ECUMENISM SI ORTODOXIE ECUMENIC

Interviu cu Prea Cuviosul Arhimandit Dr. Gheorghios Capsanis, Egumenul Sfintei Mnstiri Grigoriu din Sfntul Munte Athos ntrebare: Prea Cuvioase Printe Egumen, cum priviti Sfintia Voastr miscarea de apropiere interreligioas la care iau parte si reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe ? Rspuns: Din capul locului se vede c aceast miscare este dirijat de romano-catolici. ncepe cu declaratiile de la Assisi si se sfrseste la Roma. ntrevd aici o ncercare a Papei de a se impune nu numai ca si conductor al tuturor crestinilor, ci si al tuturor religiilor. Aceast afirmatie a mea este ntrit dac lum n considerare si alte actiuni asemntoare ale Vaticanului cum ar fi pozitia dominant pe care si-o asum Papa n negocierile crestinilor cu Vaticanul, sau n cele cu evreii legate de situatia Locurilor Sfinte. Este clar c Papa ncearc s preia conducerea spiritual a Europei Unite, nu doar a tuturor "bisericilor si confesiunilor crestine" (lucru cu neputint deocamdat astzi), s-si asigure primatul ntr-o Europ polimorf religios. Sunt caracteristice n acest sens si declaratiile pe care le-au fcut conductorii Uniunii Europene, Jaques Santer si Romano Prodi, vorbind despre "un cmp comun de colaborare al cultelor cu societatea civil" pentru ntruparea ideilor unei Europe noi "att n viata politic ct si n laturile ei religioase". Vaticanul ncearc s cstige de fiecare dat ct poate mai mult: prin uniatie: atragerea nemijlocit a ortodocsilor si a altor crestini rsriteni (monofiziti, anticalcedonieni); prin dialogul cu ortodocsii: recunoasterea Bisericii Romano-Catolice de ctre ortodocsi drept Biseric sor avnd credint apostolic, Taine valide si succesiune apostolic; prin participarea si organizarea, la Vatican, a declaratiilor si rugciunilor interreligioase pentru pace: urmreste primatul ntre toate religiile. Roma ntrevede c, datorit nfrumusetrii si aggiornament-ului crestinismului apusean, romano-catolicismul poate iesi din dificulttile n care se afl, instituind un soi de ideologie panreligioas cu colorit crestin. n acest scop papa ncearc s se impun ca si conductor al noilor structuri politico-religioase ale Europei. Aceasta este n conformitate cu pozitia teologic a Vaticanului conform creia "orice bun care exist n afara Bisericii RomanoCatolice i apartine virtual". ntrebare: Nu credeti c n aceast miscare general este necesar si prezenta Ortodoxiei, astfel nct evolutia aceasta s nu fie monopolizat de romano-catolici? Rspuns: Biserica nu este un sistem ideologico-politic. Mai cu seam Biserica noastr Ortodox care niciodat nu nceteaz a fi una, sfnt, soborniceasc (adic universal, ecumenic, n.n.) si apostoleasc, singura cale sigur spre mntuire. Din aceast cauz astfel de "necesitti" sunt de nenteles. Credinta noastr pur se nstrineaz atunci cnd este folosit n spatele acestor declaratii pe care conductorii ortodocsi n-ar trebui s le sustin nici mcar cu prezenta lor. ntrebare: Sfintia Voastr, n special, ca si cleric ortodox si cunosctor al Dreptului Canonic, cum vedeti mpreun-rugciunea cu reprezentantii altor religii? Este permis de ctre Sfintele Canoane si de traditia Bisericii noastre? Rspuns: n cazul acesta nu avem de-a face cu o mpreun-rugciune n sensul participrii tuturor la o rugciune comun, deoarece fiecare reprezentant religios se roag pe rnd la Dumnezeul su. mpreun-rugciune svrsesc ierarhii ortodocsi cu romano-catolicii si cu alti crestini eterodocsi. Desigur c si aceast mpreunrugciune este interzis de ctre Sfintele Canoane din motive ecleziologice serioase. Dar nici rugciunea reprezentantilor diferitelor religii n acelasi loc, cu rndul si pentru acelasi scop nu poate fi acceptat de ctre constiinta crestin ortodox din mai multe motive: Deoarece dumnezeii ctre care se roag reprezentantii celorlalte religii sunt mincinosi. Profetul David spune c "toti dumnezeii neamurilor sunt draci" (Psalm 95, 5 traducere dup Septuaginta) si c "urechi au si nu vor auzi" (Psalm 113, 14). Hindusii, de exemplu, cred ntr-o sumedenie de zeitti. Sintoistii cred n sufletele naintasilor si cinstesc zidirea n locul Ziditorului (soarele, luna, etc). Budistii au un dumnezeu impersonal. Iudeii si musulmanii cred ntr-un dumnezeu monopersonal, considernd ca blasfemie credinta n Dumnezeul Treime si n dumnezeirea lui Hristos. Cum putem noi, crestinii ortodocsi, s lum parte la rugciuni acolo unde nu se d nici o important Celui ctre care se ndreapt rugciunea, considerndu-se suficient faptul c te rogi la un oarecare dumnezeu? Astfel de situatii amintesc de "New Age" si de duhul masonic sincretist. Iar aceast situatie nu este numai mpotriva Sfintelor Canoane, ci si a Vechiului Testament. Ar fi acceptat vreodat profetul Ilie sau altul dintre profeti s ia parte la asa ceva? Este cunoscut faptul c profetii au propovduit lupta nencetat mpotriva oricrui fel de sincretism religios si cei mai multi dintre acestia au fost alungati si ucisi din acest motiv. Ar fi acceptat vreodat Sfintii Apostoli si nenumratii Sfinti Martiri si Mrturisitori ai credintei noastre o astfel de participare? Cum ndrznim noi astzi s actionm mpotriva lor, a Profetilor, a Apostolilor, a Martirilo r si a Sfintilor nostri Printi?

ecumenism si ortodoxie ecumenica

ntrebare: Multi teologi accentueaz c Ortodoxia este ecumenic (i.e. universal). Nu credeti c a sosit timpul ca n zilele noastre s se impun aceast dimensiune a Ortodoxiei? Rspuns: Cu certitudine, Biserica Ortodox este ecumenic (i.e. universal). Una este, ns, ecumenicitatea (i.e. universalismul, sobornicitatea) si alta este ecumenismul. Biserica Ortodox este ecumenic, dar nu ecumenist. Si rmne ecumenic, ct vreme nu cade n ispita ecumenismului. Ecumenicitatea constituie expresia deplinttii Bisericii si se propune si celorlalti, fr s se mpart sau s se ajusteze dup conceptiile omenesti. Deoarece, asadar, Biserica noastr Ortodox este ecumenic si deoarece ntreaga lume are cu adevrat nevoie de ecumenicitatea ei, este necesar ca ea s se mentin ecumenic si s nu cad n ecumenism. Iar aceasta nu numai pentru a-si pstra identitatea ei, ci si pentru a ajuta cu adevrat lumea. ntrebare Care credeti c sunt consecintele probabile ale ecumenismului n snul poporului credincios? Rspuns: Consecintele unor astfel de manifestri si declaratii sunt numeroase si neplcute, nu numai pentru credinciosii Bisericii ci si pentru ai celorlalte culte. Astzi, prin folosirea mijloacelor de informare n mas toate informatiile din lume pot ajunge si n cel mai ndeprtat colt, Credinciosii ortodocsi practicanti si cu cunostint bisericeasc vie care urmeaz hotrt "credinta ncredintat odat pentru totdeauna sfintilor" (Iuda 3), aceste manifestri si declaratii le produc indignare, ntristare si gnduri de a prsi o Biseric ce ngduie asa ceva, cu intentia de a mri numrul credinciosilor schismatici zelotisti si s loveasc astfel si mai mult Sfnta noastr Biseric Ortodox. Celor credinciosi doar cu numele, ecumenismul le produce slbirea si diluarea constiintei dogmatice si un si mai mare dezinteres pentru credinta si viata ortodox, ct vreme toate religiile sunt la fel. n plus, pe cei care nu cunosc Ortodoxia, dar caut un rspuns la diferite probleme, i ncurajeaz s accepte solutii de la diferite eresuri si religii. Se stie c n Grecia exist mai mult de 500 de astfel de miscri religioase si crestine si c tot mai multi ortodocsi le devin adepti. Ca s nu amintesc dect de miscrile religioase extrem orientale si de penticostalii la a cror adunare n Atena vin pentru a asculta predica cam 500-600 de ortodocsi sau fostortodocsi. Cum vor putea duhovnicii si preotii s interzic credinciosilor ortodocsi s mearg la astfel de adunri ct vreme ierarhi ortodocsi iau parte nu doar la rugciuni intercrestine, ci si interreligioase? Un cunoscut profesor universitar de la Universitatea din Atena, arat n articolul su "Liturghia comun ecumenist" din ziarul "Elefhterotupia" (25.X.1995) c aceste miscri ridic o serioas problem pastoral. Aceast parodie de liturghie a avut loc n insula Sinos, la biserica episcopiei romano-catolice unde au cntat ortodocsii, au slujit latinii, si au fost mprtsiti toti, inclusiv protestantii prezenti, cu ostia de ctre episcopul romano-catolic al Sinos-ului. S v mai citez si un pasaj care vizeaz direct subiectul nostru: "Cu evlavie treceau prin fata icoanei Maicii Domnului, multi aprinznd chiar lumnri: ortodocsi, catolici, protestanti, musulmani, budisti, sintoisti, ctiva cu religie nedeclarat, dup cum si atei convinsi.(...) Atmosfera din biseric era "ca un pod ce ducea de la pmnt la cer" desi unul se nchina la Hristos, alul la Mahomed, altul la Buda s.a.m.d.(...) Aceeasi senzatie am mai avut-o acum trei ani nainte, ntr-un centru budist din Kioto... Tot asa si acolo, budistii, localnicii se prosternau n fata unei statui, aprindeau tmie, identic cu cea folosit de cresinii apuseni, ardeau lumnri fiecare la Dumnezeul su...." ncheind rspunsul meu vreau s subliniez faptul c prin astfel de actiuni, dm senzatia necrestinilor c suntem unul si acelasi lucru cu ei, c nu are important c ei nu sunt crestini si c mntuirea se afl si n alte religii. Cum vor mai cuta credinciosii altor religii mntuirea n Hristos sau ce nteles va mai avea pentru ei propovduirea ortodox a Evangheliei? ntrebare: ntr-un text al P.S.Damaschin al Elvetiei se face referint la dialogul ortodocsi-musulmani. Citez: "O biseric sau o moschee locul n care omul si cunoaste nimicnicia sa - tintesc ambele spre aceeasi valorizare spiritual a omului" (Epistepsis, m.494, p.23). Aceast fraz ne-a socat si ne intereseaz opinia Sfintiei Voastre. Rspuns: Din pcate, aceast fraz, ca si altele de altfel ale P.S. Damaschinos sau ale altor teologi ortodocsi si eterodocsi care se ocup cu musulmanii, exprim spiritul sincretist n care se tine dialogul. Eu personal m ndoiesc profund c o biseric si o geamie (sau o sinagog sau orice alt locas religios monoteist) pot conduce pe om la aceeasi stare duhovniceasc. Vreau s cred c astfel de fraze s-au rostit din greseal si c nu exprim convingerile profunde ale acestor teologi, deoarece dac ar exprima credinta celor care le public, mi pare ru s o spun, au czut din credinta crestin. Dar este nepermis s fie rostite astfel de cuvinte chiar din greseal. Cu credinta Bisericii nu ne jucm. Cum este posibil ca ntr-o geamie unde se propovduieste Coranul cu toate rtcirile lui, unde nu se cinsteste si nu se propovduieste credinta n Dumnezeu Treimic, unde "credinciosii" nu se mprtsesc cu Sfintele Taine si nu primesc harul dumnezeiesc prin ele si nu devin mdulare ale trupului lui Hristos, cum pot ei s aib aceeasi stare duhovniceasc cu ortodocsii dintr-o biseric n care se cinsteste Sfnta Treime? Dac am lua n serios chiar si numai cuvintele slujbei ce se zice la nnoirea unei biserici ortodoxe n-am putea s mai spunem asa ceva. Deoarece problema dialogului acestuia este grav trebuie s ne strduim s pzim sistematic si cu grij credinta noastr. Dac astfel de conceptii domnesc nseamn c se propovduieste "o alt evanghelie", deoarece n Evanghelia lui Hristos se spune c "cel ce va crede si se va boteza se va mntui iar cel ce nu va crede se va osndi"

ecumenism si ortodoxie ecumenica

(Marcu 16,16) si c "nu este n altcineva mntuirea (dect n Iisus Hristos) cci nu este sub cer nici un alt nume, dat ntre oameni, n care trebuie s ne mntuim noi" (Fapte 4,12). ntrebare: Ati atins deja tema dialogului si as vrea s v ntreb ce credeti despre dialogurile intercrestine? Rspuns: Tema este foarte larg iar rspunsul ar trebui s fie o carte ntreag. Pe scurt v rspund c nu putem, ca ortodocsi, s acceptm concluziile dialogului cu romano-catolicii deoarece documentul de la Balamand, care deocamdat este considerat "de lucru", e utilizat n practic drept ntelegere ncheiat, si care recunoaste Biserica Romano-Catolic ca avnd credint apostolic, participare la aceleasi taine cu ortodocsii, aceeasi preotie si succesiune apostolic a episcopilor. Nu putem accepta nici concluziile dialogului cu anticalcedonienii deoarece asa cum s-a artat n lucrarea Observatii cu privire la dialogul Ortodocsilor cu Anticalcedonienii al Sfintei Comunitti a Sfntului Munte Athos, ortodocsii au acceptat abia acum pentru prima dat n istorie faptul c anticalcedonienii au hristologie ortodox n ciuda hotrrilor sinoadelor IV, V, VI si VII Ecumenice si a scrierilor celor mai mari de Dumnezeu purttori Printi ai Bisericii: Fotie, Ioan Damaschin, Maxim Mrturisitorul, Sofronie al Ierusalimului s.a. ntre altele: ce noim mai poate avea dialogul cu anglicanii, cnd pe lng celelalte rtciri hirotonesc femei ca episcop si preot? Sau cnd binecuvnteaz cstorii homosexuale si alte fapte imorale? Dup cum se stie, chiar n snul cercurilor anglicane aceste situatii au declansat miscri si nemultumiri. ntrebare: Nu credeti c ar fi bine s se fac concesii acolo unde exist diferente mari? Rspuns: Dintru nceput n domeniul credintei chiar si diferentele mici sunt mari. Concesiile amintite mai sus fat de catolici si fat de anticalcedonieni, nu reprezint oare un minimalism dogmatic? M tem c cea mai mare concesie a ortodocsilor fcut n aceste dialoguri este recunoasterea fie direct, fie implicit a faptului c nu doar Biserica Ortodox este una sfnt, soborniceasc si apostoleasc, ci ea constituie o astfel de biseric mpreun cu catolicii, protestantii si anticalcedonienii. M tem c pe aceast erezie eclesiologic se bazeaz dialogurile. Nu e lipsit de important faptul c anticalcedonienii au ncetat s mai fie caracterizati drept monofiziti, sau anticalcedonieni sau precalcedonieni sau crestini vechi-orientali ci sunt recunoscuti ca si ortodocsi orientali, iar Biserica noastr drept una din cele dou familii de ortodocsi, cealalt familie fiind anticalcedonienii. Cu smerenie considerm c aceast erezie eclesiologic trebuie s fie condamnat sinodal pentru ca mireasa lui Hristos s rmn neatins si fr pat, Una, Sfnt, Soborniceasc si Apostoleasc. Noi rmnem mereu credinciosi hotrrilor sinodalilor din Constantinopol care n 1895 au declarat c Biserica Papal a czut din credinta evanghelic pe care o pstrez Biserica Ortodox care singur este Una, Sfnt, Soborniceasc si Apostolic. ntrebare: Nu cumva acesta este doar punctul dumneavoastr de vedere? Rspuns: Critica fcut de Biserica Greciei documentului de la Balamand (vezi Ekklisastiki Alitheia, 1601-1995) si observatiile Sfntului Sinod legate de dialogul cu anticalcedonienii ca si alte texte ale ierarhilor si profesorilor de teologie m ndrepttesc s spun c acest punct de vedere nu este numai al meu sau al clugrilor atoniti. ntrebare: O alt tem grav care intereseaz pe multi ortodocsi este participarea ortodocsilor la Consiliul Mondial al Bisericilor. Ce credeti despre aceasta? Rspuns: Pe drept cuvnt aceast tem nelinisteste pe multi ortodocsi. Consiliul Mondial al Bisericilor este condus, cum se stie, dup conceptii necrestine, chiar pgne, cum s-a vzut si la Adunarea General de la Cambera, unde Duhul Sfnt a fost nftisat ntr-un chip animist idolatru. Ortodocsii nu au posibilitatea s-si fac cunoscut pozitia, asa cum au fcut-o pn la Adunarea General de la Delhi din 1961, unde din nefericire au renuntat la acest drept pentru c ecumenistii ortodocsi s fie mai plcuti protestantilor. Pn n 1961 a avut sens participarea ortodocsilor la C.M.B., ct vreme au vorbit acolo nu ca reprezentanti ai unei fractiuni a crestinismului divizat, ci ca reprezentanti ai Bisericii celei Una, Sfnt, Soborniceasc si Apostoleasc. Textele reprezentantei ortodoxe, alctuite de venerabilul teolog George Florovski, citite si publicate la aceste adunri, exprimau constiinta de sine ortodox. Astzi vocea ortodocsilor se pierde n ghiveciul protestant. Protestantii, consecventi eclesiologiei lor, conform creia exist Biserica vzut (nedesvrsit si fragmentat) si cea nevzut (unit si desvrsit), vin la C.M.B. pentru a-si aduce fiecare prticica lui de adevr, astfel nct toti la un loc s desvrseasc Biserica cea nevzut. Ce sens are participarea ortodocsilor la acest Consiliu aproape exclusiv protestant, unde glasul nostru rsun ca ntrun Babel al ereziilor protestante, ct vreme eclesiologia noastr este radical diferit? Nu cumva acceptnd participarea la C.M.B. cdem indirect de la eclesiologia noastr ortodox? Multi ecumenisti ortodocsi cred c dac creste numrul reprezentantilor ortodocsi n Birourile C.M.B., hotrrile si textele sale ar fi mai ortodoxe. Cunoscnd ns marea criz a credintei prin care trece ntreg protestantismul, criz care conduce tot mai mult spre liber cugetare si necredint, o astfel de supozitie mi se pare absolut nefondat. Dac vrem s fim consecventi cu credinta si cu eclesiologia noastr si s nu scandalizm poporul credincios ortodox, consider c Biserica Ortodox poate participa la C.M.B. doar dac vorbeste ca Una Sfnt Soborniceasc si

ecumenism si ortodoxie ecumenica

Apostoleasc Biseric si cu conditia ca ierarhii si ceilalti clerici s nu se roage mpreun cu protestantii de diferite nuante (ntre care destui neag toate elementele Traditiei Bisericii noastre) si mai ales cu femei episcop sau preot. ntrebare: Unii ortodocsi sustin c Traditia moare si omoar dac nu se nnoieste si c traditia pur nu se concepe fr nnoire. Ce credeti? Rspuns: Exist diferente ntre nnoire si nnoire. nnoirea autentic a Traditiei s-a fcut de ctre sfinti, de ctre de Dumnezeu insuflatii Printi ai Bisericii noastre si de ctre sfintele ei Sinoade Ecumenice si locale. Toti acestia rmnnd nrdcinati n Adevrul Evangheliei au purces la tlcuirea lui n limba accesibil si nteleas de oamenii epocii lor. Nu au alterat deloc esenta Evangheliei si a nvtturii apostolice ci au mbinat-o organic n epoca lor. ncercri de nnoire au fcut si ereticii care ns, dezlipiti de Trupul Bisericii si lipsiti de dumnezeiescul har s-au rtcit de la Adevrul credintei. Acest tip de "nnoire" Biserica l-a ndeprtat ca pe un cancer de pe trupul ei sfnt si sntos. V dau un exemplu: folosirea termenului filosofic "de o fiint" de ctre Sfintii Printi ai primului Sinod Ecumenic a fost primit de ctre Biseric, ca exprimnd adevrul vesnic si ca o nnoire pozitiv. Pe de alt parte, nnoirile filosofice necrestine ale lui Arie au fost condamnate si ndeprtate ca neconforme cu credinta Bisericii si ca o nnoire rea. Judecnd dup ceea ce se ntelege astzi prin nnoire, considerm c aceasta vizeaz elementele esentiale ale Traditiei si alterarea lor. mi amintesc o fraz scris de cuviosul, nteleptul si sfntul arhimandrit Iustin Popovici ctre ucenicii si care studiau n Atena (ajunsi acum episcopi ai Bisericii Srbe): "Orice v scriu s judecati si s analizati n functie de ceea ce spun Sfintii Printi si dac concord atunci s-mi primiti ndrumrile; aceasta este mucenicia ortodox care atrage harul lui Dumnezeu si care-i deosebeste pe martirii sfintei noastre credinte si Traditii". ntrebare: Cei mai multi dintre crestini asteapt mrturia Sfntului Munte si a monahilor si o primesc cu bucurie. Sunt ns unii (putini) care spun c atonitii si n genere, monahii, trebuie s se ocupe doar de rugciune si nu de chestiuni de credint. Nu cumva au dreptate? Rspuns: Binenteles c principala ocupatie a monahului este rugciunea. Dar cnd credinta este pus n pericol, monahii trebuie s se implice n problemele bisericesti, mai ales cei instruiti pentru dreapta ndrumare a credinciosilor att n viata duhovniceasc ct si n problemele dogmatice si e de folos ca ei s vorbeasc, nu ca s nvete Biserica, ci ca s mrturiseasc credinta lor dup porunca Domnului: "cine va mrturisi ntru Mine naintea oamenilor, mrturisi-voi si Eu pentru el naintea Tatlui Meu Care este n ceruri"(Matei 10,32). Mrturisirea lui Hristos nu este o obligatie de seviciu, ci o expresie a vietii. Mai precis este expresia participrii la viata lui Hristos. Hristos nu spune "oricine M va mrturisi" ci "oricine va mrturisi ntru Mine". Mrturisirea lui Hristos este deci expresie a mprtsirii cu Hristos sau a vietii n Hristos. Viata n Hristos are ca si urmare fireasc mrturisirea lui Hristos. Monahii trind n Hristos mrturisesc si astfel i nvat pe crestini. O fac smerit, nu ca s nvete, ci pentru a mrturisi. Aceasta este traditia n monahismul ortodox si aghioritic. Astzi (21 ianuarie) srbtorim doi sfinti clugri, dascli si mrturisitori. Pe Sf. Maxim Mrturisitorul si pe Sf. Maxim Grecul, lumintorul Rusiei. Ce ar fi fost rsritul ortodox si universal fr mrturisirea si nvttura Sf. Maxim Mrturisitorul? Si ce ar fi ajuns Rusia ortodox fr nvttura Sf. Maxim Grecul? Nu cumva au gresit n aceast privint toti sfintii aghioriti printre care Sf. Grigorie Palama si cei mpreun cu el semnatari ai Tomului Aghioritic n care sunt condamnate erori catolice, sau sfinti ca Nicodim Aghioritul sau Cosma Etolianul si attia altii? n fiecare zi citim si auzim vietile sfintilor si ale mrturisitorilor credintei. Putem oare s ne astupm urechile? Putem s spunem c credem cele contrare Traditiei Bisericii noastre? O asemenea pozitie ar nsemna un soi de schizofrenie duhovniceasc. ntrebare: Nu cumva mentiunea acestor elemente traditionale poate fi privit astzi ca o ncremenire n niste extreme nvechite? Rspuns: Hristos "ieri, azi si n veci este acelasi" iar mntuirea pe care o aduce Biserica Lui este aceeasi de-a lungul secolelor. Constiinta noastr ortodox este modelat de cele nvtate de la printii credinciosi, duhovnici, din scrierile Apostolilor, ale Printilor, Martirilor, Mrturisitorilor, Cuviosilor. Dac credem c toate cte le-am primit si le-am nvtat sunt drepte si plcute lui Dumnezeu, atunci trebuie s avem curajul s le si mrturisim, chiar dac ne-am pune n pericol viata sau am fi batjocoriti pentru aceasta. Nu se potriveste crestinilor si clugrilor s-si subordoneze credinta si teologia ideilor practice sau altor interese lumesti de moment. Pentru noi au putere nepieritoare cuvintele Domnului:"veti cunoaste adevrul si adevrul v va face liberi"(Ioan 9,32). De aceea ne este de folos s "tinem adevrul n iubire"(Efeseni 4,15) adic cu ndrzneal si discernmnt. Aceast nevoie o mplinim fat de toti fratii nostri, mai cu seam fat de toti cei ce se scandalizeaz si caut de la noi cuvinte de mngiere si de ntrire n credinta ortodox ntr-o epoc a ereziilor si de trdare a Sfintei noatre Traditii Ortodoxe. V multumesc. Aprut n periodicul Hristianike, 6 martie 1997, p. 1-4. Traducere si prezentare Ieroschimonah Agapie Corbu. ecumenism si ortodoxie ecumenica 4