PROTECŢIA SOLULUI , SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Art. 66 (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA SOLULUI. Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viață intensă și în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc). Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin proprietățile lor de a întreține și dezvolta viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă. Pământul este principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere și are caracterul de fixitate; odată distrus, el nu se va mai putea reface așa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui. Nu este vorba numai de epuizarea conținutului său de substanțe nutritive care poate fi compensat prin fertilizanți și nici de lipsa sau excesul de apă, ci de întinderea limitată a solului în calitatea sa de suport permanent pentru culturile vegetale. Dezafectarea în mari proporții a terenurilor agricole și silvice pentru construcții, industrie, mine, depozitarea deșeurilor, căi de comunicații, etc., împreună cu procesele de eroziune reduc posibilitățile de folosire a solului, pentru dezvoltarea producției agricole și silvice. Datele experimentale atestă că petru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar geneza unui strat gros de 20 cm durează 2000-7000 de ani. În schimb, denaturarea lui sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc foarte repede, timp de câțiva ani când este slab gospodărit sau foarte încet, când este bine întreținut1. Degradarea și epuizarea solurilor prin eroziune și poluare are consecințe multiple asupra producției agricole, a prețurilor și a productivității muncii.
Page 1|Page

1

A. Pop, op. cit., p. 20; I. Avram, D. Șerbănescu, op. cit., p. 30;

1

. dereglare manifestată prin degradarea fizică. în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. 2|Page Page 2 . care afectează negativ fertilitatea sa. Brown. 107/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. este posibil ca unii complecși metal-organici care sunt inofensivi pentru culturi. de deșeurile de natură industrială sau menajeră. Putem spune că. Cârstea. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. Commoner. cadmiu. reflectată în măsurile juridice de prevenire și combatere a poluării solului și de refacere a calității acestuia.Încă din anul 1968. 2 L. În afară de poluarea naturală. se constată și poluarea radioactivă a solului.. 223. Ed. Mai mult. op. S. înainte de introducerea cultivării pământului. p. Zeci de țări slab dezvoltate constată că problemele legate de datoria lor extremă se agravează în continuare. București 1979. cifre care azi sunt și mai alarmante. unde au început să se acumuleze pesticide persistente și alte impurități organice de sinteză. Poluarea și protecția mediului înconjurător. protecția solului și a sobsolului constituie obiect de preocupare majoră. Aheldon Judson estima că volumul sedimentelor transportate de râuri în ocean a crescut de la 9 miliarde tone pe an. La aceasta mai poate contribui și depozitarea în sol a deșeurilor nucleare care emit radiații timp îndelungat și care scot din circuit numeroase terenuri. la 24 miliarde de tone. țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea chiar și a nevoilor minime ale populației. sunt considerate terenuri degradate „terenurile care. unde se pot dovedi dăunători2. Probleme globale ale omenirii. industrializarea masivă a dus la pătrunderea în atmosferă a unor cantități tot mai mari de metale toxice. de poluarea fizică și chimică. Potrivit art. În același timp. Din aer. 304 din 29 iunie 1999. 4 C. Științifică și Enciclopedică. căci ele pot inhiba creșterea plantelor și a bacteriilor folositoare din pământ. din punct de vedere calitativ și cantitativ. Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației globului impune cultivarea unor suprafețe din ce în ce mai mari de sol. o degradare din ce în ce mai accentuată a acestuia. Răuță. Poluarea solului este cauzată de pulberile și gazele nocive din aer. B. Omul a devenit astfel un important factor geologic care accelerează scurgerea solurilor fertile în oceane. ceea ce antrenează. cit. 107 din 12 iunie 20013. unde ele se acumulează. poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici. plumb. pot lua naștere complecși noi. nenaturali formați din aceste metale și compuși organici din sol. și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă. Pentru toate aceste motive și încă multe altele. pășunatului și a altor activități agricole. din cauza dependenței cronice de importul de alimente. nr. Tehnică București. Pe măsura epuizării solului. respectiv capacitatea sa bioproductivă. fie prin cheltuielile necesare menținerii capacității bioproductive la parametrii cantitativi și calitativi anterior manifestării poluării4. p. poluarea solului este rezultatul oricărei acțiuni care produce dereglarea funcționării normale a solului. deci o scădere considerabilă a producției agricole. chimică. etc. 3 Legea nr. biologică a solului. dar care pot fi amenajate prin împăduriri”. 2 din Legea nr.). în vecinătatea imediată a unităților miniere și în locurile de depozitare a minereurilor radioactive. ploaia și zăpada aduc metale pe sol. să ajungă prin intermediul hranei în organismul uman. p. Ed. Poluanții care se acumulează în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic vital al acestuia. la rândul său. Pe de altă parte. Institutul Worldwatch (SUA). 87. Indicele sintetic al efectului rezultat al poluării solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativă și/sau calitativă a producției vegetale. Ecologia solului este foarte vulnerabilă la efectele toxice ale unor asemenea metale (mercur. dar mai ales de pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură. ca mediu de viață. Cei care nu-și termină cursa în sol ajung să se depună în mări și oceane. din apele reziduale. publicată în M. 179. nichel. 1988. prin eroziune.O.

stabilindu-se și contribuția acestora. se poate face numai cu acordul proprietarului. proiectare și execuție. precum și ordinea de execuție a lucrărilor. propunerile având la bază situațiile înaintate de comune. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus. Grupele de terenuri ce intra în aceste perimetre se stabilesc în comun.U. total sau parțial. A SOLULUI ÎN ȚARA În România. Dacă proprietarul nu este 5 Art. potrivit cu nevoile agriculturii. documentațiile tehnicoeconomice și ecologice se elaborează în comun de către părțile interesate. 1998. silviculturii. Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecție a mediului și se înaintează autorității publice centrale din domeniul agriculturii care. constituie fondul funciar al țării. organizare și amenajare. nr. 1 din Legea Fondului funciar nr. au fost reglementate modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului. a cărui protecție se asigură prin măsuri adecvate de gospodărire. publicată în M. să determine ca aceste terenuri să fie utilizate exclusiv pentru producția agricolă sau silvică.În ceea ce privește țara noastră. de către unități specializate. studii și proiecte în corelare cu cele de amenajare a teritoriului. 18 din 19 februarie 1991. MĂSURI LEGALE DE PROTECȚIE ȘI CONSERVARE DURABILĂ NOASTRĂ . Protecția juridică a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special. conservare. indiferent de destinație și de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare. autoritatea centrală pentru protecția mediului. 65 din O. la cerere. stabilește sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia. se constituie în perimetre de ameliorare. republicată (cu modificările anterioare) în M. obligatorii pentru toți deținătorii indiferent de titlu juridic5. 1 din 5 ianuarie. Terenurile care. pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun. organele de cercetare și proiectare de specialitate întocmesc.O. prin degradare și poluare și-au pierdut. gospodăririi apelor. terenurile de orice fel. Legea fondului funciar prevede că. obligațiile ce revin în acest sens operatorilor economici și/sau deținătorilor de terenuri.O. 3|Page Page 3 . împreună cu autoritățile publice centrale interesate. În vederea protecției calitative a terenurilor se execută lucrări de conservare și ameliorare a solului în care scop. Lucrările respective se execută de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora. păstrând dreptul de proprietate asupra lor.G. 37 din 20 februarie 1991. modificată și completată. orașe și municipii. 195/2005 privind protecția mediului. art. În acest sens. să combată poluarea solului cu diferite substanțe chimice. în scopul identificării prejudiciilor aduse solului și subsolului și al stabilirii responsabilității pentru refacerea mediului geologic. nr. prin stabilirea obligației generale a deținătorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinației lor. precum și autorităților competente pentru protecția mediului. așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale. să împiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol. capacitatea de producție pentru culturi agricole și silvice. cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente. nr. de către autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și al protecției mediului. căilor de comunicație . se realizează printr-o serie de reglementări menite să asigure conservarea și ameliorarea solului. stabilește programele de finanțare.

care. Deținătorii de terenuri degradate. împăduriri. De asemenea. suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate. 33/1994. Terenurile degradate și poluate. Dacă statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației prevăzute mai sus. Page 4|Page 6 Art. apele subterane și de suprafață prin folosirea excesivă a îngrășămintelor. o suprafață de teren corespunzătoare. pesticidelor. cu asigurarea unei bănci de date la nivelul țării și al județului și propun măsurile pentru protecția și ameliorarea terenurilor. gratuit. evaluare. prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informațional.de acord. primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului6. de materialul necesar. prevăzuta de Legea nr. sunt scutite de taxe și impozite către stat. în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. județ sau comună. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole. incluse în perimetrul de ameliorare. ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare. în mod individual sau asociați. (3) din Legea nr. în cazul în care se constată că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradarea sau poluarea solului. 18/1991. sunt obligați să plătească contravaloarea lor. Ordinul emis de prefect poate fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ. proprietarul. alături de industrie. iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanța mai mare. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor. potrivit Legii nr. proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate. pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. orașelor și județelor. vor să facă din proprie inițiativă inerbări. împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere. Cunoscut fiind faptul că. chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare. însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. agricultura este o importantă sursă de agenți poluanți care afectează negativ solul. Autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și protecției mediului. 88 alin. pe timpul cât durează ameliorarea lor. se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. prefectul decide includerea terenului în perimetrul de ameliorare. a apei de irigație necorespunzătoare. cuprinse în perimetru. Fondurile necesare pentru cercetarea. 29/1990 (cu completările ulterioare). primăria face propuneri motivate prefecturii. beneficiază din partea statului. au fost adoptate planuri de acțiune și programe integrate a unor bune practici agricole. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut. din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și juridice.pentru combaterea poluării solurilor cu nitrații proveniți din activități agricole și implementarea Directivei nr. consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință titularului terenului în cauză. precum și prin contribuția în bani sau în muncă a tuturor celor interesați. corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare a terenurilor. Statul sprijină realizarea lucrărilor de producție și ameliorare a solului. care va decide. se asigură în funcție de specificul lucrărilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin alocații bugetare. În cazul în care. 4 .

