciar neagricol, ocupat pentru desfasurarea altor activitati dect agricultura n mediul rural. Spatiul rural cuprinde satele si orasele mici, zonele montane amenajate pentru petrecerea timpului liber si ca rezervatii naturale, suprafetele folosite pentru habitat, pentru activitati artizanale, servicii sau activitati industriale. Recomandarea 1296/1996 a Adunarii Parlamentare a C.E. considera ca spatiul rural cuprinde o zona interioara sau de coasta care include sate si orase mici, n care majoritatea terenului este utilizat pentru: - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; agricultura, silvicultura, acvacultura, pescuit; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; desfasurarea activitatilor economice si sociale ale locuitorilor din zona; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; amenajari de zone pentru petrecerea timpului liber sau rezervatii naturale;

- &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; alte folosinte cu exceptia celor de locuit. n limbajul curent, notiunile rural si agrar se confunda, deseori fiind considerate sinonime. Notiunea "rural" are o sfera de cuprindere foarte mare n care se include si notiunea de agrar. n anumite zone, cea mai importanta componenta a spatiului rural este spatiul agricol, iar cele mai importante si mai multe activitati rurale sunt cele agricole. Chiar si asa, cele doua notiuni nu se pot confunda. Evolutia spatiului rural este una din problemele importante ale omenirii deoarece impune asigurarea unui echilibru ntre cerinta de conservare a spatiului rural economic, ecologic si social cu tendinta logica de modernizare a vietii rurale. Evolutia spatiului rural n aceste coordonate este influentata de expansiunea urbanului, de industrializarea uneori agresiva, de lipsa unei preocupari constante si consecvente privind sanatatea mediului. Mentinerea si conservarea caracterului national al spatiului si culturii rurale constituie obiective de interes major pentru orice natiune. Evolutia societatii umane a detrminat modificari structurale si functionale ale spatiului rural reliefate prin aparitia si dezvoltarea unor activitati neagricole si prin tendinta generala de urbanizare. Principalele caracteristici ale spatiului rural contemporan sunt: - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; agricultura este principala ramura economica chiar daca n anumite zone predomina silvicultura si industria lemnului sau agroturismul, ca n zonele montane, delta etc; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; este un spatiu de productie n care sectoarele primare au o pondere importanta. Cele mai multe confesiuni practicate n spatiul rural sunt profesiuni cu caracter practic care necesita policalificare. Persoanele ocupate n alte sectoare dect agricultura participa n buna masura, cu intensitate diferita, la activitatile agricole fie n gospodariile lor personale, fie ajutnd familiile lor la astfel de activitati; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; principala forma de proprietate este proprietatea privata-familiala, proprietatea statului fiind mai restrnsa, reprezentata de rezervatii, parcuri nationale, terenurile limitrofe cailor de comunicatii, terenuri cu destinatie speciala; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; din punct de vedere social, suprafata localitatilor rurale si densitatea populatiei este mai mica, dar raporturile umane sunt mai participative, conferind vietii sociale un caracter mai apropiat;

- &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; calitatea spatiului rural fac din acesta un patrimoniu al umanitatii, constituind un foarte favorabil mediu antistres psihic; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; modul de viata rural, traditiile si obiceiurile formeaza cultura populara, esenta unui popor care da adevarata dimensiune a spatiului rural. Asa cum aprecia ing. S. P. Radianu, n 1916 "taranul.....pastreaza mai mult si mai bine dect orasenii virtutiile stramosesti, puterea natiunii si a rasei.......Comoara ntelepciunii tarii e ngropata la sate". - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; dezvoltarea spatiului rural presupune aplicarea principiului continuitatii si complementaritatii activitatilor agroalimentare, a activitatilor neagricole si a serviciilor, pentru mentinerea si fortificarea spatiului agricol fara nsa a atenta la caracteristica sa fundamentala de "viata la tara"; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; din motive tehnologice si economice, conceptul de revenire la ruralul patriarhal nu mai este posibil. 3.2. Functiile si structura spatiului rural Spatiul rural constituie un spatiu peisager pretios, rezultat al unei lungi istorii. El si poate ndeplini functiile sale doar daca ramne un spatiu atragator si original, cu o buna infrastructura, cu o agricultura si o silvicultura viabile, n care conditiile locale sa favorizeze dezvoltarea activitatilor economice neagricole, cu un peisaj ngrijit. Carta Europeana a spatiului rural defineste urmatoarele functii ale spatiului rural: a. &nbs 16216n1322q p; Functia economica, considerata ca functie de baza, care are ca componenta dominanta agricultura, la care se adauga silvicultura, industria, mineritul, mestesugarilor, etc; Principalele componente ale functiei agricole sunt: - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; asigurarea necesarului de alimente pentru populatie; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; garantarea unui nivel al profiturilor agricultorilor si familiilor lor, comparanil cu alte profesii; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; producerea de materii prime reciclabile, pentru industrie si productia de energie; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; asigurarea materiilor prime pentru ntreprinderile mici si mijlocii agricole, industriale, artizanale, de prestari servicii etc;

- &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; asigurarea bazei pentru recreatie si turism; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; conservarea resurselor genetice ca baza pentru agricultura si biotehnologii; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; protejarea mediului nconjurator si asigurarea regenerarii mijloacelor de productie, reprezentate prin sol si apa, n principal. b. &nbs 16216n1322q p; Functia ecologica se exprima prin reabilitarea peisajului agricol si silvic, prin refacerea biodiversitatii naturale n cadrul ecosistemelor afectate negativ de industrializarea excesiva, exploatarea miniera rapace n unele zone, intensificarea si industrializarea zoohtehniei, exploatarea agricola intensiva etc. c. &nbs 16216n1322q p; Functia socio-culturala se manifesta prin relatiile complexe dintre oameni prin care se pastreaza traditia si cultura. Spatiul social din mediul rural determina individualizarea personalitatii omului ca membru al colectivitatii. Locuitorii se cunosc ntre ei si se apreciaza dupa scara valorilor umane locale, iar prin sistemul lor de relatii se mentine viata spirituala a colectivitatii, de multe ori cultura locala fiind transmisa din generatie n generatie prin viu grai. 3.3. Bazele teoretice ale dezvoltarii Valul de informatii privind degradarea mediului a determinat Secretariatul General al O.N.U. sa convoace, n anul 1972, prima conferinta dedicata problemelor de mediu, la Stockholm. Cu acest prilej a rezultat necesitatea aplicarii masurilor corespunzatoare pentru stavilirea degradarii sistemelor ecologice specifice pentru diverse areale. n 1973, primul raport al Clubului de la Roma "Meadows", a ajuns la concluzia ca nevoia de hrana a populatiei, industrializarea si poluarea prezinta cresteri exponentiale, iar resursele materiale sunt n descrestere exponentiala. S-a conchis ca, daca nu se iau masuri rapide, civilizatia va intra n declin. n 1976, s-a organizat la Bucuresti, Congresul Mondial al Populatiei, avnd ca obiectiv schitarea unei politici demografice mondiale n vederea diminuarii cresterii populatiei si a stoparii acelei dezvoltari industriale care s-a soldat cu esec. Continundu-se aceste preocupari, s-a organizat n 1982, la Stockholm o conferinta pentru analiza dezvoltarii industriale si a impactului acesteia asupra mediului nconjurator. Cu aceasta ocazie s-a constituit Comisia Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, sub conducerea doamnei Gro Herlem Brundtland. Comisia Brundtland a prezentat, n cadrul Conferintei ONU, din 1987, raportul "Viitorul nostru consum" care a sensibilizat Forul Mondial asupra gravelor probleme cu care se confrunta omenirea n raport cu mediul aflat

ntr-o rapida si continua degradare. S-a hotart convocarea unei conferinte mondiale la vrf, care a avut loc, n 1992, la Rio de Janeiro, pregatita timp de patru ani sub conducerea domnului Maurice Strong, secretar general al conferintei de la Rio. Conferinta de la Rio a fost cea mai mare ntlnire a conducatorilor lumii din toate timpurile, la care au participat 182 sefi de state si de guverne. Ea s-a desfasurat n doua etape: ntre 3 si 12 iunie 1992 a avut loc ntlnirea de lucru dintre ministrii mediului si reprezentantii unor institutii nationale neguvernamentale sau internationale, ntre 12 si 13 iunie a avut loc ntlnirea la nivel nalt numita "Earth Summit". La conferinta de la Rio, s-au prezentat cinci documente de o importanta deosebita, dintre care doar doua au fost semnate: &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; Declaratia de la Rio, care cuprinde principiile dupa care omenirea trebuie sa se conduca n relatiile de interactiune om-mediu; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; Agenda 21, document care analizeaza posibilitatile de aplicare a principiilor cuprinse n Declaratie, dimensiunile sociale si economice ale problemelor de mediu, conservarea si gestionarea resurselor n scopul dezvoltarii etc. elementele de baza ale Agendei 21 sunt: - &nbs 16216n1322q p; o lume prospera n care dezvoltarea si pastrarea mediului trebuie sa se faca dupa alte scheme de dezvoltare dect cele traditionale; - &nbs 16216n1322q p; o lume justa, care sa ofere locuitorilor sai un trai decent; - &nbs 16216n1322q p; o lume locuibila, n sensul ca, n prezent cca 3 miliarde de oameni locuiesc n asezari urbane n continua expansiune. Se prevede ca la nceputul mileniului III n oras vor locui cca 5 miliarde de oameni. Aceasta va duce la poluare extrema, la probleme de aprovizionare deosebite, la paralizarea serviciilor urbane, lipsa conditiilor sanitare etc.; - &nbs 16216n1322q p; o lume fertila, n care problemele legate de agricultura, apa potabila, energie, paduri, diveristate biologica, biotehnologii, poluare maxima, zone montane sunt abordate sub o conceptie ecologica; - &nbs 16216n1322q p; o lume curata, idee care cuprinde preocuparea fata de poluarea cu deseuri menajere, industriale si radioactive. Celelalte documente abordate la conferinta de la Rio sunt:

 &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; Conventia privind schimbarile climatice globale, prin care se cere reducerea emisiilor de CO2 n atmosfera pentru stoparea efectului de sera; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; Conventia privind diveristatea bioologica care cuprinde prevederi privind amenajarea unor zone de protectie si masuri pentru protejarea ecosistemelor precum si transferul de tehnologii catre tarile sarace; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; Declaratia de principii asupra conservarii si exploatarii padurilor, cu referire speciala la padurile tropicale, exploatate abuziv si crae ar putea dispare n scurt timp. Asupra acestui document nu s-a ajuns la nici un acord, limitarea taierilor fiind considerata un atentat la dreptul statelor n curs de dezvoltare de a-si folosi resursele. n cadrul conferintei de la Rio, relund ideile prezentate n 1987 n raportul Comisiei Brundtland, notiunea de deezvoltare durabila, care reflecta satisfacerea cerintelor prezente fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile cerinte, a reprezentat conceptul de baza pentru evolutia societatii umane. 3.4. Principiile dezvoltarii Dezvoltarea durabila este un proces lent de schimbari care permite folosirea pe termen lung a mediului astfel nct dezvoltarea economica sa ramna posibila concomitent cu mentinerea calitatii mediului la un nivel acceptabil. Principiile dezvoltarii durabile n conditii ecologice sunt: &nbs 16216n1322q p; regenerarea resurselor naturale si pastrarea stocului lor natural la un nivel acceptabil; &nbs 16216n1322q p; reducerea poluarii la un "nivel minim de siguranta"; &nbs 16216n1322q biodiversitatii; p; respectarea limitelor pentru conservarea

&nbs 16216n1322q p; economice prin:

evitarea ireversibilitatii efectelor proceselor

- strategii orientate catre prevenirea riscurilor; - orientarea dezvoltarii tehnologice n directia protejarii mediului; - orientarea schimbarilor institutionale si a deciziilor economice n directia protejarii mediului;

- distributia veniturilor n mod echitabil si rezonabil. Dezvoltarea durabila este un proces pe termen lung si nu poate fi atinsa n decursul unei generatii, ceea ce nseamna ca trebuie facute eforturi pentru nceperea acestui proces. Durata ndelungata a procesului de dezvoltare durabila este generata de urmatorii factori: - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; cresterea populatiei pamntului; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; scaderea constanta a resurselor globale; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; lipsa unor acorduriinternationale asupra exploatarii excesive a resurselor naturale; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; existenta unui decalaj ndelungat n cadrul proceselor din ecosisteme; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; existenta unor aspecte nca nentelese ale relatiei mediu-economie; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; implicarea factorului uman: oamenii trebuie sa aiba necesitatile de baza satisfacute (asigurate) pentru a fi interesati ntr-un scop altruist cum este dezvoltarea durabila; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; toate natiunile trebuie sa fie dispuse sa coopereze si sa contribuie financiar la acest proces; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; existenta si a altor probleme etice. Rezulta ca dezvoltarea durabila nu poate fi conceputa dect ca o relatie ntre urmatoarele elemente: - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; cultura, din care rezulta ce functii ale societatii si ce schimbari de comportament sunt esentiale pentru aplicarea dezvoltarii durabile;

- &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; structura, care trebuie sa precizeze organizarea modului de realizare a dezvoltarii durabile; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; tehnologia, care trebuie sa stabileasca mijloacele tehnologice prin care se poate realiza dezvoltarea durabila. Aplicarea acestor principii n cadrul Uniunii Europene a facut obiectul Conferintei Europene asupra Dezvoltarii rurale (Cork, Irlanda, 7 - 9. 11. 1996) care a elaborat declaratia de la Cork. Documentul cuprinde directiile recomandate statelor din U.E. pentru implementarea unei dezvoltari durabile: - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; n ansamblul evolutiei societatii, dezvoltarea rurala trebuie sa fie prioritara. Ea trebuie sa devina principiul fundamental care sa sustina politica n mediul rural prin care sa asigure: inversarea exodului rural, combaterea saraciei, stimularea fortei de munca, protectia si ameliorarea mediului rural; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; abordarea integrata a activitatilor prin care se asigura caracterul multidisciplinar si aplicarea multisectoriala a dezvoltarii durabile. Dezvoltarea durabila trebuie aplicata dupa principiul concentrarii si diferentierii n favoarea zonelor cu cele mai mari necesitati. Acest proces se bazeaza pe o abordare integrata care reuneste n acelasi cadru juridic si instrumental, adaptarea si dezvoltarea agriculturii, diversificarea economica, gestiunea resurselor naturale, mbunatatirea activitatilor legate de mediu, punerea n valoare a patrimoniului cultural si a turismului; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; diversificarea activitatilor economice si sociale trebuie sa favorizeze dezvoltarea sectorului particular prin: investitii, asistenta tehnica, servicii, infrastructurib adecvate, educare-formare; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; asigurarea caraterului durabil pentru toate activitatile, aplicarea principiului subsidiaritatii. Subsidiaritatea este un principiu fundamental al deciziei sociale prin care, dupa teorema lui Bellman din cercetarea operationala, efectele decizionale maxime se obtin numai atunci cnd actul decizional se apropie de obiectul deciziei. O politica globala poate fi optima numai daca fiecare politica componenta este optima. Acest principiu cere descentralizarea ct mai mult posibil a managementului spatiului rural si desfasurarea activitatilor pe baza de parteneriat si colaborare ntre toate nivelurile de responsabilitate: local, regional, national, european. Dezvoltarea rurala trebuie sa fie locala, condusa de comunitatile locale, ntr-un cadru general coerent:

- &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; aplicarea principiului simplificarii: politica rurala, mai ale n domeniul agricol trebuie simplificata pentru asigurarea unei mai bune coerente a activitatilor (descentralizare, limitarea reglementarilor la reguli si proceduri generale etc.); - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; elaborarea unor programe unice pentru dezvoltarea rurala pe zone, caracterizate prin coerenta si transparenta, care sa constituie un instrument unic pe dezvoltarea rurala a zonei; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; finantarea prgramelor de dezvoltare rurala. Este de neconceput o administratie locala eficace fara mijloace financiare adecvate. Resursele pentru finantarea proiectelor locale se bazeaza pe resurse locale si pe credite rurale, pentru o mai buna mobilizare a finantelor publice si private; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; cresterea capacitatii de gestionare si a eficacitatii autoritatilor regionale si locale precum si a grupurilor de comunitati locale; - &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; &nbs 16216n1322q p; evaluare si cercetare. Rezultatele partiale si de etapa care se obtin n aplicarea proiectelor de dezvoltare rurala trebuie sa fie evaluate si analizate pentru asigurarea transparentei procedurilor, pentru garantarea bunei utilizari a creditelor publice, pentru stimularea cercetarii.

http://www.scritube.com/geografie/turism/Spatiul-rural-sidezvoltarea-r921613228.php
INTRODUCERE Fcnd parte dintre studenii Facultii de Geografia Turismului i avnd deosebita plcere de a studia la un nivel nalt indrumat de cadrele universitare de renume naional i internaional in fruntea carora se afl domnul decan Prof. Univ. Dr. Velcea Ion am hotrt ca lucrarea de licent care-mi va ncheia studiile la aceast facultate s nu rmn o simpl formalitate ci s contribuie efectiv la relansarea turismului romnesc. Acest proiect a fost gandit si realizat ca un punct de vedere asupra posibilitilor de relansare a turismului balnear i de cura din cadrul arealului Geoagiu-Bi. Fiind staiunea cu cel mai mare potenial turistic,balnear (tratament i cur), de recreere din zon, pe lng alte interese lipsa acut a unei campanii de promovare a dus la declinul acesteia. De muli ani nu a mai existat nici o publicaie care s prezinte istoria bogata a acestor locuri impletita cu o prezentare ampl a arealului Geoagiu - Bi. Exist vechi studii pe mai multe domenii, dar ele nu au fost reunite ntr-o sinteza reactualizat i dezvoltat astfel nct turitii care vin n aceast staiune, s beneficieze de toate aceste

informaii. Aadar este strict necesar o astfel de lucrare care s cuprind: descrierea cadrului natural, valenele terapeutice, efectele de cur i tratament, hri ale traseelor turistice din zon, o prezentare a tuturor bazelor de cazare ncepnd cu cele ale hotelurilor de dou stele i ajungnd pn la cele din cadrul gospodriilor rurale i a servicilor oferite de acestea. O reactualizare a tuturor datelor de asemenea va fi cuprins n aceast lucrare astfel, paleta complex de informaii obinute, adresndu-se ctre toate categoriile de turiti. Datorit pregtirii, de care am avut parte n toi cei patru ani de studiu n cadrul Facultii de Geografia Turismului Sibiu, concretizat n lucrarea de fata,sper ca voi putea face fata exigentelor comisiei de licen nutrind si sperana intr-o reuit cu acest prilej. Doresc de asemenea s dau publicitii cteva din concluzii la care am ajuns, lucrarea realizat asociindu-se si altor masuri menite s contribuie la reintegrarea arealului Geoagiu-Bi in circuitul turistic balnear national si international. Doresc s mulumesc, totodat, pe aceast cale, domnului conf. univ.dr. Vasile TEF, ndrumtorul lucrrii mele de diplom,pentru ajutorul, sprijinul i rabdarea de care a dat dovad pe tot parcursul elaborrii acestui proiect. II. POZIIA GEOGRAFIC A LOCALITII GEOAGIU- BI Din punct de vedere administrativ staiunea balneo-climateric Geoagiu-Bi este component a oraului Geoagiu, fiind situat la 6 km. de oraul reedin. Se nvecineaz la sud-est cu oraul Geoagiu, la sud cu satul Cigmu, la nord cu satul Renghei iar la vest cu comuna Rapolu Mare. Staiunea aparine judeului Hunedoara fiind situat la cca 20km. E-NE de localitatea Ortie. Fa de principalele ci de comunicaie , are o aezare destul de favorabil, accesul realizndu-se pe o osea asfaltat secundar (12 km.) ce leag staiunea de D.N. 7, Sibiu Arad . La aceiai distan se afl i halta Geoagiu pe linia C.F.R. Bucureti Deva care face legtura cu staiunea prin D.j. 705. Din punct de vedere geografic staiunea Geoagiu-Bi este situat ntr-un bazin depresionar din partea de sud-est a Munilor Scrmb la extremitatea cele mai mici i interesante bazine ale munilor Metaliferi, cel al Glodului. De-o parte si de alta a localitii se desfoar o coam de culmi mpdurite cnd mai domoale cnd mai pronunate mpinse dinspre mgura Boiului nspre valea Mureului. Fa de nivelul mrii localitatea se afla la o altitudine cuprinsa intre 350-375 m. La nord staiunea este dominat de Dealul Gheretul (550m alt.), iar la sud -vest se afla cornetul Cigmului cu succesiunea de culmi Piscu i Pleu ce nu depesc 500 m alt. Versanii vilor au pante n general moderate ( 20-25) i sunt parial acoperii cu pduri. n perimetrul staiunii conflueaz mai multe praie imprimnd reliefului aspectul, unei depresiuni de dimensiuni reduse de natur eroziv. Bazinul hidrografic fiind astfel constituit din cursuri de ap mici i discontinui, excepie fcnd valea Gheretului i valea Clocota ce realizeaz un traseu aproape rectiliniu pn la confluena cu valea Geoagiului. III. ISTORICUL CERCETRILOR - Atestare documentar i evoluie din punct de vedere arheologic, Geoagiu este cunoscut pentru aezarea roman care se ntinde n hotarul acestei localiti, ca i pentru descoperirea unor tezaure monetare. Se poate vedea i azi la ieirea de nord-vest a localitii Geoagiu, pe o lungime de civa zeci de metri, vechiul drum roman pavat cu lespezi de piatr i prevzut cu bordur care conducea de la Germisara la strvechea staiune balnear. Pasiunea sportiv ca i curenia corporal la romani, a determinat n toate epocile de existen, constituirea, amenajarea i folosirea pe scar larg a construciilor balneare de toate categoriile i

proporiile, la restabilirea sntii i alinarea suferinelor. Staiunea balnear cea mai important, mai bine organizat i mai frecventat de romani de pe teritoriul jud. Hunedoara a fost i a rmas cea de la Geoagiu Bi , antica Germisara. Denumirea staiunii e motenit de la daci i meninut sub aceast form i de romani. Dac mrturiile sigure ne conduc cu cca. 2 milenii n urm, vestigiile arheologice din mprejurimile Geoagiului ne ndreptesc s considerm c apele termale de aici au fost folosite cu mult inaintea dacilor si romanilor. Oricum ar fi, datele tiinifice cele mai bogate privind existena a unei aezri n hotarul actualei localiti Geoagiu si nvecinatul Cigmu, care n antichitate ngloba n sine i aezarea balnear, aceste date avndu-le n special din perioada roman a Daciei. Numele Germisara, pe care romanii l-au preluat este de fapt denumirea localitii anterioare a strmoilor daci, specialitii fiind de acord in a accepta originea traco-dacic a denumirii: germi - cald, sara - ap. Sub stpnirea roman, bile cu izvoare calde ca cele de la Germisara erau mult cercetate i utilizate prevzute cu instalaii adecvate, cu sanctuare unde se venerau anumite zeiti protectoare a apelor tmduitoare. Despre importana de atunci a bilor i a intensei lor utilizri ne vorbesc numeroase vestigii arheologice pstrate peste veacuri: vechi edificii, bazine pentru bi, inscripii i statuete dedicate zeilor tmduitori. Totalul inscripiilor aflate aici se ridic la peste 30, exceptnd tampilele pe igle i crmizi. Piesele descoperite pn n prezent i cunoscute n literatura de specialitate se adaug celor patru inscripi, altare, de fapt baze de statui care au fost gsite n cadrul bilor de la Germisara i sunt nchinate divinitilor tmduitoare i protectoare a izvoarelor termale. Este vorba de nimfe crora le sunt dedicate monumentele, excepie fcnd un altar care alturi de divinitatea amintit este adorat i zeia Diana. Aceast pies este ridicat pentru ndeplinirea legmntului de ctre Auer Theodotus care i-a utilizat de trei ori cu bune rezultate apele izvorului de la Germisara. Apare aadar n textul inscripiei mentiunea Aqvis Germis. Un alt monument dedicat nimfelor l pomenete pe Livius Marcelius care la rndul lui s-a tratat n apele tmduitoare ale Germisarei. Semnificativ este i alt pies nchinat aceleiai zeiti, binefctoare, de ctre Fabius Aqvelinus. Este pomenit astfel i unitatea militar de garnizoan staionat n castrul de la Germisara. Aceste baze de statui erau aezate de jur mprejurul bazinului natural, cu ap termal pe postamente spate direct n travertinul din care este constituit mamelonul n care s-au spat bazinele. Cel mai reprezentativ avand un diametru de 7,59m care se umplea de la izvoarele naturale printr-o conducta de tuburi de teracota, marcate cu stampila lui Lucretius Aquila care conducea legiunea de soldati a XIII-a Gemina,constructorul instalatiilor balneare. Ofrande depuse divinitilor au fost gsite i n cadrul bazinului natural, loc de cult. Menionm n acest sens cele apte plcue de aur i peste 600 monede de bronz i argint. Plcuele din aur poart pe ele dedicaia pentru divinitile tmduitoare. Trei sunt oferite nimfelor, semnificativ fiind una al crei dedicant poart numele de Lucius, nume de origine dacic ce se perpetueaz n plin epoc roman. De asemenea, Cornelia Marcelina, depune dou plcue cu dedicaia pentru Diana i Hygia , diviniti care sunt prezente pe pies i cu figura lor, spre deosebire de celelalte care sunt simple, numai cu textul de dedicaie sau acesta chiar lipsete. La Germisara mai sunt de asemenea generos venerati Hercules, Jupiter, Fortuna, Liber Pater, Libera Mater. Spturile recente au dat la suprafa o serie de igle cu tampil,care intregesc tezaurul descoperirilor arheologice de la Geoagiu n imediata vecintate a bazinelor

spate n travertin au aprut urme ale unor construcii care probabil aparineau unor staionare pe perioada tratamentului celor care frecventau termele din localitate. S-a putut deduce existena unui castru sau castelum, unde a staionat o unitate militar n vremea stpnirii romane. Materialul epigrafic nu vorbete nimic de situaia juridic a localitii. Numai datorit inscripiilor ne putem da seama de cum era grupata populaia,de credinele locuitorilor,de numele persoanelor care au trit si trecut pe aici. Aezarea roman din dreapta Mureului a luat fiin pe lng lagrul militar de pe platoul din aceast parte, care a fost folosit ca punct strategic din vremea rzboaielor dacice, cci unitatea de pedites singulares britanici o avem amintit printre trupele romane de ocupaie nc din anul 110. Rolul castrului de la Germisara - Cigmu se pare c era nainte de toate supravegherea drumului ce urca pe apa oraului spre cetile dacice de la Costeti i Blidaru. n unitatea militar care se pare c tot timpul de la 106 la 271 a staionat n acest castru, au fost acei pedites singulares britanici, detaai din trupele britanice ce staionau n Dacia, a cror eroism a fost apreciat de nsui mpratul Traian (cum se arat ntr-o diplom militar 161-180) unitatea de la Germisara ia numele de Memorus singulariorum peditum britanicorum . Locul exact al castrului nu a fost nc identificat, sigur este ns c n jurul acestuia a luat natere o aezare civil format n majoritate din ceteni romani. Teritoriul rural al Germisarei era mpnat cu mici aezri sub form de gospodrii agricole, ca dovad unele aflate pe dealul Pedepsa, pe teritoriul Renghet, Rapoel i Boblna. Lipsa oricrui magistrat local care s fie amintit n inscripii ne face s bnuim c aceste localiti se aflau ntr-o situaie inferioar fa de cum era de exemplu Sucidava care avea un teritoriu al ei i se bucura din punct de vedere administrstiv de o anumit autonomie. Germisara probabil era un vicus, sau un popas dependent de un municipiums au colonia. n general materialul epigrafic analizat de specialiti reflect o via local asemntoare cu cea a staiunii Aquae (Clan) i Bile Herculane. De la sfaritul perioadei romane pana in evul mediu datele referitoare la Baile Geoagiu lipsesc, ele fiind lasate probabil in parasire. Primele mentiuni referitoare la epoca feudala le datoram calatorului italian Geovan Andrea Gromo, care semnaleaza refacerea bailor la mijlocul sec.16 de catre regina Isabela, sotia lui Ioan Sigismund Zapolya, regele Ungariei: a infiintat acolo niste bai placute, pe care regele le foloseste adeseori. Intre 1656-1658 pastorul german Conrad Iacob Hiltebraud viziteaza baile, consemnnd n jurnalul su, printre altele apa venea dintr-un deal pe o campie si era potrivit de calda (). Acolo unde cadea apa cu repeziciune ,se afla o stanca ingusta de piatra ,unde puteau sedea doua persoane spate in spate iar jos era un spatiu mare ,in forma de dreptunghi ,in care se putea inota,cu apa pn aproape de gat ().Romanii se scldau adeseori aici . In epoca moderna, apele termominerale de la Geoagiu sunt utilizate sistematic din sec.19, dar mai ales la inceputul sec.20, cand se amenajeaz aici diferite utilitati balneare (bazine ,bi la putin in spaii acoperite, bi de namol, hoteluri, vile etc.). ntre cele dou razboaie mondiale staiunea cunoate un nou avnt ,dup cum ne informeaz curierul bailor din 1927 ,fiind frecventata de diferiti vizitatori si pacienti. Din configuratia de atunci a bailor nu sa pastrat aproape nimic, cu exceptia bazinului mic din strandul de astazi.Vechile amenajari balneare di perioada interbelica se situau aproximativ pe teritoriul ocupat de actuala parcare din fata strandului. Statiunea cunoaste insa perioada ei de maxima dezvoltare abia in anii 60 dar mai ales n ani 70, cnd se construiesc cele dou moderne baze de tratament ale complexelor: Germisara, Foto nr.1.(hotel Germisara,inchis pentru

renovare) si UNCAP (actualul Aurel Vlaicu), hotelul Diana cu piscina acoperita, precum si amenajarile de agrement in aer liber. Foto nr.2 (hotel Diana) IV. POTENIAL TURISTIC ACTUAL IV.1.POTENTIAL NATURAL IV. 1.a. GENERALITATI Statiunea Geoagiu-Bi este situat n depresiunea Zlatna Glod, ntre culmile mpdurite ale munilor Metaliferi din Carpaii Apuseni, pe vestul prului Clacota la o altitudine cuprins ntre 350-375m. Fcnd parte dintr-un bazinet depresionar nconjurat de coline i dealuri cu nlimi medii climatul imprimat este cel continental moderat, cu ierni blnde i veri rcoroase. La N staiunea este dominat de Dealul Gheretul 550m, iar la S-V cornetul Cigmului cu succesiuni de culmi ce nu depsesc 500m. Din cadrul natural al staiunii balneo-climaterice mai face parte i reeaua hidrografic al crei colector este valea Geoagiu. Semnificativ n acest bazin este cascada prului Clocota, care nregistreaz o diferen de nivel de cca. 20 m pe firul apei i se datoreaz existenei unei trepte abrupte n relief, cu o extensie de cca. 200m pe orizontal i 15 m pe vertical. Aceast treapt separ dou platouri relativ netede, pe cel din amont situndu-se ultimele gospodrii ale localitii Geoagiu- Bi. Cderea de ap a splat rdcinile unor arbori de pe fruntea platoului care s-au prbuit i au fost nglobai parial sau total n depunerile de travertin ale cascadei , ce se dezvolt sub forma unor perdele n falduri succesive , aproape verticale, pe ntreaga nlime a cderii, ca n peteri. Foto nr.3 (cascada) La numai civa metri de vechiul drum roman n zona Ntu se afl cantonat ntr-o dolin format n travertin, un lac care este alimentat cu ap printr-un pria mic. Acum apa acestui lac este utilizat la exploatarea travertinului. Caracteristic reliefului din aceast zon sunt i fenomenele carstice materializate prin prezena grotei Haiducilor la cca. 20m de lacul cu ap rece. Dar cea mai important component a cadrului natural , pentru care staiunea GeoagiuBi a dinuit de-a lungul timpului o reprezint prezena apelor mezotermale i a nmolului terapeutic neexploatat. IV.1.b. CARACTERISTICI GEOLOGICE I HIDROGEOLOGICE Cercetrile efectuate au evideniat faptul c zona Geoagiu-Bi prezinta un fundament cristalin, Valea Clocota este semnificativ n acest sens, calcarele cristaline dure afloreaz n aceast zon vestic a staiunii. Primele hri geologice ale zonei se datoreaz cercetrilor efectuate naintea primului rzboi mondial, de: V. Telegd, I. Herespay, F. Napoca i M. Palfy. Dup 1960, cercetrile hidrogeologice se intensific prin contributiile aduse de I. Berbeleac ( 1962, 1964, 1969) de Gh. Mantea i colaboratorii, iar n scopul mririi debitelor exploatabile de ape termo-minerale se execut n staiune lucrri de foraj ctre ISPIF . ( 1960, 1694, 1966, 1972-1973) i IFLGS ( 1966-1977 ). Din punct de vedere hidrogeologic, fundamentul cristalin cantoneaz principala acumulare de ape termominerale, ca urmare a permeabilitii ridicate a calcarelor din zona.. Alimentarea orizontului acvifer se realizeaz pe largile suprafee de aflorare ale calcarelor situate n vestul staiunii,pe baza precipitailor i a apelor curgtoare ce traverseaz zonele aflorate . Circulaia subteran ntre zona de alimentare i cea de drenare se de suprafa (Prul Clocota ) acumularea din travertin beneficiaz i de o fraciune cald provenit din descrcarea ascendent a apelor termale din cristalin, ceea ce ofer orizontului un caracter de ape de amestec. Drenarea este asigurat de zonele depresionare ale reliefului din aval de staiune, iar circulaia

subteran este haotic desfurndu-se dup trasee complicate. Apele sunt n general cu temperaturi sub 30datorit amestecrii fraciunii termale profunde cu ape reci de suprafa. IV.I.c. CLIMATUL , BIOCLIMATUL I AEROIONIZAREA STAIUNII Climatul staiunii Caracterizarea climatului statiunii s-a efectuat pe baza datelor inregistrate la statia meteorologica Geoagiu, in intervalul 1966-1975. Particularitatile fizico-geografice locale (bazinet depresionar inconjurat de coline i dealuri cu inaltimi medii) imprima climatul particularitatii distincte continental moderate cu ierni blande si veri racoroase . C, cea maiTemperatura aerului inregistreaza o medie anuala de 8 scazuta medie lunara inregistrandu-se in ianuarie ( -4,1C), iar cea mai mare temperatura in iulie (20 C). Temperatura minima absoluta in intervalul 1966-1975 a fost de 29,1C si s-a inregistrat in ianuarie 1969, iar maxima absoluta a fost in luna iulie 1968 de 36,3 C. Zilele de iarna, (cu temperaturi maxime ale aerului mai mari de 0C) apar incepand din noiembrie pana in februarie , numarul maxim inregistrandu-se in ianuarie (10 zile). Zilele de inghet (cu temp minima mai mica de 0C) apar incepand din septembrie pana in aprilie, insumand anual , in medie , 107 zile . Cele mai timpurii zile de vara cu temperaturi (mai mari de 25C), apar incepand cu luna martie. Din iunie, odata cu intensificarea radiatiei solare , numarul zilelor de vara creste considerabil , ajungand la peste 20 de zile in lunile iulie i august. Ultimele zile de var (1,5 ) se inregistreaza in luna octombrie . Data medie a primului inghe este in jur de 10 oct., iar cea a ultimului inghe 20 aprilie, durata medie a intervalului fara inghet fiind de 170 zile . Umiditatea relativa a aerului prezipnta o valoare medie anuala de 84%, cu un maxim lunar de 92% in decembrie, datorit adveciei aerului rece , intensificarii racirii radiataive din timpul noptilor senine si linistite, care au ca urmare aparitia inversiunilor de temperatura .Cele mai scazute valori ale acestui parametru se inregistreaza in aprilie (76 %). Umezeala relativ orar, evidentiaz o valoare minima in jurul orei 13, incepand din luna martie pana la sfritul lunii octombrie, sub 70%. Maximum de peste 95% se inregistreaza noaptea si dimineata pn n jurul orei 6 incepnd din luna mai pn in noiembrie. Umezeala absolut, reprezentnd tensiunea vaporilor de apa, are o variaie in cursul anului proporionala cu variaia temperaturii. Media anuala este de 11,1 eb , pana la 18,4 eb in august .Variaia diurn este redus si evidentiaz un maxim de 15 mb in zilele de var i minim sub 5 mb. in cursul lunii ianuarie . Precipitaile atmosferice se caracterizeaz printr-o mare variabilitate in timp si in spaiu in ceea ce priveste intensitatea , frecven si durat . Cantitatea cea mai mic de precipitaii se inregistreaz in sezonul rece , ploile fiind in general de natur ciclonic si frontal (19 mm in martie si 21,3 mm in ianuarie ). Primvara ca urmare a intensificarii activitatii ciclonice si a patrunderii maselor de aer umed care afecteaz in primul rnd vestul si nord-vestul rii , cantitatea de precipitaii crete ajungnd in iunie la peste 100 de mm , in medie pe luna .Cresterea interlunara cea mai mare este inregistrata in lunile aprilie mai (35 mm ). Cantitatea medie anual de precipitaii este destul de redusa (575mm) Numarul de zile cu precipitaii este de 143,7 cu un maxim de 16,7 zile in iunie i un minim principal de 9,7 zile in martie si un secundar de 8,2 zile in septembrie. Stratul de zapada inregistreaz grosimi medii reduse , maxima ( 6,7 cm in medie ) se inregistreaza in a 3-a decada a lunii ianuarie, iar minima de 0,2 cm inregistrndu-se la sfritul lunii noiembrie si inceputul lunii martie . Durata de stralucire a soarelui inregistreaza o valoare medie anuala ridicata , de 2030 ore , cu maxim de 277 zile in luna iulie si un minim de 44 de ore in decembrie . Regimul orar al acestui parametru arata ca in zona

staiunii durata de stralucire a soarelui este maxim in intervalul 8,30-15,30 in lunile iulie-august (peste 20 de ore in medie ). Acesta este intervalul orar cel mai favorabil practicrii curei naturiste prin helioterapie . Fractia de insolatie inregistreaz o medie actual ridicat (0,45), subliniind durata reala ridicat de stralucire a soarelui, comparativ cu cea posibil. Maxima de 0,58 se inregistreaz in iulie, iar minima de 0,14 in decembrie . Nebulozitatea prezint o medie anual de 6,2 zecimi, cu maxim lunar de 8,2 zecimi in decembrie si un minim de 5 zecimi in octombrie, cnd predomina timpul anticiclonic, linistit si stabil . Numarul mediu anual de zile senine (nebulozitate mai mica de 2 zecimi) este de 50, cu un maxim de 8,5 zile in octombrie i un minim de 1,2 zile in decembrie . Zilele acoperite (nebulozitate mai mare de 8 zecimi ) prezinta o medie anual de 128 zile , cu un maxim in decembrie (19,6 zile) si un minim de 6,3 zile in septembrie. Presiunea atmosferica are o valoare medie anuala de 991,4 mm Hg, cu maxim de 994 mm Hg in decembrie ianuarie si un minim de 987,8 Hg in aprile. Pe fondul circulaiei generale a maselor de aer in zona staiunii predomina vanturile de vest si nord-vest, viteza medie anuala a vntului fiind redus (1,4 m/sec ). Regimul orar al vitezei vantului evidentiaz un maxim de peste 2m/sec. in jurul orelor de amiaz aproape in tot cursul anului si un minim sub 1m/sec in intervalul mai octombrie in cursul noptii si pn in jurul orei 7. Numarul de zile cu bruma insumeaza in medie anual 61 zile incepand din septembrie cand se inregistreaza si minima lunara ( 0,2 zile ), pn in mai cu un maxim de 11,6 zile in martie . Ceata este redus in cursul anului ( in medie 14,4 zile ) cu un maxim de 3,5 3,6 zile in decembrie si un minim in perioada cald a anului . Roua are o frecventa mai mare (in medie 159 zile anual) , inregistrandu-se un minim de 0,3 zile in ianuarie si un maxim de 24,8 zile in septembrie . Zilele de chiciur sunt deosebit de reduse numai 4,9 zile in medie pe an cu un maxim de 3 zile in ianuarie . Grindina are o frecventa redus (in medie 1,6 zile pe an ) in semestrul cald . Numarul mediu de zile cu oraje scade din septembrie pn in aprilie, insumnd in medie 35,7 zile anual cu un maxim de 8,4 8,7 zile in iunie iulie. Bioclimatul staiunii S-au luat in consideraie cativa indici bioclimatici care se bazeaz pe elemente meteorologice ce sunt utile in practica curei naturiste. Pentru aprecierea gradului senzatiei de caldur sau frig a omului , in bioclimatologie se foloseste metoda TEE, cu ajutorului nomogramei temperaturilor echivalente efective, care reda temperatura efectiv resimtita de catre organism in anumite conditii de inclzire a aerului, incarcarea cu vapori de apa si curenti de aer. Zona de confort termic este cuprinsa intre aprox. 16,8 grade si 20,6 TEE. Sub 16,8 TEE se constata inconfort prin racire iar peste 20,6 TEE inconfort prin incalzire . Numarul de zile cu confort termic in luna iulie la amiaz in medie este 8 iar cel de zile cu inconfort prin inclzire este 9. Metoda stresurilor medii bioclimatice se bazeaza pe valorile principalelor elemente meteorologice , in cadrul carora organismul uman prezinta o stare medie de echilibru a sistemelor reglatoare . Stresul cutanat reprezint aciunea temperaturii i dinamicii aerului asupra pielii , in zona statiunii Geoagiu indicele inregistrand valoarea medie anuala de 15 , cu lunile aprilie mai si octombrie noiembrie relaxante . In intervalul decembrie martie se evidentiaza un stres hipertonic, datorat in special temperaturilor scazute iar in intervalul iunie august, un stres hipotonic cnd temperaturile sunt mai ridicate i vantul slab. Streul pulmonar, ca o expresie a tensiunii vaporilor de apa asupra aparatului respirator, insumeaza un indice mediu anual de 32. Lunile decembrie martie prezint un stres deshidratat , iar lunile mai septembrie un

stres hidratat . Lunile aprilie , octombrie si noiembrie sunt echilibrate sub acest aspect. Stresul total reprezentand suma celor doua precedente cu o valoare de 47, releva caracterul de crutare al bioclimatului regiunii, relaxant, sedativ sub aspect bioclimatic . Aeroionizarea staiunii Prin aeroionizare se intelege procesul de formare si evolutie a particulelor incarcate electric ct si spectrul ionic (proportia ionilor de diferite categorii ) dintr-un loc dat . In atmosfer, ionii iau nastere ca ioni moleculari in jurul crora se polarizeaz rapid un numar de molecule gazoase neutre (intre 5 si 30) formand astfel ioni mici, rapizi sau usori. Dupa un timp de existenta, acetia dispar din aer ca urmare a recombinarii (pozitiv cu negativ) a redrii de conductori elecrici sau a formarii ionilor mari sau grei i a ionilor ultra grei. Acetia iau nastere din absoria ionilor mici de particule care constituie nuclei de condensare , pe particule de impurificare sau pe mici picturi de apa . In conditii speciale (umiditate a aerului redusa , existenta unor mici nuclei higroscopici ) apar in aer si ionii mijlocii sau intermediari.

1.1. Definire (potenial, componente) n sens larg, potenialul turistic al unui teritoriu reprezint ansamblul elementelor naturale, economice i cultural istorice, care prezint anumite posibiliti de valorificare turistic, dau o anumit funcionalitate pentru turism i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitii de turism. (G Erdeli, 1996) Un teritoriu intereseaz din punct de vedere turistic n msura n care ofer resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracii turistice sau resurse turistice. Potenialul turistic reprezint oferta turistic potenial a unui teritoriu care mpreun cu baza tehnico material i cu infrastructura general i turistic formeaz oferta turistic real (efectiv) sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul, influena lor n activitatea turistic duc la delimitarea a dou categorii de potenial turistic, i anume: natural i antropic. Potenialul turistic natural reprezint totalitatea resurselor turistice pe care le ofer cadrul natural prin componentele sale: relief, condiii climatice, ape, vegetaie i faun, ct i modificrile acestora din urm. 1.2. Componentele potenialului turistic Potenialul turistic are un rol important n dezvoltarea i diversificarea activitilor turistice, de aceea, a aprut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atraciilor turistice. Cea mai utilizat clasificare este realizat dup coninutul potenialului turistic: Potenial antropic; Potenial natural.

Potenialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural relief, clim, reea de ape, vegetaia .a., urmrind atragerea fluxurilor de turiti n vederea petrecerii vacanelor. Relieful reprezint un element de atracie turistic de sine stttor, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte i atitudini, toate acestea realiznd cadrul propice practicrii drumeiilor i alpinismului, ct i de petrecere a vacanelor. Clima este reprezentat de tipul i volumul precipitaiilor, mrimea temperaturilor nregistrate, perioadele cu soare etc.; creeaz condiii propice schierii, curelor heliomarine .a. Reeaua de ape, reprezentat de apele curgtoare i cele stttoare, ape minerale i termale, creeaz cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc. Vegetaia prin bogia i diversitatea speciilor, existena speciilor florale rare, d posibilitatea practicrii unor forme particulare ale turismului: cercetare tiinific, vizitarea rezervaiilor naturale. Fauna, sub aspect turistic, prezint importan prin valoarea sa cinegetic i estetic. Potenialul turistic antropic cuprinde creaiile omului de-a lungul timpului, concretizate n elemente de cultur, istorie, art i civilizaie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turiti. Structura potenialului antropic cuprinde elementele: vestigii arheologice i monumente de art (ceti, castele, statui, biserici); etnografie i folclor (obiceiuri i tradiii, port popular, muzic i dansuri populare .a.); instituii i evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, trguri i expoziii); realizri tehnico-economice i tiinifice contemporane (porturi, poduri i viaducte, baraje i lacuri de acumulare); aezri umane (orae, sate turistice). http://www.referat-e.ro/Referat-Potentialul_turistic_al_Romaniei-8736.html