PROTECŢIA SOLULUI , SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Art. 66 (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA SOLULUI. Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viață intensă și în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc). Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin proprietățile lor de a întreține și dezvolta viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă. Pământul este principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere și are caracterul de fixitate; odată distrus, el nu se va mai putea reface așa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui. Nu este vorba numai de epuizarea conținutului său de substanțe nutritive care poate fi compensat prin fertilizanți și nici de lipsa sau excesul de apă, ci de întinderea limitată a solului în calitatea sa de suport permanent pentru culturile vegetale. Dezafectarea în mari proporții a terenurilor agricole și silvice pentru construcții, industrie, mine, depozitarea deșeurilor, căi de comunicații, etc., împreună cu procesele de eroziune reduc posibilitățile de folosire a solului, pentru dezvoltarea producției agricole și silvice. Datele experimentale atestă că petru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar geneza unui strat gros de 20 cm durează 2000-7000 de ani. În schimb, denaturarea lui sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc foarte repede, timp de câțiva ani când este slab gospodărit sau foarte încet, când este bine întreținut1. Degradarea și epuizarea solurilor prin eroziune și poluare are consecințe multiple asupra producției agricole, a prețurilor și a productivității muncii.
Page 1|Page

1

A. Pop, op. cit., p. 20; I. Avram, D. Șerbănescu, op. cit., p. 30;

1

Aheldon Judson estima că volumul sedimentelor transportate de râuri în ocean a crescut de la 9 miliarde tone pe an. Putem spune că.Încă din anul 1968. p. ploaia și zăpada aduc metale pe sol. ceea ce antrenează. cadmiu.O. 4 C. și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă. Pentru toate aceste motive și încă multe altele. 3 Legea nr. Cârstea. B.. Potrivit art. nenaturali formați din aceste metale și compuși organici din sol. prin eroziune. unde se pot dovedi dăunători2. Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației globului impune cultivarea unor suprafețe din ce în ce mai mari de sol. dereglare manifestată prin degradarea fizică. 1988. Commoner. Poluarea solului este cauzată de pulberile și gazele nocive din aer. pășunatului și a altor activități agricole. dar care pot fi amenajate prin împăduriri”. poluarea solului este rezultatul oricărei acțiuni care produce dereglarea funcționării normale a solului. Din aer. este posibil ca unii complecși metal-organici care sunt inofensivi pentru culturi. Probleme globale ale omenirii. 223. din punct de vedere calitativ și cantitativ. 107/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. nr. deci o scădere considerabilă a producției agricole.). cifre care azi sunt și mai alarmante. chimică. țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea chiar și a nevoilor minime ale populației. Mai mult. Institutul Worldwatch (SUA). de deșeurile de natură industrială sau menajeră. poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici. publicată în M. la rândul său. Științifică și Enciclopedică. Pe măsura epuizării solului. ca mediu de viață. 179. 304 din 29 iunie 1999. 87. Răuță. să ajungă prin intermediul hranei în organismul uman. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. unde ele se acumulează. Zeci de țări slab dezvoltate constată că problemele legate de datoria lor extremă se agravează în continuare. în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. fie prin cheltuielile necesare menținerii capacității bioproductive la parametrii cantitativi și calitativi anterior manifestării poluării4. Pe de altă parte. 2|Page Page 2 . care afectează negativ fertilitatea sa. cit. Ed. Indicele sintetic al efectului rezultat al poluării solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativă și/sau calitativă a producției vegetale. București 1979. protecția solului și a sobsolului constituie obiect de preocupare majoră. nichel. 107 din 12 iunie 20013. p. industrializarea masivă a dus la pătrunderea în atmosferă a unor cantități tot mai mari de metale toxice. în vecinătatea imediată a unităților miniere și în locurile de depozitare a minereurilor radioactive. Ecologia solului este foarte vulnerabilă la efectele toxice ale unor asemenea metale (mercur. dar mai ales de pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură. de poluarea fizică și chimică. La aceasta mai poate contribui și depozitarea în sol a deșeurilor nucleare care emit radiații timp îndelungat și care scot din circuit numeroase terenuri. căci ele pot inhiba creșterea plantelor și a bacteriilor folositoare din pământ. Brown. 2 L. Poluanții care se acumulează în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic vital al acestuia. Tehnică București. reflectată în măsurile juridice de prevenire și combatere a poluării solului și de refacere a calității acestuia. etc. Ed. Omul a devenit astfel un important factor geologic care accelerează scurgerea solurilor fertile în oceane. pot lua naștere complecși noi. Cei care nu-și termină cursa în sol ajung să se depună în mări și oceane.. sunt considerate terenuri degradate „terenurile care. S. înainte de introducerea cultivării pământului. În afară de poluarea naturală. la 24 miliarde de tone. În același timp. 2 din Legea nr. Poluarea și protecția mediului înconjurător. se constată și poluarea radioactivă a solului. biologică a solului. p. o degradare din ce în ce mai accentuată a acestuia. op. din apele reziduale. din cauza dependenței cronice de importul de alimente. respectiv capacitatea sa bioproductivă. unde au început să se acumuleze pesticide persistente și alte impurități organice de sinteză. plumb.

Terenurile care. păstrând dreptul de proprietate asupra lor. autoritatea centrală pentru protecția mediului.O. 1 din Legea Fondului funciar nr. să determine ca aceste terenuri să fie utilizate exclusiv pentru producția agricolă sau silvică. se poate face numai cu acordul proprietarului. Legea fondului funciar prevede că. pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun. împreună cu autoritățile publice centrale interesate. Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecție a mediului și se înaintează autorității publice centrale din domeniul agriculturii care. la cerere. așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale.U. să combată poluarea solului cu diferite substanțe chimice. stabilindu-se și contribuția acestora. Protecția juridică a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special. total sau parțial. organizare și amenajare. obligațiile ce revin în acest sens operatorilor economici și/sau deținătorilor de terenuri. nr. MĂSURI LEGALE DE PROTECȚIE ȘI CONSERVARE DURABILĂ NOASTRĂ . se realizează printr-o serie de reglementări menite să asigure conservarea și ameliorarea solului. Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare. 1998. 1 din 5 ianuarie. să împiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol. terenurile de orice fel. 18 din 19 februarie 1991. gospodăririi apelor. precum și autorităților competente pentru protecția mediului.G. A SOLULUI ÎN ȚARA În România. Dacă proprietarul nu este 5 Art. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus. capacitatea de producție pentru culturi agricole și silvice. organele de cercetare și proiectare de specialitate întocmesc.O. constituie fondul funciar al țării. nr. Grupele de terenuri ce intra în aceste perimetre se stabilesc în comun. potrivit cu nevoile agriculturii. se constituie în perimetre de ameliorare. art. În vederea protecției calitative a terenurilor se execută lucrări de conservare și ameliorare a solului în care scop. În acest sens. obligatorii pentru toți deținătorii indiferent de titlu juridic5. cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente. 195/2005 privind protecția mediului. căilor de comunicație . indiferent de destinație și de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. 65 din O. stabilește sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia. proiectare și execuție. propunerile având la bază situațiile înaintate de comune. a cărui protecție se asigură prin măsuri adecvate de gospodărire. 3|Page Page 3 . au fost reglementate modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului. de către autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și al protecției mediului. prin degradare și poluare și-au pierdut. silviculturii. 37 din 20 februarie 1991. prin stabilirea obligației generale a deținătorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinației lor. precum și ordinea de execuție a lucrărilor. conservare. documentațiile tehnicoeconomice și ecologice se elaborează în comun de către părțile interesate. republicată (cu modificările anterioare) în M. stabilește programele de finanțare.În ceea ce privește țara noastră. de către unități specializate. modificată și completată. orașe și municipii. publicată în M. nr. în scopul identificării prejudiciilor aduse solului și subsolului și al stabilirii responsabilității pentru refacerea mediului geologic. Lucrările respective se execută de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora. studii și proiecte în corelare cu cele de amenajare a teritoriului.

4 . proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate. Autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și protecției mediului. în cazul în care se constată că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradarea sau poluarea solului. vor să facă din proprie inițiativă inerbări. Cunoscut fiind faptul că. în mod individual sau asociați. prefectul decide includerea terenului în perimetrul de ameliorare. consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință titularului terenului în cauză. În cazul în care. chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare. 29/1990 (cu completările ulterioare). precum și prin contribuția în bani sau în muncă a tuturor celor interesați. 33/1994. beneficiază din partea statului. suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate. o suprafață de teren corespunzătoare. Dacă statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației prevăzute mai sus. în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. au fost adoptate planuri de acțiune și programe integrate a unor bune practici agricole. alături de industrie. se asigură în funcție de specificul lucrărilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin alocații bugetare. pesticidelor. a apei de irigație necorespunzătoare.pentru combaterea poluării solurilor cu nitrații proveniți din activități agricole și implementarea Directivei nr. prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informațional. gratuit. corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare a terenurilor. Ordinul emis de prefect poate fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ. evaluare. pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. prevăzuta de Legea nr. cuprinse în perimetru. primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului6. se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Fondurile necesare pentru cercetarea. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole. care. 18/1991. însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. agricultura este o importantă sursă de agenți poluanți care afectează negativ solul. primăria face propuneri motivate prefecturii. împăduriri. pe timpul cât durează ameliorarea lor. cu asigurarea unei bănci de date la nivelul țării și al județului și propun măsurile pentru protecția și ameliorarea terenurilor. 88 alin. proprietarul.de acord. De asemenea. potrivit Legii nr. sunt scutite de taxe și impozite către stat. incluse în perimetrul de ameliorare. orașelor și județelor. sunt obligați să plătească contravaloarea lor. pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. Statul sprijină realizarea lucrărilor de producție și ameliorare a solului. din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și juridice. județ sau comună. Page 4|Page 6 Art. Deținătorii de terenuri degradate. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor. care va decide. de materialul necesar. iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanța mai mare. apele subterane și de suprafață prin folosirea excesivă a îngrășămintelor. (3) din Legea nr. împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere. Terenurile degradate și poluate. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut. ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare.

pentru protecția și conservarea solurilor. iar la nivel local. În domeniul combaterii acestui fenomen. cauzate de fenomene naturale – secetă. Realizarea amenăjărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale. de supraveghere. degradării terenurilor și secetei prezintă principalii factori antropici considerați responsabili pentru degradarea terenurilor (activități agricole inadecvate. cu multiple și complexe implicații asupra producției agricole. 369 din 28 aprilie 2004. precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive7. mai ales cele agricole. sprijinite de cooperare internațională și parteneriat în cadrul unui sistem integrat. Pentru protecția terenurilor de orice fel și. degradarea solului. pentru creșterea productivității terenurilor. Un alt fenomen care afectează terenurile. alunecări de teren și eroziuni. 138 din 27 aprilie 2004. ale personajelor juridice sau fizice interesate. care au rolul de a preveni.) și. pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului. hidroenergetice.O. Pentru atingerea acestui obiectiv. de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați și a fost aprobat Codul de bune practici agricole. 2 alin. prin ratificarea de către România la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. prin ridicarea standardului de viață al populației. seceta și deșertificarea se asociază cu specificul climatic complex. în cadrul structurilor Sistemului Național de Monitoring Integrat al Resurselor de Apă și a Zonelor Protejate. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. ținând seama de cerințele de protecție a mediului. conform nevoilor autorităților publice locale. activități industriale etc. părțile se obligă să aplice strategii integrate pe termen lung. silvice. executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. în special a celor agricole. Convența Națiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei în țările care au parcurs perioade de secetă severă și/sau deșertificare. în special la nivel de Comunitate. a fost organizat Sistemul național de monitoring integrat al solului. sărăturate și nisipoase și protecția împotriva poluării. 5|Page Page 5 . a climei și a bunăstării oamenilor este deșertificarea. prin acțiune eficientă la toate nivelurile. Proiectarea. publicată în M. față de inundații. în 7 Art. pentru asigurarea unui nivel corespunzător de umiditatea a solului.În acest scop. evitarea efectelor secetelor și combaterea fenomenului de deșertificare. inundații. Autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. și înlătura acțiunea factorilor de risc asupra fondului funciar. problemele legate de prevenirea și combaterea degradării solurilor. de gestionare a căilor de comunicație. În România. supraexploatarea vegetației forestiere. adoptată la Rio în anul 1992. care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor. nr. Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor. reabilitării și conservării pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apă. prin măsuri specifice. prin autoritățile județene răspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole. conducând la condiții de viață îmbunătățite. pentru a contribui la realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate. Strategia națională și programul de acțiune privind combaterea deșertificării. precum și pentru ameliorarea solurilor acide. deosebit de importante sunt amenajările de îmbunătățiri funciare. exces de umiditate – sau de activități antropice. acționând simultan în zonele afectate. mai ales în zonele aflate sub risc de această natură. despăduriri. a fost construit cadrul legal prin care țara noastră se obligă să abordeze sistematic. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. cu modificările și completările ulterioare.

se vor grupa și amplasa de-a lungul și îm imediata apropiere a căilor de comunicații . canalizare. rezultă că. Persoanele fizice și juridice care prospectează sau exploatează asemenea resurse au obligația de a cere și a obțione acordul și/sau autorizația integrată de mediu și de a respecta prevederile acestora. pe planul dreptului. ceea ce implică și respectarea normelor de protecție și conservare a mediului. PROTECȚIA SUBSOLULUI . art. argilă. În ceea ce privește protecția cantitativă a terenurilor. Garantarea aplicării tuturor măsurilor organizatorice. cât și privat. contravențională sau penală. lacurile terapeutice și acumulările de nămol.a. concesionarea ori încheierea regiilor autonome și insituțiilor publice ori date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. Din reglementările legale prezentate. ale zonei economice și ale platoului continental. după caz. 18/1991 și regula după care. în condițiile prevăzute de legi organice. să ia măsurile necesare de amenajare și nivelare. În cazul în care nu-și respectă această obligație. canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu. 102. „bogățiile de interes public ale subsolului” fac obiectul exclusiv al proprietății publice. (1) din Legea fondului funciar. putând fi date. gaze. Tot în vederea protecției cantitative a terenurilor agricole se stabilește în art. prin stabilirea unor obligații legale pentru orice deținător de teren. potrivit legii. precum și alte instalații similare. cuprinse în actele normative adoptate în vederea protejării. de a monitoriza zona. îndeosebi a celor agricole. fiind o problemă atât de interes public. mai ales. 136 alin. aducându-le la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional. Intră sub incidența regimului de protecție. stabilit prin diferite acte normative. (3) din Constituție.acest context. ș. tehnice etc. o folosință agricolă. nu mai pot beneficia de scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri.șosele.ca parte componentă a protecției mediului – se realizează. protecția juridică cantitativă și calitativă a solului . conservării și folosirii întregului fond funciar al țării este asigurată. despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și de a acționa pentru refacerea acestuia. conductele de transport pentru alimentare cu apă. cu modificările și completările ulterioare. precum și alte bunuri și resurse naturale ale subsolului. În conformitate cu art. 100 alin. caolin. stabilește obligația titularilor obiectivelor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție (cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime – cărbune. resursele naturale ale subsolului. (1) din Legea nr. în condițiile prevăzute de lege și de aplicarea unor sancțiuni contravenționale. în administrarea. sondele abandonate și altele asemenea). conform prevederilor și în termenele conținute în acordul și/sau autorizația integrată de mediu. necesitatea creării și gestionării unei baze de date unitare și a monitorizării zonelor afectate de degradare. căi ferate – a digurilor. prin utilizarea unor indicatori specifici. prin norme care prevăd răspunderea civilă. produse petroliere. fiind pasibili. deșertificare și secetă. de a reface terenurile afectate. pe cât e posibil. dându-le. în așa fel încât să nu se stânjenească execuția lucrărilor agricole. Statul are obligația să asigure exploatarea bogățiilor de interes public ale subsolului în concordanță cu interesul național. financiare. 6|Page Page 6 . zăcăminte de ape minerale. liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice. alin. de a anunța autoritățile pentru protecția mediului sau alte autorități competente.

a obligației de a remedia zonele în care solul. (1) pct. 96 alin. poluarea accidentală din cauza nesupravegherii executării lucrărilor noi. ca de exemplu. peșteri. (2).Explorarea. Aceste bunuri cuprind obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic. a condițiilor prevăzute în acordul și în autorizația integrată de mediu. menționate în prevederile acordului și/sau autorizației integrate de mediu. Operațiunile petroliere se pot desfășura numai în cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea măsurilor stabilite în acordurile petroliere pentru protecția solului și a subsolului. pietriș. depozite fosiliere. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere. cu excepția celor expres prevăzute de lege. gunoaie și alte asemenea. 195/2005 privind protecția mediului. 111 lit. retragerea dreptului de administrare sau concesionare. 195/2005 cu privire la protecția mediului. dezvoltarea și exploatarea petrolului se realizează conform legii. prin modul de executare a operațiunilor petroliere. animală sau vegetală: arderea miriștilor. pe terenurile situate în extravilan. subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate9 ș. cu modificările și completările ulterioare. Periclitarea. neluarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. moloz. neasigurarea la amplasarea. sunt considerate infracțiuni. atrage după sine. neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele fizice și juridice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel8. PENALĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI Constituie contravenții la normele privind evidența .a. feroviare și de navigație. mineralogice și altele asemenea. prefabricate. folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. cu 8 9 Art. reziduuri. poluarea prin evacuarea. explorează și exploatează resursele naturale. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ȘI AMELIORĂRII SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI . nerespectarea de către persoanele fizice și juridice care prospectează. înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de autoritățile agricole. argilă. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8 și 19. cu modificările și completările ulterioare. caolin. proiectarea. structural și stratigrafic. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. fiind supuse regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic. tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. cât și la schimbarea destinației terenurilor. încât. bunurile patrimoniale geologic sunt proprietate publică. 7|Page Page 7 . amplasarea obiectivelor de orice fel. pct. protecția. Art. Ca bunuri naturale ale subsolului. precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. e). în condițiile legii. mineralogic. cu respectarea strictă a cerințelor de protecție a mediului. funcționării instalațiilor. următoarele fapte. dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană. fiind supuse regimului juridic prevăzut de lege. următoarele fapte: nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. modificată și completată. echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare. stufului. fără avizele și aprobările legale. g) și h) din Legea nr. degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș. potrivit legii penale să constituie infracțiuni. a zăcământului ori a normelor privind protecția mediului de către titularul acordului petrolier. alin. nisip. sonde abandonate și altele asemenea. resturi menajere. petrografic. 18/1991. d). construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel. formațiuni geologie. a posibilităților exploatării viitoare. dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții. construcții metalice.

ai vegetaţei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor. e. tufişurilor şi pajiştilor existente. stuful.știință. continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației integrate de mediu. respectiv de completare a regenerărilor naturale. au următoarele obligaţii: să prevină. 195/2005 privind protecția mediului. proiectarea.să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier.G. cu orice titlu. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel.să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate. Sistemul sancțiunilor contravenționale și penale prevăzute de O. 98 alin. nr. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. 1 și 2. (1) pct. fără a avea un titlu juridic. f. să nu ardă miriştile. 8|Page Page 8 . acest domeniu. deteriorarea calităţii mediului geologic. b. 18/1991.U. nerespectarea interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecție a plantelor sau îngrășămintelor chimice10 ș. stabilite conform legii.să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi. precum şi pentru alte asemenea păduri. c.U. nr. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor.să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului.G. feroviare şi de navigaţie. situate pe terenuri cu pante foarte mari. să asigure la amplasarea.a. fără a avea un titlu juridic. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere. fiind interzisă reducerea acestora. 1 din O. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren. (3) pct. Deţinătorii de terenuri. d. într-o formă sau alta. modificată și completată. să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional. inclusiv a jnepenisurilor. la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere.să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului. pe baza reglementărilor în domeniu. pe grohotisuri. a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier. alin. să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu. 10 Art. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu. precum și cu celelalte reglementări cu caracter special care vizează. în condiţiile prevăzute de lege. cu procese de alunecare şi eroziune. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie. în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri sau substanțe periculoase. 1 și 6 și alin. în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier. în apă. în domeniul protecției și ameliorării solului se completează corespunzător cu sancțiunile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 195/2005. (2) pct. au următoarele obligaţii: a. stancarii.

fondul cinegetic şi piscicol. În consecinţă. în funcţie de capacitatea de refacere a acestora. potrivit prevederilor legale în domeniu. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. organizarea şi amenajarea pajiştilor. parcurile şi rezervaţiile. În contextul celor prezentate mai sus. care interactioneaza într-o unitate funcţională. precum şi biosfera. cauzate. ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. solul. se impune înţelegerea semnificaţiilor următoarelor expresii: deteriorarea mediului . conservarea funcţiilor igienico-sanitare. Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat.alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului. i. în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice. respectiv a solului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. j. de poluarea apei. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele.g.dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice.să protejeze patrimoniul forestier. Protejarea mediului. echilibru ecologic . cinegetic. dezvoltare durabila . fauna. râurile poluate infecteazã suprafeţele inundate sau irigate.să exploateze pajistile. apa. ecosistem .complex dinamic de comunităţi de plante. care asigură menţinerea structurii. Apele de infiltraţie impregneazã solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime. gospodărirea şi valorificarea lor deficitară. l. k.să exploateze resursele pădurii. piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate.să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.ansamblul stărilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită. animale şi microorganisme şi mediul abiotic. reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate.să asigure exploatarea raţională. h. funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia. monumentele. 9|Page Page 9 . atmosferei şi solului. supraexploatarea resurselor. în principal. recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane. în limitele bonităţii.să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii. Solul este locul de întalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc în sol. flora.

Indiferent de adâncime. Datoritã caldurii şi ploilor abundente. feldspat. * ~ 0.aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol. micã. toate sunt poluãri directe ale solului. • Se aflã în strânsã legaturã cu clima unei regiuni prin configuraţia. oxizi de fier).04 kg aer. * ~ 99 % pãmânt mãcinat ( humã. acesta fiind cel mai afectat de eroziune. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri. carbonaţi. Un kilogram de sol conţine: * ~ 0. la picãtura de ulei scursã din tractorul ce ară. 10 | P a g e Page 10 Exemplu : " Gândacii necrofagi îngroapã resturile animale şi astfel aprovizioneazã solul cu materii prime. la tropice roca este rapid descompusã şi astfel poate forma o bazã cu grosimea de chiar şi 50 de metri. * ~ 10% rãdãcini din plante. argilã cu nisip fin). Substanţele minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatrã. * ~ 0. Degradarea solului reprezintã îndepartarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia.78 kg de substanţe minerale. Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape. Solul reprezintã stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinata. Importanţa ecologicã a solului rezultã din faptul cã: • natura lui. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţã este cel mai fertil. * ~ 9% flora şi fauna caracteristicile pãmântului.18 kg apã (substanţe dizolvate). În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru. • Este un factor important în dezvoltarea socio-economicã a aşezãrilor umane . Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci. structura şi Influenţeazã calitatea surselor de apã subteranã şi de suprafaţã. De la mucul de ţigarã sau biletul de tramvai pânã la automobilul abandonat. nisip( cuarţ. • Rãspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului." . Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus. constituie mediul de viaţã al plantelor.

satele şi drumurile. reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului. Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorãtor. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţãrile în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat. pantele s-au format din malul spãlat de pe vârfurile stâncoase. Brazilia adâncimea albiei trãdeazã. După proveniență: • Reziduurile industriale . a îngrãşãmintelor sintetice." Gândacii afâneazã solul şi astfel îl alimenteazã cu oxigen. un strat mai înalt de 150 de metri de pãmânt este purtat de vânturi. industria cauciucului." Haldele de reziduuri industriale blocheazã mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile. Exemplu : . nici de posibilitãţi de regenerare a naturii. Chiar şi astãzi. reziduurile chimice. Dacã arborii pãdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi. Amplasarea este uneori atât de neraţionalã încat produce accidente dezastruoase.rezultatul activitãţii zilnice a omului în locuinţe. de construcţii( mobilã). pentru industria celulozei. cârtiţele scurmã pãmântul şi îl aerisesc. # despãdurirea." " În Mato Grosso. fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. solul din America de Nord şi Asia a fost distrus. • Reziduuri menajere ." În cazul unor asemenea volume. pentru cã datoritã defrişãrilor. Procesul de degradare este rezultatul a douã fenomene principale: # creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii.materii prime. apa se poate deplasa fãrã obstacole. locuri publice şi pieţe alimentare. ploile vor spãla stratul superior de pãmânt aflat de-a lungul vãilor şi astfel vor fi inundate pãşunile. 11 | P a g e Page 11 . La tropice solul este deplasat de ploi asemãnãtoare potopului. nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie. Ca rezultat al acestui fenomen. Eroziunea solului are loc datoritã acţiunii vântului şi a apei. solul este împins spre vãi." Sursa principalã de poluare a solului o constituie reziduurile. deoarece într-o singurã orã vântul poate deplasa o cantitate de pãmânt ce ar putea fi mişcatã de apã numai în câţiva ani. precum şi a cererii de lemn de foc. iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. în caz de ploi abundente. În ultima erã glacialã. Mai multe milioane de tone de pãmânt au fost deplasate de vânturi. O picãturã de ploaie cãzutã pe sol poate împrãştia pãmântul în toate direcţiile. datoritã vântului."cum s-a întamplat cu alunecãrile de steril din Anglia care au îngropat case şi oameni. Exemplu : " În Arizona vântul şi ploaia au sãpat cavitãţi adânci." " În Kenya eroziunea solului este agravatã de defrişãri. datoritã creşterii continue a suprafeţei arabile.

întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. biostimulatori. Cd. oxidarea. Dupã principiile tehnice generale.diverşi izotopi radioactivi utilizaţi în industrie. sulfat de calciu. care pãtrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilarã a apei poluate. Orice suprafaţã compromisã trebuie sã ne reaminteascã faptul cã pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturalã sunt necesari 300-1000 ani de desfaãşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice. blocare hidraulicã). Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrãutãţindu-le calitatea. Straturile superficiale. iar un strat arabil de 20 cm se formeazã în 7000 ani. 12 | P a g e Page 12 Metode termice : -distrug. Turismul este o cãutare de locuri frumoase şi curate. oxid de fier. polueazã atmosfera prin vaporizare şi prezintã un potentţial risc de explozie şi incendiu. se produc abateri de la igienã şi educaţie. reducerea. prin excavare. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu. dar în incinta campingurilor. Dacã solul este supus agresiunii unui poluant. Însã şi contaminarea unui acvifer cu o substanţã toxicã.• Reziduuri agrozootehnice -substanţe organice putrescibile. care ocupã zeci de hectare de teren. rezultã simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cãror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren. care duc la degradarea solului prin eroziune. fungicide. fie prin izolare(etanşare. medicinã. bioxid de sulf şi arsen. Solul. spãlare. Zn. La nivelul solului. chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energicã acţiune de distrugere a germenilor patogeni. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. declorurarea şi precipitarea). distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive ( extracţia chimicã. De la o fabricã de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate. agriculturã. erbicide. pentru depoluarea solului se disting: Metode fizice : -bazate pe imobilizarea fizicã a poluanţilor în mediul contaminat. injecţie cu aer sub presiune. etc. substanţe chimice. Rãspândirea petrolului pe sol în zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a cãrei extindere contribuie mult apele pluviale. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. stabilizare. Microorganismele furnizeazã plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. un prilej de reconfortare fizicã şi psihicã în mijlocul naturii. cercetare ştiinţificã. Metode chimice : -se aplicã pentru separarea. . bazate prin extracţia fizicã a poluanţilor din mediul contaminat. desorbţia termicã şi vitrificarea). extrag sau imobilizeazã poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea. hidrocarburile sufocã vegetaţia. Pb). Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. • Reziduuri radioactive . care riscã sã fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. nu are putere de dispersare. flotaţie. pompare. spre deosebire de atmosferã şi ape. ca şi în afara acestora. Din alte procese chimice rezultã deşeuri masive de var. insecticide. zootehnie.

îngrãdite. astfel apa nu se va scurge. Ordinul 756/1997 introduce noţiunile: 1. biodegradarea în situ. Caprele pot produce pagube însemnate în regiunile deluroase. Anual în toatã lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol. Prin înfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului. gestul spontan de rãspândire a gunoiului. metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor.concentraţia de poluant având rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi. Prag de alertã. Rusia şi Statele Unite ale Americii. ci va fi absorbitã de pãmânt. Exemple: " În preeria nord-americanã agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune. Exemplu : " În Nepal pãmânturile terasate au stopat eroziunea solului de cãtre apã. Şi animalele pot eroda solul deplasând solul fãrã intenţie şi astfel îşi ameninţa propriul habitat." Fiecare locuitor din oraşele europene "produce" cam 1 kg de gunoi pe zi. Acest fenomen poartã numele de eroziune a solului.5% pe an. Prag de intervenţie. Formarea stepelor infertile din zona Mãrii Mediterane. 13 | P a g e Page Sunt propuse valori de referinţã pentru elemente chimice în sol : 13 . Cea mai sigurã protecţie împotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact. Privim solul ca pe un "cadou al naturii". deşi aceasta valoare inestimabilã dispare cu o vitezã alarmantã. Menţinerea curãţeniei urbane este o sarcinã pe cât de elementarã pe atât de dificilã de rezolvat. Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului.Metode biologice: -constã în biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul. pãsãrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi. 2. în mare mãsurã din cauza unei mentalitãţi destul de neglijente. Astfel mai multe mii de kilometri pãtrati de sol devine infertil. poate fi explicatã în special prin creşterea caprelor într-o proporţie mult mai mare decât posibilitãţile zonei. Acest lucru produce conflicte sociale şi obligã oamenii sã defrişeze suprafeţe tot mai întinse de pãduri neatinse.concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi. iar focile se rostogoleau în mâl şi astfel au distrus stratul superior al solului." "În lipsa gardurilor vii. India. In S.U. solul va ajunge în pericol. biosparging-ul). biodegradarea în vrac. China. pentru a proteja vegetaţia. iar când pãmântul va fi cultivat. în special în regiunile în care sunt ţinute pe pãşuni mici. în special în Africa. pe Insulele Farne trãia o poţie de foci şi una de alce (Alca torda). În câteva ţãri au fost introduse legi în scopul limitãrii creşterii caprelor. bioventring-ul. În trecut. Focile au fost alungate în mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de pãsãri.A. în urma ploilor abundente au loc frecvent alunecãri de teren." Acolo unde natura a rãmas neatinsã. mare parte a solului este protejatã de plante. cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2.

În combaterea poluãrii este important aspectul organizatoric. Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricolã este orientatã în trei direcţii : 1. 3. Consecinţele schimbãrilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie. Obligativitatea explorãrii terenurilor agricole. economisând totodatã mijloace importante. . . * perfecţionarea sistemului de sancţiuni.pesticide organoclorurate şi triazinice. * calificarea şi justificarea preluãrii de cãtre stat a unor terenuri agricole. Un exemplu îl prezintã poluarea din exploatãrile petroliere care prin dispozitive simple şi mãsuri locale consecvent aplicate. Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolã.hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. realizându-se astfel şi protecţia calitãţii apelor.compuşi anorganici. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia.compuşi organici organoclorurati. . caz în care datoritã topirii maselor polare de gheaţã pot determina inundaţii severe. * protejarea cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioarã. 2. În acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare în problema salubritãţii urbane sau tehnologice în cazul reziduurilor industriale. Şi cea mai micã creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave. se poate practic înlãtura. Sistematizarea şi coordonarea adecvatã a unor acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave. fie cã e vorba despre gunoiul dispersat în mare sau despre gazele emise în atmosferã. Pentru relizarea protecţiei juridice se impun : * creşterea cointeresãrii economice a producãtorilor agricoli. * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative. 14 | P a g e Page 14 . decât ne putem imagina noi astãzi.. hidrocarburi din petrol. Ar trebui sã înţelegem cã tot ce "aruncãm" nu dispare pur şi simplu.

câmpiile. Un ecosistem nu are granițe definite. Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa. clima. ce proces acvatic poate avea repercursiuni asupra ecosistemului terestru și nu . ecosistemele sunt în general clasificate în:  Ecosisteme acvatice.ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări). Ecosistem este o noțiune introdusă în 1935 de botanistul Arthur Tansley în domeniul ecologiei. Ecosistem terestru este un ecosistem.ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri. Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază: producenții. Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic. umiditatea) și relațiile dintre ei. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele biocenozei. .a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru. energia solară. sau dimensiuni foarte mici (un iaz). și pe studiul interacțiunii acestor populații. savanele.  Ecosisteme terestre. Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi. Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: . vântul. consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element poate să lipsească în unele ecosisteme). iazuri). de la mări până la iazuri mici. Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei vii format din populații legate teritorial. astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deșertul Sahara). stepele. 15 | P a g e Page 15 Și totuși.ECOSISTEMUL ȘI PERICOLELE LA CARE E SUPUS ACESTA . După locul în care se găsesc. deșerturile. pentru a desemna o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. Exemple de ecosisteme terestre sunt: numai? pădurile.

Energy-Center prezinta in exclusivitate scrisoarea unui profesor universitar si colonel in rezerva pe marginea exploatarii gazelor neconventionale si a efectelor acestora. exista o multime de alte focare de suprafata. În plus. a fost primită scrisoarea lui Victor Mocanu. deocamdata. aceste zone seismice de suprafata se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. nici o reactie din partea autoritatilor. ci si pentru alte tari din Europa". poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care. care ar putea avea 7.6 grade Richter. In cazul acestora. altele decât cel din Vrancea. declansati de om. In 2011. cealalta foarte proasta. dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii.Romania are perspectiva independentei energetice totale. probabil.2 si 14. din Banat pana în Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. In acest moment. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate. intre 14. o data la 50 sau 100 de ani. Insa. Conform datelor seismologilor romani. 11.In general.2 miliarde metri cubi gaze. Consecvent principiilor sale de a lasa specialistii sa vorbeasca pe seama unor subiecte controversate din domeniul energetic. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie rosie groasa – s-a reactivat. s-a reactivat falia tectonica Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria). Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. "Exploatarea va incepe dupa ce vor fi incheiate toate prospectiunile si. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea. Pentru Romania sunt două vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. iar de la acel moment Romania va putea fi independenta energetic. ci al echipamentelor pentru forare.exact asa cum a fost ea redactata. a spus Basescu. Dezvaluirile socante ale acestui specialist nu au starnit . 2017. Ca răspuns la cele declarate de Președintele Traian Băsescu. avem practic inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea 16 | P a g e Page 16 . a declarat Traian Basescu. au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine marine. Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea. care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea. Intrebat despre vizita pe nava s-a declarat impresionat: "Nu atat din punct de vedere al echipamentelor de navigatie. din 2015. Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi. Acestea se activeaza periodic. dar vor starni cu siguranta reactii din partea societatii civile. El a aratat ca exploatarea zacamantului de gaze va incepe "undeva in 20152017". fara nici un comentariu. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. Harta seismicitatii din Romania pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri). de peste 100 de kilometri. Romania poate fi independenta deplin din punct de vedere energetic".8 cat se estimeaza pentru 2012. 2016.4 miliarde productie interna si import 3 miliarde. pentru tinerea navei pe timp de furtuna. Romania a consumat 14. adica mai mult decât cel din 1977. Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari. Prezentam azi cea de-a doua parte a acestei scrisori. vor indica o cantitate similara. seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Basescu a mai afirmat ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploatarea zacamantului din Marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. Este o nava care se poate compara cu ceea ce ati vazut in Star Trek".

In Chile.“Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7.r. unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist. Din pacate. în acest moment se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru.Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n. de pilda. profesori universitari. “Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem într-o zona seismica. dar nu produc victime si pagube atat de mari. 17 | P a g e Page 17 . a fost cutremur de peste 8 grade. geologi. ingineri geofizicieni. Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti”. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. a adăugat profesorul Victor Mocanu. in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate.). Asta pentru ca ei îsi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. interzisa în mai multe tari europene si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda. inclusiv Academia Romana sa-si spuna punctul de vedere pentru a se lua o decizie corecta. (cercetatori. asa cum s-a intamplat in Haiti. veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si din strainatate. de pilda. care se prelungeste sub Marea Neagră. dar lasa in urma distrugeri uriase. ne-a spus Victor Mocanu. cum a fost cazul recent din Chile.6 grade Richter în zona Vrancea. falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase”. petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintrarile de acest gen. Daca priviti cu atentie directia faliei. urmat de replici puternice. dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful