Agregat ABS

Senzor roata

ABS
Sistem antiblocare - ABS
Functionarea si constructia sistemului antiblocare MK20 este deja cunoscut de la modelele mai vechi.

Conducta frana Conductor senzor

Electromotor Unitate hidraulica

Calcula tor electro nic

La variantele ABS actuale, versiunea cu 4 canale a sistemului modular hidraulic inchis, deja testat, a fost dezvoltata prin includerea controlului electronic si a supapelor electromagnetice care fac posibila integrarea functiilor aditionale a dinamicii masinii. Agregatul ABS
ABS/EDS-ITT Mark 20IE

SP2 6-26

se deosebeste la exterior printr-o unitate hidraulica cu 30 mm mai lunga, datorita montarii supapelor suplimentare (dimensiunea a = 130 mm). Prin indicativul IE recunoastem aceasta marire a unitatii hidraulice si legarea uni-tatii de control la CAN-BUS antrenare.

Privire de ansamblu asupra sistemului ABS (schematic) G4 5

"Schema" circuitului de franare este ca si pana acum in X, cunoscut si sub denumirea de circuit in diagonala. Fiecare circuit de frana actioneaza asupra unei roti din fata si din spate dispuse in diagonala. Catre fiecare roata este cate o conducta de frana ce pleaca de la unitatea hidraulica (versiunea cu 4 canale). Sistemul de senzori ABS consta din 4 senzori de rotatie pentru roti (G44-G47) impreuna cu rotile de impuls.

G 44
Noile functii aditionale pe care le permite sistemul sunt: Distribuirea electronica a presiunii de franare "Blocarea electronica" a diferentialului MSR Reglarea momentului motor de tractiune ASR Reglarea patinarii la antrenare
EBV EDS

Defectele din domeniul specific ABS sunt indicate cu ajutorul lampei de control pentru ABS (K47) si a lampei de avertizare pentru nivelul lichidului de frana (K14/33). ntregul sistem este cuprins in diagnoza proprie. G

G4 7 Prescurtarile elementelor componente le gasiti in planul de functionare

Circuit frana
Circuit frana f

Marimi iesire Marimi intrare

46 SP2 6-25

SP26-31

ABS
Loc de montare

Amplificatorul fortei de franare cu pompa centrala de frana in tandem si agregatul ABS sunt doua subansamble diferite. Amplificarea fortei de franare se realizeaza, ca la toate masinile concernului, pe principiul amplificatorului cu vacuum, o solutie tehnica incer-cata si rentabila (masinile cu volan pe stanga cu amplificator de 10"). J Agregatul ABS este un modul separat ce este atasat la carcasa rotii in partea stanga a compartimentului motor. Aceasta pozitie de instalare este aceeasi atat pentru masinile cu volan pe stanga cat si pentru cele cu volan pe drapta (masinile cu volan pe dreapta au amplificatorul fortei de franare de 7"/8" in drapta). Prin intermediul racordurilor flexibile pompa centrala de frana in tandem este conectata cu agregatul ABS.

Amplificatorul Pompa centrala de Agregat ABS fortei de franare frana in tandem

Racorduri flexibile de frana

SP2 6-3

Pompa hidraulica V64 Agregatul ABS

Unitatea hidraulica N55

poate fi separat numai in momentul demontarii de pe masina. Pompa hidraulica nu trebuie demontata totusi de pe unitatea hidraulica.

Recomandare: Va rugam sa luati in considerare informatiile privin lucrarile efectuate in atelier, in special cele legate de aerisirea sistemului de franare cu ABS/EDS Mark 20IE. Aceste recomandari le gasiti in documentatia de reparatie VW-Audi Sistem de rulare.

Calculator A ABS J104

pentru

ABS + EBV (EBD)

EBV (EBD) - Distribuirea electronica a fortei de frnare
In agregatul ABS ABS/EDS-ITT MK 20IE distribuirea electronica a presiunii de franare este un element component a software-ABS. Regulatorul presiunii de franare dependent de incarcare montat la axa spate lipseste la masinile cu acest tip de echipament.

Funcionare

La o franare normala sub limita granitei de blocare, aplicatia de franare este controlata prin distribuirea presiunii de franare. Deceleratia fiecarei roti este supravegheata constant in acest caz. Unitatea de control recunoaste distribuirea fortei de franare prin compararea deceleratiei rotilor fata cu cea de la rotile din spate. Daca fortele de franare de la rotile din spate sunt prea mari, presiunea este redusa cu ajutorul ventilelor magnetice din unitatea hidraulica. Se realizeaza o distribuire optima a fortelor de franare si cu forte mari de "dirijare laterala" a rotilor din spate, atunci cand presiunea de franare este astfel reglata, incat rotile din spate sa nu fie suprafranate.

SP26-32

i
i F Forta de franareABS ^Forta de "dirijare laterala"

"Patinarea" franei Roata blocata

Recomandare: Din motive de sigurana funciile sistemului de antiblocare si a distribuirii electronice a presiunii de franare sunt separate in unitatea de control. La intreruperea functionarii ABS, ramane functionabil in continuare controlul EBV si invers. Defectarea controlului EBV este remarcata de conducatorul auto prin aprinderea lampii de control a lichidului de frana impreuna cu lampa de control pentru ABS.
SP26-33

(O )
SP26-31

Senzori ABS
Senzori turatie fata G45, G47 Senzori turatie spate G44, G46
Utilizarea semnalului

Senzor turatie fata

Senzorii de turatie trimit calculatorului J104 semnalul de turatie. In unitatea de comanda este calculata viteza momentana a rotii.

Efecte la intreruperea semnalului

(valabil pentru senzorii de turatie fata si spate) Defectarea unui senzor de turatie: Sistemul ABS/EDS este oprit. functia EBV ramane disponibila. Lampa de control pt. ABS (K47) se aprinde. Defectarea ambilor senzori de turatie de pe o axa: Sistemul ABS/EDS/EBV se va opri. Ambele lampi de control ale sistemului se aprind.

SP2 Roata de impuls 6-35 pentru senzor turatie fata Senzor Toti senzorii de turatie sunt turatie "cuprinsi" in diagnoza spate proprie.
In functiile 02 - Interogarea memoriei de defecte 08 - Citirea blocului valorilor masurate pot fi "apelate" anumite informatii specifice.
Conectare electrica
G45 G46 G47 G44

Diagnoza proprie/Semnificatia defectului

Roata de impuls pentru senzor turatie spate

22 23 20 19

QLQLQL SP2 6-36 D

6 5 J104 21

SP26-37

Roata de impuls si senzorul de turaie

Senzorul de turaie este alctuit dintr-un magnet permanent si o bobina. Aceasta este conectata la unitatea de control. Senzorul de turatie lucreaza dupa principiul unui generator, adica atunci cand roata de semnal (cu dinti) se rotete prin fata senzorului, in bobina se genereaza o tensiune alternativa sinusoidala. Frecventa este dependenta de viteza rotii. Unitatea de control converteste semnalul sinusoidal al senzorului si calculeaza viteza momentana a rotii.

Roata de semnal permanent . turatie

Recomandare: Distanta dintre roata de impuls si senzorul de turatie are o mare semni-ficatie pentru functionarea ABS (amplitudinea semnalului u este influentata)). Intimpul deplasarii, jocul rulmentului si "deplasarea" suspensiei determina o usoara miscare a senzorului de turatie. Dimensiunea spatiului se modifica. De aceea este important de controlat, la montare, acest spatiu dupa specifi-catiile din documentatia de reparatie. Daca exista un spatiu prea mare, calculatorul Tensiune intrerupe reglajul pentru roata respectiva. De asemenea, murdaria ce intra in golurile sinusoidala dintre dintii rotii de impuls, poate genera defecte in sistemul ABS. T = Perioada oscilatiei t = Timp U = Tensiune = Amplitudinea semnalului

Magnet in senzorul de

alternativa

SP2 6-38

Senzori ABS
ntreruptor frna F
Sarcina

ntreruptorul de frana se gaseste la blocul pedalier. El "lucreaza" ca un contact normal deschis, funcia principala este aprinderea lampilor de frana. Functionarea este folosita in acelasi timp si pentru transmiterea semnalului la calculatorul ABS.

Utilizarea semnalului

Semnalul "frana actionata" este utilizata de calculatorul ABS pentru imbunatatirea confortului necesar la reglajul ABS/EBV (pedala de frana pulseaza mai putin la o reglare mai corecta). Fara aceste semnale, poate fi posibil, de exemplu, ca unitatea de control sa interpreteze deceleratia unei roti, ca urmare a unei denivelari a drumului, ca o manevra de franare.

SP26-40

Efecte la intreruperea semnalului

Nivel redus de confort in timpul reglajului ABS/EDS. Funcia EDS este inoperabila.

Diagnoza proprie/Semnificatia defectului

Verificare operationala prin utilizarea functiei 08 - Citirea blocului valorilor masurate Nr. grupa indicare 003.

Elektrische Schaltung

SP26-41

Elemente de execuie ABS

Pompa hidraulica V64 Unitatea hidraulica N55
Sarcini

Pompa hidraulica V64

Aceste 2 elemente componente formeaza un subansamblu ce nu trebuie separat. Unitatea hidraulica contine ventilele de comanda ale sistemului ABS, ce sunt folosite la efectuarea reglajului ABS. Alimentarea ABS cu energie hidraulica se realizeaza cu ajutorul unei pompe hidraulice. Aceasta intra in functiune cand este detectat un ciclu de reglare, absoarbe lichid de frana si il trimite prin supapele de admisie deschise catre frana rotii, pentru a produce presiunea necesara.

Efecte la intreruperea semnalului

V64 Sistemul ABS/EDS va fi oprit. Functia EBV ramane disponibila. Lampa de control pentru ABS se aprinde, Masina poate in continuare sa franeze cu sistemul normal de franare. N55 ABS/EDS/EBV nu mai functioneaza. Lampa de control pentru ABS si lichid de frana se aprind. Soferul trebuie sa tina seama de "alterarea" caracteristicilor de franare.

Conectare electrica

(g
4

)j10

Diagnoza proprie/Semnificaia defectului

Pompa hidraulica este "cuprinsa" in diagnoza proprie in functia 02 - Interogarea memoriei de defecte si poate fi testata in functia 03 Diagnoza de control final. Verificarea unitatii hidraulice se realizeaza cu ajutorul diagnozei proprii.

V64
<M>-

SP26-44

ABS
Funcionarea franei cu reglajul ABS Pompa centrala frana
nceperea procesului de franare - creterea presiunii de franare
SP26-50

Supapa intrare

Presiunea de franare este realizata de catre pompa centrala de frana in timpul franarii. Presiunea de franare trece prin supapa de intrare (nealimentata) catre frana rotii. Supapa de iesire este inchisa (de asemenea nealimentata).

Inceperea procesului franare

de

a r e a ti uni at si ur sre
o

Turatia rotilor se micsoreaza pana cand unitatea de control ABS recunoaste tendinta de blocare a unei roti cu ajutorul semnalului de turatie de la senzorul rotii respective.

Frana rotii

II
h-

O-

Pentru o intelegere mai buna, supapa nu este alimentata este reprezentat in desen cu tensiune supapa este circuitul de reglaj a unei alimentata cu tensiune singure roti si sunt explicate numai componentele implicate in reglaj.

10

Faza de mentinere a presiunii

Daca o roata are tendinta de blocare, pentru a evita creserea in continuare a presiunii de fra-nare, este alimentata cu tensiune supapa de intrare. In acest fel supapa se inchide.

Presiunea de franare intre supapa de intrare si cea de iesire ramane constanta in aceasta faza.

Supapa de iesire ramane in continuare nealiSupapa intrare mentata cu tensiune, deci de asemenea
inchisa.
Recomandare: Din motive de conceptie functionala trebuie luate in vedere urmatoarele particularitati: supapa de intrare = deschisa - nealimentata Supapa de iesire = inchisa - nealimentata (aceasta este important pentru ca sistemul sa poata realiza cresterea de presiune si fara ABS).

Faza mentinere presiune

SP2 651

11

ABS

Faza de scadere a presiunii

Daca turatia rotii scade in continuare, desi presiunea de franare a fost mentinuta constanta, iar roata are in continuare tendinta de blocare, presiunea de franare trebuie redusa. In acest scop supapa de iesire este alimentata cu tensiune. Astfel ea se deschide. Presiunea de franare se reduce prin intermediul acumulatorului de presiune joasa.

Supapa de intrare este in continuare alimentata cu tensiune, deci este inchisa. Pompa hidraulica incepe sa functioneze si pompeaza lichidul de frana din acumulatorul de joasa presiune in pompa centrala de frana. Datorita acestui fapt, pedala de frana se va deplasa usor in sus. Roata care a avut tendinta de blocare este accelerata din nou si "castiga" turatie.

Faza de cretere a presiunii

Pentru o franare optima este necesara o noua crestere a presiunii de franare, la o anumita turatie a rotii, . Astfel, supapa de intrare nu va mai fi alimentata cu tensiune. Ca rezultat ea se va deschide. Supapa de iesire nu va mai fi nici ea alimentata cu tensiune, deci se va inchide.

Pompa hidraulica opereaza in continuare, absoarbe restul de lichid de frana din acumulatorul de presiune joasa si il trimite in circuitul de franare (ajutor hidraulic pentru forta de franare). Odata cu cresterea presiunii de franare, roata va fi din nou franata. Turatia rotii va scade din nou.

<f^\

Aceste faze de reglare ale sistemului de franare antiblocare se repeta de pana la 5 - 6 ori pe secunda si roata. Acestea se pot recunoaste prin miscarea pulsatorie a pedalei de frana!

13

EDS
Care este efectul Nou! Blocajului Electronic al diferenialului (EDS)

Datorita diferentialului, 50% din momentul motor disponibil MA este activ la fiecare roata motoare atunci cand aderenta rotilor este suficienta. In cazul deplasarii pe o suprafata alunecoasa pe o parte si unde aderenta nu este adecvata, roata cu aderenta scazuta determina marimea cuplului transmis 1/2XMA. Tinand cont de raza de actionare R, cele 2 forte de tractiune F au ca rezultat momentul motor 1/2XMA
Important:

Calculatorul determina franarea usoara si controlata a rotii. Aceasta produce momentul de franare M B . Roata care nu se invarte poate sa transmita acum o forta

i F de antrenare suplimentara F . p AF [ c ^50% din momentul de franare easta rezulta

EDS

50%

MB si din raza R a rotii care se invarte .

Roata care se afla pe suprafata de rulare cu aderenta buna transmite forta de tractiune R numai cat permite aderenta scazuta A2 (intotdeauna 50 : 50). De aceea poate fi SP26-23 transmisa numai o parte a fortei de antrenare Fortele de tractiune fara blocarea diferentialului disponibile a autovehiculului. Forta generala de antrenare Ftotl se obtine din suma celor doua forte de antrenare disponibile F.

F 1T

Daca limita de actionare este depasita , se roteste roata din dreapta (a se vedea graficul). Acest lucru este observat de senzorul de rotatie si este anuntat catre calculatorul ABS/EDS.

SP26-24

Rezultat: Mai multa tractiune prin forta de antrenare suplimentara FEDS. Rezultatul este forta de antrenare Ftot 2.
Fortele de tractiune cu blocarea electronica a Indici diferentialului

u: F tot 2 > F tot1

F

EDS R Ftot 2 = F + F +

i
M
A

EDS
F

tot 1 = +F
14

MA

EDS

Blocarea electronica a diferentialului este o completare a ABS-ului, dupa cum se stie deja de la VW si Audi. Pornind de la componentele ABS-ului , blocarea electronica a diferentialului largeste oferta de siguranta si imbunatateste tractiunea in conditii nefavorabile ale caii de rulare , pe cai de rulare alunecoase pe o parte. Mai ales la demaraj, la accelerare sau la deplasare in zone muntoase intra in actiune aceste avantaje. Pentru functia EDS-ului , agregatul ABS este completat cu supape suplimentare si elemente ale electronicii. Calculatorul electronic detecteaza turatiile rotilor de antrenare prin senzorii de turatie ai ABS-ului si le compara in permanenta. La diferente de turatie , asa cum apar la patina-rea unei roti, este franata automat roata care patineaza cu ajutorul franei rotii , cu agregatul ABS/EDS-MK20 , pana cand

aceasta are aproximativ aceiasi turatie ca si cea care nu patineaza. Este creat momentul de franare MB care, in caz de necesitate, are aceiasi actiune ca si un diferential blocat mecanic. Roata cu aderenta cea mai buna poate sa transmita o forta de antrenare ridicata.

EDS
Descrierea functionarii
Pentru o intelegere mai buna este reprezentat numai circuitul de reglare al unei roti. Procesul de franare actionarea franei. este initiat prin

Unitatea hidraulica Ventil de ABS/EDS Ventilul hidraulic de comutare intrerupe la iesire creterea "manuala" a presiunii.

La franare se realizeaz creterea presiunii de franare de la pompa centrala de frana . de frana

Pompa

centrala

Ventil ventilul de intrare nu exista nici o de si in absorbtie amandoua fiind deschise. tensiune, Pompa Presiunea de franare trece prin cele cele doua hidraulica
ventile, pana la frana rotii.

In ventilul de blocare cu limitator de presiune

Indiciu: Unitatea hidraulica ABS/EDS se recunoate prin blocul de ventile mai lung. Pe langa ventilele ABS , dispozitivul ABS/EDS poseda si doua ventile magnetice (supape de sens cu limi-tator de presiune) si doua ventile hidraulice de comutare in circuitele de franare ale rotii din fata .

Ventil intrare

de

Ventil hidraulic de comutare (distribuitor) Ventil de blocare cu limitator de presiune

Frana rotii

ventilul nu este alimentat cu tensiune ventilul este alimentat cu tensiune

SP2 6-27

Creterea presiunii la EDS

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste la accelerare, printre semnalele trimise de senzorii de turatie, o roata de antrenare care patineaza, se activeaza functia EDS.

Ventilele de intrare ale circuitelor de franare ale rotii din spate se inchid .Astfel nu sunt frnate rotile din spate in timpul functionarii EDS. Ventilul de blocare cu limitator de presiune primeste tensiune si se inchide . Pompa Pompa hidraulica este pornita . Aceasta antreneaza hidraulica lichidul de frana de la pompa centrala de frana la frana rotii antrenate.
Roata care patineaz este frnata

Ventilul de blocare inchis impiedica, in circuitul de franare a rotii antrenate, reintoarcerea lichidului de frana catre pompa centrala de frana. Limitatorul de presiune are sarcina de a limita presiunea de franare produsa de Frana pompa hidraulica

Ventil de blocare cu limitator de presiune

rotii

ventilul nu este alimentat cu tensiune ventilul este alimentat cu tensiune

EDS
Faza de meninere a presiunii la EDS

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste de la semnalele trimise de senzorii de turatie o tendinta de accelerare scazuta a rotii, se va decupla intai pompa hidraulica pentru a inlatura o crestere suplimentara de presiune.

Ventilul de intrare este alimentat cu tensiune si este astfel inchis. Ventilul de evacuare nu este alimentat cu tensiune si ramane mai departe inchis. Roata care patineaza este franata in continuare .

Faza de scadere a presiunii la EDS

In cazul in care calculatorul ABS/EDS recunoaste la accelerare, printre semnalele primite de la senzorii de turatie , ca nici una dintre rotile de antrenare nu mai patineaza, venti-lul de evacuare nu va mai fi alimentat cu tensiune si astfel se deschide. Ventilul de blocare va fi deasemenea
deschis.

Pompa centrala de frana

Astfel va scade presiunea catre pompa centrala de frana.

Ventil intrare

Funcia EDS este inchisa.

de

Ventil blocare

de

ventilul nu este alimentat cu tensiune ventilul este alimentat cu tensiune

ESBS
Sistemul electronic de stabilitate si frnare ESBS
Sistemul electronic de stabilitate si franare inbunatateste stabilitatea si capacitatea de de virare a autovehiculelor franate , prin interventii orientate Subvirarea asupra franelor. La subvirare , autovehiculul este "impins" de rotile din fata catre marginea exterioara a curbei (tipic pentru atovehiculele cu tractiune pe fata). Daca un autovehicul subvireaza in cadrul unui proces de franare ,va fi depasita forta maxima de "dirijare laterala" a rotilor din fata . Autovehiculul este "impins"de rotile din fata catre marginea exterioara a curbei. Acesta folosete senzorii si actorii cunoscui de la dispozitivul ABS. ESBS este o completare Software in calculatorul ITT Mark 20 IE .

Calculatorul ABS recunoaste aceasta situatie pe baza vitezei periferice a rotii . De aici rezulta ca se reduce forta de franare la axa din fata pentru a mari iarasi fortele de "dirijare laterala" . Autovehiculul se stabilizeaza si urmeaza directia de virare dorita .

cu interventie asupra franelor se reduce forta de franare miscarea autovehiculului la subvirare

Indiciu: Starile auto de subvirare/supravirare pot sa apara de asemenea, in anumite condi-tii si in alt sens, adica o masina cu tractiune fata poate supravira, respectiv cea cu tractiune spate poate subvira.

Amandoua sunt stari auto critice, care pot crea probleme chiar si unor soferi experimentati. Acestea inseamna o deviere nedorita de la cursul "stabilit" al autovehiculului.

miscarea autovehiculului supravirare

la

moment de giratie ce actioneaza in sens opus (= moment de corectie)

Supravirare

La supravirare se deplaseaza spatele autovehiculului catre marginea extrioara a curbei (tipic pentru autovehiculele cu tractiune pe spate ).
Moment de girare - un moment de rotatie , cu care se roteste un autovehicul in jurul axei sale verticale (pivotare).

Daca un autovehicul supravireaza in cadrul SP2 unui proces de franare , va fi depasita forta maxima de "dirijare laterala" a rotilor din 6forta de franare totala spate. Autovehiculul este "impins" de rotile 61 axei din spatede franare redusa forta catre marginea exterioara aaxa verticala a autovehiculului curbei. ca urmare a interventiei Calculatorul ABS recunoaste aceasta situatie pe baza vitezei periferice reduse de la rotile din spate si reduce forta de franare la rotile din interiorul curbei.

controlului asupra franelor

moment de giratie

Fortele de "dirijare laterala " la rotile din interiorul curbei sunt marite , ia nastere un moment de giratie ce actioneaza in sens opus si astfel se stabilizeaza autovehiculul.

Recomandare: ".) O defeciune a funciilor ESBS nu poate fi nici diagnosticata, nici inlaturata, deoarece dinamica auto nu poate fi simulata cu mijloace de atelier .

MSR
MSR Reglarea momentului motor de frnare o funcie suplimentara fata de ABS
Nou!

Aceasta funcie suplimentara este posibila datorita legturii dintre pompa de calculatoareler electronice ABS si Motor. Programul Software al ambelor calculatoare este injectie dezvoltat corespunzator. Prevazut la VW si Audi pentru modelele din anul 96, la motoarele Diesel si la motoarele Turbo-diesel.
De ce reglarea momentului motor de frnare?

La decelerare , motorul realizeaza un moment de franare, care actioneaza asupra rotilor de antrenare si franeaza autovehiculul (=frana de motor). Pe cai de rulare alunecoase , cand soferul ridica calculator pentru ABS piciorul de pe acceleratie sau comuta intr-o treapta de viteza inferioara, acest moment de franare poate sa fie suficient pt. a bloca rotile de antrenare . Frana de motor" actioneaza prea puternic.

calculat orul motorul ui

Functionarea reglajului

Senzorii si controlul electronic ABS recunosc situatia tendintei de blocare a rotilor de antrenare . Prin intermediul CAN-Datenbus este transmis un mesaj la calculatorul motorului, pentru a mari turatia acestuia. Acest mesaj este imediat preluat de calculatorul motorului si turatia motorului este marita pana cand momentul de franare al motorului devine mai mic, iar rotile de antrenare nu mai ajung sa se blocheze si autovehiculul ramane stabil.

SP2 6-45

Reglarea momentului de franare al Nota: motorului se Ax^Ol realizeaza pe tot domeniul Prin interventia electronica a calculatorului
de turatie al motorului^"*'

motorului (actionarea electrica a clapetei) se poate realiza marirea turatiei motorului fara probleme.

CANBUS
Informaia cu alte sisteme acum despre Daten-BUS
Este deja cunoscut de ex. de la calculatorul motorului ca exista comunicatii cu alte sisteme auto precum sistemul de rulare si cutia de viteze automata si ca se realizeaza un schimb de informatii. Acest schimb de informatii se realizeaza in general prin cabluri diferite. La anumite sisteme de motor , de ex. la motorul turbo de 1,8 l , este utilizat pentru transferul de informatii un sistem CAN-BUS (CAN-BUS este deja cunoscut la VW/Audi pentru sistemul electronic confort). Calculatorul pentru ABS este adaptat acestui transfer de informatii si are in acest scop doua legaturi pentru CAN-BUS H si CAN-BUS L.
Nou!

II

SP26-

Prin CAN-BUS H si CAN-BUS L sunt cuplate intre ele sistemele electronice ale autovehiculului: Calculator

J104 = Calculator pentru ABS cu EDS

pentru

calculator pentru Motronic calculator pentru ABS calculator pentru cutia de viteze automata

Motronic

Cuplarea se realizeaza printr-un cablu cu doua fire , rasucit.Comunicarea calculatoarelor este reprezentata prin Daten-BUS -Antrenare . La autovehicule cu cutie de vit. manuala, deci fara calculator pentru cutia de viteze automata , calculatoarele pentru ABS si motor sunt cuplate prin CAN-BUS.

[( li i' 1 t' a8 2 4 9 1

Calculator pentru ABS

Daten-BusAntrenare

Indiciu: Informatii suplimentare despre CAN-BUS gasiti in programul de studiu individual numarul

Calculator cutia de automata

pentru viteze

Diagnoza proprie a ABS-ului

Diagnoza proprie
supravegheaz electric - semnalele senzorilor - indrumarea actorilor si - efectueaza o verificare proprie a calculatoarelor Verificarile se realizeaza cu testerul de sistemul de diag-za auto, masurare si informare VAS 5051. Senzorii si actorii reprezentai colorat sunt legati in sistemul supravegherii respectiv in cel al verificarii electrice.

G sistem auto V.A.G 1552, cu aparatul de citire 45 al defec-tiunii V.A.G 1551 sau cu cu

toate lucrrile de service din manualele de G reparatie ale sistemului de rulare pentru VW-Audi

44

Adresa : 03 - Electronica franei

Sunt posibile urmatoarele functii : 1 - interogarea versiunii calculatorului 2 - interogarea memoriei defectiunilor 3 - diagnoza de control final 4 - reglarea de baza 5 - stergerea memoriei defectiunilor 6 - terminarea comunicarii 7 - codarea calculatorului 8 - citirea blocului de masura

G Calculatorul ABS J104 supravegheaza per47 manent sistemul ABS si ABS/EDS si memoreaza defectiunile posibile. In cadrul intretinerii si inspeciei se realizeaza citirea memoriei defectiunilor. In funcia 03 - diagnoza elementelor de execuie, ca parte a verificarii electrice , se verifica pompa hidraulica. In afara de aceasta, poate fi verificata functionarea circuitului de franare (ordonarea conductelor de frana la franele rotilor, functionarea ventilelor).

G46 SP2 6-54

Indiciu: Preluai modul exact de procedare pentru diagnoza proprie a ABS-ului si pentru

25

Service-ul ABS
Lucrul in Service la ABS
ABS-ul si functiile aditionale sunt elemente ale sistemului de siguranta activa a masinii. Toate operatiile de Service presupun cunoasterea acestui sistem. In particular, inaintea inceperii lucrarilor de Service, ambele lampi de control - lampa de control pentru ABS - lampa de control pentru nivelul lichidului de frana trebuie verificate deoarece ele pot indica anumite defecte. Pentru anumite defecte specifice folositi testerul V.A.G. 1551, 1552 sau V.A.S. 5051. Anumite teste - de ex. diagnoza control final - necesita ridicarea masinii cu un elevator si rotirea rotilor. Pentru aceste teste este nevoie de al doilea mecanic. La masinile dotate cu ABS/EDS, pentru aerisirea sistemului de franare/unitatii hidraulice este necesara initierea functiei 04 -setare de baza. O proba de drum este esentiala, daca de ex., anumite defecte ale sistemului nu pot fi detectate decat dupa o noua deplasare a vehiculului si dupa atingerea unei viteze de min. 20 km/h. In timpul testului de drum, trebuie cel putin odata verificat un ciclu de reglare de franare (pedala de frana sa pulseze). Ininte de efectuarea unor suduri la masina cu un aparat electric de sudura, trebuie respectate anumite reguli pentru inlatura-rea oricaror influente ce pot apare la sistemul ABS datorita acestor lucrari.
Functiile de avertizare ale lampilor de control Indicare Semnificatie

Dupa punerea contactului se SP2 aprind pentru cateva secunde 6-55 autoverificare

( ()

Nivelul lichidului de ABS/EDS, ABS oprit. Amplificarea frana prea mic sau fortei de franare (servo-frana) frana de mana ramane functionabila actionata (trasa)
ABS si EBV nu functioneaza, va puteti astepta la caracteristici diferite de franare (presiunea de franare la rotile din spate nu mai este reglata).

Defect de operare in ABS respectiv

()

Regula care se aplica ambelor lampi este:

ABS/EDS Plan de funcionare

Planul de functionare reprezinta un plan simplificat de circuit de curent electric si indica inlantuirea tuturor compo- 30. nentelor sistemului de antiblocare. 15
X 3 1

Componente

G44

F F9
10A

Comutatorul stopurilor de frana Comutator pt. controlul franei de mana Contact de avertizare pentru starea lichidului de frana Senzor de turatie spate dreapta Senzor de turatie fata dreapta Senzor de turatie spate stanga Senzor de turatie fata stanga Calculator pentru ABS cu EDS Procesor combi in panoul ceasurilor de bord Cablu de diagnoza Lampa de control pentru frana de mana/ starea lichidului de frana Lampa de control pentru ABS Unitate hidraulica pentru ABS Ventil de intrare ABS fata dreapta Ventil de iesire ABS fata dreapta Ventil de intrare ABS fata stanga Ventil de iesire ABS fata stanga Ventil 1 pentru blocarea diferentialului Ventil 2 pentru blocarea diferentialului Ventil de intrare ABS spate dreapta Ventil de intrareABS spate stanga Ventil de iesire ABS spate dreapta Ventil de iesire ABS spate stanga Pompa hidraulica ABS Sigurante

G4 5

F34 G44 G45 G46 G47 J104 J218 K K14/33 K47 N55 N99 N100 N101 N102 N125 N126 N133 N134 N135 N136 V64 S

nf
K

v i v i

2 20 19
18 7

22 23

N125

N126

^ ^ m
N133 N134 N55

3^"
N135

31

Codare pe culori / Legenda

= Cupla de diagnoza

Semnal intrare Semnal iesire

de de

BateriePlus M Masa

3O 1 S X 1

fi
1 1 b busbus can -can -

G46 G47

S S S A

V ^V

S163[ 3OA I

J218

[] ST

J~^^~| "^^~ 1

F34 F9 I

4S2141

2S

11

1O

J1O4

3 8 24

14 16

VV il

V64 a

N136

4
NSS

N1OO

4
N1O1

N1O2

29

31

SP26-2

in

out

30