în special a celor agricole. care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor. În domeniul combaterii acestui fenomen.) și.În acest scop. cauzate de fenomene naturale – secetă. supraexploatarea vegetației forestiere. inundații. Un alt fenomen care afectează terenurile. prin autoritățile județene răspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole. pentru creșterea productivității terenurilor. precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive7. executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați și a fost aprobat Codul de bune practici agricole. a climei și a bunăstării oamenilor este deșertificarea. iar la nivel local. degradarea solului. pentru protecția și conservarea solurilor. și înlătura acțiunea factorilor de risc asupra fondului funciar. ale personajelor juridice sau fizice interesate. conducând la condiții de viață îmbunătățite. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. conform nevoilor autorităților publice locale. prin ridicarea standardului de viață al populației. acționând simultan în zonele afectate. alunecări de teren și eroziuni. reabilitării și conservării pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apă. 138 din 27 aprilie 2004. degradării terenurilor și secetei prezintă principalii factori antropici considerați responsabili pentru degradarea terenurilor (activități agricole inadecvate. în cadrul structurilor Sistemului Național de Monitoring Integrat al Resurselor de Apă și a Zonelor Protejate. silvice. evitarea efectelor secetelor și combaterea fenomenului de deșertificare. cu modificările și completările ulterioare. pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului. prin acțiune eficientă la toate nivelurile. Pentru atingerea acestui obiectiv. nr. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. ținând seama de cerințele de protecție a mediului. În România. Realizarea amenăjărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale. a fost construit cadrul legal prin care țara noastră se obligă să abordeze sistematic. exces de umiditate – sau de activități antropice. Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor. prin măsuri specifice. mai ales cele agricole. activități industriale etc. mai ales în zonele aflate sub risc de această natură. față de inundații. sprijinite de cooperare internațională și parteneriat în cadrul unui sistem integrat. prin ratificarea de către România la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. Proiectarea. precum și pentru ameliorarea solurilor acide. 2 alin. pentru a contribui la realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate. Convența Națiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei în țările care au parcurs perioade de secetă severă și/sau deșertificare. cu multiple și complexe implicații asupra producției agricole. Autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. 5|Page Page 5 . pentru asigurarea unui nivel corespunzător de umiditatea a solului. Pentru protecția terenurilor de orice fel și.O. seceta și deșertificarea se asociază cu specificul climatic complex. de supraveghere. în special la nivel de Comunitate. de gestionare a căilor de comunicație. hidroenergetice. despăduriri. sărăturate și nisipoase și protecția împotriva poluării. în 7 Art. publicată în M. 369 din 28 aprilie 2004. deosebit de importante sunt amenajările de îmbunătățiri funciare. problemele legate de prevenirea și combaterea degradării solurilor. care au rolul de a preveni. adoptată la Rio în anul 1992. Strategia națională și programul de acțiune privind combaterea deșertificării. părțile se obligă să aplice strategii integrate pe termen lung. a fost organizat Sistemul național de monitoring integrat al solului.

mai ales. fiind pasibili. (3) din Constituție. conductele de transport pentru alimentare cu apă. Statul are obligația să asigure exploatarea bogățiilor de interes public ale subsolului în concordanță cu interesul național. 100 alin. ceea ce implică și respectarea normelor de protecție și conservare a mediului. în așa fel încât să nu se stânjenească execuția lucrărilor agricole. financiare. conservării și folosirii întregului fond funciar al țării este asigurată.șosele. cu modificările și completările ulterioare. canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu. prin stabilirea unor obligații legale pentru orice deținător de teren. de a anunța autoritățile pentru protecția mediului sau alte autorități competente. Garantarea aplicării tuturor măsurilor organizatorice. prin utilizarea unor indicatori specifici. canalizare. despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și de a acționa pentru refacerea acestuia. contravențională sau penală. precum și alte instalații similare. liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice. 136 alin. În conformitate cu art. precum și alte bunuri și resurse naturale ale subsolului. art. prin norme care prevăd răspunderea civilă. ș. Tot în vederea protecției cantitative a terenurilor agricole se stabilește în art. 102. protecția juridică cantitativă și calitativă a solului . rezultă că. Din reglementările legale prezentate. (1) din Legea nr.ca parte componentă a protecției mediului – se realizează. sondele abandonate și altele asemenea). 18/1991 și regula după care. (1) din Legea fondului funciar. de a reface terenurile afectate. stabilește obligația titularilor obiectivelor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție (cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime – cărbune. în administrarea. stabilit prin diferite acte normative. PROTECȚIA SUBSOLULUI . cuprinse în actele normative adoptate în vederea protejării. putând fi date. după caz. nu mai pot beneficia de scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri. de a monitoriza zona. lacurile terapeutice și acumulările de nămol. Intră sub incidența regimului de protecție. deșertificare și secetă. ale zonei economice și ale platoului continental. pe cât e posibil. dându-le. potrivit legii. „bogățiile de interes public ale subsolului” fac obiectul exclusiv al proprietății publice. tehnice etc. pe planul dreptului. resursele naturale ale subsolului. se vor grupa și amplasa de-a lungul și îm imediata apropiere a căilor de comunicații . concesionarea ori încheierea regiilor autonome și insituțiilor publice ori date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. 6|Page Page 6 . în condițiile prevăzute de legi organice. conform prevederilor și în termenele conținute în acordul și/sau autorizația integrată de mediu. Persoanele fizice și juridice care prospectează sau exploatează asemenea resurse au obligația de a cere și a obțione acordul și/sau autorizația integrată de mediu și de a respecta prevederile acestora. să ia măsurile necesare de amenajare și nivelare. argilă. produse petroliere. căi ferate – a digurilor. În ceea ce privește protecția cantitativă a terenurilor.acest context. îndeosebi a celor agricole. În cazul în care nu-și respectă această obligație. fiind o problemă atât de interes public. zăcăminte de ape minerale. alin. caolin. cât și privat. o folosință agricolă. gaze.a. în condițiile prevăzute de lege și de aplicarea unor sancțiuni contravenționale. aducându-le la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional. necesitatea creării și gestionării unei baze de date unitare și a monitorizării zonelor afectate de degradare.

195/2005 privind protecția mediului. fiind supuse regimului juridic prevăzut de lege. neasigurarea la amplasarea. 96 alin. mineralogice și altele asemenea. stufului. precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. mineralogic. sonde abandonate și altele asemenea. 111 lit. protecția. a zăcământului ori a normelor privind protecția mediului de către titularul acordului petrolier. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. amplasarea obiectivelor de orice fel. gunoaie și alte asemenea. atrage după sine. argilă. prin modul de executare a operațiunilor petroliere. resturi menajere. feroviare și de navigație. animală sau vegetală: arderea miriștilor. următoarele fapte: nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. dezvoltarea și exploatarea petrolului se realizează conform legii. poluarea prin evacuarea. înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de autoritățile agricole. PENALĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI Constituie contravenții la normele privind evidența . pietriș. tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. formațiuni geologie. reziduuri. poluarea accidentală din cauza nesupravegherii executării lucrărilor noi. bunurile patrimoniale geologic sunt proprietate publică. Operațiunile petroliere se pot desfășura numai în cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea măsurilor stabilite în acordurile petroliere pentru protecția solului și a subsolului. în condițiile legii. neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele fizice și juridice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel8. structural și stratigrafic. fără avizele și aprobările legale.Explorarea. pct. construcții metalice. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ȘI AMELIORĂRII SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI . alin. cu modificările și completările ulterioare. a posibilităților exploatării viitoare. sunt considerate infracțiuni. depozite fosiliere. 8 și 19. pe terenurile situate în extravilan. Aceste bunuri cuprind obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic. Periclitarea. nerespectarea de către persoanele fizice și juridice care prospectează. g) și h) din Legea nr. d). cu excepția celor expres prevăzute de lege. cu modificările și completările ulterioare. următoarele fapte. (2). caolin. potrivit legii penale să constituie infracțiuni. încât. fiind supuse regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic. peșteri. subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate9 ș. cât și la schimbarea destinației terenurilor. explorează și exploatează resursele naturale. proiectarea. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții. Art. moloz. neluarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. funcționării instalațiilor. dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană. 7|Page Page 7 . prefabricate. construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel. petrografic. echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare. folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. retragerea dreptului de administrare sau concesionare. Ca bunuri naturale ale subsolului. ca de exemplu. nisip. degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere. cu respectarea strictă a cerințelor de protecție a mediului. cu 8 9 Art. a condițiilor prevăzute în acordul și în autorizația integrată de mediu. (1) pct. 18/1991. a obligației de a remedia zonele în care solul. 195/2005 cu privire la protecția mediului. modificată și completată. menționate în prevederile acordului și/sau autorizației integrate de mediu.a. e).

d. nr. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. fără a avea un titlu juridic.să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier. cu orice titlu.să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate. 1 din O. feroviare şi de navigaţie. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren. tufişurilor şi pajiştilor existente. b. în domeniul protecției și ameliorării solului se completează corespunzător cu sancțiunile prevăzute de Legea fondului funciar nr. ai vegetaţei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor.știință. nerespectarea interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecție a plantelor sau îngrășămintelor chimice10 ș.să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie. stancarii. la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere.G. stabilite conform legii. fără a avea un titlu juridic. în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic. deteriorarea calităţii mediului geologic. alin. 98 alin. fiind interzisă reducerea acestora. (2) pct. respectiv de completare a regenerărilor naturale. au următoarele obligaţii: a. situate pe terenuri cu pante foarte mari. c. într-o formă sau alta. inclusiv a jnepenisurilor. modificată și completată. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier. proiectarea. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. 1 și 6 și alin. Deţinătorii de terenuri. în apă. să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional. stuful. au următoarele obligaţii: să prevină. (1) pct. să nu ardă miriştile. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren. f. precum şi pentru alte asemenea păduri. cu procese de alunecare şi eroziune.U. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel.a. (3) pct. e. pe baza reglementărilor în domeniu.să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului. Sistemul sancțiunilor contravenționale și penale prevăzute de O. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor. a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier. în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri sau substanțe periculoase. continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației integrate de mediu. 195/2005. să asigure la amplasarea.să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi. 195/2005 privind protecția mediului. 1 și 2. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu.să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului. acest domeniu.U.G. nr. 18/1991. precum și cu celelalte reglementări cu caracter special care vizează. în condiţiile prevăzute de lege. pe grohotisuri. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere. 8|Page Page 8 . 10 Art. să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu.

Solul este locul de întalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc în sol. afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii. funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia. Protejarea mediului.g. gospodărirea şi valorificarea lor deficitară. apa. Apele de infiltraţie impregneazã solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime. cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită. i. monumentele. de poluarea apei.dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. se impune înţelegerea semnificaţiilor următoarelor expresii: deteriorarea mediului . l.să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa. animale şi microorganisme şi mediul abiotic. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele. cinegetic.să protejeze patrimoniul forestier. solul. în funcţie de capacitatea de refacere a acestora. În consecinţă. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. În contextul celor prezentate mai sus. reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate. conservarea funcţiilor igienico-sanitare. Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat. potrivit prevederilor legale în domeniu. ecosistem . râurile poluate infecteazã suprafeţele inundate sau irigate.să asigure exploatarea raţională. parcurile şi rezervaţiile. echilibru ecologic . fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.complex dinamic de comunităţi de plante.să exploateze pajistile. k. precum şi biosfera. ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. j. h. recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. fondul cinegetic şi piscicol. fauna. care interactioneaza într-o unitate funcţională. organizarea şi amenajarea pajiştilor.alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului.să exploateze resursele pădurii. 9|Page Page 9 . în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice.să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. în principal. piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate. în limitele bonităţii. dezvoltare durabila . în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice. supraexploatarea resurselor.ansamblul stărilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. flora. care asigură menţinerea structurii. respectiv a solului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. cauzate. atmosferei şi solului.

* ~ 10% rãdãcini din plante. micã." . constituie mediul de viaţã al plantelor. Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape. * ~ 0. Un kilogram de sol conţine: * ~ 0. * ~ 0. argilã cu nisip fin). • Rãspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului. carbonaţi. Importanţa ecologicã a solului rezultã din faptul cã: • natura lui. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţã este cel mai fertil. acesta fiind cel mai afectat de eroziune. Degradarea solului reprezintã îndepartarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia. la picãtura de ulei scursã din tractorul ce ară. toate sunt poluãri directe ale solului. * ~ 9% flora şi fauna caracteristicile pãmântului. 10 | P a g e Page 10 Exemplu : " Gândacii necrofagi îngroapã resturile animale şi astfel aprovizioneazã solul cu materii prime.78 kg de substanţe minerale. Substanţele minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatrã. * ~ 99 % pãmânt mãcinat ( humã. nisip( cuarţ. • Se aflã în strânsã legaturã cu clima unei regiuni prin configuraţia. la tropice roca este rapid descompusã şi astfel poate forma o bazã cu grosimea de chiar şi 50 de metri. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi. feldspat. În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru. • Este un factor important în dezvoltarea socio-economicã a aşezãrilor umane . Indiferent de adâncime. Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus.04 kg aer. De la mucul de ţigarã sau biletul de tramvai pânã la automobilul abandonat. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri.18 kg apã (substanţe dizolvate). structura şi Influenţeazã calitatea surselor de apã subteranã şi de suprafaţã. oxizi de fier). Solul reprezintã stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinata. Datoritã caldurii şi ploilor abundente.aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol.

datoritã creşterii continue a suprafeţei arabile. # despãdurirea. Amplasarea este uneori atât de neraţionalã încat produce accidente dezastruoase. solul este împins spre vãi. Exemplu : " În Arizona vântul şi ploaia au sãpat cavitãţi adânci. pentru industria celulozei. un strat mai înalt de 150 de metri de pãmânt este purtat de vânturi. a îngrãşãmintelor sintetice. cârtiţele scurmã pãmântul şi îl aerisesc. Procesul de degradare este rezultatul a douã fenomene principale: # creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii. Chiar şi astãzi." " În Mato Grosso. fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. apa se poate deplasa fãrã obstacole.rezultatul activitãţii zilnice a omului în locuinţe." Sursa principalã de poluare a solului o constituie reziduurile. Ca rezultat al acestui fenomen. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţãrile în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat. precum şi a cererii de lemn de foc." Haldele de reziduuri industriale blocheazã mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile. La tropice solul este deplasat de ploi asemãnãtoare potopului. pantele s-au format din malul spãlat de pe vârfurile stâncoase. În ultima erã glacialã. Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorãtor. Eroziunea solului are loc datoritã acţiunii vântului şi a apei. în caz de ploi abundente. industria cauciucului. După proveniență: • Reziduurile industriale . • Reziduuri menajere . Mai multe milioane de tone de pãmânt au fost deplasate de vânturi. Exemplu : . O picãturã de ploaie cãzutã pe sol poate împrãştia pãmântul în toate direcţiile." Gândacii afâneazã solul şi astfel îl alimenteazã cu oxigen." " În Kenya eroziunea solului este agravatã de defrişãri. reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului."cum s-a întamplat cu alunecãrile de steril din Anglia care au îngropat case şi oameni. 11 | P a g e Page 11 . de construcţii( mobilã). Dacã arborii pãdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi. reziduurile chimice. solul din America de Nord şi Asia a fost distrus. Brazilia adâncimea albiei trãdeazã. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. datoritã vântului." În cazul unor asemenea volume. pentru cã datoritã defrişãrilor. satele şi drumurile.materii prime. nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie. deoarece într-o singurã orã vântul poate deplasa o cantitate de pãmânt ce ar putea fi mişcatã de apã numai în câţiva ani. ploile vor spãla stratul superior de pãmânt aflat de-a lungul vãilor şi astfel vor fi inundate pãşunile. locuri publice şi pieţe alimentare. nici de posibilitãţi de regenerare a naturii. iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti.

un prilej de reconfortare fizicã şi psihicã în mijlocul naturii. Însã şi contaminarea unui acvifer cu o substanţã toxicã. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive ( extracţia chimicã. polueazã atmosfera prin vaporizare şi prezintã un potentţial risc de explozie şi incendiu.• Reziduuri agrozootehnice -substanţe organice putrescibile.diverşi izotopi radioactivi utilizaţi în industrie. prin excavare. rezultã simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cãror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren. Microorganismele furnizeazã plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. oxid de fier. pompare. care pãtrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilarã a apei poluate. Turismul este o cãutare de locuri frumoase şi curate. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu. se produc abateri de la igienã şi educaţie. pentru depoluarea solului se disting: Metode fizice : -bazate pe imobilizarea fizicã a poluanţilor în mediul contaminat. întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. 12 | P a g e Page 12 Metode termice : -distrug. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. Cd. Dupã principiile tehnice generale. Metode chimice : -se aplicã pentru separarea. care riscã sã fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. ca şi în afara acestora. Zn. fie prin izolare(etanşare. cercetare ştiinţificã. spre deosebire de atmosferã şi ape. dar în incinta campingurilor. agriculturã. Din alte procese chimice rezultã deşeuri masive de var. bazate prin extracţia fizicã a poluanţilor din mediul contaminat. Dacã solul este supus agresiunii unui poluant. • Reziduuri radioactive . zootehnie. Rãspândirea petrolului pe sol în zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a cãrei extindere contribuie mult apele pluviale. oxidarea. injecţie cu aer sub presiune. erbicide. blocare hidraulicã). desorbţia termicã şi vitrificarea). medicinã. La nivelul solului. etc. bioxid de sulf şi arsen. Straturile superficiale. Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrãutãţindu-le calitatea. hidrocarburile sufocã vegetaţia. Pb). biostimulatori. spãlare. iar un strat arabil de 20 cm se formeazã în 7000 ani. stabilizare. nu are putere de dispersare. sulfat de calciu. . reducerea. chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energicã acţiune de distrugere a germenilor patogeni. flotaţie. De la o fabricã de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. extrag sau imobilizeazã poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea. Solul. Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. Orice suprafaţã compromisã trebuie sã ne reaminteascã faptul cã pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturalã sunt necesari 300-1000 ani de desfaãşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice. insecticide. care ocupã zeci de hectare de teren. substanţe chimice. declorurarea şi precipitarea). fungicide. care duc la degradarea solului prin eroziune.

Ordinul 756/1997 introduce noţiunile: 1. pãsãrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi.5% pe an. India. solul va ajunge în pericol. ci va fi absorbitã de pãmânt. China. Caprele pot produce pagube însemnate în regiunile deluroase.U. Menţinerea curãţeniei urbane este o sarcinã pe cât de elementarã pe atât de dificilã de rezolvat. bioventring-ul. Astfel mai multe mii de kilometri pãtrati de sol devine infertil.concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi. Prag de intervenţie. Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului. îngrãdite. în special în regiunile în care sunt ţinute pe pãşuni mici. Exemple: " În preeria nord-americanã agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune. Prag de alertã. pentru a proteja vegetaţia. Acest lucru produce conflicte sociale şi obligã oamenii sã defrişeze suprafeţe tot mai întinse de pãduri neatinse. Rusia şi Statele Unite ale Americii." Fiecare locuitor din oraşele europene "produce" cam 1 kg de gunoi pe zi." Acolo unde natura a rãmas neatinsã.Metode biologice: -constã în biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul. gestul spontan de rãspândire a gunoiului.A. poate fi explicatã în special prin creşterea caprelor într-o proporţie mult mai mare decât posibilitãţile zonei. 2. cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2. Cea mai sigurã protecţie împotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact. Anual în toatã lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol. 13 | P a g e Page Sunt propuse valori de referinţã pentru elemente chimice în sol : 13 . metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor. Privim solul ca pe un "cadou al naturii". Acest fenomen poartã numele de eroziune a solului. astfel apa nu se va scurge. Prin înfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului. Şi animalele pot eroda solul deplasând solul fãrã intenţie şi astfel îşi ameninţa propriul habitat. În câteva ţãri au fost introduse legi în scopul limitãrii creşterii caprelor. În trecut. iar când pãmântul va fi cultivat. mare parte a solului este protejatã de plante. biosparging-ul). In S. biodegradarea în vrac. biodegradarea în situ. deşi aceasta valoare inestimabilã dispare cu o vitezã alarmantã. Exemplu : " În Nepal pãmânturile terasate au stopat eroziunea solului de cãtre apã. în urma ploilor abundente au loc frecvent alunecãri de teren. pe Insulele Farne trãia o poţie de foci şi una de alce (Alca torda). Focile au fost alungate în mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de pãsãri." "În lipsa gardurilor vii. în special în Africa. în mare mãsurã din cauza unei mentalitãţi destul de neglijente. Formarea stepelor infertile din zona Mãrii Mediterane.concentraţia de poluant având rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi. iar focile se rostogoleau în mâl şi astfel au distrus stratul superior al solului.

Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricolã este orientatã în trei direcţii : 1. hidrocarburi din petrol. Pentru relizarea protecţiei juridice se impun : * creşterea cointeresãrii economice a producãtorilor agricoli. În acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare în problema salubritãţii urbane sau tehnologice în cazul reziduurilor industriale. * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative. economisând totodatã mijloace importante.hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. decât ne putem imagina noi astãzi. realizându-se astfel şi protecţia calitãţii apelor. Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolã.compuşi anorganici. 3. caz în care datoritã topirii maselor polare de gheaţã pot determina inundaţii severe.compuşi organici organoclorurati. 14 | P a g e Page 14 . Obligativitatea explorãrii terenurilor agricole. Sistematizarea şi coordonarea adecvatã a unor acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave. * protejarea cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioarã. fie cã e vorba despre gunoiul dispersat în mare sau despre gazele emise în atmosferã.. În combaterea poluãrii este important aspectul organizatoric. Ar trebui sã înţelegem cã tot ce "aruncãm" nu dispare pur şi simplu. Un exemplu îl prezintã poluarea din exploatãrile petroliere care prin dispozitive simple şi mãsuri locale consecvent aplicate. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia. . . * calificarea şi justificarea preluãrii de cãtre stat a unor terenuri agricole. Şi cea mai micã creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave. * perfecţionarea sistemului de sancţiuni. 2.pesticide organoclorurate şi triazinice. . se poate practic înlãtura. Consecinţele schimbãrilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie.

Ecosistem terestru este un ecosistem. Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi. consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element poate să lipsească în unele ecosisteme). de la mări până la iazuri mici. Exemple de ecosisteme terestre sunt: numai? pădurile. Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: . stepele. . ecosistemele sunt în general clasificate în:  Ecosisteme acvatice. pentru a desemna o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică.ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări). savanele. câmpiile. astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deșertul Sahara).  Ecosisteme terestre.a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru. umiditatea) și relațiile dintre ei. După locul în care se găsesc. deșerturile. Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei vii format din populații legate teritorial. vântul. clima. 15 | P a g e Page 15 Și totuși. Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază: producenții.ECOSISTEMUL ȘI PERICOLELE LA CARE E SUPUS ACESTA . și pe studiul interacțiunii acestor populații. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele biocenozei. Ecosistem este o noțiune introdusă în 1935 de botanistul Arthur Tansley în domeniul ecologiei.ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri. sau dimensiuni foarte mici (un iaz). energia solară. Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic. ce proces acvatic poate avea repercursiuni asupra ecosistemului terestru și nu . Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa. iazuri). Un ecosistem nu are granițe definite.

s-a reactivat falia tectonica Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria). Acestea se activeaza periodic. nici o reactie din partea autoritatilor. pentru tinerea navei pe timp de furtuna. "Exploatarea va incepe dupa ce vor fi incheiate toate prospectiunile si. In 2011. Insa. exista o multime de alte focare de suprafata.Romania are perspectiva independentei energetice totale. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie rosie groasa – s-a reactivat. In acest moment. altele decât cel din Vrancea. au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine marine. dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii.2 si 14. probabil. 11. care ar putea avea 7. Consecvent principiilor sale de a lasa specialistii sa vorbeasca pe seama unor subiecte controversate din domeniul energetic. vor indica o cantitate similara.exact asa cum a fost ea redactata. El a aratat ca exploatarea zacamantului de gaze va incepe "undeva in 20152017". adica mai mult decât cel din 1977. avem practic inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea 16 | P a g e Page 16 . ci si pentru alte tari din Europa". a declarat Traian Basescu. Intrebat despre vizita pe nava s-a declarat impresionat: "Nu atat din punct de vedere al echipamentelor de navigatie. poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. din 2015. În plus. iar de la acel moment Romania va putea fi independenta energetic. cealalta foarte proasta. Ca răspuns la cele declarate de Președintele Traian Băsescu. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea. Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari. Harta seismicitatii din Romania pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri).In general. de peste 100 de kilometri. 2016. Conform datelor seismologilor romani. Romania a consumat 14.8 cat se estimeaza pentru 2012. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea. Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate. ci al echipamentelor pentru forare. Romania poate fi independenta deplin din punct de vedere energetic". Pentru Romania sunt două vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta. a fost primită scrisoarea lui Victor Mocanu. deocamdata. Energy-Center prezinta in exclusivitate scrisoarea unui profesor universitar si colonel in rezerva pe marginea exploatarii gazelor neconventionale si a efectelor acestora. intre 14. o data la 50 sau 100 de ani. poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care. a spus Basescu. declansati de om.2 miliarde metri cubi gaze. Dezvaluirile socante ale acestui specialist nu au starnit . Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi. Basescu a mai afirmat ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploatarea zacamantului din Marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea. seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. dar vor starni cu siguranta reactii din partea societatii civile. fara nici un comentariu. In cazul acestora.4 miliarde productie interna si import 3 miliarde. aceste zone seismice de suprafata se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. 2017. Prezentam azi cea de-a doua parte a acestei scrisori.6 grade Richter. din Banat pana în Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. Este o nava care se poate compara cu ceea ce ati vazut in Star Trek".

Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa. care se prelungeste sub Marea Neagră. geologi. (cercetatori.Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. în acest moment se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru. asa cum s-a intamplat in Haiti. in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate. veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra. ingineri geofizicieni. dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale. falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase”.6 grade Richter în zona Vrancea. In Chile. Daca priviti cu atentie directia faliei. de pilda. ne-a spus Victor Mocanu. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti”. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare. a fost cutremur de peste 8 grade. cum a fost cazul recent din Chile. petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintrarile de acest gen. a adăugat profesorul Victor Mocanu.“Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7. dar nu produc victime si pagube atat de mari. urmat de replici puternice. interzisa în mai multe tari europene si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda. unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist. dar lasa in urma distrugeri uriase. Din pacate.). de pilda.r. profesori universitari. inclusiv Academia Romana sa-si spuna punctul de vedere pentru a se lua o decizie corecta. 17 | P a g e Page 17 . Asta pentru ca ei îsi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si din strainatate. “Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem într-o zona seismica.