PROTECŢIA SOLULUI , SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Art. 66 (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA SOLULUI. Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viață intensă și în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc). Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin proprietățile lor de a întreține și dezvolta viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă. Pământul este principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere și are caracterul de fixitate; odată distrus, el nu se va mai putea reface așa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui. Nu este vorba numai de epuizarea conținutului său de substanțe nutritive care poate fi compensat prin fertilizanți și nici de lipsa sau excesul de apă, ci de întinderea limitată a solului în calitatea sa de suport permanent pentru culturile vegetale. Dezafectarea în mari proporții a terenurilor agricole și silvice pentru construcții, industrie, mine, depozitarea deșeurilor, căi de comunicații, etc., împreună cu procesele de eroziune reduc posibilitățile de folosire a solului, pentru dezvoltarea producției agricole și silvice. Datele experimentale atestă că petru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar geneza unui strat gros de 20 cm durează 2000-7000 de ani. În schimb, denaturarea lui sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc foarte repede, timp de câțiva ani când este slab gospodărit sau foarte încet, când este bine întreținut1. Degradarea și epuizarea solurilor prin eroziune și poluare are consecințe multiple asupra producției agricole, a prețurilor și a productivității muncii.
Page 1|Page

1

A. Pop, op. cit., p. 20; I. Avram, D. Șerbănescu, op. cit., p. 30;

1

în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. p. respectiv capacitatea sa bioproductivă. Mai mult. etc. publicată în M. În afară de poluarea naturală. să ajungă prin intermediul hranei în organismul uman. de poluarea fizică și chimică. București 1979. Institutul Worldwatch (SUA). Răuță. Poluarea și protecția mediului înconjurător. Probleme globale ale omenirii. ploaia și zăpada aduc metale pe sol. 2|Page Page 2 . prin eroziune. Tehnică București.. cit. Pe măsura epuizării solului. 2 din Legea nr. p. poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici. Commoner. din apele reziduale. Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației globului impune cultivarea unor suprafețe din ce în ce mai mari de sol. nichel. 304 din 29 iunie 1999. Ecologia solului este foarte vulnerabilă la efectele toxice ale unor asemenea metale (mercur. din punct de vedere calitativ și cantitativ. Omul a devenit astfel un important factor geologic care accelerează scurgerea solurilor fertile în oceane. fie prin cheltuielile necesare menținerii capacității bioproductive la parametrii cantitativi și calitativi anterior manifestării poluării4. Indicele sintetic al efectului rezultat al poluării solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativă și/sau calitativă a producției vegetale. 1988. la 24 miliarde de tone. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. de deșeurile de natură industrială sau menajeră. și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă. 107/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea chiar și a nevoilor minime ale populației. La aceasta mai poate contribui și depozitarea în sol a deșeurilor nucleare care emit radiații timp îndelungat și care scot din circuit numeroase terenuri. nr. deci o scădere considerabilă a producției agricole. se constată și poluarea radioactivă a solului.Încă din anul 1968. Cârstea. unde au început să se acumuleze pesticide persistente și alte impurități organice de sinteză. biologică a solului. Brown. industrializarea masivă a dus la pătrunderea în atmosferă a unor cantități tot mai mari de metale toxice. p. Pe de altă parte. Ed. reflectată în măsurile juridice de prevenire și combatere a poluării solului și de refacere a calității acestuia. poluarea solului este rezultatul oricărei acțiuni care produce dereglarea funcționării normale a solului. dar care pot fi amenajate prin împăduriri”. op. protecția solului și a sobsolului constituie obiect de preocupare majoră. chimică. B. S. Putem spune că. o degradare din ce în ce mai accentuată a acestuia. în vecinătatea imediată a unităților miniere și în locurile de depozitare a minereurilor radioactive. Potrivit art. nenaturali formați din aceste metale și compuși organici din sol. 107 din 12 iunie 20013. 4 C. cadmiu. la rândul său. este posibil ca unii complecși metal-organici care sunt inofensivi pentru culturi. Din aer. ceea ce antrenează. Poluarea solului este cauzată de pulberile și gazele nocive din aer. cifre care azi sunt și mai alarmante. ca mediu de viață. 87. Cei care nu-și termină cursa în sol ajung să se depună în mări și oceane. Ed. 223. Poluanții care se acumulează în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic vital al acestuia.O. sunt considerate terenuri degradate „terenurile care. pot lua naștere complecși noi. Științifică și Enciclopedică. pășunatului și a altor activități agricole. 3 Legea nr. unde ele se acumulează. dereglare manifestată prin degradarea fizică.). dar mai ales de pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură. din cauza dependenței cronice de importul de alimente. Zeci de țări slab dezvoltate constată că problemele legate de datoria lor extremă se agravează în continuare. care afectează negativ fertilitatea sa. unde se pot dovedi dăunători2. Aheldon Judson estima că volumul sedimentelor transportate de râuri în ocean a crescut de la 9 miliarde tone pe an.. 179. căci ele pot inhiba creșterea plantelor și a bacteriilor folositoare din pământ. plumb. 2 L. În același timp. înainte de introducerea cultivării pământului. Pentru toate aceste motive și încă multe altele.

potrivit cu nevoile agriculturii. nr. să combată poluarea solului cu diferite substanțe chimice. căilor de comunicație . A SOLULUI ÎN ȚARA În România. 65 din O. conservare. Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare. stabilește sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia. studii și proiecte în corelare cu cele de amenajare a teritoriului. organizare și amenajare. păstrând dreptul de proprietate asupra lor. orașe și municipii. În vederea protecției calitative a terenurilor se execută lucrări de conservare și ameliorare a solului în care scop. autoritatea centrală pentru protecția mediului.O. art. Grupele de terenuri ce intra în aceste perimetre se stabilesc în comun.G. se realizează printr-o serie de reglementări menite să asigure conservarea și ameliorarea solului. documentațiile tehnicoeconomice și ecologice se elaborează în comun de către părțile interesate. MĂSURI LEGALE DE PROTECȚIE ȘI CONSERVARE DURABILĂ NOASTRĂ . nr. modificată și completată. prin stabilirea obligației generale a deținătorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinației lor. stabilește programele de finanțare. Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecție a mediului și se înaintează autorității publice centrale din domeniul agriculturii care. obligatorii pentru toți deținătorii indiferent de titlu juridic5. să împiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol. indiferent de destinație și de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. terenurile de orice fel. propunerile având la bază situațiile înaintate de comune. silviculturii. de către autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și al protecției mediului. republicată (cu modificările anterioare) în M. se constituie în perimetre de ameliorare. să determine ca aceste terenuri să fie utilizate exclusiv pentru producția agricolă sau silvică.O. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus. proiectare și execuție. precum și autorităților competente pentru protecția mediului. a cărui protecție se asigură prin măsuri adecvate de gospodărire. pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun. stabilindu-se și contribuția acestora. de către unități specializate. precum și ordinea de execuție a lucrărilor. Terenurile care. constituie fondul funciar al țării.U. 37 din 20 februarie 1991. împreună cu autoritățile publice centrale interesate. 195/2005 privind protecția mediului. Dacă proprietarul nu este 5 Art. prin degradare și poluare și-au pierdut. Legea fondului funciar prevede că. se poate face numai cu acordul proprietarului. Lucrările respective se execută de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora. gospodăririi apelor. capacitatea de producție pentru culturi agricole și silvice. organele de cercetare și proiectare de specialitate întocmesc. total sau parțial. 18 din 19 februarie 1991. cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente. așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale. 1 din 5 ianuarie. 1998. În acest sens. 1 din Legea Fondului funciar nr. 3|Page Page 3 . la cerere.În ceea ce privește țara noastră. Protecția juridică a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special. obligațiile ce revin în acest sens operatorilor economici și/sau deținătorilor de terenuri. publicată în M. nr. au fost reglementate modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului. în scopul identificării prejudiciilor aduse solului și subsolului și al stabilirii responsabilității pentru refacerea mediului geologic.

suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate. de materialul necesar. vor să facă din proprie inițiativă inerbări. precum și prin contribuția în bani sau în muncă a tuturor celor interesați. 4 . Terenurile degradate și poluate. pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. județ sau comună. cu asigurarea unei bănci de date la nivelul țării și al județului și propun măsurile pentru protecția și ameliorarea terenurilor. Cunoscut fiind faptul că. împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere. proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate. care. a apei de irigație necorespunzătoare. Deținătorii de terenuri degradate. Autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și protecției mediului. iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanța mai mare. în cazul în care se constată că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradarea sau poluarea solului. cuprinse în perimetru. primăria face propuneri motivate prefecturii. orașelor și județelor. potrivit Legii nr. prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informațional. consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință titularului terenului în cauză. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut. prevăzuta de Legea nr.pentru combaterea poluării solurilor cu nitrații proveniți din activități agricole și implementarea Directivei nr. De asemenea. sunt obligați să plătească contravaloarea lor. au fost adoptate planuri de acțiune și programe integrate a unor bune practici agricole. incluse în perimetrul de ameliorare. Dacă statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației prevăzute mai sus. apele subterane și de suprafață prin folosirea excesivă a îngrășămintelor. În cazul în care. se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Ordinul emis de prefect poate fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ. alături de industrie. prefectul decide includerea terenului în perimetrul de ameliorare. 18/1991. care va decide. (3) din Legea nr. Fondurile necesare pentru cercetarea. o suprafață de teren corespunzătoare. proprietarul. 88 alin. evaluare. Statul sprijină realizarea lucrărilor de producție și ameliorare a solului. 29/1990 (cu completările ulterioare). pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare. însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii.de acord. se asigură în funcție de specificul lucrărilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin alocații bugetare. în mod individual sau asociați. în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. pesticidelor. beneficiază din partea statului. sunt scutite de taxe și impozite către stat. pe timpul cât durează ameliorarea lor. din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și juridice. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor. 33/1994. primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului6. împăduriri. corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare a terenurilor. Page 4|Page 6 Art. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole. ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare. gratuit. agricultura este o importantă sursă de agenți poluanți care afectează negativ solul.

Autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. activități industriale etc. părțile se obligă să aplice strategii integrate pe termen lung. hidroenergetice. conducând la condiții de viață îmbunătățite. acționând simultan în zonele afectate. care au rolul de a preveni. Proiectarea. silvice. nr. pentru a contribui la realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate.O. alunecări de teren și eroziuni. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. despăduriri. 369 din 28 aprilie 2004. publicată în M. cauzate de fenomene naturale – secetă. deosebit de importante sunt amenajările de îmbunătățiri funciare. pentru creșterea productivității terenurilor. Pentru protecția terenurilor de orice fel și. de supraveghere. degradarea solului. adoptată la Rio în anul 1992. Pentru atingerea acestui obiectiv. cu multiple și complexe implicații asupra producției agricole. exces de umiditate – sau de activități antropice. executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. cu modificările și completările ulterioare. prin autoritățile județene răspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole. Realizarea amenăjărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale.) și. a climei și a bunăstării oamenilor este deșertificarea. în special a celor agricole. conform nevoilor autorităților publice locale. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 5|Page Page 5 . Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor. în 7 Art. care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor. Convența Națiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei în țările care au parcurs perioade de secetă severă și/sau deșertificare. reabilitării și conservării pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apă. în special la nivel de Comunitate. 138 din 27 aprilie 2004. 2 alin. prin acțiune eficientă la toate nivelurile. de gestionare a căilor de comunicație. mai ales în zonele aflate sub risc de această natură. iar la nivel local. seceta și deșertificarea se asociază cu specificul climatic complex. ținând seama de cerințele de protecție a mediului. Strategia națională și programul de acțiune privind combaterea deșertificării. de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați și a fost aprobat Codul de bune practici agricole. În România.În acest scop. Un alt fenomen care afectează terenurile. pentru protecția și conservarea solurilor. sărăturate și nisipoase și protecția împotriva poluării. inundații. pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului. evitarea efectelor secetelor și combaterea fenomenului de deșertificare. mai ales cele agricole. problemele legate de prevenirea și combaterea degradării solurilor. supraexploatarea vegetației forestiere. prin ridicarea standardului de viață al populației. precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive7. a fost construit cadrul legal prin care țara noastră se obligă să abordeze sistematic. față de inundații. prin măsuri specifice. În domeniul combaterii acestui fenomen. ale personajelor juridice sau fizice interesate. sprijinite de cooperare internațională și parteneriat în cadrul unui sistem integrat. prin ratificarea de către România la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. și înlătura acțiunea factorilor de risc asupra fondului funciar. pentru asigurarea unui nivel corespunzător de umiditatea a solului. degradării terenurilor și secetei prezintă principalii factori antropici considerați responsabili pentru degradarea terenurilor (activități agricole inadecvate. a fost organizat Sistemul național de monitoring integrat al solului. precum și pentru ameliorarea solurilor acide. în cadrul structurilor Sistemului Național de Monitoring Integrat al Resurselor de Apă și a Zonelor Protejate.

conform prevederilor și în termenele conținute în acordul și/sau autorizația integrată de mediu. în administrarea. conservării și folosirii întregului fond funciar al țării este asigurată. ș. În ceea ce privește protecția cantitativă a terenurilor. 18/1991 și regula după care. Din reglementările legale prezentate. prin stabilirea unor obligații legale pentru orice deținător de teren. cuprinse în actele normative adoptate în vederea protejării. fiind o problemă atât de interes public.acest context. aducându-le la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional. o folosință agricolă. argilă.ca parte componentă a protecției mediului – se realizează. Persoanele fizice și juridice care prospectează sau exploatează asemenea resurse au obligația de a cere și a obțione acordul și/sau autorizația integrată de mediu și de a respecta prevederile acestora. stabilit prin diferite acte normative. (1) din Legea fondului funciar.a. sondele abandonate și altele asemenea). În conformitate cu art. dându-le. PROTECȚIA SUBSOLULUI . „bogățiile de interes public ale subsolului” fac obiectul exclusiv al proprietății publice. (1) din Legea nr. gaze. resursele naturale ale subsolului. ale zonei economice și ale platoului continental.șosele. pe cât e posibil. art. cât și privat. se vor grupa și amplasa de-a lungul și îm imediata apropiere a căilor de comunicații . protecția juridică cantitativă și calitativă a solului . de a monitoriza zona. putând fi date. pe planul dreptului. despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și de a acționa pentru refacerea acestuia. să ia măsurile necesare de amenajare și nivelare. produse petroliere. de a anunța autoritățile pentru protecția mediului sau alte autorități competente. În cazul în care nu-și respectă această obligație. rezultă că. cu modificările și completările ulterioare. liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice. contravențională sau penală. conductele de transport pentru alimentare cu apă. canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu. Tot în vederea protecției cantitative a terenurilor agricole se stabilește în art. Intră sub incidența regimului de protecție. fiind pasibili. prin utilizarea unor indicatori specifici. Garantarea aplicării tuturor măsurilor organizatorice. tehnice etc. prin norme care prevăd răspunderea civilă. mai ales. în condițiile prevăzute de legi organice. precum și alte bunuri și resurse naturale ale subsolului. în condițiile prevăzute de lege și de aplicarea unor sancțiuni contravenționale. de a reface terenurile afectate. alin. (3) din Constituție. deșertificare și secetă. Statul are obligația să asigure exploatarea bogățiilor de interes public ale subsolului în concordanță cu interesul național. ceea ce implică și respectarea normelor de protecție și conservare a mediului. potrivit legii. lacurile terapeutice și acumulările de nămol. 6|Page Page 6 . precum și alte instalații similare. după caz. îndeosebi a celor agricole. 136 alin. caolin. financiare. 100 alin. 102. stabilește obligația titularilor obiectivelor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție (cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime – cărbune. în așa fel încât să nu se stânjenească execuția lucrărilor agricole. concesionarea ori încheierea regiilor autonome și insituțiilor publice ori date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. nu mai pot beneficia de scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri. căi ferate – a digurilor. necesitatea creării și gestionării unei baze de date unitare și a monitorizării zonelor afectate de degradare. zăcăminte de ape minerale. canalizare.

fiind supuse regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic. Aceste bunuri cuprind obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic. neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele fizice și juridice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel8. d). următoarele fapte: nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. poluarea accidentală din cauza nesupravegherii executării lucrărilor noi. proiectarea. nerespectarea de către persoanele fizice și juridice care prospectează. 195/2005 privind protecția mediului. menționate în prevederile acordului și/sau autorizației integrate de mediu. a posibilităților exploatării viitoare. fără avizele și aprobările legale. cât și la schimbarea destinației terenurilor. cu respectarea strictă a cerințelor de protecție a mediului. următoarele fapte. sunt considerate infracțiuni. echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare. a condițiilor prevăzute în acordul și în autorizația integrată de mediu. degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș. dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții. cu modificările și completările ulterioare. (1) pct. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere. poluarea prin evacuarea. prefabricate. animală sau vegetală: arderea miriștilor. Periclitarea. pct. Operațiunile petroliere se pot desfășura numai în cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea măsurilor stabilite în acordurile petroliere pentru protecția solului și a subsolului. atrage după sine. formațiuni geologie. explorează și exploatează resursele naturale. structural și stratigrafic. încât. amplasarea obiectivelor de orice fel. neluarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. bunurile patrimoniale geologic sunt proprietate publică. precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. în condițiile legii. a zăcământului ori a normelor privind protecția mediului de către titularul acordului petrolier.Explorarea. construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel. 195/2005 cu privire la protecția mediului. prin modul de executare a operațiunilor petroliere. folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. g) și h) din Legea nr. moloz. 111 lit. pe terenurile situate în extravilan. reziduuri.a. depozite fosiliere. 96 alin. subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate9 ș. dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană. 8 și 19. (2). argilă. pietriș. mineralogic. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. ca de exemplu. construcții metalice. modificată și completată. dezvoltarea și exploatarea petrolului se realizează conform legii. feroviare și de navigație. cu 8 9 Art. protecția. retragerea dreptului de administrare sau concesionare. mineralogice și altele asemenea. cu modificările și completările ulterioare. peșteri. tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. 18/1991. Ca bunuri naturale ale subsolului. Art. a obligației de a remedia zonele în care solul. funcționării instalațiilor. petrografic. alin. potrivit legii penale să constituie infracțiuni. 7|Page Page 7 . înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de autoritățile agricole. cu excepția celor expres prevăzute de lege. fiind supuse regimului juridic prevăzut de lege. caolin. resturi menajere. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ȘI AMELIORĂRII SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI . PENALĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI Constituie contravenții la normele privind evidența . gunoaie și alte asemenea. nisip. sonde abandonate și altele asemenea. neasigurarea la amplasarea. stufului. e).

respectiv de completare a regenerărilor naturale. 10 Art. să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu.să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate. 195/2005 privind protecția mediului. (3) pct. 98 alin. precum şi pentru alte asemenea păduri.U. fără a avea un titlu juridic. acest domeniu. c.să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. deteriorarea calităţii mediului geologic. stancarii. f. fără a avea un titlu juridic. tufişurilor şi pajiştilor existente.a. b. modificată și completată. nerespectarea interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecție a plantelor sau îngrășămintelor chimice10 ș. 1 din O.să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie. Deţinătorii de terenuri. stuful. într-o formă sau alta. pe grohotisuri. au următoarele obligaţii: să prevină. cu orice titlu. e.G. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren. alin. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu.G.să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier. în apă.să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului. să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional. precum și cu celelalte reglementări cu caracter special care vizează. (1) pct.știință. cu procese de alunecare şi eroziune. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. nr. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier. ai vegetaţei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor. d. la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere. pe baza reglementărilor în domeniu. în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic. în domeniul protecției și ameliorării solului se completează corespunzător cu sancțiunile prevăzute de Legea fondului funciar nr. proiectarea. Sistemul sancțiunilor contravenționale și penale prevăzute de O. în condiţiile prevăzute de lege. să asigure la amplasarea.să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului. continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației integrate de mediu. situate pe terenuri cu pante foarte mari. 8|Page Page 8 . 1 și 6 și alin. fiind interzisă reducerea acestora. să nu ardă miriştile. feroviare şi de navigaţie. 18/1991. a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier. stabilite conform legii. (2) pct. au următoarele obligaţii: a. inclusiv a jnepenisurilor. 195/2005. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor. în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri sau substanțe periculoase.U. nr. 1 și 2. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere.

atmosferei şi solului. în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice. fauna.g. h. respectiv a solului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. Apele de infiltraţie impregneazã solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime. afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii.să exploateze pajistile. piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate.să asigure exploatarea raţională. recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat. Solul este locul de întalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc în sol. precum şi biosfera. în limitele bonităţii. de poluarea apei.să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. în funcţie de capacitatea de refacere a acestora.ansamblul stărilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. care interactioneaza într-o unitate funcţională. fondul cinegetic şi piscicol. organizarea şi amenajarea pajiştilor. apa.să exploateze resursele pădurii. solul. potrivit prevederilor legale în domeniu.să protejeze patrimoniul forestier. 9|Page Page 9 . în principal. l. j. supraexploatarea resurselor.alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului. cinegetic. cauzate. reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate.complex dinamic de comunităţi de plante. gospodărirea şi valorificarea lor deficitară. echilibru ecologic . monumentele. În contextul celor prezentate mai sus. animale şi microorganisme şi mediul abiotic. Protejarea mediului. conservarea funcţiilor igienico-sanitare. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. se impune înţelegerea semnificaţiilor următoarelor expresii: deteriorarea mediului . în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice. parcurile şi rezervaţiile. dezvoltare durabila . râurile poluate infecteazã suprafeţele inundate sau irigate. ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia. care asigură menţinerea structurii. cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită.să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa. i. k. În consecinţă. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele. flora. ecosistem .

oxizi de fier). la picãtura de ulei scursã din tractorul ce ară. Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci. * ~ 9% flora şi fauna caracteristicile pãmântului. Un kilogram de sol conţine: * ~ 0. * ~ 10% rãdãcini din plante. acesta fiind cel mai afectat de eroziune. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi. • Este un factor important în dezvoltarea socio-economicã a aşezãrilor umane . * ~ 99 % pãmânt mãcinat ( humã. • Rãspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului. De la mucul de ţigarã sau biletul de tramvai pânã la automobilul abandonat. carbonaţi. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţã este cel mai fertil. feldspat. • Se aflã în strânsã legaturã cu clima unei regiuni prin configuraţia. nisip( cuarţ. structura şi Influenţeazã calitatea surselor de apã subteranã şi de suprafaţã. Datoritã caldurii şi ploilor abundente. Importanţa ecologicã a solului rezultã din faptul cã: • natura lui.04 kg aer.18 kg apã (substanţe dizolvate). toate sunt poluãri directe ale solului. la tropice roca este rapid descompusã şi astfel poate forma o bazã cu grosimea de chiar şi 50 de metri. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri. În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru. argilã cu nisip fin). * ~ 0. 10 | P a g e Page 10 Exemplu : " Gândacii necrofagi îngroapã resturile animale şi astfel aprovizioneazã solul cu materii prime. Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape." . Degradarea solului reprezintã îndepartarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia. Substanţele minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatrã. micã.78 kg de substanţe minerale. Indiferent de adâncime. * ~ 0. constituie mediul de viaţã al plantelor.aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol. Solul reprezintã stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinata.

• Reziduuri menajere ." " În Mato Grosso. pentru cã datoritã defrişãrilor.materii prime. solul din America de Nord şi Asia a fost distrus." Haldele de reziduuri industriale blocheazã mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile. de construcţii( mobilã). Exemplu : " În Arizona vântul şi ploaia au sãpat cavitãţi adânci. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. La tropice solul este deplasat de ploi asemãnãtoare potopului. Dacã arborii pãdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi. nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie. După proveniență: • Reziduurile industriale . apa se poate deplasa fãrã obstacole. # despãdurirea. Procesul de degradare este rezultatul a douã fenomene principale: # creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii. ploile vor spãla stratul superior de pãmânt aflat de-a lungul vãilor şi astfel vor fi inundate pãşunile. Chiar şi astãzi. pentru industria celulozei. Eroziunea solului are loc datoritã acţiunii vântului şi a apei. cârtiţele scurmã pãmântul şi îl aerisesc." În cazul unor asemenea volume." " În Kenya eroziunea solului este agravatã de defrişãri."cum s-a întamplat cu alunecãrile de steril din Anglia care au îngropat case şi oameni. Exemplu : ." Gândacii afâneazã solul şi astfel îl alimenteazã cu oxigen. iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti. a îngrãşãmintelor sintetice. nici de posibilitãţi de regenerare a naturii. Brazilia adâncimea albiei trãdeazã. Ca rezultat al acestui fenomen. În ultima erã glacialã. precum şi a cererii de lemn de foc. reziduurile chimice. O picãturã de ploaie cãzutã pe sol poate împrãştia pãmântul în toate direcţiile. pantele s-au format din malul spãlat de pe vârfurile stâncoase. satele şi drumurile. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţãrile în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat. fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. datoritã vântului. Mai multe milioane de tone de pãmânt au fost deplasate de vânturi. Amplasarea este uneori atât de neraţionalã încat produce accidente dezastruoase.rezultatul activitãţii zilnice a omului în locuinţe. reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului." Sursa principalã de poluare a solului o constituie reziduurile. datoritã creşterii continue a suprafeţei arabile. industria cauciucului. solul este împins spre vãi. deoarece într-o singurã orã vântul poate deplasa o cantitate de pãmânt ce ar putea fi mişcatã de apã numai în câţiva ani. în caz de ploi abundente. locuri publice şi pieţe alimentare. Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorãtor. un strat mai înalt de 150 de metri de pãmânt este purtat de vânturi. 11 | P a g e Page 11 .

bioxid de sulf şi arsen. care pãtrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilarã a apei poluate. stabilizare.diverşi izotopi radioactivi utilizaţi în industrie. substanţe chimice. etc. nu are putere de dispersare. un prilej de reconfortare fizicã şi psihicã în mijlocul naturii. agriculturã. Dacã solul este supus agresiunii unui poluant. Solul. Turismul este o cãutare de locuri frumoase şi curate. Apa este locul de dizolvare şi de antrenare.• Reziduuri agrozootehnice -substanţe organice putrescibile. • Reziduuri radioactive . Microorganismele furnizeazã plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. erbicide. fie prin izolare(etanşare. dar în incinta campingurilor. flotaţie. cercetare ştiinţificã. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu. declorurarea şi precipitarea). injecţie cu aer sub presiune. spre deosebire de atmosferã şi ape. Dupã principiile tehnice generale. întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. Metode chimice : -se aplicã pentru separarea. oxidarea. prin excavare. Cd. fungicide. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. desorbţia termicã şi vitrificarea). polueazã atmosfera prin vaporizare şi prezintã un potentţial risc de explozie şi incendiu. hidrocarburile sufocã vegetaţia. Straturile superficiale. bazate prin extracţia fizicã a poluanţilor din mediul contaminat. pentru depoluarea solului se disting: Metode fizice : -bazate pe imobilizarea fizicã a poluanţilor în mediul contaminat. La nivelul solului. biostimulatori. . Orice suprafaţã compromisã trebuie sã ne reaminteascã faptul cã pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturalã sunt necesari 300-1000 ani de desfaãşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice. medicinã. spãlare. insecticide. oxid de fier. zootehnie. Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrãutãţindu-le calitatea. Însã şi contaminarea unui acvifer cu o substanţã toxicã. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive ( extracţia chimicã. care riscã sã fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. ca şi în afara acestora. 12 | P a g e Page 12 Metode termice : -distrug. Rãspândirea petrolului pe sol în zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a cãrei extindere contribuie mult apele pluviale. iar un strat arabil de 20 cm se formeazã în 7000 ani. Din alte procese chimice rezultã deşeuri masive de var. rezultã simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cãror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren. care duc la degradarea solului prin eroziune. blocare hidraulicã). chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energicã acţiune de distrugere a germenilor patogeni. sulfat de calciu. se produc abateri de la igienã şi educaţie. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. Zn. De la o fabricã de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate. pompare. care ocupã zeci de hectare de teren. Pb). reducerea. extrag sau imobilizeazã poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea.

Menţinerea curãţeniei urbane este o sarcinã pe cât de elementarã pe atât de dificilã de rezolvat." "În lipsa gardurilor vii. Prag de alertã. Acest fenomen poartã numele de eroziune a solului. 13 | P a g e Page Sunt propuse valori de referinţã pentru elemente chimice în sol : 13 ." Acolo unde natura a rãmas neatinsã. biosparging-ul). în special în Africa. pãsãrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi. gestul spontan de rãspândire a gunoiului. poate fi explicatã în special prin creşterea caprelor într-o proporţie mult mai mare decât posibilitãţile zonei. ci va fi absorbitã de pãmânt. Astfel mai multe mii de kilometri pãtrati de sol devine infertil. biodegradarea în situ. Exemple: " În preeria nord-americanã agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune. deşi aceasta valoare inestimabilã dispare cu o vitezã alarmantã. 2. In S. Ordinul 756/1997 introduce noţiunile: 1. Caprele pot produce pagube însemnate în regiunile deluroase. Prag de intervenţie.concentraţia de poluant având rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi.U." Fiecare locuitor din oraşele europene "produce" cam 1 kg de gunoi pe zi. îngrãdite. Acest lucru produce conflicte sociale şi obligã oamenii sã defrişeze suprafeţe tot mai întinse de pãduri neatinse. mare parte a solului este protejatã de plante.5% pe an. Cea mai sigurã protecţie împotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact. În câteva ţãri au fost introduse legi în scopul limitãrii creşterii caprelor. Exemplu : " În Nepal pãmânturile terasate au stopat eroziunea solului de cãtre apã. bioventring-ul. iar când pãmântul va fi cultivat. Formarea stepelor infertile din zona Mãrii Mediterane.concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi.Metode biologice: -constã în biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul. iar focile se rostogoleau în mâl şi astfel au distrus stratul superior al solului. China. astfel apa nu se va scurge. India. Focile au fost alungate în mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de pãsãri. în mare mãsurã din cauza unei mentalitãţi destul de neglijente. Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului. pe Insulele Farne trãia o poţie de foci şi una de alce (Alca torda). cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2. Privim solul ca pe un "cadou al naturii". pentru a proteja vegetaţia. solul va ajunge în pericol. în urma ploilor abundente au loc frecvent alunecãri de teren. Rusia şi Statele Unite ale Americii. Şi animalele pot eroda solul deplasând solul fãrã intenţie şi astfel îşi ameninţa propriul habitat. biodegradarea în vrac. Prin înfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului. În trecut. în special în regiunile în care sunt ţinute pe pãşuni mici. metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor. Anual în toatã lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol.A.

Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolã. În combaterea poluãrii este important aspectul organizatoric. Un exemplu îl prezintã poluarea din exploatãrile petroliere care prin dispozitive simple şi mãsuri locale consecvent aplicate. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia. . * perfecţionarea sistemului de sancţiuni.compuşi anorganici. economisând totodatã mijloace importante.. * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative. Şi cea mai micã creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave. * protejarea cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioarã. Pentru relizarea protecţiei juridice se impun : * creşterea cointeresãrii economice a producãtorilor agricoli.hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. 2. 3.pesticide organoclorurate şi triazinice. hidrocarburi din petrol. În acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare în problema salubritãţii urbane sau tehnologice în cazul reziduurilor industriale. realizându-se astfel şi protecţia calitãţii apelor. * calificarea şi justificarea preluãrii de cãtre stat a unor terenuri agricole. .compuşi organici organoclorurati. fie cã e vorba despre gunoiul dispersat în mare sau despre gazele emise în atmosferã. Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricolã este orientatã în trei direcţii : 1. caz în care datoritã topirii maselor polare de gheaţã pot determina inundaţii severe. . 14 | P a g e Page 14 . se poate practic înlãtura. Sistematizarea şi coordonarea adecvatã a unor acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave. decât ne putem imagina noi astãzi. Consecinţele schimbãrilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie. Ar trebui sã înţelegem cã tot ce "aruncãm" nu dispare pur şi simplu. Obligativitatea explorãrii terenurilor agricole.

câmpiile. pentru a desemna o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic. vântul. Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază: producenții. consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element poate să lipsească în unele ecosisteme).ECOSISTEMUL ȘI PERICOLELE LA CARE E SUPUS ACESTA .ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri. Ecosistem terestru este un ecosistem.a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru. deșerturile. Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei vii format din populații legate teritorial. energia solară. Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi. clima. . ecosistemele sunt în general clasificate în:  Ecosisteme acvatice. ce proces acvatic poate avea repercursiuni asupra ecosistemului terestru și nu . 15 | P a g e Page 15 Și totuși.  Ecosisteme terestre. de la mări până la iazuri mici. astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deșertul Sahara). stepele. iazuri). savanele. Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa. umiditatea) și relațiile dintre ei. După locul în care se găsesc. Exemple de ecosisteme terestre sunt: numai? pădurile. sau dimensiuni foarte mici (un iaz).ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări). și pe studiul interacțiunii acestor populații. Ecosistem este o noțiune introdusă în 1935 de botanistul Arthur Tansley în domeniul ecologiei. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele biocenozei. Un ecosistem nu are granițe definite. Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: .

vor indica o cantitate similara. Conform datelor seismologilor romani. Romania poate fi independenta deplin din punct de vedere energetic". Romania a consumat 14. de peste 100 de kilometri. dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii. au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine marine. In 2011. pentru tinerea navei pe timp de furtuna. exista o multime de alte focare de suprafata. Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea. Insa. 2016. a fost primită scrisoarea lui Victor Mocanu. cealalta foarte proasta. care ar putea avea 7. iar de la acel moment Romania va putea fi independenta energetic.Romania are perspectiva independentei energetice totale. nici o reactie din partea autoritatilor. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate. În plus.6 grade Richter.In general. Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. Acestea se activeaza periodic. In acest moment. seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. a declarat Traian Basescu. poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. 11. Harta seismicitatii din Romania pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri). declansati de om.2 miliarde metri cubi gaze. Ca răspuns la cele declarate de Președintele Traian Băsescu. intre 14. din 2015. "Exploatarea va incepe dupa ce vor fi incheiate toate prospectiunile si. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. fara nici un comentariu. ci si pentru alte tari din Europa". Prezentam azi cea de-a doua parte a acestei scrisori. dar vor starni cu siguranta reactii din partea societatii civile. poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care. deocamdata. a spus Basescu.exact asa cum a fost ea redactata. ci al echipamentelor pentru forare.4 miliarde productie interna si import 3 miliarde. El a aratat ca exploatarea zacamantului de gaze va incepe "undeva in 20152017". 2017. Pentru Romania sunt două vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta. Consecvent principiilor sale de a lasa specialistii sa vorbeasca pe seama unor subiecte controversate din domeniul energetic. Dezvaluirile socante ale acestui specialist nu au starnit . Intrebat despre vizita pe nava s-a declarat impresionat: "Nu atat din punct de vedere al echipamentelor de navigatie.8 cat se estimeaza pentru 2012. care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea. Basescu a mai afirmat ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploatarea zacamantului din Marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. avem practic inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea 16 | P a g e Page 16 . probabil. s-a reactivat falia tectonica Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria). In cazul acestora. din Banat pana în Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. Energy-Center prezinta in exclusivitate scrisoarea unui profesor universitar si colonel in rezerva pe marginea exploatarii gazelor neconventionale si a efectelor acestora.2 si 14. adica mai mult decât cel din 1977. altele decât cel din Vrancea. Este o nava care se poate compara cu ceea ce ati vazut in Star Trek". Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie rosie groasa – s-a reactivat. aceste zone seismice de suprafata se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. o data la 50 sau 100 de ani. Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari.

dar lasa in urma distrugeri uriase.6 grade Richter în zona Vrancea. în acest moment se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru. (cercetatori. Din pacate. urmat de replici puternice. In Chile. ingineri geofizicieni. veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si din strainatate. cum a fost cazul recent din Chile. a fost cutremur de peste 8 grade. in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate. Asta pentru ca ei îsi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. 17 | P a g e Page 17 . dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti”. inclusiv Academia Romana sa-si spuna punctul de vedere pentru a se lua o decizie corecta. a adăugat profesorul Victor Mocanu.r. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. geologi.“Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7. de pilda. “Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem într-o zona seismica. Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa. asa cum s-a intamplat in Haiti. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare. unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist. interzisa în mai multe tari europene si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda. falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase”. Daca priviti cu atentie directia faliei. de pilda. care se prelungeste sub Marea Neagră.Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n. ne-a spus Victor Mocanu. profesori universitari. dar nu produc victime si pagube atat de mari. petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintrarile de acest gen.).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful