PROTECŢIA SOLULUI , SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Art. 66 (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA SOLULUI. Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viață intensă și în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc). Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin proprietățile lor de a întreține și dezvolta viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă. Pământul este principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere și are caracterul de fixitate; odată distrus, el nu se va mai putea reface așa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui. Nu este vorba numai de epuizarea conținutului său de substanțe nutritive care poate fi compensat prin fertilizanți și nici de lipsa sau excesul de apă, ci de întinderea limitată a solului în calitatea sa de suport permanent pentru culturile vegetale. Dezafectarea în mari proporții a terenurilor agricole și silvice pentru construcții, industrie, mine, depozitarea deșeurilor, căi de comunicații, etc., împreună cu procesele de eroziune reduc posibilitățile de folosire a solului, pentru dezvoltarea producției agricole și silvice. Datele experimentale atestă că petru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar geneza unui strat gros de 20 cm durează 2000-7000 de ani. În schimb, denaturarea lui sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc foarte repede, timp de câțiva ani când este slab gospodărit sau foarte încet, când este bine întreținut1. Degradarea și epuizarea solurilor prin eroziune și poluare are consecințe multiple asupra producției agricole, a prețurilor și a productivității muncii.
Page 1|Page

1

A. Pop, op. cit., p. 20; I. Avram, D. Șerbănescu, op. cit., p. 30;

1

B. 2 L. reflectată în măsurile juridice de prevenire și combatere a poluării solului și de refacere a calității acestuia. pot lua naștere complecși noi. cifre care azi sunt și mai alarmante. 107 din 12 iunie 20013. Ecologia solului este foarte vulnerabilă la efectele toxice ale unor asemenea metale (mercur.. plumb. în vecinătatea imediată a unităților miniere și în locurile de depozitare a minereurilor radioactive. publicată în M. este posibil ca unii complecși metal-organici care sunt inofensivi pentru culturi. Pentru toate aceste motive și încă multe altele.). din cauza dependenței cronice de importul de alimente. în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației globului impune cultivarea unor suprafețe din ce în ce mai mari de sol. Poluanții care se acumulează în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic vital al acestuia. Cârstea. Cei care nu-și termină cursa în sol ajung să se depună în mări și oceane. La aceasta mai poate contribui și depozitarea în sol a deșeurilor nucleare care emit radiații timp îndelungat și care scot din circuit numeroase terenuri. ploaia și zăpada aduc metale pe sol. prin eroziune. Institutul Worldwatch (SUA). etc. S. 107/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr.. dar care pot fi amenajate prin împăduriri”. biologică a solului. nichel. cit. Poluarea solului este cauzată de pulberile și gazele nocive din aer. 87. 2 din Legea nr. la rândul său. unde au început să se acumuleze pesticide persistente și alte impurități organice de sinteză. din punct de vedere calitativ și cantitativ. chimică. ca mediu de viață. care afectează negativ fertilitatea sa. poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici. sunt considerate terenuri degradate „terenurile care. industrializarea masivă a dus la pătrunderea în atmosferă a unor cantități tot mai mari de metale toxice. op. Zeci de țări slab dezvoltate constată că problemele legate de datoria lor extremă se agravează în continuare. Brown. Putem spune că. Commoner. Pe măsura epuizării solului. se constată și poluarea radioactivă a solului. fie prin cheltuielile necesare menținerii capacității bioproductive la parametrii cantitativi și calitativi anterior manifestării poluării4. Indicele sintetic al efectului rezultat al poluării solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativă și/sau calitativă a producției vegetale. Probleme globale ale omenirii. Din aer. p. de poluarea fizică și chimică. de deșeurile de natură industrială sau menajeră. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. protecția solului și a sobsolului constituie obiect de preocupare majoră. Poluarea și protecția mediului înconjurător. să ajungă prin intermediul hranei în organismul uman. și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă. Tehnică București. pășunatului și a altor activități agricole. ceea ce antrenează. înainte de introducerea cultivării pământului. Omul a devenit astfel un important factor geologic care accelerează scurgerea solurilor fertile în oceane. Aheldon Judson estima că volumul sedimentelor transportate de râuri în ocean a crescut de la 9 miliarde tone pe an. o degradare din ce în ce mai accentuată a acestuia. București 1979. dereglare manifestată prin degradarea fizică. căci ele pot inhiba creșterea plantelor și a bacteriilor folositoare din pământ. Ed. unde ele se acumulează. din apele reziduale. p. unde se pot dovedi dăunători2. În afară de poluarea naturală.O. Științifică și Enciclopedică. cadmiu. poluarea solului este rezultatul oricărei acțiuni care produce dereglarea funcționării normale a solului. 3 Legea nr. În același timp. Ed. Mai mult. 4 C. 179. respectiv capacitatea sa bioproductivă. țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea chiar și a nevoilor minime ale populației. 304 din 29 iunie 1999. nenaturali formați din aceste metale și compuși organici din sol. nr. 1988. la 24 miliarde de tone. 223. Pe de altă parte. deci o scădere considerabilă a producției agricole. dar mai ales de pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură. p. Răuță. Potrivit art.Încă din anul 1968. 2|Page Page 2 .

modificată și completată. Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare. silviculturii. Dacă proprietarul nu este 5 Art.O. stabilește sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia. să împiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol. prin degradare și poluare și-au pierdut. Protecția juridică a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special. obligațiile ce revin în acest sens operatorilor economici și/sau deținătorilor de terenuri. a cărui protecție se asigură prin măsuri adecvate de gospodărire. terenurile de orice fel. art. să combată poluarea solului cu diferite substanțe chimice.O. Terenurile care. orașe și municipii. nr. 195/2005 privind protecția mediului. În acest sens. proiectare și execuție. publicată în M. așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale. de către unități specializate. 65 din O. organizare și amenajare. nr. studii și proiecte în corelare cu cele de amenajare a teritoriului. indiferent de destinație și de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.U. conservare.În ceea ce privește țara noastră. Grupele de terenuri ce intra în aceste perimetre se stabilesc în comun. se constituie în perimetre de ameliorare. 1 din Legea Fondului funciar nr. potrivit cu nevoile agriculturii. A SOLULUI ÎN ȚARA În România. constituie fondul funciar al țării. se realizează printr-o serie de reglementări menite să asigure conservarea și ameliorarea solului. În vederea protecției calitative a terenurilor se execută lucrări de conservare și ameliorare a solului în care scop. au fost reglementate modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului. capacitatea de producție pentru culturi agricole și silvice. 37 din 20 februarie 1991. 18 din 19 februarie 1991.G. în scopul identificării prejudiciilor aduse solului și subsolului și al stabilirii responsabilității pentru refacerea mediului geologic. pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun. de către autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și al protecției mediului. organele de cercetare și proiectare de specialitate întocmesc. împreună cu autoritățile publice centrale interesate. să determine ca aceste terenuri să fie utilizate exclusiv pentru producția agricolă sau silvică. autoritatea centrală pentru protecția mediului. căilor de comunicație . precum și autorităților competente pentru protecția mediului. 1 din 5 ianuarie. gospodăririi apelor. nr. stabilindu-se și contribuția acestora. 3|Page Page 3 . documentațiile tehnicoeconomice și ecologice se elaborează în comun de către părțile interesate. prin stabilirea obligației generale a deținătorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinației lor. MĂSURI LEGALE DE PROTECȚIE ȘI CONSERVARE DURABILĂ NOASTRĂ . se poate face numai cu acordul proprietarului. propunerile având la bază situațiile înaintate de comune. Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecție a mediului și se înaintează autorității publice centrale din domeniul agriculturii care. total sau parțial. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus. stabilește programele de finanțare. Lucrările respective se execută de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora. precum și ordinea de execuție a lucrărilor. obligatorii pentru toți deținătorii indiferent de titlu juridic5. la cerere. păstrând dreptul de proprietate asupra lor. republicată (cu modificările anterioare) în M. 1998. Legea fondului funciar prevede că. cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente.

iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanța mai mare. prefectul decide includerea terenului în perimetrul de ameliorare. 33/1994. Statul sprijină realizarea lucrărilor de producție și ameliorare a solului. împăduriri. proprietarul. gratuit. Fondurile necesare pentru cercetarea. Deținătorii de terenuri degradate. Ordinul emis de prefect poate fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ. cu asigurarea unei bănci de date la nivelul țării și al județului și propun măsurile pentru protecția și ameliorarea terenurilor. Autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și protecției mediului. beneficiază din partea statului. pesticidelor. consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință titularului terenului în cauză. sunt scutite de taxe și impozite către stat. în cazul în care se constată că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradarea sau poluarea solului. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor. se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Cunoscut fiind faptul că. ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare. 18/1991. pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului6. suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate. În cazul în care. apele subterane și de suprafață prin folosirea excesivă a îngrășămintelor. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut. împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere. 29/1990 (cu completările ulterioare). incluse în perimetrul de ameliorare. precum și prin contribuția în bani sau în muncă a tuturor celor interesați. Terenurile degradate și poluate. agricultura este o importantă sursă de agenți poluanți care afectează negativ solul. pe timpul cât durează ameliorarea lor. a apei de irigație necorespunzătoare. 88 alin. de materialul necesar. în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. județ sau comună. din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și juridice.pentru combaterea poluării solurilor cu nitrații proveniți din activități agricole și implementarea Directivei nr. chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare. (3) din Legea nr. vor să facă din proprie inițiativă inerbări. pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. orașelor și județelor. prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informațional. Dacă statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației prevăzute mai sus. evaluare. De asemenea. potrivit Legii nr. primăria face propuneri motivate prefecturii. au fost adoptate planuri de acțiune și programe integrate a unor bune practici agricole. 4 . care va decide. o suprafață de teren corespunzătoare. care.de acord. proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate. cuprinse în perimetru. corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare a terenurilor. se asigură în funcție de specificul lucrărilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin alocații bugetare. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole. Page 4|Page 6 Art. sunt obligați să plătească contravaloarea lor. alături de industrie. în mod individual sau asociați. însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. prevăzuta de Legea nr.

În acest scop. silvice. precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive7. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr.) și. cauzate de fenomene naturale – secetă. Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor. prin ratificarea de către România la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. despăduriri. cu modificările și completările ulterioare. 2 alin. evitarea efectelor secetelor și combaterea fenomenului de deșertificare. a fost construit cadrul legal prin care țara noastră se obligă să abordeze sistematic. de supraveghere. problemele legate de prevenirea și combaterea degradării solurilor. Convența Națiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei în țările care au parcurs perioade de secetă severă și/sau deșertificare. care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor. a fost organizat Sistemul național de monitoring integrat al solului. pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului. precum și pentru ameliorarea solurilor acide. degradării terenurilor și secetei prezintă principalii factori antropici considerați responsabili pentru degradarea terenurilor (activități agricole inadecvate. deosebit de importante sunt amenajările de îmbunătățiri funciare. de gestionare a căilor de comunicație. Autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. în 7 Art. și înlătura acțiunea factorilor de risc asupra fondului funciar. conform nevoilor autorităților publice locale. degradarea solului. iar la nivel local. conducând la condiții de viață îmbunătățite. publicată în M. a climei și a bunăstării oamenilor este deșertificarea. seceta și deșertificarea se asociază cu specificul climatic complex. acționând simultan în zonele afectate. pentru a contribui la realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate. Un alt fenomen care afectează terenurile. față de inundații. inundații. pentru creșterea productivității terenurilor. Pentru protecția terenurilor de orice fel și.O. activități industriale etc. părțile se obligă să aplice strategii integrate pe termen lung. Pentru atingerea acestui obiectiv. prin acțiune eficientă la toate nivelurile. prin autoritățile județene răspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole. În domeniul combaterii acestui fenomen. ale personajelor juridice sau fizice interesate. alunecări de teren și eroziuni. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. hidroenergetice. cu multiple și complexe implicații asupra producției agricole. 5|Page Page 5 . care au rolul de a preveni. ținând seama de cerințele de protecție a mediului. în special a celor agricole. Realizarea amenăjărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale. Strategia națională și programul de acțiune privind combaterea deșertificării. sărăturate și nisipoase și protecția împotriva poluării. În România. 369 din 28 aprilie 2004. în special la nivel de Comunitate. exces de umiditate – sau de activități antropice. de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați și a fost aprobat Codul de bune practici agricole. prin măsuri specifice. nr. mai ales în zonele aflate sub risc de această natură. pentru protecția și conservarea solurilor. Proiectarea. în cadrul structurilor Sistemului Național de Monitoring Integrat al Resurselor de Apă și a Zonelor Protejate. adoptată la Rio în anul 1992. supraexploatarea vegetației forestiere. 138 din 27 aprilie 2004. sprijinite de cooperare internațională și parteneriat în cadrul unui sistem integrat. reabilitării și conservării pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apă. prin ridicarea standardului de viață al populației. mai ales cele agricole. pentru asigurarea unui nivel corespunzător de umiditatea a solului.

de a reface terenurile afectate. de a monitoriza zona. canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu. alin. (1) din Legea nr. deșertificare și secetă. prin norme care prevăd răspunderea civilă. 100 alin. produse petroliere. potrivit legii. În conformitate cu art. fiind o problemă atât de interes public. ale zonei economice și ale platoului continental. resursele naturale ale subsolului. Intră sub incidența regimului de protecție. putând fi date. fiind pasibili. mai ales. canalizare. liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice. necesitatea creării și gestionării unei baze de date unitare și a monitorizării zonelor afectate de degradare. financiare. Tot în vederea protecției cantitative a terenurilor agricole se stabilește în art. cu modificările și completările ulterioare. conservării și folosirii întregului fond funciar al țării este asigurată. să ia măsurile necesare de amenajare și nivelare. conductele de transport pentru alimentare cu apă. căi ferate – a digurilor. Garantarea aplicării tuturor măsurilor organizatorice. prin utilizarea unor indicatori specifici. tehnice etc. în condițiile prevăzute de legi organice. (1) din Legea fondului funciar. precum și alte instalații similare. despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și de a acționa pentru refacerea acestuia. îndeosebi a celor agricole. În cazul în care nu-și respectă această obligație. conform prevederilor și în termenele conținute în acordul și/sau autorizația integrată de mediu. (3) din Constituție. contravențională sau penală. în așa fel încât să nu se stânjenească execuția lucrărilor agricole. cuprinse în actele normative adoptate în vederea protejării.a. argilă. în administrarea. Din reglementările legale prezentate. ș. gaze. lacurile terapeutice și acumulările de nămol. În ceea ce privește protecția cantitativă a terenurilor. concesionarea ori încheierea regiilor autonome și insituțiilor publice ori date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. zăcăminte de ape minerale. prin stabilirea unor obligații legale pentru orice deținător de teren. o folosință agricolă. Statul are obligația să asigure exploatarea bogățiilor de interes public ale subsolului în concordanță cu interesul național. rezultă că. aducându-le la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional. 102. după caz. art.șosele. dându-le. nu mai pot beneficia de scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri. 18/1991 și regula după care. 136 alin. stabilit prin diferite acte normative. sondele abandonate și altele asemenea). precum și alte bunuri și resurse naturale ale subsolului. Persoanele fizice și juridice care prospectează sau exploatează asemenea resurse au obligația de a cere și a obțione acordul și/sau autorizația integrată de mediu și de a respecta prevederile acestora. de a anunța autoritățile pentru protecția mediului sau alte autorități competente.ca parte componentă a protecției mediului – se realizează. pe cât e posibil. ceea ce implică și respectarea normelor de protecție și conservare a mediului. PROTECȚIA SUBSOLULUI . în condițiile prevăzute de lege și de aplicarea unor sancțiuni contravenționale.acest context. „bogățiile de interes public ale subsolului” fac obiectul exclusiv al proprietății publice. protecția juridică cantitativă și calitativă a solului . pe planul dreptului. caolin. se vor grupa și amplasa de-a lungul și îm imediata apropiere a căilor de comunicații . 6|Page Page 6 . stabilește obligația titularilor obiectivelor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție (cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime – cărbune. cât și privat.

mineralogice și altele asemenea. pct. e). prefabricate. tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. nerespectarea de către persoanele fizice și juridice care prospectează. Periclitarea. proiectarea. cu excepția celor expres prevăzute de lege. (2). reziduuri. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ȘI AMELIORĂRII SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI . potrivit legii penale să constituie infracțiuni. 18/1991. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere. poluarea accidentală din cauza nesupravegherii executării lucrărilor noi. neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele fizice și juridice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel8. moloz. menționate în prevederile acordului și/sau autorizației integrate de mediu. precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. în condițiile legii. pietriș. fiind supuse regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic. structural și stratigrafic. degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș.Explorarea. 111 lit. g) și h) din Legea nr. 195/2005 privind protecția mediului. sunt considerate infracțiuni. poluarea prin evacuarea. 195/2005 cu privire la protecția mediului. înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de autoritățile agricole. protecția. d). modificată și completată. mineralogic. folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. cu modificările și completările ulterioare. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. cât și la schimbarea destinației terenurilor. atrage după sine. prin modul de executare a operațiunilor petroliere. nisip. pe terenurile situate în extravilan. următoarele fapte: nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. 8 și 19. a zăcământului ori a normelor privind protecția mediului de către titularul acordului petrolier. caolin. PENALĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI Constituie contravenții la normele privind evidența . sonde abandonate și altele asemenea. dezvoltarea și exploatarea petrolului se realizează conform legii. următoarele fapte. Ca bunuri naturale ale subsolului.a. animală sau vegetală: arderea miriștilor. construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel. a obligației de a remedia zonele în care solul. Operațiunile petroliere se pot desfășura numai în cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea măsurilor stabilite în acordurile petroliere pentru protecția solului și a subsolului. alin. a condițiilor prevăzute în acordul și în autorizația integrată de mediu. echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare. cu 8 9 Art. gunoaie și alte asemenea. argilă. a posibilităților exploatării viitoare. (1) pct. fiind supuse regimului juridic prevăzut de lege. depozite fosiliere. explorează și exploatează resursele naturale. ca de exemplu. resturi menajere. construcții metalice. încât. formațiuni geologie. peșteri. fără avizele și aprobările legale. dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană. retragerea dreptului de administrare sau concesionare. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. cu respectarea strictă a cerințelor de protecție a mediului. dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții. funcționării instalațiilor. subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate9 ș. stufului. bunurile patrimoniale geologic sunt proprietate publică. 7|Page Page 7 . cu modificările și completările ulterioare. feroviare și de navigație. amplasarea obiectivelor de orice fel. Art. neluarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. petrografic. Aceste bunuri cuprind obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic. 96 alin. neasigurarea la amplasarea.

să asigure la amplasarea. continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației integrate de mediu. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel. cu procese de alunecare şi eroziune. (2) pct.să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie. 98 alin.U. în condiţiile prevăzute de lege. au următoarele obligaţii: să prevină. pe baza reglementărilor în domeniu. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren. fără a avea un titlu juridic. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. stancarii.U. 1 din O. (1) pct. Sistemul sancțiunilor contravenționale și penale prevăzute de O. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier. 195/2005. alin. a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier. în apă. nerespectarea interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecție a plantelor sau îngrășămintelor chimice10 ș.să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier.a. inclusiv a jnepenisurilor. fără a avea un titlu juridic. cu orice titlu. tufişurilor şi pajiştilor existente. să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu. stabilite conform legii. f. deteriorarea calităţii mediului geologic. fiind interzisă reducerea acestora. respectiv de completare a regenerărilor naturale.să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate. să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional.să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului. 1 și 2. nr. stuful. Deţinătorii de terenuri. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu. d. acest domeniu.știință. într-o formă sau alta. 10 Art. 1 și 6 și alin. în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri sau substanțe periculoase. în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic. b. 18/1991. nr. au următoarele obligaţii: a. ai vegetaţei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor. (3) pct. e. precum şi pentru alte asemenea păduri. feroviare şi de navigaţie. la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere.să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi. c. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere. modificată și completată. 195/2005 privind protecția mediului. situate pe terenuri cu pante foarte mari. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor.G.G. precum și cu celelalte reglementări cu caracter special care vizează. să nu ardă miriştile. 8|Page Page 8 . pe grohotisuri. proiectarea.să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren. în domeniul protecției și ameliorării solului se completează corespunzător cu sancțiunile prevăzute de Legea fondului funciar nr.

monumentele. precum şi biosfera. cauzate. funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia. Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat. piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate. potrivit prevederilor legale în domeniu. k. cinegetic. râurile poluate infecteazã suprafeţele inundate sau irigate. în limitele bonităţii. ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice.complex dinamic de comunităţi de plante. se impune înţelegerea semnificaţiilor următoarelor expresii: deteriorarea mediului . atmosferei şi solului. gospodărirea şi valorificarea lor deficitară.dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. supraexploatarea resurselor. l.să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.ansamblul stărilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. În consecinţă.g.să protejeze patrimoniul forestier. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane. care asigură menţinerea structurii.să asigure exploatarea raţională. echilibru ecologic . reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate. j. 9|Page Page 9 . conservarea funcţiilor igienico-sanitare.să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa. apa. de poluarea apei. în funcţie de capacitatea de refacere a acestora. afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii. cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită. În contextul celor prezentate mai sus.să exploateze resursele pădurii. ecosistem .să exploateze pajistile. Solul este locul de întalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc în sol. h. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. solul. flora. fondul cinegetic şi piscicol. i. parcurile şi rezervaţiile. animale şi microorganisme şi mediul abiotic.alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului. Apele de infiltraţie impregneazã solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. respectiv a solului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. care interactioneaza într-o unitate funcţională. organizarea şi amenajarea pajiştilor. în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice. dezvoltare durabila . fauna. în principal. Protejarea mediului.

Un kilogram de sol conţine: * ~ 0. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţã este cel mai fertil. acesta fiind cel mai afectat de eroziune.04 kg aer. În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru. micã. * ~ 10% rãdãcini din plante.aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol. feldspat.18 kg apã (substanţe dizolvate). la tropice roca este rapid descompusã şi astfel poate forma o bazã cu grosimea de chiar şi 50 de metri. • Se aflã în strânsã legaturã cu clima unei regiuni prin configuraţia. • Rãspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului. Indiferent de adâncime. * ~ 9% flora şi fauna caracteristicile pãmântului. la picãtura de ulei scursã din tractorul ce ară. structura şi Influenţeazã calitatea surselor de apã subteranã şi de suprafaţã. De la mucul de ţigarã sau biletul de tramvai pânã la automobilul abandonat. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi. argilã cu nisip fin). Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus. * ~ 0. Datoritã caldurii şi ploilor abundente.78 kg de substanţe minerale. Solul reprezintã stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinata. Importanţa ecologicã a solului rezultã din faptul cã: • natura lui. Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape. oxizi de fier). 10 | P a g e Page 10 Exemplu : " Gândacii necrofagi îngroapã resturile animale şi astfel aprovizioneazã solul cu materii prime. carbonaţi. toate sunt poluãri directe ale solului. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci. * ~ 99 % pãmânt mãcinat ( humã. nisip( cuarţ. constituie mediul de viaţã al plantelor. • Este un factor important în dezvoltarea socio-economicã a aşezãrilor umane . Degradarea solului reprezintã îndepartarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia." . Substanţele minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatrã. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri. * ~ 0.

fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. Brazilia adâncimea albiei trãdeazã. datoritã creşterii continue a suprafeţei arabile. Amplasarea este uneori atât de neraţionalã încat produce accidente dezastruoase. precum şi a cererii de lemn de foc. • Reziduuri menajere . satele şi drumurile. Chiar şi astãzi. # despãdurirea. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. solul din America de Nord şi Asia a fost distrus. solul este împins spre vãi. datoritã vântului. Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorãtor. a îngrãşãmintelor sintetice. pantele s-au format din malul spãlat de pe vârfurile stâncoase. 11 | P a g e Page 11 . Eroziunea solului are loc datoritã acţiunii vântului şi a apei. După proveniență: • Reziduurile industriale . de construcţii( mobilã). Dacã arborii pãdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţãrile în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat." " În Mato Grosso. reziduurile chimice. apa se poate deplasa fãrã obstacole. nici de posibilitãţi de regenerare a naturii. La tropice solul este deplasat de ploi asemãnãtoare potopului. pentru cã datoritã defrişãrilor. O picãturã de ploaie cãzutã pe sol poate împrãştia pãmântul în toate direcţiile." În cazul unor asemenea volume. pentru industria celulozei. Exemplu : . Mai multe milioane de tone de pãmânt au fost deplasate de vânturi. În ultima erã glacialã. nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie. Procesul de degradare este rezultatul a douã fenomene principale: # creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii." Gândacii afâneazã solul şi astfel îl alimenteazã cu oxigen. industria cauciucului. ploile vor spãla stratul superior de pãmânt aflat de-a lungul vãilor şi astfel vor fi inundate pãşunile. un strat mai înalt de 150 de metri de pãmânt este purtat de vânturi. Exemplu : " În Arizona vântul şi ploaia au sãpat cavitãţi adânci. Ca rezultat al acestui fenomen." " În Kenya eroziunea solului este agravatã de defrişãri. reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului. cârtiţele scurmã pãmântul şi îl aerisesc." Sursa principalã de poluare a solului o constituie reziduurile. iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti. în caz de ploi abundente."cum s-a întamplat cu alunecãrile de steril din Anglia care au îngropat case şi oameni.rezultatul activitãţii zilnice a omului în locuinţe." Haldele de reziduuri industriale blocheazã mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile. deoarece într-o singurã orã vântul poate deplasa o cantitate de pãmânt ce ar putea fi mişcatã de apã numai în câţiva ani. locuri publice şi pieţe alimentare.materii prime.

Din alte procese chimice rezultã deşeuri masive de var. bioxid de sulf şi arsen. oxid de fier. care riscã sã fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. dar în incinta campingurilor. sulfat de calciu. flotaţie. Rãspândirea petrolului pe sol în zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a cãrei extindere contribuie mult apele pluviale. fungicide. agriculturã. . Orice suprafaţã compromisã trebuie sã ne reaminteascã faptul cã pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturalã sunt necesari 300-1000 ani de desfaãşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice. Straturile superficiale. care duc la degradarea solului prin eroziune. întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. Dupã principiile tehnice generale. spre deosebire de atmosferã şi ape. spãlare. insecticide. polueazã atmosfera prin vaporizare şi prezintã un potentţial risc de explozie şi incendiu. 12 | P a g e Page 12 Metode termice : -distrug. etc. fie prin izolare(etanşare. Cd. blocare hidraulicã). pompare. rezultã simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cãror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren. Metode chimice : -se aplicã pentru separarea. un prilej de reconfortare fizicã şi psihicã în mijlocul naturii. Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. substanţe chimice. declorurarea şi precipitarea). prin excavare. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. desorbţia termicã şi vitrificarea). se produc abateri de la igienã şi educaţie.• Reziduuri agrozootehnice -substanţe organice putrescibile. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive ( extracţia chimicã.diverşi izotopi radioactivi utilizaţi în industrie. chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energicã acţiune de distrugere a germenilor patogeni. Pb). pentru depoluarea solului se disting: Metode fizice : -bazate pe imobilizarea fizicã a poluanţilor în mediul contaminat. nu are putere de dispersare. Microorganismele furnizeazã plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. Însã şi contaminarea unui acvifer cu o substanţã toxicã. iar un strat arabil de 20 cm se formeazã în 7000 ani. Dacã solul este supus agresiunii unui poluant. extrag sau imobilizeazã poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. stabilizare. ca şi în afara acestora. oxidarea. care pãtrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilarã a apei poluate. zootehnie. injecţie cu aer sub presiune. care ocupã zeci de hectare de teren. La nivelul solului. cercetare ştiinţificã. hidrocarburile sufocã vegetaţia. medicinã. De la o fabricã de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate. bazate prin extracţia fizicã a poluanţilor din mediul contaminat. biostimulatori. Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrãutãţindu-le calitatea. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu. Turismul este o cãutare de locuri frumoase şi curate. reducerea. • Reziduuri radioactive . Solul. Zn. erbicide.

" Fiecare locuitor din oraşele europene "produce" cam 1 kg de gunoi pe zi. Exemplu : " În Nepal pãmânturile terasate au stopat eroziunea solului de cãtre apã. Menţinerea curãţeniei urbane este o sarcinã pe cât de elementarã pe atât de dificilã de rezolvat. îngrãdite. în mare mãsurã din cauza unei mentalitãţi destul de neglijente. Cea mai sigurã protecţie împotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact. poate fi explicatã în special prin creşterea caprelor într-o proporţie mult mai mare decât posibilitãţile zonei. Caprele pot produce pagube însemnate în regiunile deluroase. Ordinul 756/1997 introduce noţiunile: 1." Acolo unde natura a rãmas neatinsã. Exemple: " În preeria nord-americanã agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune. în special în regiunile în care sunt ţinute pe pãşuni mici. ci va fi absorbitã de pãmânt. biodegradarea în vrac. bioventring-ul. pe Insulele Farne trãia o poţie de foci şi una de alce (Alca torda). solul va ajunge în pericol. Rusia şi Statele Unite ale Americii.A. iar focile se rostogoleau în mâl şi astfel au distrus stratul superior al solului. deşi aceasta valoare inestimabilã dispare cu o vitezã alarmantã. China.5% pe an. În câteva ţãri au fost introduse legi în scopul limitãrii creşterii caprelor.concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi. Formarea stepelor infertile din zona Mãrii Mediterane.Metode biologice: -constã în biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul. pãsãrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi. în urma ploilor abundente au loc frecvent alunecãri de teren.concentraţia de poluant având rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi. astfel apa nu se va scurge. cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2. Privim solul ca pe un "cadou al naturii". iar când pãmântul va fi cultivat. 2. mare parte a solului este protejatã de plante. Focile au fost alungate în mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de pãsãri. biosparging-ul). metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor. gestul spontan de rãspândire a gunoiului. Şi animalele pot eroda solul deplasând solul fãrã intenţie şi astfel îşi ameninţa propriul habitat. biodegradarea în situ. Astfel mai multe mii de kilometri pãtrati de sol devine infertil. Prin înfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului.U. India." "În lipsa gardurilor vii. Acest fenomen poartã numele de eroziune a solului. In S. Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului. În trecut. în special în Africa. Anual în toatã lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol. Prag de intervenţie. 13 | P a g e Page Sunt propuse valori de referinţã pentru elemente chimice în sol : 13 . pentru a proteja vegetaţia. Prag de alertã. Acest lucru produce conflicte sociale şi obligã oamenii sã defrişeze suprafeţe tot mai întinse de pãduri neatinse.

* calificarea şi justificarea preluãrii de cãtre stat a unor terenuri agricole. * perfecţionarea sistemului de sancţiuni.compuşi anorganici..pesticide organoclorurate şi triazinice. Obligativitatea explorãrii terenurilor agricole. Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolã. În acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare în problema salubritãţii urbane sau tehnologice în cazul reziduurilor industriale.hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. Un exemplu îl prezintã poluarea din exploatãrile petroliere care prin dispozitive simple şi mãsuri locale consecvent aplicate. . economisând totodatã mijloace importante. caz în care datoritã topirii maselor polare de gheaţã pot determina inundaţii severe.compuşi organici organoclorurati. Sistematizarea şi coordonarea adecvatã a unor acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave. hidrocarburi din petrol. se poate practic înlãtura. * protejarea cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioarã. . În combaterea poluãrii este important aspectul organizatoric. Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricolã este orientatã în trei direcţii : 1. * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative. . 2. Ar trebui sã înţelegem cã tot ce "aruncãm" nu dispare pur şi simplu. Pentru relizarea protecţiei juridice se impun : * creşterea cointeresãrii economice a producãtorilor agricoli. fie cã e vorba despre gunoiul dispersat în mare sau despre gazele emise în atmosferã. 14 | P a g e Page 14 . 3. realizându-se astfel şi protecţia calitãţii apelor. Şi cea mai micã creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave. decât ne putem imagina noi astãzi. Consecinţele schimbãrilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia.

Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: . iazuri).ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri. și pe studiul interacțiunii acestor populații. Exemple de ecosisteme terestre sunt: numai? pădurile. deșerturile. 15 | P a g e Page 15 Și totuși. Un ecosistem nu are granițe definite. sau dimensiuni foarte mici (un iaz).ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări). Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază: producenții. stepele. Ecosistem terestru este un ecosistem. energia solară. Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei vii format din populații legate teritorial. savanele. Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa. astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deșertul Sahara).a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele biocenozei. Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi. După locul în care se găsesc. ce proces acvatic poate avea repercursiuni asupra ecosistemului terestru și nu . vântul. umiditatea) și relațiile dintre ei. clima. Ecosistem este o noțiune introdusă în 1935 de botanistul Arthur Tansley în domeniul ecologiei. pentru a desemna o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. de la mări până la iazuri mici. ecosistemele sunt în general clasificate în:  Ecosisteme acvatice. . Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic.  Ecosisteme terestre. consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element poate să lipsească în unele ecosisteme).ECOSISTEMUL ȘI PERICOLELE LA CARE E SUPUS ACESTA . câmpiile.

declansati de om.Romania are perspectiva independentei energetice totale. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. 2017.4 miliarde productie interna si import 3 miliarde. Basescu a mai afirmat ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploatarea zacamantului din Marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine marine. In 2011. Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea. poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care. adica mai mult decât cel din 1977. iar de la acel moment Romania va putea fi independenta energetic. Insa.2 miliarde metri cubi gaze.In general. din Banat pana în Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. pentru tinerea navei pe timp de furtuna. vor indica o cantitate similara. deocamdata. din 2015. fara nici un comentariu. cealalta foarte proasta. În plus. El a aratat ca exploatarea zacamantului de gaze va incepe "undeva in 20152017". Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi. altele decât cel din Vrancea. Conform datelor seismologilor romani. "Exploatarea va incepe dupa ce vor fi incheiate toate prospectiunile si. Romania poate fi independenta deplin din punct de vedere energetic". s-a reactivat falia tectonica Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria). Romania a consumat 14. de peste 100 de kilometri. Intrebat despre vizita pe nava s-a declarat impresionat: "Nu atat din punct de vedere al echipamentelor de navigatie. a fost primită scrisoarea lui Victor Mocanu. Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea. seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. aceste zone seismice de suprafata se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. Este o nava care se poate compara cu ceea ce ati vazut in Star Trek".2 si 14. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea. Consecvent principiilor sale de a lasa specialistii sa vorbeasca pe seama unor subiecte controversate din domeniul energetic. In cazul acestora. o data la 50 sau 100 de ani. Harta seismicitatii din Romania pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri).8 cat se estimeaza pentru 2012. ci si pentru alte tari din Europa". Ca răspuns la cele declarate de Președintele Traian Băsescu. a spus Basescu. care ar putea avea 7. dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii. Pentru Romania sunt două vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta. Dezvaluirile socante ale acestui specialist nu au starnit . Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari. exista o multime de alte focare de suprafata. Prezentam azi cea de-a doua parte a acestei scrisori. probabil. intre 14. a declarat Traian Basescu. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate. In acest moment. avem practic inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea 16 | P a g e Page 16 . poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. ci al echipamentelor pentru forare. dar vor starni cu siguranta reactii din partea societatii civile. 2016. Acestea se activeaza periodic. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie rosie groasa – s-a reactivat.exact asa cum a fost ea redactata.6 grade Richter. nici o reactie din partea autoritatilor. Energy-Center prezinta in exclusivitate scrisoarea unui profesor universitar si colonel in rezerva pe marginea exploatarii gazelor neconventionale si a efectelor acestora. 11.

falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase”.6 grade Richter în zona Vrancea. de pilda. în acest moment se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru. interzisa în mai multe tari europene si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda. petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintrarile de acest gen.r. Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa. asa cum s-a intamplat in Haiti. dar lasa in urma distrugeri uriase. veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra. dar nu produc victime si pagube atat de mari. profesori universitari. urmat de replici puternice. ingineri geofizicieni. Asta pentru ca ei îsi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist. geologi. a fost cutremur de peste 8 grade. Daca priviti cu atentie directia faliei. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si din strainatate. 17 | P a g e Page 17 . profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. (cercetatori. dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare.“Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7. care se prelungeste sub Marea Neagră. cum a fost cazul recent din Chile. a adăugat profesorul Victor Mocanu. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti”. In Chile.). Din pacate. in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate. de pilda. “Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem într-o zona seismica.Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n. ne-a spus Victor Mocanu. inclusiv Academia Romana sa-si spuna punctul de vedere pentru a se lua o decizie corecta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful