PROTECŢIA SOLULUI , SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Art. 66 (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA SOLULUI. Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viață intensă și în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc). Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin proprietățile lor de a întreține și dezvolta viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă. Pământul este principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere și are caracterul de fixitate; odată distrus, el nu se va mai putea reface așa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui. Nu este vorba numai de epuizarea conținutului său de substanțe nutritive care poate fi compensat prin fertilizanți și nici de lipsa sau excesul de apă, ci de întinderea limitată a solului în calitatea sa de suport permanent pentru culturile vegetale. Dezafectarea în mari proporții a terenurilor agricole și silvice pentru construcții, industrie, mine, depozitarea deșeurilor, căi de comunicații, etc., împreună cu procesele de eroziune reduc posibilitățile de folosire a solului, pentru dezvoltarea producției agricole și silvice. Datele experimentale atestă că petru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar geneza unui strat gros de 20 cm durează 2000-7000 de ani. În schimb, denaturarea lui sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc foarte repede, timp de câțiva ani când este slab gospodărit sau foarte încet, când este bine întreținut1. Degradarea și epuizarea solurilor prin eroziune și poluare are consecințe multiple asupra producției agricole, a prețurilor și a productivității muncii.
Page 1|Page

1

A. Pop, op. cit., p. 20; I. Avram, D. Șerbănescu, op. cit., p. 30;

1

la 24 miliarde de tone. 2|Page Page 2 . Științifică și Enciclopedică. dereglare manifestată prin degradarea fizică. fie prin cheltuielile necesare menținerii capacității bioproductive la parametrii cantitativi și calitativi anterior manifestării poluării4. Pentru toate aceste motive și încă multe altele. poluarea solului este rezultatul oricărei acțiuni care produce dereglarea funcționării normale a solului. 107 din 12 iunie 20013. din apele reziduale. nr. Indicele sintetic al efectului rezultat al poluării solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativă și/sau calitativă a producției vegetale. sunt considerate terenuri degradate „terenurile care.O. publicată în M. B. poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici. ploaia și zăpada aduc metale pe sol. etc. p. și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă. în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. 4 C. la rândul său. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. Institutul Worldwatch (SUA). În afară de poluarea naturală. Poluarea solului este cauzată de pulberile și gazele nocive din aer. Ecologia solului este foarte vulnerabilă la efectele toxice ale unor asemenea metale (mercur. 2 din Legea nr. se constată și poluarea radioactivă a solului. unde se pot dovedi dăunători2. Aheldon Judson estima că volumul sedimentelor transportate de râuri în ocean a crescut de la 9 miliarde tone pe an. Potrivit art. de poluarea fizică și chimică. Din aer. să ajungă prin intermediul hranei în organismul uman. 107/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. p. din cauza dependenței cronice de importul de alimente. biologică a solului. cifre care azi sunt și mai alarmante. p. nichel. deci o scădere considerabilă a producției agricole. Răuță. 3 Legea nr. Pe de altă parte. Probleme globale ale omenirii. Poluarea și protecția mediului înconjurător. Ed.). respectiv capacitatea sa bioproductivă. Mai mult. București 1979. prin eroziune.Încă din anul 1968. În același timp. industrializarea masivă a dus la pătrunderea în atmosferă a unor cantități tot mai mari de metale toxice. Ed. Cârstea. Omul a devenit astfel un important factor geologic care accelerează scurgerea solurilor fertile în oceane. Brown. unde au început să se acumuleze pesticide persistente și alte impurități organice de sinteză. chimică. în vecinătatea imediată a unităților miniere și în locurile de depozitare a minereurilor radioactive. Poluanții care se acumulează în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic vital al acestuia. 1988. protecția solului și a sobsolului constituie obiect de preocupare majoră. S. nenaturali formați din aceste metale și compuși organici din sol. Tehnică București. dar care pot fi amenajate prin împăduriri”. ca mediu de viață. dar mai ales de pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură. ceea ce antrenează. La aceasta mai poate contribui și depozitarea în sol a deșeurilor nucleare care emit radiații timp îndelungat și care scot din circuit numeroase terenuri. cadmiu. căci ele pot inhiba creșterea plantelor și a bacteriilor folositoare din pământ. 179. op. este posibil ca unii complecși metal-organici care sunt inofensivi pentru culturi. Commoner. care afectează negativ fertilitatea sa. de deșeurile de natură industrială sau menajeră. 2 L. plumb. Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației globului impune cultivarea unor suprafețe din ce în ce mai mari de sol. 223. din punct de vedere calitativ și cantitativ.. pot lua naștere complecși noi. înainte de introducerea cultivării pământului. o degradare din ce în ce mai accentuată a acestuia. Putem spune că.. pășunatului și a altor activități agricole. reflectată în măsurile juridice de prevenire și combatere a poluării solului și de refacere a calității acestuia. Pe măsura epuizării solului. Zeci de țări slab dezvoltate constată că problemele legate de datoria lor extremă se agravează în continuare. Cei care nu-și termină cursa în sol ajung să se depună în mări și oceane. 304 din 29 iunie 1999. țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea chiar și a nevoilor minime ale populației. unde ele se acumulează. cit. 87.

cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente. împreună cu autoritățile publice centrale interesate. potrivit cu nevoile agriculturii. constituie fondul funciar al țării. Terenurile care. 18 din 19 februarie 1991. gospodăririi apelor. orașe și municipii. Legea fondului funciar prevede că. 1998. publicată în M. În vederea protecției calitative a terenurilor se execută lucrări de conservare și ameliorare a solului în care scop. păstrând dreptul de proprietate asupra lor. a cărui protecție se asigură prin măsuri adecvate de gospodărire. se poate face numai cu acordul proprietarului. să determine ca aceste terenuri să fie utilizate exclusiv pentru producția agricolă sau silvică. 195/2005 privind protecția mediului. Protecția juridică a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special. la cerere. terenurile de orice fel. nr. stabilindu-se și contribuția acestora. silviculturii. așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale.În ceea ce privește țara noastră. pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun. republicată (cu modificările anterioare) în M. 3|Page Page 3 . Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecție a mediului și se înaintează autorității publice centrale din domeniul agriculturii care. total sau parțial. art. prin degradare și poluare și-au pierdut. nr. Grupele de terenuri ce intra în aceste perimetre se stabilesc în comun. 65 din O. proiectare și execuție.G. căilor de comunicație . se realizează printr-o serie de reglementări menite să asigure conservarea și ameliorarea solului. se constituie în perimetre de ameliorare.O. capacitatea de producție pentru culturi agricole și silvice. studii și proiecte în corelare cu cele de amenajare a teritoriului. în scopul identificării prejudiciilor aduse solului și subsolului și al stabilirii responsabilității pentru refacerea mediului geologic. propunerile având la bază situațiile înaintate de comune.U. stabilește programele de finanțare. de către autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și al protecției mediului. de către unități specializate. documentațiile tehnicoeconomice și ecologice se elaborează în comun de către părțile interesate. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus. prin stabilirea obligației generale a deținătorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinației lor. modificată și completată. nr. MĂSURI LEGALE DE PROTECȚIE ȘI CONSERVARE DURABILĂ NOASTRĂ . Dacă proprietarul nu este 5 Art. au fost reglementate modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului. 1 din Legea Fondului funciar nr. organizare și amenajare. precum și autorităților competente pentru protecția mediului. indiferent de destinație și de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. conservare. să împiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol. Lucrările respective se execută de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora. stabilește sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia. Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare.O. autoritatea centrală pentru protecția mediului. precum și ordinea de execuție a lucrărilor. să combată poluarea solului cu diferite substanțe chimice. obligațiile ce revin în acest sens operatorilor economici și/sau deținătorilor de terenuri. 1 din 5 ianuarie. 37 din 20 februarie 1991. obligatorii pentru toți deținătorii indiferent de titlu juridic5. În acest sens. organele de cercetare și proiectare de specialitate întocmesc. A SOLULUI ÎN ȚARA În România.

proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate. împăduriri. Terenurile degradate și poluate. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor. potrivit Legii nr. au fost adoptate planuri de acțiune și programe integrate a unor bune practici agricole. pesticidelor. În cazul în care. care va decide. incluse în perimetrul de ameliorare. (3) din Legea nr. prevăzuta de Legea nr. ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare. Autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și protecției mediului.pentru combaterea poluării solurilor cu nitrații proveniți din activități agricole și implementarea Directivei nr. corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare a terenurilor. în mod individual sau asociați. sunt scutite de taxe și impozite către stat. consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință titularului terenului în cauză. în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. sunt obligați să plătească contravaloarea lor. gratuit. se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare. prefectul decide includerea terenului în perimetrul de ameliorare. orașelor și județelor. în cazul în care se constată că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradarea sau poluarea solului. vor să facă din proprie inițiativă inerbări. cu asigurarea unei bănci de date la nivelul țării și al județului și propun măsurile pentru protecția și ameliorarea terenurilor. 18/1991. evaluare. județ sau comună. primăria face propuneri motivate prefecturii. din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și juridice. proprietarul. beneficiază din partea statului. precum și prin contribuția în bani sau în muncă a tuturor celor interesați. iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanța mai mare. cuprinse în perimetru. agricultura este o importantă sursă de agenți poluanți care afectează negativ solul. primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului6. Dacă statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației prevăzute mai sus.de acord. a apei de irigație necorespunzătoare. care. prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informațional. Deținătorii de terenuri degradate. Page 4|Page 6 Art. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole. Cunoscut fiind faptul că. însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. 29/1990 (cu completările ulterioare). 88 alin. Statul sprijină realizarea lucrărilor de producție și ameliorare a solului. Ordinul emis de prefect poate fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ. alături de industrie. se asigură în funcție de specificul lucrărilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin alocații bugetare. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut. pe timpul cât durează ameliorarea lor. o suprafață de teren corespunzătoare. pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. de materialul necesar. apele subterane și de suprafață prin folosirea excesivă a îngrășămintelor. 33/1994. 4 . suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate. împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere. De asemenea. pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. Fondurile necesare pentru cercetarea.

adoptată la Rio în anul 1992. 138 din 27 aprilie 2004. exces de umiditate – sau de activități antropice. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. 2 alin. mai ales cele agricole. degradării terenurilor și secetei prezintă principalii factori antropici considerați responsabili pentru degradarea terenurilor (activități agricole inadecvate. și înlătura acțiunea factorilor de risc asupra fondului funciar. de supraveghere. silvice. Convența Națiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei în țările care au parcurs perioade de secetă severă și/sau deșertificare. alunecări de teren și eroziuni. pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului. inundații. în cadrul structurilor Sistemului Național de Monitoring Integrat al Resurselor de Apă și a Zonelor Protejate. față de inundații. prin ridicarea standardului de viață al populației. acționând simultan în zonele afectate. în special la nivel de Comunitate. sărăturate și nisipoase și protecția împotriva poluării. prin măsuri specifice. Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor. prin acțiune eficientă la toate nivelurile. a fost construit cadrul legal prin care țara noastră se obligă să abordeze sistematic. a fost organizat Sistemul național de monitoring integrat al solului. precum și pentru ameliorarea solurilor acide. nr.O. pentru creșterea productivității terenurilor. supraexploatarea vegetației forestiere. părțile se obligă să aplice strategii integrate pe termen lung. 5|Page Page 5 . iar la nivel local. Pentru protecția terenurilor de orice fel și. cu modificările și completările ulterioare. pentru asigurarea unui nivel corespunzător de umiditatea a solului. evitarea efectelor secetelor și combaterea fenomenului de deșertificare. prin autoritățile județene răspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole. 369 din 28 aprilie 2004. prin ratificarea de către România la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. de gestionare a căilor de comunicație. conducând la condiții de viață îmbunătățite. pentru protecția și conservarea solurilor. deosebit de importante sunt amenajările de îmbunătățiri funciare. despăduriri. cauzate de fenomene naturale – secetă. problemele legate de prevenirea și combaterea degradării solurilor. a climei și a bunăstării oamenilor este deșertificarea. hidroenergetice. în 7 Art. executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. În România. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. ale personajelor juridice sau fizice interesate. care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor. degradarea solului. cu multiple și complexe implicații asupra producției agricole. mai ales în zonele aflate sub risc de această natură. de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați și a fost aprobat Codul de bune practici agricole. care au rolul de a preveni. Autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. conform nevoilor autorităților publice locale. Un alt fenomen care afectează terenurile. publicată în M.În acest scop. reabilitării și conservării pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apă. activități industriale etc. în special a celor agricole. seceta și deșertificarea se asociază cu specificul climatic complex. Pentru atingerea acestui obiectiv. sprijinite de cooperare internațională și parteneriat în cadrul unui sistem integrat. În domeniul combaterii acestui fenomen. pentru a contribui la realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate. Realizarea amenăjărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale. precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive7. ținând seama de cerințele de protecție a mediului. Proiectarea.) și. Strategia națională și programul de acțiune privind combaterea deșertificării.

în așa fel încât să nu se stânjenească execuția lucrărilor agricole. stabilește obligația titularilor obiectivelor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție (cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime – cărbune. canalizare. 6|Page Page 6 . despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și de a acționa pentru refacerea acestuia. nu mai pot beneficia de scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri. 18/1991 și regula după care. (1) din Legea fondului funciar. după caz. pe cât e posibil. putând fi date. „bogățiile de interes public ale subsolului” fac obiectul exclusiv al proprietății publice. stabilit prin diferite acte normative. deșertificare și secetă.a. lacurile terapeutice și acumulările de nămol. zăcăminte de ape minerale. financiare. Persoanele fizice și juridice care prospectează sau exploatează asemenea resurse au obligația de a cere și a obțione acordul și/sau autorizația integrată de mediu și de a respecta prevederile acestora. cât și privat. PROTECȚIA SUBSOLULUI . aducându-le la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional. tehnice etc. 102. alin. căi ferate – a digurilor. Garantarea aplicării tuturor măsurilor organizatorice. prin utilizarea unor indicatori specifici. ceea ce implică și respectarea normelor de protecție și conservare a mediului. Tot în vederea protecției cantitative a terenurilor agricole se stabilește în art. canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu. 136 alin. În cazul în care nu-și respectă această obligație. fiind pasibili. ș.șosele. sondele abandonate și altele asemenea). se vor grupa și amplasa de-a lungul și îm imediata apropiere a căilor de comunicații . Statul are obligația să asigure exploatarea bogățiilor de interes public ale subsolului în concordanță cu interesul național. potrivit legii. în condițiile prevăzute de lege și de aplicarea unor sancțiuni contravenționale. (1) din Legea nr.acest context. liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice. cu modificările și completările ulterioare.ca parte componentă a protecției mediului – se realizează. (3) din Constituție. fiind o problemă atât de interes public. caolin. contravențională sau penală. prin stabilirea unor obligații legale pentru orice deținător de teren. 100 alin. produse petroliere. gaze. art. mai ales. de a anunța autoritățile pentru protecția mediului sau alte autorități competente. prin norme care prevăd răspunderea civilă. precum și alte bunuri și resurse naturale ale subsolului. conservării și folosirii întregului fond funciar al țării este asigurată. cuprinse în actele normative adoptate în vederea protejării. pe planul dreptului. concesionarea ori încheierea regiilor autonome și insituțiilor publice ori date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. ale zonei economice și ale platoului continental. conductele de transport pentru alimentare cu apă. o folosință agricolă. În conformitate cu art. precum și alte instalații similare. Intră sub incidența regimului de protecție. argilă. să ia măsurile necesare de amenajare și nivelare. În ceea ce privește protecția cantitativă a terenurilor. de a monitoriza zona. resursele naturale ale subsolului. protecția juridică cantitativă și calitativă a solului . de a reface terenurile afectate. dându-le. în administrarea. în condițiile prevăzute de legi organice. Din reglementările legale prezentate. conform prevederilor și în termenele conținute în acordul și/sau autorizația integrată de mediu. îndeosebi a celor agricole. necesitatea creării și gestionării unei baze de date unitare și a monitorizării zonelor afectate de degradare. rezultă că.

fiind supuse regimului juridic prevăzut de lege. explorează și exploatează resursele naturale. Ca bunuri naturale ale subsolului. pietriș. a posibilităților exploatării viitoare. stufului. proiectarea. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8 și 19. protecția. prin modul de executare a operațiunilor petroliere. neasigurarea la amplasarea. a obligației de a remedia zonele în care solul. dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții. 18/1991.a. moloz. peșteri. a zăcământului ori a normelor privind protecția mediului de către titularul acordului petrolier. cu modificările și completările ulterioare. (1) pct. retragerea dreptului de administrare sau concesionare. mineralogic. precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. următoarele fapte: nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. modificată și completată. înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de autoritățile agricole. tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană. neluarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. cu excepția celor expres prevăzute de lege. potrivit legii penale să constituie infracțiuni. cu 8 9 Art. resturi menajere. sonde abandonate și altele asemenea. 111 lit. poluarea accidentală din cauza nesupravegherii executării lucrărilor noi. cu modificările și completările ulterioare. Art.Explorarea. funcționării instalațiilor. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ȘI AMELIORĂRII SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI . structural și stratigrafic. atrage după sine. 96 alin. Periclitarea. în condițiile legii. fără avizele și aprobările legale. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere. echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare. nisip. Operațiunile petroliere se pot desfășura numai în cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea măsurilor stabilite în acordurile petroliere pentru protecția solului și a subsolului. gunoaie și alte asemenea. bunurile patrimoniale geologic sunt proprietate publică. Aceste bunuri cuprind obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic. d). degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș. cât și la schimbarea destinației terenurilor. a condițiilor prevăzute în acordul și în autorizația integrată de mediu. formațiuni geologie. depozite fosiliere. 7|Page Page 7 . reziduuri. animală sau vegetală: arderea miriștilor. feroviare și de navigație. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. (2). neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele fizice și juridice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel8. 195/2005 privind protecția mediului. încât. ca de exemplu. subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate9 ș. următoarele fapte. e). mineralogice și altele asemenea. cu respectarea strictă a cerințelor de protecție a mediului. menționate în prevederile acordului și/sau autorizației integrate de mediu. g) și h) din Legea nr. fiind supuse regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic. caolin. argilă. nerespectarea de către persoanele fizice și juridice care prospectează. amplasarea obiectivelor de orice fel. folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. 195/2005 cu privire la protecția mediului. dezvoltarea și exploatarea petrolului se realizează conform legii. poluarea prin evacuarea. construcții metalice. pe terenurile situate în extravilan. prefabricate. PENALĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI Constituie contravenții la normele privind evidența . construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel. alin. sunt considerate infracțiuni. pct. petrografic.

în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri sau substanțe periculoase. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. pe baza reglementărilor în domeniu. precum şi pentru alte asemenea păduri. să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional. continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației integrate de mediu. feroviare şi de navigaţie. să nu ardă miriştile. cu procese de alunecare şi eroziune. cu orice titlu. ai vegetaţei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor. Deţinătorii de terenuri. Sistemul sancțiunilor contravenționale și penale prevăzute de O. 8|Page Page 8 . modificată și completată.să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier. 1 și 6 și alin. au următoarele obligaţii: să prevină. fiind interzisă reducerea acestora. precum și cu celelalte reglementări cu caracter special care vizează. b.să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie.a. în domeniul protecției și ameliorării solului se completează corespunzător cu sancțiunile prevăzute de Legea fondului funciar nr.G. acest domeniu. e. respectiv de completare a regenerărilor naturale. 1 și 2.U. nerespectarea interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecție a plantelor sau îngrășămintelor chimice10 ș.să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate. 195/2005 privind protecția mediului. proiectarea. nr. 18/1991. în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor.G. în apă. în condiţiile prevăzute de lege.știință.să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi. a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier. inclusiv a jnepenisurilor. tufişurilor şi pajiştilor existente. f. la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere. stuful. (2) pct.să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului. d. nr.U. într-o formă sau alta. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren. alin. c. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel. (1) pct. 98 alin.să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului. pe grohotisuri. fără a avea un titlu juridic. au următoarele obligaţii: a. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu. fără a avea un titlu juridic. să asigure la amplasarea. situate pe terenuri cu pante foarte mari. deteriorarea calităţii mediului geologic. 1 din O. 195/2005. să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu. stancarii. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. 10 Art. (3) pct. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren. stabilite conform legii.

Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. h. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.complex dinamic de comunităţi de plante. reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate. Protejarea mediului. gospodărirea şi valorificarea lor deficitară. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. în funcţie de capacitatea de refacere a acestora. În contextul celor prezentate mai sus. În consecinţă. potrivit prevederilor legale în domeniu. flora. supraexploatarea resurselor. ecosistem .dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. cauzate. cinegetic. i.să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.să asigure exploatarea raţională. apa.să exploateze pajistile. în principal. organizarea şi amenajarea pajiştilor. în limitele bonităţii. animale şi microorganisme şi mediul abiotic.să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa. se impune înţelegerea semnificaţiilor următoarelor expresii: deteriorarea mediului . atmosferei şi solului.g. cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită. respectiv a solului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice. de poluarea apei. râurile poluate infecteazã suprafeţele inundate sau irigate. care asigură menţinerea structurii. echilibru ecologic . dezvoltare durabila . afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii.să protejeze patrimoniul forestier. recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane. solul. care interactioneaza într-o unitate funcţională. Apele de infiltraţie impregneazã solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime.ansamblul stărilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. j. parcurile şi rezervaţiile. l. k. precum şi biosfera. în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice.alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului. Solul este locul de întalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc în sol. fauna. monumentele.să exploateze resursele pădurii. ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. 9|Page Page 9 . piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate. fondul cinegetic şi piscicol. conservarea funcţiilor igienico-sanitare. funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele.

• Rãspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului. constituie mediul de viaţã al plantelor. * ~ 0. 10 | P a g e Page 10 Exemplu : " Gândacii necrofagi îngroapã resturile animale şi astfel aprovizioneazã solul cu materii prime. carbonaţi. Solul reprezintã stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinata. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţã este cel mai fertil." . structura şi Influenţeazã calitatea surselor de apã subteranã şi de suprafaţã. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri. la tropice roca este rapid descompusã şi astfel poate forma o bazã cu grosimea de chiar şi 50 de metri.aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol. * ~ 9% flora şi fauna caracteristicile pãmântului. Un kilogram de sol conţine: * ~ 0. De la mucul de ţigarã sau biletul de tramvai pânã la automobilul abandonat. • Se aflã în strânsã legaturã cu clima unei regiuni prin configuraţia. • Este un factor important în dezvoltarea socio-economicã a aşezãrilor umane . Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi. * ~ 0. micã. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci. Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape. Datoritã caldurii şi ploilor abundente. acesta fiind cel mai afectat de eroziune. Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus. În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru.18 kg apã (substanţe dizolvate). feldspat. Degradarea solului reprezintã îndepartarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia.78 kg de substanţe minerale. oxizi de fier). nisip( cuarţ. toate sunt poluãri directe ale solului. la picãtura de ulei scursã din tractorul ce ară. Indiferent de adâncime. argilã cu nisip fin). * ~ 10% rãdãcini din plante.04 kg aer. Importanţa ecologicã a solului rezultã din faptul cã: • natura lui. Substanţele minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatrã. * ~ 99 % pãmânt mãcinat ( humã.

Procesul de degradare este rezultatul a douã fenomene principale: # creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii. Brazilia adâncimea albiei trãdeazã. După proveniență: • Reziduurile industriale . precum şi a cererii de lemn de foc. datoritã vântului. Eroziunea solului are loc datoritã acţiunii vântului şi a apei. # despãdurirea. 11 | P a g e Page 11 . nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie.rezultatul activitãţii zilnice a omului în locuinţe. datoritã creşterii continue a suprafeţei arabile. Exemplu : . locuri publice şi pieţe alimentare." Gândacii afâneazã solul şi astfel îl alimenteazã cu oxigen. un strat mai înalt de 150 de metri de pãmânt este purtat de vânturi. reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului. pantele s-au format din malul spãlat de pe vârfurile stâncoase. Exemplu : " În Arizona vântul şi ploaia au sãpat cavitãţi adânci." " În Kenya eroziunea solului este agravatã de defrişãri. Ca rezultat al acestui fenomen. Amplasarea este uneori atât de neraţionalã încat produce accidente dezastruoase. satele şi drumurile. iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti. • Reziduuri menajere . În ultima erã glacialã. Chiar şi astãzi. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţãrile în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat. nici de posibilitãţi de regenerare a naturii.materii prime. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. Dacã arborii pãdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi." Sursa principalã de poluare a solului o constituie reziduurile. O picãturã de ploaie cãzutã pe sol poate împrãştia pãmântul în toate direcţiile." " În Mato Grosso. solul din America de Nord şi Asia a fost distrus. de construcţii( mobilã). cârtiţele scurmã pãmântul şi îl aerisesc. pentru cã datoritã defrişãrilor."cum s-a întamplat cu alunecãrile de steril din Anglia care au îngropat case şi oameni. fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. a îngrãşãmintelor sintetice. industria cauciucului. ploile vor spãla stratul superior de pãmânt aflat de-a lungul vãilor şi astfel vor fi inundate pãşunile. Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorãtor. La tropice solul este deplasat de ploi asemãnãtoare potopului. solul este împins spre vãi. deoarece într-o singurã orã vântul poate deplasa o cantitate de pãmânt ce ar putea fi mişcatã de apã numai în câţiva ani." Haldele de reziduuri industriale blocheazã mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile. pentru industria celulozei. Mai multe milioane de tone de pãmânt au fost deplasate de vânturi." În cazul unor asemenea volume. apa se poate deplasa fãrã obstacole. reziduurile chimice. în caz de ploi abundente.

dar în incinta campingurilor. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive ( extracţia chimicã. spãlare. rezultã simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cãror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren. blocare hidraulicã). Turismul este o cãutare de locuri frumoase şi curate. care duc la degradarea solului prin eroziune. pompare. medicinã. nu are putere de dispersare. oxidarea. bioxid de sulf şi arsen. agriculturã.• Reziduuri agrozootehnice -substanţe organice putrescibile. Straturile superficiale. flotaţie. fie prin izolare(etanşare. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu. reducerea. • Reziduuri radioactive . iar un strat arabil de 20 cm se formeazã în 7000 ani. sulfat de calciu.diverşi izotopi radioactivi utilizaţi în industrie. etc. substanţe chimice. declorurarea şi precipitarea). Cd. chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energicã acţiune de distrugere a germenilor patogeni. desorbţia termicã şi vitrificarea). un prilej de reconfortare fizicã şi psihicã în mijlocul naturii. prin excavare. spre deosebire de atmosferã şi ape. pentru depoluarea solului se disting: Metode fizice : -bazate pe imobilizarea fizicã a poluanţilor în mediul contaminat. Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrãutãţindu-le calitatea. Din alte procese chimice rezultã deşeuri masive de var. 12 | P a g e Page 12 Metode termice : -distrug. . se produc abateri de la igienã şi educaţie. cercetare ştiinţificã. ca şi în afara acestora. extrag sau imobilizeazã poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea. erbicide. injecţie cu aer sub presiune. Orice suprafaţã compromisã trebuie sã ne reaminteascã faptul cã pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturalã sunt necesari 300-1000 ani de desfaãşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice. polueazã atmosfera prin vaporizare şi prezintã un potentţial risc de explozie şi incendiu. La nivelul solului. Solul. fungicide. oxid de fier. Microorganismele furnizeazã plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. Metode chimice : -se aplicã pentru separarea. care riscã sã fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. Zn. bazate prin extracţia fizicã a poluanţilor din mediul contaminat. care pãtrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilarã a apei poluate. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. Pb). care ocupã zeci de hectare de teren. Dacã solul este supus agresiunii unui poluant. Rãspândirea petrolului pe sol în zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a cãrei extindere contribuie mult apele pluviale. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. Însã şi contaminarea unui acvifer cu o substanţã toxicã. biostimulatori. Dupã principiile tehnice generale. De la o fabricã de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate. insecticide. hidrocarburile sufocã vegetaţia. stabilizare. Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. zootehnie.

Rusia şi Statele Unite ale Americii. Focile au fost alungate în mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de pãsãri. În câteva ţãri au fost introduse legi în scopul limitãrii creşterii caprelor.concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi." "În lipsa gardurilor vii.Metode biologice: -constã în biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul. în special în regiunile în care sunt ţinute pe pãşuni mici. Privim solul ca pe un "cadou al naturii". Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului. biodegradarea în vrac. biodegradarea în situ. Formarea stepelor infertile din zona Mãrii Mediterane.concentraţia de poluant având rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi." Acolo unde natura a rãmas neatinsã. 2. metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor. Caprele pot produce pagube însemnate în regiunile deluroase. biosparging-ul). solul va ajunge în pericol.5% pe an. Exemple: " În preeria nord-americanã agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune. Acest fenomen poartã numele de eroziune a solului. ci va fi absorbitã de pãmânt. India. Prag de intervenţie. pentru a proteja vegetaţia. Cea mai sigurã protecţie împotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact. mare parte a solului este protejatã de plante." Fiecare locuitor din oraşele europene "produce" cam 1 kg de gunoi pe zi. Prag de alertã. Menţinerea curãţeniei urbane este o sarcinã pe cât de elementarã pe atât de dificilã de rezolvat. bioventring-ul. pãsãrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi. deşi aceasta valoare inestimabilã dispare cu o vitezã alarmantã. Ordinul 756/1997 introduce noţiunile: 1. Prin înfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului. Anual în toatã lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol. Astfel mai multe mii de kilometri pãtrati de sol devine infertil. gestul spontan de rãspândire a gunoiului.U. astfel apa nu se va scurge. în mare mãsurã din cauza unei mentalitãţi destul de neglijente. în special în Africa. iar când pãmântul va fi cultivat. Şi animalele pot eroda solul deplasând solul fãrã intenţie şi astfel îşi ameninţa propriul habitat. iar focile se rostogoleau în mâl şi astfel au distrus stratul superior al solului. cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2. pe Insulele Farne trãia o poţie de foci şi una de alce (Alca torda). îngrãdite.A. în urma ploilor abundente au loc frecvent alunecãri de teren. In S. 13 | P a g e Page Sunt propuse valori de referinţã pentru elemente chimice în sol : 13 . Acest lucru produce conflicte sociale şi obligã oamenii sã defrişeze suprafeţe tot mai întinse de pãduri neatinse. În trecut. Exemplu : " În Nepal pãmânturile terasate au stopat eroziunea solului de cãtre apã. China. poate fi explicatã în special prin creşterea caprelor într-o proporţie mult mai mare decât posibilitãţile zonei.

. . În acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare în problema salubritãţii urbane sau tehnologice în cazul reziduurilor industriale. Consecinţele schimbãrilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie. Pentru relizarea protecţiei juridice se impun : * creşterea cointeresãrii economice a producãtorilor agricoli. * protejarea cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioarã.compuşi anorganici. 2. fie cã e vorba despre gunoiul dispersat în mare sau despre gazele emise în atmosferã. decât ne putem imagina noi astãzi. hidrocarburi din petrol. . * calificarea şi justificarea preluãrii de cãtre stat a unor terenuri agricole. caz în care datoritã topirii maselor polare de gheaţã pot determina inundaţii severe. economisând totodatã mijloace importante. 14 | P a g e Page 14 . se poate practic înlãtura.pesticide organoclorurate şi triazinice. * perfecţionarea sistemului de sancţiuni. Sistematizarea şi coordonarea adecvatã a unor acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave. . realizându-se astfel şi protecţia calitãţii apelor. 3. Şi cea mai micã creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave. În combaterea poluãrii este important aspectul organizatoric. Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricolã este orientatã în trei direcţii : 1.compuşi organici organoclorurati.hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. Un exemplu îl prezintã poluarea din exploatãrile petroliere care prin dispozitive simple şi mãsuri locale consecvent aplicate. Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolã. * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative. Ar trebui sã înţelegem cã tot ce "aruncãm" nu dispare pur şi simplu. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia. Obligativitatea explorãrii terenurilor agricole.

Ecosistem este o noțiune introdusă în 1935 de botanistul Arthur Tansley în domeniul ecologiei. Un ecosistem nu are granițe definite. consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element poate să lipsească în unele ecosisteme). Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei vii format din populații legate teritorial. astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deșertul Sahara). ce proces acvatic poate avea repercursiuni asupra ecosistemului terestru și nu . iazuri).ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri. vântul. Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi. savanele. Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic.  Ecosisteme terestre. clima. și pe studiul interacțiunii acestor populații. ecosistemele sunt în general clasificate în:  Ecosisteme acvatice. Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa. Exemple de ecosisteme terestre sunt: numai? pădurile. Ecosistem terestru este un ecosistem. Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază: producenții. . umiditatea) și relațiile dintre ei. câmpiile. Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: . de la mări până la iazuri mici. deșerturile. energia solară. pentru a desemna o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. sau dimensiuni foarte mici (un iaz).a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru. stepele. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele biocenozei.ECOSISTEMUL ȘI PERICOLELE LA CARE E SUPUS ACESTA .ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări). După locul în care se găsesc. 15 | P a g e Page 15 Și totuși.

Harta seismicitatii din Romania pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri). Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari. ci si pentru alte tari din Europa".Romania are perspectiva independentei energetice totale. au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine marine.8 cat se estimeaza pentru 2012. Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea. dar vor starni cu siguranta reactii din partea societatii civile. Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. din 2015.exact asa cum a fost ea redactata. Este o nava care se poate compara cu ceea ce ati vazut in Star Trek". "Exploatarea va incepe dupa ce vor fi incheiate toate prospectiunile si. Prezentam azi cea de-a doua parte a acestei scrisori. poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care. Romania poate fi independenta deplin din punct de vedere energetic". a fost primită scrisoarea lui Victor Mocanu. 11. o data la 50 sau 100 de ani.In general. seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. pentru tinerea navei pe timp de furtuna. aceste zone seismice de suprafata se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. Ca răspuns la cele declarate de Președintele Traian Băsescu. Pentru Romania sunt două vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta. Acestea se activeaza periodic. care ar putea avea 7. fara nici un comentariu. El a aratat ca exploatarea zacamantului de gaze va incepe "undeva in 20152017". probabil. 2016. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea. s-a reactivat falia tectonica Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria). deocamdata. Consecvent principiilor sale de a lasa specialistii sa vorbeasca pe seama unor subiecte controversate din domeniul energetic. declansati de om. nici o reactie din partea autoritatilor. cealalta foarte proasta. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate. Basescu a mai afirmat ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploatarea zacamantului din Marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii. poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. Conform datelor seismologilor romani. altele decât cel din Vrancea. Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi. Energy-Center prezinta in exclusivitate scrisoarea unui profesor universitar si colonel in rezerva pe marginea exploatarii gazelor neconventionale si a efectelor acestora.2 si 14. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. adica mai mult decât cel din 1977. Romania a consumat 14. de peste 100 de kilometri. a spus Basescu. avem practic inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea 16 | P a g e Page 16 . In acest moment. In 2011. ci al echipamentelor pentru forare. În plus. care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea. intre 14. iar de la acel moment Romania va putea fi independenta energetic. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. Insa.6 grade Richter. In cazul acestora. 2017. a declarat Traian Basescu. exista o multime de alte focare de suprafata. Intrebat despre vizita pe nava s-a declarat impresionat: "Nu atat din punct de vedere al echipamentelor de navigatie.4 miliarde productie interna si import 3 miliarde. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie rosie groasa – s-a reactivat. din Banat pana în Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. Dezvaluirile socante ale acestui specialist nu au starnit .2 miliarde metri cubi gaze. vor indica o cantitate similara.

de pilda. 17 | P a g e Page 17 . asa cum s-a intamplat in Haiti. Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa. în acest moment se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru. a adăugat profesorul Victor Mocanu. geologi. dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale. urmat de replici puternice. petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintrarile de acest gen. (cercetatori. a fost cutremur de peste 8 grade. dar nu produc victime si pagube atat de mari. care se prelungeste sub Marea Neagră. ne-a spus Victor Mocanu. Asta pentru ca ei îsi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate. de pilda. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si din strainatate. profesori universitari. Daca priviti cu atentie directia faliei. inclusiv Academia Romana sa-si spuna punctul de vedere pentru a se lua o decizie corecta. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti”. dar lasa in urma distrugeri uriase.“Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7. interzisa în mai multe tari europene si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda. Din pacate.Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n. cum a fost cazul recent din Chile. veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra. unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist.r. ingineri geofizicieni. “Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem într-o zona seismica.6 grade Richter în zona Vrancea.). falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase”. In Chile. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti.