Sunteți pe pagina 1din 6

ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi Nuvela romantica

1.Incadrare in opera scriitorului

Costache Negruzzi se integreaza momentului 1848 care a insemnat unul dintre valurile romantice esentiale ce au determinat adevarata emancipare nationala inclusiv in domeniul literar. Prima nuvela istorica din literatura romana, Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este capodopera ciclului Fragmente istoricesi apare la 30 ianuarie 1840 in primul numar al revistei Dacia literara" pentru a ilustra programul estetic de orientare romantica al miscarii, Kogalniceanu afirmand in acest sens: Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii". 2.Surse de inspiratie

Punctul de plecare al nuvelei il constituie letopisetele lui Grigore Ureche si Miron Costin, fara nicio intentie insa de reconstituire istorica.Acestea au rolul de a sustine veridicitatea faptelor prezentate. Din Letopisetul Tarii Moldovei" de Grigore Ureche preia elemente istorice si sociale legate de a doua domnie a lui Lapusneanu(1564-1569), figura domnului, unele replici memorabile ale acestuia, scena uciderii celor 47 de boieri, elemente care tin de moda vestimentara si ceremonialul de la curte, limbajul arhaic, regional.Din Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace" de Miron Costin preia scena linsarii lui Batiste Veveli, care in text devine boierul tradator Motoc si psihologia gloatei (taranii adunati la curtea domneasca ce actioneaza ca un personaj colectiv).

3.Semnificatia titlului

Titlul operei este un motiv anticipativ avertizand cititorul asupra personajului principal,pivot al diegezei. Numele domnitorului, prezent in forma articulata, sustine caracterul exceptional al personajului scotand in evidenta trasaturi precum impulsivitatea, cruzimea exacerbata dusa pana la sadism, spiritul tiranic si chiar ateismul. 4.Tema este una de factura istorica evocand un moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandria Lapusneanu (15641569), perioada in care luptele pentru tron insemnau varsare de sange. Moldova celei de-a doua jumatati a secolului al XVI-lea devine un spatiu fictional in care guverneaza un domnitor tiran pentru care dorinta de a ucide devine patima si placere. 5.Structura

Compozitional, nuvela este alcatuita din patru capitole, fiecare avand un motto semnificativ: I:Daca voi nu ma vreti, eu va vreu-sunt cuvintele rostite de domnitor la intrarea in tara; II:Ai sa dai sama, doamna!-sunt cuvinte rostite de vaduva unui boier prin care domnita Ruxanda este avertizata asupra complicitatii tacite la crime prin neluarea unei pozitii;III:Capul lui Motoc vrem-sunt rostite de gloata dezlantuita; IV:De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu-sunt cuvinte rostite de domnitor pe patul de moarte. Cronotopul este bine delimitat ptr a sustine verosimilitatea faptelor prezentate. Astfel,primele trei capitole prezinta evenimente imediate dupa revenirea la tron a lui Alexandru Lapusneanu, iar in ultimul capitol se trece prin rezumare patru ani mai tarziu, la secventa mortii domnitorului, la Cetatea Hotinului. Spatiul general il constituie Moldova, care are ca centre biserica, Curtea domneasca, Tecuci si Cetatea Hatinului. Perspectiva narativa este heterodiegetica , avand ca marca stilisticogramaticala persoana a Ill-a a verbelor si a pronumelor. Desi viziunea este auctoriala, naratorul fiind detasat, omniscient, deci extradiegetic, exista totusi unele abateri, intruziuni ale vocii auctoriale, anumite pareri subiective: era groaza a privi aceasta scena sangeroasa..", dupa aceasta desantata cuvantare. Prin aceste abateri, naratorul isi motiveaza realist" opera, incearca sa

incredinteze si altfel decat prin culoarea locala, pe cititor de adevarul spuselor sale. Focalizarea este neutra. Conflictul exterior este de ordin social-politic si pune in evidenta lupta dintre domnitor si boieri. Conflictul psihologic vizeaza doua aspecte: Lapusneanu, eel care a fost alungat de la domnie si aspira la dreptate si Lapusneanu care traieste patima puterii. Opozitiile definesc decisiv materialul epic si coerenta viziunii artistice asupra unui subiect istoric. Un alt conflict se da intre Alexandru Lapusneanu si doamne Ruxanda, determinat de faptul ca cei doi au principii morale diferite. In plan secundar, apar conflictele dintre Alexandru Lapunsneanu si Motoc, determinat de dorinta de razbunare a domnitorului, si dintre Alexandru Lapusneanu si Stroici si Spancioc, determinat de interesele politice diferite.

6.Elemente care sustin caracterul romantic al nuvelei

a)Prezenta unui personaj exceptional in imprejurari exceptionale sustine caracterul romantic al nuvelei. Alexandrul Lapusneanu este inzestrat cu trasaturi de exceptie intre care inteligenta, curajul, diplomatie, abilitate, dar si cu defecte majore, cruzime exacerbata dusa pana la sadism, spirit vindicativ, lipsit de scupule, impulsivitatea, viclenia, puterea de disimulare. Prin aceste elemente se alcatuieste un portret toale despre care George Calinecu afirma: Lapusneanu este un domnat romantic, osandit de providenta sa verse sange nevinovat si sa nazuie spre mandrie", un monstru moral". Exista in acest sens trei secvente elocvente: * prima secventa este cea a intrarii in Tara Moldovei, ocazie cu care isi demonstreaza inflexibilitatea : Daca voi nu ma vreti eu va vreu, si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi si cu sau fara voia voastra voi veni. Sa ma-ntorc? Mai degraba isi va intoarce Dunarea cursul indarat..., * a doua este cea din biserica: Dupa ce a ascultat sfanta Slujba, s-a coborat din strana, s-a inchinat pe la icoane, s-a aplecat cu mare smerenie si a sarutat moastele sfantului. Spun ca in minutul acela el era foarte galben la fata si ca racla sfantului ar fi tresarit"; * cea de-a treia, la ospatul pregatit de domnita, surprinde piramida din capetele celor 47 de boieri aranjate in mijlocul mesei

incet si cu randuiala, puind pe ale celor mai mici boieri dedesupt si pe ale celor mai mari deasupra, dupa neam si dupa ranguri pana ce facu o piramida de patruzeci si sapte capatane varful careia se incheia prin capul unui logofat mare;" . b) Scenele cutremuratoare ce exercita o fascinatie maladiva asupra celor din jur, omorarea celor 47 de boieri, asezarea capetelor retezate sub forma unei piramide dupa ranguri boieresti, moartea prin otravirea a lui Alexandru Lapusneanu si atitudinea impresionanta: invata a muri, tu care stii doar a omori" sunt elemente tipic romantice. c) Prin conflictele dintre dorinta voievodului de a centraliza puterea in mainile sale si dorinta boierilor de a faramita pentru a duce tara la anarhie, dintre cruzimea lui Alexandru Lapusneanu si blandetea doamnei Ruxandra, dintre oportunismul lui Motoc in raport cu personalitatea curtii domnesti si saracia moldovenilor, nuvela este de factura romantica. d)La nivelul personajului central se afirma o antiteza interna, fiind cladit pe o serie de contraste: dorinta de putere, trasatura de caracter dominanta careia i se subsumeaza toate celelalte trasaturi, care se afirma in anititeza cu dorinta boierilor de a faramita puterea, cruzimea exacerbata pana la a vedea crima ca pe un act gratuit" in contrast cu dorinta de a face dreptate. De asemenea, domnitorul poseda arta disimularii si abilitatea deosebita in a manipula poporul: * se casatoreste cu domnita Ruxandra, fiica lui Petru Rares ca sa traga inimile norodului in care via inca pomenirea lui Rares se insura si lua el pre fiica lui.." , *ii promite sotiei un leac de frica ce se va concretiza intr-o piramida de capete ale boierilor, *le promite boierilor ca va inceta represaliite contra lor, dar de fapt le intinde o capcana pentru a-i ucide in masa: Boieri bumneavoastra! Sa traim de acum in pace, iubindu-ne ca niste frati..", * ii promite lui Motoc ca-1 va cruta : sabia mea nu se va manji in sangele tau, te voi cruta caci imi esti trebuitor, ca sa ma usurezi de blestemurile poporului" dar pe urma nu ezita sa-1 ofere multimii spre a fi linsat. e)Modul de a vorbi al personajului, discursul voievodului este unul romantic intrucat sunt folosite toate procedeele de retorica tipic romantica: *repetitia: daca voi nu ma vreti eu va vreu, si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pe voi" ; *gradatia se releva in discursul din biserica, de la atitudinea tiranica

recunoscuta se trece treptat la una binevoitoare apoi pioasa, pentru ca in final sa apara sentimentul regretului fata de cele savarsite, * interogatia si exclamatia retorica Sa ma intorc! Mai degraba isi va intoarce Dunarea cursul indarat. A! Nu ma vrea tara? Nu ma vreti, cum inteleg?" * enumeratia ampla ce ilustraza caracterul lui Stroici, Spancioc si Motoc din perspectiva subiectiva a domnitorului: Spancioc este incantator, in inima lui este iubire de mosie, Stroici este inca un copil care nu cunoaste pe oameni, nu stie ce este imbunarea si minciuna, iar Motoc invechit in zile rele, deprins a te ciocoi la toti domnitorii", * citarea din textul biblic: Bate-voi pastorul si se vor imprastia oile", Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insusi", Sa ne iarte noua gresalele precum iertam si noi gresitilor nostri". f)Antiteza este mijlocul fundamental de construire a personajelor si de infatisare a faptelor lor (cruzimea si rautatea lui Lapusneanu sunt in antiteza cu blandetea si bunatatea doamnei Ruxanda, egoismul lui Motoc contrasteaza cu dragostea de tara a lui Stroici si Spancioc). g) Descrierea cetatii Hotinului, prin intermediul epitetelor care individualizeaza cadrul, prin crearea unei atmosfere stranii, prin existenta ei solitara si prin prezenta valurilor ce simbolizeaza trecerea ireversibila a timpului: Cetatea era muta si pustie ca un mormant de uries. Nu se auzea decat mumura valurilor Nistrului, ce izbea regulat stancoasele ei coaste, sure si goale" se alatura elementelor romantice. h) De asemenea, descrierea vestimentatiei( Impotriva obiceiului sau, Lapusneanu era imbracat cu toata pompa domneasca. Purta coroana Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea rosie, avea cabanita turceasca.), a ceremonialului de la curte, a ospaturilor si a mentalitatii vremii, contureaza in mod veridic personajele, epoca respectiva. i) Stilul este obiectiv, rareori interventia naratorului se face simtita cu cate un calificativ: ticalosul" , marsavul", aceasta obiectivitate dand senzatia de autenticitate. Limbajul utilizat are doua functii: *de a sustine atmosfera epocii, fiind utilizate numeroase arhaisme fonetice(vreu, sama, pre), lexicale(domnitor, vornic, logofat, boier), semantice(a popi=a ucide, prost=om simplu); *de a contura spatiul prin intermediul regionalismelor(gloata, norod, boloboc, pantecoase). j) Finalul evidentiaza pedepsirea personajului cu valoarea negativa in mod exemplar, naratorul conferindu-i un exitus pe masura faptelor savarsite:moartea

prin otravire. George Calinescu, referindu-se la valoarea operei afirma: ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet,daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale".