PROTECŢIA SOLULUI , SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Art. 66 (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA SOLULUI. Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viață intensă și în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc). Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin proprietățile lor de a întreține și dezvolta viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă. Pământul este principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere și are caracterul de fixitate; odată distrus, el nu se va mai putea reface așa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui. Nu este vorba numai de epuizarea conținutului său de substanțe nutritive care poate fi compensat prin fertilizanți și nici de lipsa sau excesul de apă, ci de întinderea limitată a solului în calitatea sa de suport permanent pentru culturile vegetale. Dezafectarea în mari proporții a terenurilor agricole și silvice pentru construcții, industrie, mine, depozitarea deșeurilor, căi de comunicații, etc., împreună cu procesele de eroziune reduc posibilitățile de folosire a solului, pentru dezvoltarea producției agricole și silvice. Datele experimentale atestă că petru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar geneza unui strat gros de 20 cm durează 2000-7000 de ani. În schimb, denaturarea lui sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc foarte repede, timp de câțiva ani când este slab gospodărit sau foarte încet, când este bine întreținut1. Degradarea și epuizarea solurilor prin eroziune și poluare are consecințe multiple asupra producției agricole, a prețurilor și a productivității muncii.
Page 1|Page

1

A. Pop, op. cit., p. 20; I. Avram, D. Șerbănescu, op. cit., p. 30;

1

Zeci de țări slab dezvoltate constată că problemele legate de datoria lor extremă se agravează în continuare. 3 Legea nr. Poluarea solului este cauzată de pulberile și gazele nocive din aer. din apele reziduale. cifre care azi sunt și mai alarmante. p. țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea chiar și a nevoilor minime ale populației. unde au început să se acumuleze pesticide persistente și alte impurități organice de sinteză.. Ecologia solului este foarte vulnerabilă la efectele toxice ale unor asemenea metale (mercur. Putem spune că. București 1979. Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației globului impune cultivarea unor suprafețe din ce în ce mai mari de sol. Cârstea. p. de poluarea fizică și chimică. publicată în M. 179. Științifică și Enciclopedică. pot lua naștere complecși noi. p. 2|Page Page 2 . 107 din 12 iunie 20013. respectiv capacitatea sa bioproductivă. protecția solului și a sobsolului constituie obiect de preocupare majoră. Pentru toate aceste motive și încă multe altele.). plumb. înainte de introducerea cultivării pământului. în vecinătatea imediată a unităților miniere și în locurile de depozitare a minereurilor radioactive. În același timp. și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă. ca mediu de viață. în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. este posibil ca unii complecși metal-organici care sunt inofensivi pentru culturi. 2 din Legea nr. etc. 304 din 29 iunie 1999. Ed. pășunatului și a altor activități agricole. de deșeurile de natură industrială sau menajeră. Pe de altă parte. Poluarea și protecția mediului înconjurător. 87. Brown. unde se pot dovedi dăunători2. nichel. Ed. Commoner. Institutul Worldwatch (SUA). să ajungă prin intermediul hranei în organismul uman. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. reflectată în măsurile juridice de prevenire și combatere a poluării solului și de refacere a calității acestuia. ceea ce antrenează. Mai mult. la rândul său. poluarea solului este rezultatul oricărei acțiuni care produce dereglarea funcționării normale a solului. din cauza dependenței cronice de importul de alimente. chimică. Indicele sintetic al efectului rezultat al poluării solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativă și/sau calitativă a producției vegetale. Poluanții care se acumulează în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic vital al acestuia. nenaturali formați din aceste metale și compuși organici din sol. deci o scădere considerabilă a producției agricole. se constată și poluarea radioactivă a solului. Cei care nu-și termină cursa în sol ajung să se depună în mări și oceane. care afectează negativ fertilitatea sa. fie prin cheltuielile necesare menținerii capacității bioproductive la parametrii cantitativi și calitativi anterior manifestării poluării4. În afară de poluarea naturală.Încă din anul 1968. sunt considerate terenuri degradate „terenurile care. 223.. Din aer. 1988.O. Răuță. o degradare din ce în ce mai accentuată a acestuia. nr. dereglare manifestată prin degradarea fizică. cit. S. Tehnică București. 107/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. B. Probleme globale ale omenirii. unde ele se acumulează. ploaia și zăpada aduc metale pe sol. prin eroziune. Potrivit art. Omul a devenit astfel un important factor geologic care accelerează scurgerea solurilor fertile în oceane. 4 C. dar care pot fi amenajate prin împăduriri”. op. căci ele pot inhiba creșterea plantelor și a bacteriilor folositoare din pământ. din punct de vedere calitativ și cantitativ. industrializarea masivă a dus la pătrunderea în atmosferă a unor cantități tot mai mari de metale toxice. La aceasta mai poate contribui și depozitarea în sol a deșeurilor nucleare care emit radiații timp îndelungat și care scot din circuit numeroase terenuri. cadmiu. poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici. Pe măsura epuizării solului. Aheldon Judson estima că volumul sedimentelor transportate de râuri în ocean a crescut de la 9 miliarde tone pe an. biologică a solului. 2 L. la 24 miliarde de tone. dar mai ales de pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură.

nr. 37 din 20 februarie 1991. 1 din 5 ianuarie. modificată și completată. Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare. cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente. se poate face numai cu acordul proprietarului. indiferent de destinație și de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. silviculturii. să determine ca aceste terenuri să fie utilizate exclusiv pentru producția agricolă sau silvică. MĂSURI LEGALE DE PROTECȚIE ȘI CONSERVARE DURABILĂ NOASTRĂ . autoritatea centrală pentru protecția mediului. prin stabilirea obligației generale a deținătorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinației lor. a cărui protecție se asigură prin măsuri adecvate de gospodărire. propunerile având la bază situațiile înaintate de comune. să împiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol. obligatorii pentru toți deținătorii indiferent de titlu juridic5. Protecția juridică a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special. studii și proiecte în corelare cu cele de amenajare a teritoriului. în scopul identificării prejudiciilor aduse solului și subsolului și al stabilirii responsabilității pentru refacerea mediului geologic. organele de cercetare și proiectare de specialitate întocmesc. terenurile de orice fel. 18 din 19 februarie 1991. Lucrările respective se execută de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora. A SOLULUI ÎN ȚARA În România. Grupele de terenuri ce intra în aceste perimetre se stabilesc în comun. În acest sens. constituie fondul funciar al țării. nr. 65 din O. se realizează printr-o serie de reglementări menite să asigure conservarea și ameliorarea solului. În vederea protecției calitative a terenurilor se execută lucrări de conservare și ameliorare a solului în care scop. căilor de comunicație . stabilește sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia. 195/2005 privind protecția mediului. orașe și municipii.O. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus. republicată (cu modificările anterioare) în M. documentațiile tehnicoeconomice și ecologice se elaborează în comun de către părțile interesate. precum și ordinea de execuție a lucrărilor. conservare. organizare și amenajare. 1998. gospodăririi apelor. Terenurile care. stabilește programele de finanțare. Dacă proprietarul nu este 5 Art.O. de către autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și al protecției mediului. obligațiile ce revin în acest sens operatorilor economici și/sau deținătorilor de terenuri. Legea fondului funciar prevede că. stabilindu-se și contribuția acestora. prin degradare și poluare și-au pierdut. capacitatea de producție pentru culturi agricole și silvice. împreună cu autoritățile publice centrale interesate. potrivit cu nevoile agriculturii.În ceea ce privește țara noastră. publicată în M. nr. așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale. art. precum și autorităților competente pentru protecția mediului. la cerere. să combată poluarea solului cu diferite substanțe chimice. proiectare și execuție. 1 din Legea Fondului funciar nr. se constituie în perimetre de ameliorare. au fost reglementate modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului.U. Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecție a mediului și se înaintează autorității publice centrale din domeniul agriculturii care. de către unități specializate. 3|Page Page 3 . pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun. păstrând dreptul de proprietate asupra lor.G. total sau parțial.

Cunoscut fiind faptul că. agricultura este o importantă sursă de agenți poluanți care afectează negativ solul. care va decide. vor să facă din proprie inițiativă inerbări. din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și juridice. Statul sprijină realizarea lucrărilor de producție și ameliorare a solului. în mod individual sau asociați.de acord. suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate. (3) din Legea nr. Page 4|Page 6 Art. 88 alin. 18/1991. corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare a terenurilor. de materialul necesar. 29/1990 (cu completările ulterioare). orașelor și județelor. care. împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut. incluse în perimetrul de ameliorare. apele subterane și de suprafață prin folosirea excesivă a îngrășămintelor. prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informațional. beneficiază din partea statului. cuprinse în perimetru. au fost adoptate planuri de acțiune și programe integrate a unor bune practici agricole. cu asigurarea unei bănci de date la nivelul țării și al județului și propun măsurile pentru protecția și ameliorarea terenurilor. iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanța mai mare. proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate. Autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și protecției mediului. În cazul în care. proprietarul. Terenurile degradate și poluate. 33/1994. sunt obligați să plătească contravaloarea lor. 4 . consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință titularului terenului în cauză. însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare. se asigură în funcție de specificul lucrărilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin alocații bugetare. prevăzuta de Legea nr. evaluare. împăduriri. pe timpul cât durează ameliorarea lor. precum și prin contribuția în bani sau în muncă a tuturor celor interesați. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor. De asemenea. pesticidelor. primăria face propuneri motivate prefecturii. sunt scutite de taxe și impozite către stat. Deținătorii de terenuri degradate. județ sau comună. Ordinul emis de prefect poate fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ. gratuit. Fondurile necesare pentru cercetarea. a apei de irigație necorespunzătoare. pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. potrivit Legii nr.pentru combaterea poluării solurilor cu nitrații proveniți din activități agricole și implementarea Directivei nr. Dacă statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației prevăzute mai sus. primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului6. se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. alături de industrie. o suprafață de teren corespunzătoare. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole. în cazul în care se constată că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradarea sau poluarea solului. pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. prefectul decide includerea terenului în perimetrul de ameliorare. chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare. în scopul menținerii și creșterii capacității de producție.

de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați și a fost aprobat Codul de bune practici agricole. pentru a contribui la realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate. degradarea solului. cu modificările și completările ulterioare. în special la nivel de Comunitate. în 7 Art. conform nevoilor autorităților publice locale. precum și pentru ameliorarea solurilor acide. prin ridicarea standardului de viață al populației. a climei și a bunăstării oamenilor este deșertificarea. ale personajelor juridice sau fizice interesate. mai ales în zonele aflate sub risc de această natură. iar la nivel local. față de inundații. care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor. alunecări de teren și eroziuni. 369 din 28 aprilie 2004. ținând seama de cerințele de protecție a mediului. pentru creșterea productivității terenurilor. de supraveghere. sprijinite de cooperare internațională și parteneriat în cadrul unui sistem integrat. pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului. precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive7. prin ratificarea de către România la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. Autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. exces de umiditate – sau de activități antropice. inundații. pentru asigurarea unui nivel corespunzător de umiditatea a solului. 5|Page Page 5 . acționând simultan în zonele afectate. problemele legate de prevenirea și combaterea degradării solurilor. a fost organizat Sistemul național de monitoring integrat al solului. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. care au rolul de a preveni. în special a celor agricole. adoptată la Rio în anul 1992. În domeniul combaterii acestui fenomen. 2 alin. mai ales cele agricole. degradării terenurilor și secetei prezintă principalii factori antropici considerați responsabili pentru degradarea terenurilor (activități agricole inadecvate. cu multiple și complexe implicații asupra producției agricole. Strategia națională și programul de acțiune privind combaterea deșertificării. silvice. prin acțiune eficientă la toate nivelurile. Pentru atingerea acestui obiectiv. despăduriri. în cadrul structurilor Sistemului Național de Monitoring Integrat al Resurselor de Apă și a Zonelor Protejate. părțile se obligă să aplice strategii integrate pe termen lung. sărăturate și nisipoase și protecția împotriva poluării. Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor. cauzate de fenomene naturale – secetă. activități industriale etc. În România.În acest scop. Convența Națiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei în țările care au parcurs perioade de secetă severă și/sau deșertificare. nr. prin autoritățile județene răspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole. deosebit de importante sunt amenajările de îmbunătățiri funciare. hidroenergetice. de gestionare a căilor de comunicație.O. prin măsuri specifice. și înlătura acțiunea factorilor de risc asupra fondului funciar. evitarea efectelor secetelor și combaterea fenomenului de deșertificare. 138 din 27 aprilie 2004. reabilitării și conservării pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apă. Realizarea amenăjărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. a fost construit cadrul legal prin care țara noastră se obligă să abordeze sistematic. Pentru protecția terenurilor de orice fel și. conducând la condiții de viață îmbunătățite. executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. pentru protecția și conservarea solurilor. seceta și deșertificarea se asociază cu specificul climatic complex.) și. supraexploatarea vegetației forestiere. Un alt fenomen care afectează terenurile. publicată în M. Proiectarea.

prin utilizarea unor indicatori specifici. căi ferate – a digurilor. Statul are obligația să asigure exploatarea bogățiilor de interes public ale subsolului în concordanță cu interesul național. (1) din Legea fondului funciar. canalizare. 6|Page Page 6 . PROTECȚIA SUBSOLULUI . 136 alin. dându-le. 100 alin. 18/1991 și regula după care. prin stabilirea unor obligații legale pentru orice deținător de teren. prin norme care prevăd răspunderea civilă. gaze. cuprinse în actele normative adoptate în vederea protejării. precum și alte bunuri și resurse naturale ale subsolului. În cazul în care nu-și respectă această obligație. ș. alin. argilă. conservării și folosirii întregului fond funciar al țării este asigurată. Garantarea aplicării tuturor măsurilor organizatorice. resursele naturale ale subsolului. (3) din Constituție. „bogățiile de interes public ale subsolului” fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Din reglementările legale prezentate. necesitatea creării și gestionării unei baze de date unitare și a monitorizării zonelor afectate de degradare. canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu. sondele abandonate și altele asemenea). stabilit prin diferite acte normative. nu mai pot beneficia de scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri. În ceea ce privește protecția cantitativă a terenurilor. fiind pasibili. putând fi date. contravențională sau penală. de a anunța autoritățile pentru protecția mediului sau alte autorități competente. pe cât e posibil. financiare. produse petroliere. Intră sub incidența regimului de protecție. despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și de a acționa pentru refacerea acestuia. în așa fel încât să nu se stânjenească execuția lucrărilor agricole. conform prevederilor și în termenele conținute în acordul și/sau autorizația integrată de mediu. cât și privat. în administrarea. concesionarea ori încheierea regiilor autonome și insituțiilor publice ori date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.șosele. (1) din Legea nr. mai ales. de a reface terenurile afectate. 102. deșertificare și secetă. în condițiile prevăzute de legi organice. fiind o problemă atât de interes public. îndeosebi a celor agricole. o folosință agricolă. de a monitoriza zona. Persoanele fizice și juridice care prospectează sau exploatează asemenea resurse au obligația de a cere și a obțione acordul și/sau autorizația integrată de mediu și de a respecta prevederile acestora. lacurile terapeutice și acumulările de nămol. tehnice etc. cu modificările și completările ulterioare. caolin. protecția juridică cantitativă și calitativă a solului . se vor grupa și amplasa de-a lungul și îm imediata apropiere a căilor de comunicații . pe planul dreptului. Tot în vederea protecției cantitative a terenurilor agricole se stabilește în art.ca parte componentă a protecției mediului – se realizează. conductele de transport pentru alimentare cu apă. liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice. ceea ce implică și respectarea normelor de protecție și conservare a mediului. În conformitate cu art. în condițiile prevăzute de lege și de aplicarea unor sancțiuni contravenționale. potrivit legii. aducându-le la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional.acest context. precum și alte instalații similare. art. să ia măsurile necesare de amenajare și nivelare. stabilește obligația titularilor obiectivelor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție (cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime – cărbune. zăcăminte de ape minerale. după caz.a. ale zonei economice și ale platoului continental. rezultă că.

fără avizele și aprobările legale. degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș. pe terenurile situate în extravilan. neluarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. retragerea dreptului de administrare sau concesionare. a zăcământului ori a normelor privind protecția mediului de către titularul acordului petrolier. în condițiile legii. caolin. a obligației de a remedia zonele în care solul. echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare. mineralogice și altele asemenea. Ca bunuri naturale ale subsolului. construcții metalice. protecția. amplasarea obiectivelor de orice fel. înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de autoritățile agricole. 96 alin.Explorarea. alin. următoarele fapte: nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere. gunoaie și alte asemenea. Aceste bunuri cuprind obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic. dezvoltarea și exploatarea petrolului se realizează conform legii. tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. funcționării instalațiilor. sunt considerate infracțiuni. pct. poluarea accidentală din cauza nesupravegherii executării lucrărilor noi. explorează și exploatează resursele naturale. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 cu privire la protecția mediului. reziduuri. structural și stratigrafic. mineralogic. 18/1991. bunurile patrimoniale geologic sunt proprietate publică. argilă. Art. prefabricate. subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate9 ș. g) și h) din Legea nr. atrage după sine. e).a. a condițiilor prevăzute în acordul și în autorizația integrată de mediu. cu modificările și completările ulterioare. 8 și 19. cu respectarea strictă a cerințelor de protecție a mediului. poluarea prin evacuarea. PENALĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI Constituie contravenții la normele privind evidența . ca de exemplu. construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel. cu modificările și completările ulterioare. menționate în prevederile acordului și/sau autorizației integrate de mediu. precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. următoarele fapte. 7|Page Page 7 . animală sau vegetală: arderea miriștilor. depozite fosiliere. Operațiunile petroliere se pot desfășura numai în cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea măsurilor stabilite în acordurile petroliere pentru protecția solului și a subsolului. 111 lit. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. fiind supuse regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic. dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană. neasigurarea la amplasarea. d). moloz. 195/2005 privind protecția mediului. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ȘI AMELIORĂRII SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI . Periclitarea. pietriș. petrografic. nisip. (2). dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții. formațiuni geologie. neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele fizice și juridice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel8. încât. (1) pct. cu 8 9 Art. stufului. proiectarea. potrivit legii penale să constituie infracțiuni. peșteri. sonde abandonate și altele asemenea. modificată și completată. prin modul de executare a operațiunilor petroliere. resturi menajere. cu excepția celor expres prevăzute de lege. a posibilităților exploatării viitoare. feroviare și de navigație. folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. nerespectarea de către persoanele fizice și juridice care prospectează. cât și la schimbarea destinației terenurilor. fiind supuse regimului juridic prevăzut de lege.

să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier. 10 Art. (2) pct. în condiţiile prevăzute de lege. 1 și 2. pe baza reglementărilor în domeniu. situate pe terenuri cu pante foarte mari. modificată și completată. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren. să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu. stabilite conform legii. 195/2005 privind protecția mediului. Deţinătorii de terenuri. 195/2005. să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional. să nu ardă miriştile. 1 și 6 și alin. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. deteriorarea calităţii mediului geologic. feroviare şi de navigaţie. continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației integrate de mediu. e. ai vegetaţei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor.a. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren. la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere. (1) pct. în domeniul protecției și ameliorării solului se completează corespunzător cu sancțiunile prevăzute de Legea fondului funciar nr.U. d.G. 18/1991. f. tufişurilor şi pajiştilor existente.să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate.să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. cu procese de alunecare şi eroziune. nerespectarea interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecție a plantelor sau îngrășămintelor chimice10 ș. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu. stancarii. b. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel. a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier. 98 alin. pe grohotisuri. 8|Page Page 8 . în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere. fără a avea un titlu juridic. nr.G. fără a avea un titlu juridic. acest domeniu. în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic. într-o formă sau alta. să asigure la amplasarea.să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului. c. fiind interzisă reducerea acestora. cu orice titlu. au următoarele obligaţii: să prevină. nr. precum și cu celelalte reglementări cu caracter special care vizează.să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier. Sistemul sancțiunilor contravenționale și penale prevăzute de O. respectiv de completare a regenerărilor naturale.U.să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi. inclusiv a jnepenisurilor.știință. stuful. 1 din O. alin. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor. precum şi pentru alte asemenea păduri. în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri sau substanțe periculoase. (3) pct. au următoarele obligaţii: a. proiectarea. în apă.

gospodărirea şi valorificarea lor deficitară. h. cinegetic. animale şi microorganisme şi mediul abiotic.g. supraexploatarea resurselor. j. reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate. cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită. În consecinţă. ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane. afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii. În contextul celor prezentate mai sus. apa. monumentele. potrivit prevederilor legale în domeniu. i. l. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăreia.să exploateze resursele pădurii. respectiv a solului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. organizarea şi amenajarea pajiştilor. Protejarea mediului. piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate.dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului.să asigure exploatarea raţională. râurile poluate infecteazã suprafeţele inundate sau irigate.să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa. funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia. 9|Page Page 9 . de poluarea apei. în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice. fauna.complex dinamic de comunităţi de plante.ansamblul stărilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. atmosferei şi solului. solul. se impune înţelegerea semnificaţiilor următoarelor expresii: deteriorarea mediului .să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. parcurile şi rezervaţiile. fondul cinegetic şi piscicol. dezvoltare durabila . Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele. echilibru ecologic . conservarea funcţiilor igienico-sanitare. Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat.să exploateze pajistile. Solul este locul de întalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc în sol.să protejeze patrimoniul forestier. în funcţie de capacitatea de refacere a acestora. Apele de infiltraţie impregneazã solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime. k. în limitele bonităţii. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. precum şi biosfera. în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice. cauzate.alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului. în principal. care asigură menţinerea structurii. ecosistem . care interactioneaza într-o unitate funcţională. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. flora.

Indiferent de adâncime. argilã cu nisip fin). * ~ 9% flora şi fauna caracteristicile pãmântului. * ~ 10% rãdãcini din plante. • Este un factor important în dezvoltarea socio-economicã a aşezãrilor umane . Datoritã caldurii şi ploilor abundente. Substanţele minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatrã. * ~ 99 % pãmânt mãcinat ( humã. la picãtura de ulei scursã din tractorul ce ară. * ~ 0.18 kg apã (substanţe dizolvate). De la mucul de ţigarã sau biletul de tramvai pânã la automobilul abandonat. la tropice roca este rapid descompusã şi astfel poate forma o bazã cu grosimea de chiar şi 50 de metri." . • Se aflã în strânsã legaturã cu clima unei regiuni prin configuraţia. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci. Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus.aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol. Solul reprezintã stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinata. structura şi Influenţeazã calitatea surselor de apã subteranã şi de suprafaţã. În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru. 10 | P a g e Page 10 Exemplu : " Gândacii necrofagi îngroapã resturile animale şi astfel aprovizioneazã solul cu materii prime. Un kilogram de sol conţine: * ~ 0. micã.78 kg de substanţe minerale. toate sunt poluãri directe ale solului. constituie mediul de viaţã al plantelor. nisip( cuarţ. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri. carbonaţi. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţã este cel mai fertil. Degradarea solului reprezintã îndepartarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia. * ~ 0. Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape. oxizi de fier). • Rãspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului. Importanţa ecologicã a solului rezultã din faptul cã: • natura lui.04 kg aer. feldspat. acesta fiind cel mai afectat de eroziune.

# despãdurirea. deoarece într-o singurã orã vântul poate deplasa o cantitate de pãmânt ce ar putea fi mişcatã de apã numai în câţiva ani." Gândacii afâneazã solul şi astfel îl alimenteazã cu oxigen. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. Ca rezultat al acestui fenomen. datoritã vântului." În cazul unor asemenea volume. Exemplu : " În Arizona vântul şi ploaia au sãpat cavitãţi adânci. cârtiţele scurmã pãmântul şi îl aerisesc. solul din America de Nord şi Asia a fost distrus. nici de posibilitãţi de regenerare a naturii. pentru cã datoritã defrişãrilor. Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorãtor. iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti. Procesul de degradare este rezultatul a douã fenomene principale: # creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii. După proveniență: • Reziduurile industriale . în caz de ploi abundente. 11 | P a g e Page 11 . • Reziduuri menajere . O picãturã de ploaie cãzutã pe sol poate împrãştia pãmântul în toate direcţiile. satele şi drumurile.materii prime. industria cauciucului." " În Kenya eroziunea solului este agravatã de defrişãri." " În Mato Grosso. Eroziunea solului are loc datoritã acţiunii vântului şi a apei. La tropice solul este deplasat de ploi asemãnãtoare potopului. Chiar şi astãzi. Mai multe milioane de tone de pãmânt au fost deplasate de vânturi. fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic." Sursa principalã de poluare a solului o constituie reziduurile. locuri publice şi pieţe alimentare. apa se poate deplasa fãrã obstacole. În ultima erã glacialã. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţãrile în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat. datoritã creşterii continue a suprafeţei arabile. un strat mai înalt de 150 de metri de pãmânt este purtat de vânturi. reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului. pentru industria celulozei. de construcţii( mobilã). Dacã arborii pãdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi."cum s-a întamplat cu alunecãrile de steril din Anglia care au îngropat case şi oameni. reziduurile chimice. a îngrãşãmintelor sintetice. pantele s-au format din malul spãlat de pe vârfurile stâncoase. ploile vor spãla stratul superior de pãmânt aflat de-a lungul vãilor şi astfel vor fi inundate pãşunile. precum şi a cererii de lemn de foc. Amplasarea este uneori atât de neraţionalã încat produce accidente dezastruoase.rezultatul activitãţii zilnice a omului în locuinţe. Brazilia adâncimea albiei trãdeazã. Exemplu : . solul este împins spre vãi. nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie." Haldele de reziduuri industriale blocheazã mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile.

zootehnie. spre deosebire de atmosferã şi ape. blocare hidraulicã). Cd. Metode chimice : -se aplicã pentru separarea. Zn. Pb). se produc abateri de la igienã şi educaţie. spãlare. biostimulatori. fungicide. pompare. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. hidrocarburile sufocã vegetaţia. reducerea. bazate prin extracţia fizicã a poluanţilor din mediul contaminat. nu are putere de dispersare. care duc la degradarea solului prin eroziune. Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrãutãţindu-le calitatea. Microorganismele furnizeazã plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. rezultã simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cãror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren. Orice suprafaţã compromisã trebuie sã ne reaminteascã faptul cã pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturalã sunt necesari 300-1000 ani de desfaãşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice. De la o fabricã de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate. medicinã. agriculturã. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive ( extracţia chimicã. chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energicã acţiune de distrugere a germenilor patogeni. oxid de fier. sulfat de calciu. erbicide. întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. . Rãspândirea petrolului pe sol în zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a cãrei extindere contribuie mult apele pluviale. flotaţie. injecţie cu aer sub presiune. prin excavare. un prilej de reconfortare fizicã şi psihicã în mijlocul naturii. care pãtrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilarã a apei poluate. polueazã atmosfera prin vaporizare şi prezintã un potentţial risc de explozie şi incendiu. Dacã solul este supus agresiunii unui poluant. care ocupã zeci de hectare de teren. fie prin izolare(etanşare. stabilizare. iar un strat arabil de 20 cm se formeazã în 7000 ani. Din alte procese chimice rezultã deşeuri masive de var. bioxid de sulf şi arsen. pentru depoluarea solului se disting: Metode fizice : -bazate pe imobilizarea fizicã a poluanţilor în mediul contaminat. cercetare ştiinţificã. dar în incinta campingurilor. insecticide. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu. Straturile superficiale. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. care riscã sã fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. Solul. declorurarea şi precipitarea). Dupã principiile tehnice generale. 12 | P a g e Page 12 Metode termice : -distrug. La nivelul solului.diverşi izotopi radioactivi utilizaţi în industrie. ca şi în afara acestora. oxidarea. desorbţia termicã şi vitrificarea).• Reziduuri agrozootehnice -substanţe organice putrescibile. substanţe chimice. etc. Însã şi contaminarea unui acvifer cu o substanţã toxicã. • Reziduuri radioactive . Turismul este o cãutare de locuri frumoase şi curate. extrag sau imobilizeazã poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea.

Prin înfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului. 13 | P a g e Page Sunt propuse valori de referinţã pentru elemente chimice în sol : 13 . îngrãdite. pentru a proteja vegetaţia. în mare mãsurã din cauza unei mentalitãţi destul de neglijente. Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului. gestul spontan de rãspândire a gunoiului. metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor. Acest lucru produce conflicte sociale şi obligã oamenii sã defrişeze suprafeţe tot mai întinse de pãduri neatinse.A. Acest fenomen poartã numele de eroziune a solului." Fiecare locuitor din oraşele europene "produce" cam 1 kg de gunoi pe zi." "În lipsa gardurilor vii. ci va fi absorbitã de pãmânt. Anual în toatã lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol. Caprele pot produce pagube însemnate în regiunile deluroase. Exemplu : " În Nepal pãmânturile terasate au stopat eroziunea solului de cãtre apã. În câteva ţãri au fost introduse legi în scopul limitãrii creşterii caprelor. In S. în urma ploilor abundente au loc frecvent alunecãri de teren. pãsãrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi. Şi animalele pot eroda solul deplasând solul fãrã intenţie şi astfel îşi ameninţa propriul habitat. Formarea stepelor infertile din zona Mãrii Mediterane.concentraţia de poluant având rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi. solul va ajunge în pericol. în special în regiunile în care sunt ţinute pe pãşuni mici. În trecut. Rusia şi Statele Unite ale Americii. deşi aceasta valoare inestimabilã dispare cu o vitezã alarmantã. India. Menţinerea curãţeniei urbane este o sarcinã pe cât de elementarã pe atât de dificilã de rezolvat." Acolo unde natura a rãmas neatinsã. Privim solul ca pe un "cadou al naturii". bioventring-ul. iar focile se rostogoleau în mâl şi astfel au distrus stratul superior al solului. biodegradarea în situ.concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi. biodegradarea în vrac. mare parte a solului este protejatã de plante. Ordinul 756/1997 introduce noţiunile: 1. astfel apa nu se va scurge. Cea mai sigurã protecţie împotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact. Prag de intervenţie. poate fi explicatã în special prin creşterea caprelor într-o proporţie mult mai mare decât posibilitãţile zonei. biosparging-ul). iar când pãmântul va fi cultivat. Focile au fost alungate în mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de pãsãri. Astfel mai multe mii de kilometri pãtrati de sol devine infertil.5% pe an.U. în special în Africa.Metode biologice: -constã în biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul. Prag de alertã. cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2. pe Insulele Farne trãia o poţie de foci şi una de alce (Alca torda). Exemple: " În preeria nord-americanã agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune. China. 2.

2. Obligativitatea explorãrii terenurilor agricole. 14 | P a g e Page 14 .compuşi organici organoclorurati. economisând totodatã mijloace importante.. Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolã. . Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricolã este orientatã în trei direcţii : 1. .hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative. . Un exemplu îl prezintã poluarea din exploatãrile petroliere care prin dispozitive simple şi mãsuri locale consecvent aplicate. Sistematizarea şi coordonarea adecvatã a unor acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave. Ar trebui sã înţelegem cã tot ce "aruncãm" nu dispare pur şi simplu. * perfecţionarea sistemului de sancţiuni. * calificarea şi justificarea preluãrii de cãtre stat a unor terenuri agricole. * protejarea cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioarã. decât ne putem imagina noi astãzi. Şi cea mai micã creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave. În combaterea poluãrii este important aspectul organizatoric. În acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare în problema salubritãţii urbane sau tehnologice în cazul reziduurilor industriale. Consecinţele schimbãrilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie. Pentru relizarea protecţiei juridice se impun : * creşterea cointeresãrii economice a producãtorilor agricoli. se poate practic înlãtura.pesticide organoclorurate şi triazinice. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia. fie cã e vorba despre gunoiul dispersat în mare sau despre gazele emise în atmosferã.compuşi anorganici. hidrocarburi din petrol. caz în care datoritã topirii maselor polare de gheaţã pot determina inundaţii severe. 3. realizându-se astfel şi protecţia calitãţii apelor.

ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri. Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: .a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele biocenozei. stepele. câmpiile. umiditatea) și relațiile dintre ei. Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază: producenții. Exemple de ecosisteme terestre sunt: numai? pădurile. După locul în care se găsesc. Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic.ECOSISTEMUL ȘI PERICOLELE LA CARE E SUPUS ACESTA . iazuri). Un ecosistem nu are granițe definite. clima. astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deșertul Sahara). Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa. 15 | P a g e Page 15 Și totuși. de la mări până la iazuri mici. energia solară. deșerturile. sau dimensiuni foarte mici (un iaz). și pe studiul interacțiunii acestor populații. vântul. ce proces acvatic poate avea repercursiuni asupra ecosistemului terestru și nu .ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări). ecosistemele sunt în general clasificate în:  Ecosisteme acvatice.  Ecosisteme terestre. Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei vii format din populații legate teritorial. . consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element poate să lipsească în unele ecosisteme). pentru a desemna o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. Ecosistem este o noțiune introdusă în 1935 de botanistul Arthur Tansley în domeniul ecologiei. savanele. Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi. Ecosistem terestru este un ecosistem.

Consecvent principiilor sale de a lasa specialistii sa vorbeasca pe seama unor subiecte controversate din domeniul energetic. Prezentam azi cea de-a doua parte a acestei scrisori. Este o nava care se poate compara cu ceea ce ati vazut in Star Trek". care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea. seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare.8 cat se estimeaza pentru 2012. avem practic inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea 16 | P a g e Page 16 . dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea. Acestea se activeaza periodic. din Banat pana în Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. declansati de om. poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care. probabil. Ca răspuns la cele declarate de Președintele Traian Băsescu. Basescu a mai afirmat ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploatarea zacamantului din Marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. din 2015. ci al echipamentelor pentru forare. care ar putea avea 7. Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. intre 14. Romania poate fi independenta deplin din punct de vedere energetic". nici o reactie din partea autoritatilor. exista o multime de alte focare de suprafata. pentru tinerea navei pe timp de furtuna. de peste 100 de kilometri. aceste zone seismice de suprafata se activează o dată la 50 sau la 100 de ani.2 miliarde metri cubi gaze. iar de la acel moment Romania va putea fi independenta energetic. Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari. 11. cealalta foarte proasta. Insa. vor indica o cantitate similara. fara nici un comentariu.2 si 14. In 2011. deocamdata. ci si pentru alte tari din Europa". 2016. s-a reactivat falia tectonica Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria). poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. "Exploatarea va incepe dupa ce vor fi incheiate toate prospectiunile si.In general. Dezvaluirile socante ale acestui specialist nu au starnit . Romania a consumat 14. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie rosie groasa – s-a reactivat. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate. Conform datelor seismologilor romani.Romania are perspectiva independentei energetice totale. altele decât cel din Vrancea. o data la 50 sau 100 de ani. Intrebat despre vizita pe nava s-a declarat impresionat: "Nu atat din punct de vedere al echipamentelor de navigatie. 2017. a spus Basescu. In acest moment.4 miliarde productie interna si import 3 miliarde. Energy-Center prezinta in exclusivitate scrisoarea unui profesor universitar si colonel in rezerva pe marginea exploatarii gazelor neconventionale si a efectelor acestora. În plus. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. Pentru Romania sunt două vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta. Harta seismicitatii din Romania pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri). a declarat Traian Basescu.6 grade Richter. au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine marine. dar vor starni cu siguranta reactii din partea societatii civile. adica mai mult decât cel din 1977. Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi. In cazul acestora.exact asa cum a fost ea redactata. El a aratat ca exploatarea zacamantului de gaze va incepe "undeva in 20152017". a fost primită scrisoarea lui Victor Mocanu. Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea.

urmat de replici puternice. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. asa cum s-a intamplat in Haiti. de pilda. ingineri geofizicieni. geologi. a adăugat profesorul Victor Mocanu. Din pacate. care se prelungeste sub Marea Neagră. de pilda.Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n. 17 | P a g e Page 17 . In Chile. ne-a spus Victor Mocanu. Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa. dar lasa in urma distrugeri uriase. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si din strainatate. cum a fost cazul recent din Chile. profesori universitari. dar nu produc victime si pagube atat de mari.r. falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase”. în acest moment se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru. petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintrarile de acest gen. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti”. (cercetatori. in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate. a fost cutremur de peste 8 grade. inclusiv Academia Romana sa-si spuna punctul de vedere pentru a se lua o decizie corecta. “Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem într-o zona seismica. veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra.). dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale. unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare. Daca priviti cu atentie directia faliei. Asta pentru ca ei îsi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. interzisa în mai multe tari europene si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda.6 grade Richter în zona Vrancea.“Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful