P. 1
solul si subsolul

solul si subsolul

|Views: 759|Likes:
Published by carmen_done

More info:

Published by: carmen_done on May 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2014

pdf

text

original

PROTECŢIA SOLULUI , SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE

Art. 66 (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA SOLULUI. Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viață intensă și în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf, etc). Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin proprietățile lor de a întreține și dezvolta viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă. Pământul este principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere și are caracterul de fixitate; odată distrus, el nu se va mai putea reface așa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui. Nu este vorba numai de epuizarea conținutului său de substanțe nutritive care poate fi compensat prin fertilizanți și nici de lipsa sau excesul de apă, ci de întinderea limitată a solului în calitatea sa de suport permanent pentru culturile vegetale. Dezafectarea în mari proporții a terenurilor agricole și silvice pentru construcții, industrie, mine, depozitarea deșeurilor, căi de comunicații, etc., împreună cu procesele de eroziune reduc posibilitățile de folosire a solului, pentru dezvoltarea producției agricole și silvice. Datele experimentale atestă că petru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este nevoie de 300-1000 de ani, iar geneza unui strat gros de 20 cm durează 2000-7000 de ani. În schimb, denaturarea lui sub influența eroziunii sau a diverșilor factori nocivi poate avea loc foarte repede, timp de câțiva ani când este slab gospodărit sau foarte încet, când este bine întreținut1. Degradarea și epuizarea solurilor prin eroziune și poluare are consecințe multiple asupra producției agricole, a prețurilor și a productivității muncii.
Page 1|Page

1

A. Pop, op. cit., p. 20; I. Avram, D. Șerbănescu, op. cit., p. 30;

1

107 din 12 iunie 20013. chimică. înainte de introducerea cultivării pământului. Poluarea și protecția mediului înconjurător. 4 C. pot lua naștere complecși noi. o degradare din ce în ce mai accentuată a acestuia. 2 L. În afară de poluarea naturală. care afectează negativ fertilitatea sa. Institutul Worldwatch (SUA). 179.O. Poluanții care se acumulează în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic vital al acestuia. protecția solului și a sobsolului constituie obiect de preocupare majoră. 304 din 29 iunie 1999. Ed. Commoner. Omul a devenit astfel un important factor geologic care accelerează scurgerea solurilor fertile în oceane. pășunatului și a altor activități agricole. ceea ce antrenează. 223. Pentru toate aceste motive și încă multe altele. din punct de vedere calitativ și cantitativ. unde se pot dovedi dăunători2. Ed. plumb. Răuță. de poluarea fizică și chimică. de deșeurile de natură industrială sau menajeră. în vecinătatea imediată a unităților miniere și în locurile de depozitare a minereurilor radioactive. Zeci de țări slab dezvoltate constată că problemele legate de datoria lor extremă se agravează în continuare.). p. nichel. publicată în M. op. țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea chiar și a nevoilor minime ale populației. p. Pe măsura epuizării solului. Poluarea solului este cauzată de pulberile și gazele nocive din aer. 3 Legea nr. poluarea solului este rezultatul oricărei acțiuni care produce dereglarea funcționării normale a solului. S. Aheldon Judson estima că volumul sedimentelor transportate de râuri în ocean a crescut de la 9 miliarde tone pe an. fie prin cheltuielile necesare menținerii capacității bioproductive la parametrii cantitativi și calitativi anterior manifestării poluării4. este posibil ca unii complecși metal-organici care sunt inofensivi pentru culturi. poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici. Probleme globale ale omenirii. București 1979. cit. Cei care nu-și termină cursa în sol ajung să se depună în mări și oceane. dar mai ales de pesticidele și îngrășămintele chimice folosite în agricultură. industrializarea masivă a dus la pătrunderea în atmosferă a unor cantități tot mai mari de metale toxice. Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației globului impune cultivarea unor suprafețe din ce în ce mai mari de sol. și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă. Indicele sintetic al efectului rezultat al poluării solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativă și/sau calitativă a producției vegetale. etc. ca mediu de viață. Putem spune că. nenaturali formați din aceste metale și compuși organici din sol. 2|Page Page 2 . Pe de altă parte. Ecologia solului este foarte vulnerabilă la efectele toxice ale unor asemenea metale (mercur. Cârstea. Potrivit art. din cauza dependenței cronice de importul de alimente. p. unde ele se acumulează. 2 din Legea nr. biologică a solului. căci ele pot inhiba creșterea plantelor și a bacteriilor folositoare din pământ. Științifică și Enciclopedică. respectiv capacitatea sa bioproductivă. cifre care azi sunt și mai alarmante. unde au început să se acumuleze pesticide persistente și alte impurități organice de sinteză. prin eroziune. ploaia și zăpada aduc metale pe sol. cadmiu. deci o scădere considerabilă a producției agricole. Brown. La aceasta mai poate contribui și depozitarea în sol a deșeurilor nucleare care emit radiații timp îndelungat și care scot din circuit numeroase terenuri. În același timp. B. să ajungă prin intermediul hranei în organismul uman. Tehnică București. reflectată în măsurile juridice de prevenire și combatere a poluării solului și de refacere a calității acestuia. în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om. Din aer. 87. nr. Mai mult.. se constată și poluarea radioactivă a solului. din apele reziduale. dar care pot fi amenajate prin împăduriri”. 107/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr.. la 24 miliarde de tone. la rândul său. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate.Încă din anul 1968. dereglare manifestată prin degradarea fizică. sunt considerate terenuri degradate „terenurile care. 1988.

MĂSURI LEGALE DE PROTECȚIE ȘI CONSERVARE DURABILĂ NOASTRĂ .O. căilor de comunicație . 195/2005 privind protecția mediului. împreună cu autoritățile publice centrale interesate. se poate face numai cu acordul proprietarului. de către unități specializate. se realizează printr-o serie de reglementări menite să asigure conservarea și ameliorarea solului. pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun. în scopul identificării prejudiciilor aduse solului și subsolului și al stabilirii responsabilității pentru refacerea mediului geologic. În acest sens. silviculturii. Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare. 3|Page Page 3 . să combată poluarea solului cu diferite substanțe chimice. În vederea protecției calitative a terenurilor se execută lucrări de conservare și ameliorare a solului în care scop. cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente. publicată în M. terenurile de orice fel. așezărilor omenești sau altor obiective economice și sociale. gospodăririi apelor. A SOLULUI ÎN ȚARA În România. păstrând dreptul de proprietate asupra lor. au fost reglementate modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului. republicată (cu modificările anterioare) în M. stabilește programele de finanțare. Lucrările respective se execută de către deținătorii terenurilor sau prin grija acestora. Terenurile care. obligatorii pentru toți deținătorii indiferent de titlu juridic5. modificată și completată. la cerere. stabilește sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia. se constituie în perimetre de ameliorare. prin stabilirea obligației generale a deținătorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinației lor. să determine ca aceste terenuri să fie utilizate exclusiv pentru producția agricolă sau silvică. 1998. Dacă proprietarul nu este 5 Art. propunerile având la bază situațiile înaintate de comune. Protecția juridică a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special.U. documentațiile tehnicoeconomice și ecologice se elaborează în comun de către părțile interesate. 65 din O. capacitatea de producție pentru culturi agricole și silvice. 18 din 19 februarie 1991. a cărui protecție se asigură prin măsuri adecvate de gospodărire. potrivit cu nevoile agriculturii. proiectare și execuție. precum și autorităților competente pentru protecția mediului. 1 din Legea Fondului funciar nr. art. Legea fondului funciar prevede că. autoritatea centrală pentru protecția mediului. studii și proiecte în corelare cu cele de amenajare a teritoriului. precum și ordinea de execuție a lucrărilor. de către autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și al protecției mediului. obligațiile ce revin în acest sens operatorilor economici și/sau deținătorilor de terenuri. prin degradare și poluare și-au pierdut. total sau parțial. organele de cercetare și proiectare de specialitate întocmesc.O.G.În ceea ce privește țara noastră. conservare. organizare și amenajare. constituie fondul funciar al țării. Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată mai sus. indiferent de destinație și de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. stabilindu-se și contribuția acestora. Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecție a mediului și se înaintează autorității publice centrale din domeniul agriculturii care. nr. Grupele de terenuri ce intra în aceste perimetre se stabilesc în comun. 37 din 20 februarie 1991. nr. 1 din 5 ianuarie. să împiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol. orașe și municipii. nr.

29/1990 (cu completările ulterioare). Dacă statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației prevăzute mai sus. incluse în perimetrul de ameliorare. vor să facă din proprie inițiativă inerbări. apele subterane și de suprafață prin folosirea excesivă a îngrășămintelor. potrivit Legii nr. primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere și ameliorare a solului6. 18/1991. din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și juridice.de acord. cu asigurarea unei bănci de date la nivelul țării și al județului și propun măsurile pentru protecția și ameliorarea terenurilor. orașelor și județelor. Ordinul emis de prefect poate fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ. județ sau comună. pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare. în cazul în care se constată că anumite suprafețe au fost scoase din producția agricolă sau silvică prin degradarea sau poluarea solului. 91/676/EEC privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole. primăria face propuneri motivate prefecturii. prognoză și avertizare cu privire la starea calității solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informațional. iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanța mai mare.pentru combaterea poluării solurilor cu nitrații proveniți din activități agricole și implementarea Directivei nr. o suprafață de teren corespunzătoare. prefectul decide includerea terenului în perimetrul de ameliorare. Cunoscut fiind faptul că. a apei de irigație necorespunzătoare. Fondurile necesare pentru cercetarea. împăduriri. au fost adoptate planuri de acțiune și programe integrate a unor bune practici agricole. (3) din Legea nr. Statul sprijină realizarea lucrărilor de producție și ameliorare a solului. chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare. De asemenea. alături de industrie. ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare. 4 . cuprinse în perimetru. Deținătorii de terenuri degradate. se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. corectare a reacției solului sau alte lucrări de ameliorare a terenurilor. împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau măsuri pentru dezvoltarea sistemului național de supraveghere. precum și prin contribuția în bani sau în muncă a tuturor celor interesați. În cazul în care. de materialul necesar. sunt scutite de taxe și impozite către stat. pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor. proprietarul. pe timpul cât durează ameliorarea lor. Page 4|Page 6 Art. în scopul menținerii și creșterii capacității de producție. sunt obligați să plătească contravaloarea lor. suportând parțial sau total cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate. prevăzuta de Legea nr. pesticidelor. în mod individual sau asociați. agricultura este o importantă sursă de agenți poluanți care afectează negativ solul. consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință titularului terenului în cauză. 33/1994. beneficiază din partea statului. care va decide. care. gratuit. se asigură în funcție de specificul lucrărilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin alocații bugetare. evaluare. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au întrebuințat în vederea scopului pentru care le-au cerut. proiectarea și executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate și poluate. însușite de organele agricole de specialitate județene și aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. 88 alin. Autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii și protecției mediului. Terenurile degradate și poluate.

în special a celor agricole. precum și la introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive7. prin măsuri specifice. Pentru atingerea acestui obiectiv. pentru asigurarea unui nivel corespunzător de umiditatea a solului. mai ales în zonele aflate sub risc de această natură. Proiectarea. În România. precum și pentru ameliorarea solurilor acide. silvice. care să permită sau să stimuleze creșterea plantelor. problemele legate de prevenirea și combaterea degradării solurilor. Autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii. În domeniul combaterii acestui fenomen. alunecări de teren și eroziuni. cu multiple și complexe implicații asupra producției agricole. Pentru protecția terenurilor de orice fel și. evitarea efectelor secetelor și combaterea fenomenului de deșertificare. nr. pentru creșterea productivității terenurilor. ținând seama de cerințele de protecție a mediului. 138 din 27 aprilie 2004. sărăturate și nisipoase și protecția împotriva poluării. despăduriri. de supraveghere. 369 din 28 aprilie 2004. mai ales cele agricole. Strategia națională și programul de acțiune privind combaterea deșertificării. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. deosebit de importante sunt amenajările de îmbunătățiri funciare. activități industriale etc. iar la nivel local. ale personajelor juridice sau fizice interesate. prin ridicarea standardului de viață al populației. cu modificările și completările ulterioare. reabilitării și conservării pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apă. în cadrul structurilor Sistemului Național de Monitoring Integrat al Resurselor de Apă și a Zonelor Protejate.) și. exces de umiditate – sau de activități antropice. în special la nivel de Comunitate. conducând la condiții de viață îmbunătățite. pentru a contribui la realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate. inundații. Convența Națiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei în țările care au parcurs perioade de secetă severă și/sau deșertificare. sprijinite de cooperare internațională și parteneriat în cadrul unui sistem integrat. degradării terenurilor și secetei prezintă principalii factori antropici considerați responsabili pentru degradarea terenurilor (activități agricole inadecvate.O. supraexploatarea vegetației forestiere. adoptată la Rio în anul 1992. seceta și deșertificarea se asociază cu specificul climatic complex. 2 alin. care au rolul de a preveni. hidroenergetice. pe baza programelor zonale și locale de amenajare a teritoriului. a fost organizat Sistemul național de monitoring integrat al solului. Un alt fenomen care afectează terenurile. conform nevoilor autorităților publice locale. a fost construit cadrul legal prin care țara noastră se obligă să abordeze sistematic. pentru protecția și conservarea solurilor. degradarea solului. prin acțiune eficientă la toate nivelurile. părțile se obligă să aplice strategii integrate pe termen lung. și înlătura acțiunea factorilor de risc asupra fondului funciar. (1) din Legea îmbunătățirilor funciare nr.În acest scop. în 7 Art. a climei și a bunăstării oamenilor este deșertificarea. cauzate de fenomene naturale – secetă. Realizarea amenăjărilor de îmbunătățiri funciare la nivel național are loc pe baza programelor și strategiei sectoriale. de gestionare a căilor de comunicație. Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacității de producție a terenurilor și a plantelor. de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați și a fost aprobat Codul de bune practici agricole. prin autoritățile județene răspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole. prin ratificarea de către România la Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. executarea și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare se fac în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. față de inundații. acționând simultan în zonele afectate. 5|Page Page 5 . publicată în M.

136 alin. deșertificare și secetă. de a monitoriza zona. financiare. putând fi date. 6|Page Page 6 . aducându-le la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional. cuprinse în actele normative adoptate în vederea protejării. (3) din Constituție. art. după caz. caolin. 18/1991 și regula după care. ceea ce implică și respectarea normelor de protecție și conservare a mediului. potrivit legii. resursele naturale ale subsolului. Statul are obligația să asigure exploatarea bogățiilor de interes public ale subsolului în concordanță cu interesul național. cu modificările și completările ulterioare. Din reglementările legale prezentate. (1) din Legea fondului funciar. fiind o problemă atât de interes public. necesitatea creării și gestionării unei baze de date unitare și a monitorizării zonelor afectate de degradare. Intră sub incidența regimului de protecție. ș. precum și alte instalații similare. argilă. dându-le. alin. nu mai pot beneficia de scoaterea din producția agricolă sau silvică a altor terenuri. în așa fel încât să nu se stânjenească execuția lucrărilor agricole. În conformitate cu art. îndeosebi a celor agricole. să ia măsurile necesare de amenajare și nivelare. cât și privat. precum și alte bunuri și resurse naturale ale subsolului. zăcăminte de ape minerale. pe planul dreptului. lacurile terapeutice și acumulările de nămol. canalizare. prin norme care prevăd răspunderea civilă. fiind pasibili. de a reface terenurile afectate. În ceea ce privește protecția cantitativă a terenurilor. în condițiile prevăzute de lege și de aplicarea unor sancțiuni contravenționale. liniile de telecomunicații și cele de transport și distribuire a energiei electrice. sondele abandonate și altele asemenea).șosele. căi ferate – a digurilor. „bogățiile de interes public ale subsolului” fac obiectul exclusiv al proprietății publice. în condițiile prevăzute de legi organice. conform prevederilor și în termenele conținute în acordul și/sau autorizația integrată de mediu. gaze. Garantarea aplicării tuturor măsurilor organizatorice.a. 100 alin. concesionarea ori încheierea regiilor autonome și insituțiilor publice ori date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. mai ales. canalelor de irigații și de desecări și a altor limite obligate din teritoriu.acest context. conductele de transport pentru alimentare cu apă. o folosință agricolă. stabilit prin diferite acte normative. contravențională sau penală. despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și de a acționa pentru refacerea acestuia. se vor grupa și amplasa de-a lungul și îm imediata apropiere a căilor de comunicații . în administrarea. prin stabilirea unor obligații legale pentru orice deținător de teren.ca parte componentă a protecției mediului – se realizează. 102. conservării și folosirii întregului fond funciar al țării este asigurată. (1) din Legea nr. rezultă că. Tot în vederea protecției cantitative a terenurilor agricole se stabilește în art. protecția juridică cantitativă și calitativă a solului . tehnice etc. stabilește obligația titularilor obiectivelor de investiții sau de producție care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producție (cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime – cărbune. de a anunța autoritățile pentru protecția mediului sau alte autorități competente. Persoanele fizice și juridice care prospectează sau exploatează asemenea resurse au obligația de a cere și a obțione acordul și/sau autorizația integrată de mediu și de a respecta prevederile acestora. produse petroliere. PROTECȚIA SUBSOLULUI . În cazul în care nu-și respectă această obligație. pe cât e posibil. ale zonei economice și ale platoului continental. prin utilizarea unor indicatori specifici.

resturi menajere. amplasarea obiectivelor de orice fel. 7|Page Page 7 . folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice. a obligației de a remedia zonele în care solul. g) și h) din Legea nr. peșteri. (2). neasigurarea la amplasarea. precum și neluarea măsurilor de amenajare și nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune. 96 alin. protecția. poluarea accidentală din cauza nesupravegherii executării lucrărilor noi. cu modificările și completările ulterioare. mineralogice și altele asemenea. potrivit legii penale să constituie infracțiuni. 111 lit. fiind supuse regimului juridic prevăzut de lege. PENALĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI Constituie contravenții la normele privind evidența . e). d). cu excepția celor expres prevăzute de lege. cu respectarea strictă a cerințelor de protecție a mediului. 8 și 19. cu 8 9 Art. cu modificările și completările ulterioare. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere. subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate9 ș. retragerea dreptului de administrare sau concesionare. reziduuri. sonde abandonate și altele asemenea. 195/2005 cu privire la protecția mediului. Aceste bunuri cuprind obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic. formațiuni geologie. dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană. a condițiilor prevăzute în acordul și în autorizația integrată de mediu. alin. bunurile patrimoniale geologic sunt proprietate publică. RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ ȘI AMELIORĂRII SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI . menționate în prevederile acordului și/sau autorizației integrate de mediu. construcții metalice. caolin. prefabricate. nisip.Explorarea. proiectarea. echipamentelor tehnologice și de tratare și neutralizare. mineralogic. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. următoarele fapte. modificată și completată. (1) pct. cât și la schimbarea destinației terenurilor. atrage după sine. pietriș. fără avizele și aprobările legale. feroviare și de navigație. a posibilităților exploatării viitoare. animală sau vegetală: arderea miriștilor. 18/1991. prin modul de executare a operațiunilor petroliere. gunoaie și alte asemenea. nerespectarea de către persoanele fizice și juridice care prospectează. Art. următoarele fapte: nedecopertarea de către beneficiarii de investiții a stratului fertil de sol. petrografic. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. ca de exemplu. dezvoltarea și exploatarea petrolului se realizează conform legii. depozite fosiliere. degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș. pe terenurile situate în extravilan. neluarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. Periclitarea. Ca bunuri naturale ale subsolului. structural și stratigrafic. moloz. dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții. stufului. tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice. pct. în condițiile legii. construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel. încât.a. argilă. explorează și exploatează resursele naturale. funcționării instalațiilor. 195/2005 privind protecția mediului. neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele fizice și juridice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel8. a zăcământului ori a normelor privind protecția mediului de către titularul acordului petrolier. sunt considerate infracțiuni. înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective și nedepozitarea acestui strat pe suprafețele stabilite de autoritățile agricole. poluarea prin evacuarea. fiind supuse regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic. Operațiunile petroliere se pot desfășura numai în cadrul unor perimetre de explorare/exploatare cu respectarea măsurilor stabilite în acordurile petroliere pentru protecția solului și a subsolului.

deteriorarea calităţii mediului geologic. stabilite conform legii.să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi. precum și cu celelalte reglementări cu caracter special care vizează. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier. c.să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren. au următoarele obligaţii: a. 98 alin.U. să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu. 1 și 6 și alin. modificată și completată.G. pe grohotisuri. Sistemul sancțiunilor contravenționale și penale prevăzute de O. (2) pct. continuarea activității după suspendarea acordului de mediu sau a autorizației integrate de mediu. într-o formă sau alta. stuful. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu. au următoarele obligaţii: să prevină. cu orice titlu. fără a avea un titlu juridic. (1) pct. precum şi pentru alte asemenea păduri. acest domeniu. stancarii. să asigure la amplasarea.să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie. în domeniul protecției și ameliorării solului se completează corespunzător cu sancțiunile prevăzute de Legea fondului funciar nr. în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic. 10 Art. 18/1991. la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere. în apă. alin. 195/2005. tufişurilor şi pajiştilor existente.să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate. precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren. în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri sau substanțe periculoase. e. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.U. în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere. f.să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului. inclusiv a jnepenisurilor.G. fiind interzisă reducerea acestora. fără a avea un titlu juridic. cu procese de alunecare şi eroziune.să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier. 8|Page Page 8 . să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional. nerespectarea interdicțiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecție a plantelor sau îngrășămintelor chimice10 ș. d. să nu ardă miriştile.a. pe baza reglementărilor în domeniu. nr. situate pe terenuri cu pante foarte mari. b. în condiţiile prevăzute de lege. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. nr.știință. 1 și 2. feroviare şi de navigaţie. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel. proiectarea. 195/2005 privind protecția mediului. (3) pct. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor. 1 din O. Deţinătorii de terenuri. a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier. ai vegetaţei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor. respectiv de completare a regenerărilor naturale.

potrivit prevederilor legale în domeniu. recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane.să exploateze resursele pădurii. l. care asigură menţinerea structurii. i. organizarea şi amenajarea pajiştilor. în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice. în limitele bonităţii. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. solul. de poluarea apei.g. în funcţie de capacitatea de refacere a acestora. cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită. În contextul celor prezentate mai sus.complex dinamic de comunităţi de plante. h. în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice. supraexploatarea resurselor. ecosistem .dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. Solul este locul de întalnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferã se întorc în sol. fondul cinegetic şi piscicol. afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii. precum şi biosfera. echilibru ecologic . k. care interactioneaza într-o unitate funcţională. j. piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia. flora. gospodărirea şi valorificarea lor deficitară. cauzate.să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. respectiv a solului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. parcurile şi rezervaţiile. Apele de infiltraţie impregneazã solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime. Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat. atmosferei şi solului.să exploateze pajistile. râurile poluate infecteazã suprafeţele inundate sau irigate. animale şi microorganisme şi mediul abiotic. Protejarea mediului. dezvoltare durabila . monumentele. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele.alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului. în principal. apa. cinegetic. se impune înţelegerea semnificaţiilor următoarelor expresii: deteriorarea mediului . fauna.ansamblul stărilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate.să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa. conservarea funcţiilor igienico-sanitare. 9|Page Page 9 .să asigure exploatarea raţională.să protejeze patrimoniul forestier. În consecinţă.

micã. • Este un factor important în dezvoltarea socio-economicã a aşezãrilor umane . Solul reprezintã stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafaţa scoarţei terestre (stratul fertil) care împreuna cu atmosfera învecinata. Substanţele organice din sol conţin: * ~ 81%humus. argilã cu nisip fin). Formarea stratului de humus reprezintã un proces foarte lent şi de duratã care presupune mai multe etape. Un kilogram de sol conţine: * ~ 0. feldspat. * ~ 0. Indiferent de adâncime. În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru. oxizi de fier). 10 | P a g e Page 10 Exemplu : " Gândacii necrofagi îngroapã resturile animale şi astfel aprovizioneazã solul cu materii prime. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţã este cel mai fertil. Datoritã caldurii şi ploilor abundente. la picãtura de ulei scursã din tractorul ce ară. * ~ 10% rãdãcini din plante. acesta fiind cel mai afectat de eroziune.aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol. De la mucul de ţigarã sau biletul de tramvai pânã la automobilul abandonat. constituie mediul de viaţã al plantelor. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi.04 kg aer. • Rãspunde direct de creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei aferente şi indirect de poluarea alimentaţiei omului. • Se aflã în strânsã legaturã cu clima unei regiuni prin configuraţia. Importanţa ecologicã a solului rezultã din faptul cã: • natura lui. nisip( cuarţ. * ~ 9% flora şi fauna caracteristicile pãmântului. Humusul este un component important al solului reprezentat de resturile vegetale şi animale putrezite sintetizat de bacterii şi ciuperci. structura şi Influenţeazã calitatea surselor de apã subteranã şi de suprafaţã. Degradarea solului reprezintã îndepartarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri. toate sunt poluãri directe ale solului. * ~ 0. Substanţele minerale din sol conţin: * ~ 1 % piatrã. carbonaţi. * ~ 99 % pãmânt mãcinat ( humã.78 kg de substanţe minerale. la tropice roca este rapid descompusã şi astfel poate forma o bazã cu grosimea de chiar şi 50 de metri.18 kg apã (substanţe dizolvate)." .

precum şi a cererii de lemn de foc. cârtiţele scurmã pãmântul şi îl aerisesc." " În Kenya eroziunea solului este agravatã de defrişãri. nu se mai poate vorbi nici de vegetaţie. satele şi drumurile. iar elefanţii distrug regiunile cu arbuşti.materii prime. apa se poate deplasa fãrã obstacole. industria cauciucului. # despãdurirea. fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. Dacã arborii pãdurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi. 11 | P a g e Page 11 . Chiar şi astãzi.rezultatul activitãţii zilnice a omului în locuinţe. După proveniență: • Reziduurile industriale ." Gândacii afâneazã solul şi astfel îl alimenteazã cu oxigen." " În Mato Grosso. datoritã creşterii continue a suprafeţei arabile." În cazul unor asemenea volume. în caz de ploi abundente. reziduurile solide sau semisolide rezultate din industria de prelucrare a petrolului. Eroziunea solului are loc datoritã acţiunii vântului şi a apei." Haldele de reziduuri industriale blocheazã mari suprafeţe de teren care devin inutilizabile."cum s-a întamplat cu alunecãrile de steril din Anglia care au îngropat case şi oameni. nici de posibilitãţi de regenerare a naturii. Ca rezultat al acestui fenomen. Procesul de degradare este rezultatul a douã fenomene principale: # creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii. deoarece într-o singurã orã vântul poate deplasa o cantitate de pãmânt ce ar putea fi mişcatã de apã numai în câţiva ani. de construcţii( mobilã). pantele s-au format din malul spãlat de pe vârfurile stâncoase. Brazilia adâncimea albiei trãdeazã. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. O picãturã de ploaie cãzutã pe sol poate împrãştia pãmântul în toate direcţiile. reziduurile chimice. Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorãtor. solul din America de Nord şi Asia a fost distrus. locuri publice şi pieţe alimentare. Amplasarea este uneori atât de neraţionalã încat produce accidente dezastruoase." Sursa principalã de poluare a solului o constituie reziduurile. solul este împins spre vãi. ploile vor spãla stratul superior de pãmânt aflat de-a lungul vãilor şi astfel vor fi inundate pãşunile. În ultima erã glacialã. Exemplu : " În Arizona vântul şi ploaia au sãpat cavitãţi adânci. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţãrile în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat. un strat mai înalt de 150 de metri de pãmânt este purtat de vânturi. La tropice solul este deplasat de ploi asemãnãtoare potopului. pentru industria celulozei. Exemplu : . pentru cã datoritã defrişãrilor. Mai multe milioane de tone de pãmânt au fost deplasate de vânturi. datoritã vântului. a îngrãşãmintelor sintetice. • Reziduuri menajere .

care duc la degradarea solului prin eroziune. Rãspândirea petrolului pe sol în zonele de extracţie şi prelucrare constituie o poluare la a cãrei extindere contribuie mult apele pluviale. pentru depoluarea solului se disting: Metode fizice : -bazate pe imobilizarea fizicã a poluanţilor în mediul contaminat. care riscã sã fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. oxidarea. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. Haldele de cenuşi din industria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice (Cu. oxid de fier. Orice suprafaţã compromisã trebuie sã ne reaminteascã faptul cã pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturalã sunt necesari 300-1000 ani de desfaãşurare a proceselor fizico-chimice şi biologice. blocare hidraulicã). dar în incinta campingurilor. fungicide. etc. pompare. Turismul este o cãutare de locuri frumoase şi curate. Cd. spãlare. ca şi în afara acestora. 12 | P a g e Page 12 Metode termice : -distrug. sulfat de calciu. cercetare ştiinţificã. iar un strat arabil de 20 cm se formeazã în 7000 ani. Pb). extrag sau imobilizeazã poluanţii prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate (incinerarea. bazate prin extracţia fizicã a poluanţilor din mediul contaminat. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. • Reziduuri radioactive . medicinã. întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. hidrocarburile sufocã vegetaţia. declorurarea şi precipitarea). polueazã atmosfera prin vaporizare şi prezintã un potentţial risc de explozie şi incendiu. se produc abateri de la igienã şi educaţie. desorbţia termicã şi vitrificarea). insecticide.• Reziduuri agrozootehnice -substanţe organice putrescibile. biostimulatori. Zn. erbicide. Dupã principiile tehnice generale. nu are putere de dispersare. un prilej de reconfortare fizicã şi psihicã în mijlocul naturii. Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrãutãţindu-le calitatea. La nivelul solului. Metode chimice : -se aplicã pentru separarea. Solul. Microorganismele furnizeazã plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. zootehnie. care ocupã zeci de hectare de teren. bioxid de sulf şi arsen. fie prin izolare(etanşare. reducerea. rezultã simultan 2-300 000 t/an cenuşi negre pentru a cãror depozitare sunt necesare 2-3 ha de teren. Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. spre deosebire de atmosferã şi ape. care pãtrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilarã a apei poluate. injecţie cu aer sub presiune. substanţe chimice. agriculturã. flotaţie. . Însã şi contaminarea unui acvifer cu o substanţã toxicã. chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energicã acţiune de distrugere a germenilor patogeni. stabilizare. Straturile superficiale. De la o fabricã de acid sulfuric de 100 000 t/an capacitate. prin excavare. Dacã solul este supus agresiunii unui poluant. Din alte procese chimice rezultã deşeuri masive de var.diverşi izotopi radioactivi utilizaţi în industrie. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive ( extracţia chimicã.

astfel apa nu se va scurge. în special în Africa. Cea mai sigurã protecţie împotriva eroziunii solului este covorul vegetal compact. India. metode de biolixiviere şi bioacumulare a poluanţilor. Astfel mai multe mii de kilometri pãtrati de sol devine infertil. Caprele pot produce pagube însemnate în regiunile deluroase. China.Metode biologice: -constã în biodegradarea poluanţilor sub acţiunea microorganismelor(bioreactorul.concentraţia de poluant la care va dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiei de poluanţi. Formarea stepelor infertile din zona Mãrii Mediterane. Rusia şi Statele Unite ale Americii. solul va ajunge în pericol." Fiecare locuitor din oraşele europene "produce" cam 1 kg de gunoi pe zi. Ordinul 756/1997 introduce noţiunile: 1. cantitatea este de trei ori mai mare şi creşte cu 2. 2.U. îngrãdite. Prag de intervenţie. biodegradarea în situ. pãsãrile au smuls iarba pentru a-şi construi cuiburi. Menţinerea curãţeniei urbane este o sarcinã pe cât de elementarã pe atât de dificilã de rezolvat." "În lipsa gardurilor vii. iar focile se rostogoleau în mâl şi astfel au distrus stratul superior al solului. În trecut. Exemple: " În preeria nord-americanã agricultura a condus la furtuni de praf şi eroziune. pe Insulele Farne trãia o poţie de foci şi una de alce (Alca torda). Şi animalele erbivore contribuie la eroziunea solului. biosparging-ul). deşi aceasta valoare inestimabilã dispare cu o vitezã alarmantã. iar când pãmântul va fi cultivat. mare parte a solului este protejatã de plante. 13 | P a g e Page Sunt propuse valori de referinţã pentru elemente chimice în sol : 13 . Anual în toatã lumea se pierd 26 de miliarde de tone de sol. în mare mãsurã din cauza unei mentalitãţi destul de neglijente. gestul spontan de rãspândire a gunoiului. Prag de alertã. Privim solul ca pe un "cadou al naturii". Acest lucru produce conflicte sociale şi obligã oamenii sã defrişeze suprafeţe tot mai întinse de pãduri neatinse. Focile au fost alungate în mod voit şi astfel s-a reuşit alungarea lor de pe insula şi salvarea coloniei de pãsãri. Exemplu : " În Nepal pãmânturile terasate au stopat eroziunea solului de cãtre apã.concentraţia de poluant având rolul de a avertiza asupra unui impact potenţial de mediu şi care determinã declanşarea unei monitorizãri suplimentare şi/sau necesitatea reducerii concentraţiei de poluanţi. Acest fenomen poartã numele de eroziune a solului. Şi animalele pot eroda solul deplasând solul fãrã intenţie şi astfel îşi ameninţa propriul habitat. pentru a proteja vegetaţia.5% pe an. poate fi explicatã în special prin creşterea caprelor într-o proporţie mult mai mare decât posibilitãţile zonei. biodegradarea în vrac." Acolo unde natura a rãmas neatinsã. In S. ci va fi absorbitã de pãmânt. În câteva ţãri au fost introduse legi în scopul limitãrii creşterii caprelor. în urma ploilor abundente au loc frecvent alunecãri de teren. bioventring-ul. în special în regiunile în care sunt ţinute pe pãşuni mici.A. Prin înfiintarea terenurilor terasate putem stopa eroziunea solului.

Obligativitatea explorãrii terenurilor agricole. fie cã e vorba despre gunoiul dispersat în mare sau despre gazele emise în atmosferã. 14 | P a g e Page 14 . hidrocarburi din petrol. Protejarea solului şi creşterea potenţialului productiv al acestuia. . * condiţionarea scoaterii unor terenuri din circuitul agricol de aprobarea din partea organelor puterii administrative. economisând totodatã mijloace importante. * calificarea şi justificarea preluãrii de cãtre stat a unor terenuri agricole. Pentru relizarea protecţiei juridice se impun : * creşterea cointeresãrii economice a producãtorilor agricoli. decât ne putem imagina noi astãzi.. Ar trebui sã înţelegem cã tot ce "aruncãm" nu dispare pur şi simplu. . Consecinţele schimbãrilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate şi de plante şi de animale pe care le predispunem la inevitabila dispariţie. 3. Realizarea protecţiei juridice a terenurilor cu destinaţie agricolã este orientatã în trei direcţii : 1.compuşi organici organoclorurati. Sistematizarea şi coordonarea adecvatã a unor acţiuni de detaliu poate preveni situaţii grave.compuşi anorganici. Un exemplu îl prezintã poluarea din exploatãrile petroliere care prin dispozitive simple şi mãsuri locale consecvent aplicate.hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. În combaterea poluãrii este important aspectul organizatoric. În acest sens sunt de preferat soluţii de ansamblu edilitare în problema salubritãţii urbane sau tehnologice în cazul reziduurilor industriale.pesticide organoclorurate şi triazinice. Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolã. 2. caz în care datoritã topirii maselor polare de gheaţã pot determina inundaţii severe. . realizându-se astfel şi protecţia calitãţii apelor. se poate practic înlãtura. * protejarea cu prioritate a terenurilor agricole de calitate superioarã. * perfecţionarea sistemului de sancţiuni. Şi cea mai micã creştere a temperaturii planetei noastre poate conduce la extreme meteorologice mai grave.

câmpiile. Ecosistem terestru este un ecosistem. consumenții și reducenții (cu unele excepții ultimul element poate să lipsească în unele ecosisteme).ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri. Exemple de ecosisteme terestre sunt: numai? pădurile. Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele biocenozei. și pe studiul interacțiunii acestor populații.ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări). Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: . savanele. stepele. După locul în care se găsesc. Ecosistem este o noțiune introdusă în 1935 de botanistul Arthur Tansley în domeniul ecologiei.  Ecosisteme terestre. Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază: producenții. Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic. iazuri). clima. ecosistemele sunt în general clasificate în:  Ecosisteme acvatice. de la mări până la iazuri mici.a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru. . sau dimensiuni foarte mici (un iaz). umiditatea) și relațiile dintre ei. energia solară. deșerturile. astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deșertul Sahara). pentru a desemna o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică. Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa. 15 | P a g e Page 15 Și totuși. vântul.ECOSISTEMUL ȘI PERICOLELE LA CARE E SUPUS ACESTA . Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei vii format din populații legate teritorial. ce proces acvatic poate avea repercursiuni asupra ecosistemului terestru și nu . Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi. Un ecosistem nu are granițe definite.

Prezentam azi cea de-a doua parte a acestei scrisori. Energy-Center prezinta in exclusivitate scrisoarea unui profesor universitar si colonel in rezerva pe marginea exploatarii gazelor neconventionale si a efectelor acestora. probabil. poluarea este principalul fenomen incriminat de scaderea biodiversitatii marine. Romania poate fi independenta deplin din punct de vedere energetic". Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari. Basescu a mai afirmat ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploatarea zacamantului din Marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. Romania a consumat 14. s-a reactivat falia tectonica Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria). avem practic inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea 16 | P a g e Page 16 .In general. pentru tinerea navei pe timp de furtuna. fara nici un comentariu. dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. In 2011.6 grade Richter. In cazul acestora.8 cat se estimeaza pentru 2012. a spus Basescu. Insa. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea.4 miliarde productie interna si import 3 miliarde. Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze.2 si 14. declansati de om. Acestea se activeaza periodic. Dezvaluirile socante ale acestui specialist nu au starnit . Conform datelor seismologilor romani. intre 14. In acest moment. El a aratat ca exploatarea zacamantului de gaze va incepe "undeva in 20152017". În plus.2 miliarde metri cubi gaze. nici o reactie din partea autoritatilor. iar de la acel moment Romania va putea fi independenta energetic. seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. cealalta foarte proasta. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. 2017. adica mai mult decât cel din 1977. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate. din 2015.exact asa cum a fost ea redactata. au dus la modificarile care au facut ca Marea Neagra sa fie considerata printre cele mai afectate bazine marine. poluarea a reprezentat doar un aspect din paleta factorilor care. 11. 2016. care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea. care ar putea avea 7. Pentru Romania sunt două vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta. din Banat pana în Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. exista o multime de alte focare de suprafata. altele decât cel din Vrancea. Ca răspuns la cele declarate de Președintele Traian Băsescu. Consecvent principiilor sale de a lasa specialistii sa vorbeasca pe seama unor subiecte controversate din domeniul energetic. dar vor starni cu siguranta reactii din partea societatii civile. "Exploatarea va incepe dupa ce vor fi incheiate toate prospectiunile si. Intrebat despre vizita pe nava s-a declarat impresionat: "Nu atat din punct de vedere al echipamentelor de navigatie. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie rosie groasa – s-a reactivat. a declarat Traian Basescu. de peste 100 de kilometri. Este o nava care se poate compara cu ceea ce ati vazut in Star Trek". Harta seismicitatii din Romania pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri). vor indica o cantitate similara.Romania are perspectiva independentei energetice totale. a fost primită scrisoarea lui Victor Mocanu. ci al echipamentelor pentru forare. Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi. ci si pentru alte tari din Europa". deocamdata. Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea. aceste zone seismice de suprafata se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. o data la 50 sau 100 de ani.

veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra. dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale.). petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintrarile de acest gen. falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase”.Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n. “Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem într-o zona seismica. geologi. a fost cutremur de peste 8 grade.6 grade Richter în zona Vrancea. care se prelungeste sub Marea Neagră. (cercetatori. asa cum s-a intamplat in Haiti. ne-a spus Victor Mocanu. Din pacate. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si din strainatate. Daca priviti cu atentie directia faliei. ingineri geofizicieni.“Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7. dar nu produc victime si pagube atat de mari. unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist. interzisa în mai multe tari europene si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda. profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. dar lasa in urma distrugeri uriase. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti”. inclusiv Academia Romana sa-si spuna punctul de vedere pentru a se lua o decizie corecta. în acest moment se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru. de pilda. Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa.r. urmat de replici puternice. in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate. de pilda. In Chile. profesori universitari. cum a fost cazul recent din Chile. Asta pentru ca ei îsi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare. a adăugat profesorul Victor Mocanu. 17 | P a g e Page 17 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->