|UL|L 2011 | ANCHRI D 70P 73

Domnule presedinte, v-as ruga, pentru nceput,

s ne spune(i cum a traversat CREDITCOOP
criza economic acut care a zguduit Rom-
nia! Cum a fost ultimul an si ce trenduri an-
ticipa(i pentru 2011!
Ne-am regsit n urm cu un an n paginile revis -
tei dumneavoastr si consider c am intuit con -
ditiile n care se va desfsura activitatea bancar
n tara noastr, n situatia deteriorrii mediului
economic si financiar international si a incerti tu -
dinilor care si-au pus amprenta si asupra Rom -
niei. Avem satisfactia de a constata c si greuttile
ntmpinate n anul 2010, care a nsemnat o con -
tinuare a crizei, au fost depsite cu bine de organi -
zatiile cooperatiste de credit care au nregistrat
profit la nivel consolidat, chiar unul mai bun fat
de cel din anul precedent, majoritatea bncilor
cooperatiste ncheind activitatea cu rezultate
pozitive.
Si n anul care a trecut, unittile noastre au gsit
solutii pentru mentinerea clientilor existenti si
atragerea de noi clienti, creditele acordate cres -
cnd ntr-un ritm apropiat de cel din anii anteriori.
n anul 2010, au fost consemnate evolutii pozitive
la majoritatea indicatorilor economico-financiari
si de prudent bancar si apreciez c aceast
tendint va continua si n anul 2011. Cnd fac
aceast afirmatie, am n vedere realizrile din
semestrul I al anului 2011, care, comparativ cu
aceeasi perioad din anul trecut, nregistreaz deja
ritmuri mai bune, astfel: la mprumuturi o crestere
de 3,3%, la profit de 140%, iar nivelul fondurilor
proprii a ajuns la 222 mil. lei, respectiv cu 3% mai
mare dect la 30 iunie 2010.
Dac ar fi s analiza(i principalii indicatori eco-
nomici aferen(i exerci(iului financiar 2010, care
ar fi cele mai importante repere! Care dintre
acestia v-au mul(umit si ce nu este nc pe
placul dumneavoastr n func(ionarea in-
stitu(iei pe care o conduce(i!
n mod cert, cteva date bilantiere pot fi
edificatoare pentru a ilustra ce a nsemnat anul de
criz 2010 pentru bncile cooperatiste. Astfel, la
31.12.2010, totalul bilantului retelei CREDITCOOP
s-a cifrat la 796 mil. lei, ceea ce nseamn o
crestere de 2%, iar valoarea fondurilor proprii a
ajuns la 217,6 mil. lei, ceea ce reprezint 50,8 mil.
euro, fat de un necesar de 10 mil. euro, stabilit de
reglementri. Depozitele constituite au ajuns la
528,4 mil. lei, ceea ce nseamn o crestere de
5,6% fat de 2009, iar soldul creditelor acordate a
crescut cu 1%, ajungnd la 533,5 mil. lei. De
asemenea, a crescut si capitalul social, cu 1%,
ajungnd la 122,7 mil. lei.
Sigur, cresterile nu s-au situat la nivelurile
dinaintea crizei, dar au fost semnificative fat de
anul precedent si ne bucur faptul c n semestrul
I a.c., asa cum am mai afirmat, trendurile sunt
pozitive.
De asemenea, ne ncurajeaz faptul c
neperformantele au crescut ntr-un ritm mai
sczut dect media nregistrat pe sistemul
bancar, tendint care s-a manifestat si n semestrul
I 2011. n acest sens, se poate mentiona c nivelul
creantelor restante, la valoarea brut, a crescut de
la 0,88% la 31.12.2009 la doar 1,13% la
31.12.2010, iar ponderea provizioanelor n totalul
plasamentelor a crescut, n aceeasi perioad, de la
2,39% la 3,21%.
Si profitul realizat, care s-a ridicat la 7,13 mil. lei,
este n crestere fat de anul precedent, cu 130%,
42 de bnci cooperatiste, precum si Banca
Central Cooperatist CREDITCOOP ncheind
activitatea cu profit. Si dac mai adugm c, pe
ntreaga retea, lichiditatea imediat a fost de
35,5%, iar solvabilitatea s-a situat la un nivel de
31,8%, fiind una dintre cele mai bune din sistemul
bancar, putem aprecia c anul 2010, chiar dac a
fost unul greu, a fost depsit cu bine.
Se cuvine s amintim si faptul c Banca Central
Cooperatist CREDITCOOP a constituit o
prezent activ pe piata monetar interbancar,
aflndu-se n postura de plasator net. De
asemenea, mentionez c o parte din resursele
financiare au fost plasate n active cu un grad
mare de lichiditate, respectiv n titluri de stat, a
cror valoare medie lunar a fost de 70 mil. lei.
1HEXFXU?P
F?DPGHS?>LW
FXELQHFUL]D
Bncile cooperatiste simt
cel mai bine efectele
crizei n mediul rural si
la clienjii din categoriile
de venit medie si
submedie. Am discutat pe
aceast tem cu
Adrian Morar,
presedinte, Banca
Central Cooperatist.
,QWHUYLXFX$'5,$1025$5SUH>HGLQWH%DQFD&HQWUDO?&RRSHUDWLVW?&5(',7&223
74ANCHRI D 70P | |UL|L 2011
Si, ca s rspund complet la ntrebarea dumnea -
voastr, respectiv, referitor si la ceea ce nu este nc
pe placul nostru n functionarea institutiei, afirm c
mai avem unele rezerve n ceea ce priveste
cresterea cantitativ la o serie de indicatori,
potentialul de mbunttire a nivelului creditelor
neperformante, implicit de scdere a nivelului
provizioanelor si, nu n ultimul rnd, de reducere a
numrului unittilor cu pierderi, astfel nct, n anul
2011, s nu existe mai mult de 2-3 bnci coope -
ratiste fr profit, din totalul de 48.
Care este la ora actual dimensiunea re(elei co-
operatiste CREDITCOOP! A(i operat modi -
ficri n ceea ce priveste re(eaua si numrul de
angaja(i, n ultimul an! Cte dintre acestea sunt
n mediul urban si cte n mediul rural!
Despre dimensiunea retelei cooperatiste CREDIT -
COOP mi place s afirm c este una corespun -
ztoare, respectiv c, prin felul n care sunt dispuse
n teritoriu unittile noastre, acoperim toate zonele
trii, unele dintre acestea desfsurndu-si activi -
tatea si n localitti mai greu accesibile.
ntruct, n ultimii ani, am dus o politic consec -
vent si rational cu privire la dezvoltarea unittilor
existente, nu am fost nevoiti s operm modificri
importante n ceea ce priveste reteaua de unitti,
astfel c numrul de bnci cooperatiste, la finele
anului 2010, a fost de 48, fat de 50, n anul 2009,
ntruct dou bnci cooperatiste de dimensiuni mai
mici au fost absorbite, n urma unui proces de
fuziune, de ctre alte dou bnci cooperatiste mai
puternice.
De asemenea, am consolidat si activitatea sediilor
secundare ale bncilor cooperatiste, respectiv
sucursale, agentii si puncte de lucru, care, la finele
anului 2010, erau 784, n scdere cu numai 11
unitti fat de anul precedent. Dintre acestea, 70%
se regsesc n mediul rural si realizeaz 55% din
volumul de activitate al retelei.
Totodat, Banca Central Cooperatist si-a pstrat
cele 17 agentii proprii, care efectueaz servicii ban -
care pentru bncile cooperatiste afiliate la stan -
dardele si exigentele sporite ale activittii bancare.
Nu au intervenit schimbri semnificative nici n
ceea ce priveste numrul de angajati, care s-a
mentinut aproape la acelasi nivel, ca n anul
precedent, politica noastr fiind aceea de a asigura
stabilitatea salariatilor din sistem.
Specificul activit(ii v aduce foarte aproape de
oamenii ce triesc n mediul rural. Cum a
evoluat rela(ia cu acest tip de clien(i! Sunt ei
mai buni platnici dect cei de la oras! Cum
arat indicatorul creditelor neperformante, n
raport cu media pie(ei!
Alturi de alte trsturi specifice ale activittii
bncilor cooperatiste, una este aceea c suntem
foarte aproape de oamenii ce triesc n mediul
rural. De-a lungul timpului, relatia noastr cu
clientii din mediul rural s-a consolidat, majoritatea
acestora fiind partenerii nostri fideli, cu unii dintre
ei relatia durnd chiar de zeci de ani. S-a nfptuit
astfel o colaborare de lung durat, n care s-a
realizat o cunoastere reciproc, acest fapt fiind
benefic consolidrii unei evolutii pozitive a
relatiilor dintre noi, bazat pe ncredere si respect.
Pot s afirm cu certitudine c, n mod evident,
clientii din mediul rural sunt mai buni platnici dect
cei de la orase, nivelul creantelor restante la
31.12.2010 situndu-se la 0,92% n mediul rural si
1,35% n mediul urban, n conditiile n care
ponderea creditelor acordate este de 58% n mediul
rural si 42% n cel urban.
Referitor la indicatorul creditelor neperformante n
reteaua CREDITCOOP, v pot spune c, la
31.12.2010, acesta se situa la jumtate fat de
media sistemului bancar.
V-a(i obisnuit clien(ii cu un flux permanent de
noi produse, legate cu precdere de facilitarea
unor servicii de pl(i ce aduc economie de timp.
Ce parteneriate a(i mai ncheiat n ultimul an
sau inten(iona(i s ncheia(i n viitorul apropiat!
ntr-adevr, n ultimii ani, tot pentru a veni n
sprijinul clientilor nostri, care, n cea mai mare
parte, sunt si membri asociati, am dezvoltat
parteneriate cu diversi agenti economici, avnd ca
obiect desfsurarea unor activitti de asigurri,
operatiuni de transfer de bani prin sistemul Western
Union, ncasarea prin unittile din reteaua
CREDITCOOP a ratelor aferente unor credite de -
ru late prin alte bnci, precum si a facturilor emise
de Romtelecom S.A., Electrica S.A., Distrigaz,
EON Gaz, RCS&RDS, Enel Energie S.A., Orange
S.A., Cosmote etc. n anul trecut, aceste activitti
ne-au adus venituri de peste 3 milioane lei, sum
care creste n mod semnificativ de la o perioad la
alta.
Institutia noastr, prin bncile cooperatiste afiliate,
are o contributie nsemnat n distribuirea
fondurilor comunitare si a celor puse la dispozitie
de Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Rurale
ctre productorii agricoli, att din domeniul
zootehnic, ct si din cel al productiei vegetale. n
acest sens, n anul 2010, am efectuat plti n valoare
de 190,3 mil. lei, unui numr de 97.000 de clienti.
Intentionm s ncheiem si alte parteneriate cu
firmele Vodafone si Avon, n colaborare cu
Citibank, precum si pentru plata prin unittile din
reteaua CREDITCOOP a dividendelor distribuite
de S.C. Depozitarul Central S.A.
Oamenii dumneavoastr practic o rela(ie cu
clien(ii foarte personalizat, prieteneasc, idee
ce pare acum mbr(isat si de bncile mari.
Cum se traduce acest mod de lucru n materie
de reten(ie a clien(ilor si profitabilitate! Ct de
mult conteaz n materie de reten(ie a clien(ilor
faptul c majoritatea covrsitoare sunt n fapt si
membri ai re(elei cooperatiste CREDITCOOP!
S stiti c eu mprtsesc afirmatia dumneavoas tr.
Este o realitate faptul c avem o relatie
personalizat si prieteneasc cu clientii nostri, dar
bncile cooperatiste cultiv acest tip de relatie, n
spiritul respectului reciproc, care trebuie s se
manifeste ntre banc si client. ntotdeauna am
considerat c activitatea noastr se bazeaz pe
principii statuate de Alianta Cooperatist
International, si ne-am gndit mereu c, n cadrul
n condijiile n
care am mai
procedat si la refinanjri
si restructurri ale
creditelor unor clienji si
am redus substanjial
dobnda la credite n
ultima perioad, totusi,
nivelul de profitabilitate
nu a fost afectat si
aceasta datorit faptului
c gradul de
neperformanj al
creditelor nu a crescut
foarte mult si, n
consecinj, valoarea
provizioanelor s-a
menjinut n limite
rezonabile.
|UL|L 2011 | ANCHRI D 70P 75
miscrii cooperatiste, se realizeaz o colaborare de
lung durat ntre clienti si banc. n plus, la noi,
majoritatea clientilor au si statutul de actionari ai
bncii si atunci se justific o colaborare de acest fel.
Poate c ar fi bine s remarc, tot n acest context,
faptul c cei peste 680.000 de membri asociati sunt
si actionari ai bncilor cooperatiste si este si
interesul lor acela al consolidrii unittilor.
Chiar dac, n legislatia specific n domeniu, este
prevzut faptul c bncile cooperatiste sunt insti -
tutii de credit cu capital variabil, capitalul social al
acestora a crescut an de an, ceea ce nseamn c
membrii asociati si ntresc pozitia n bnci si si
majoreaz contributia la capitalul social.
Sistemul bancar cooperatist are un specific de-
osebit prin prisma ac(ionariatului, care este n
exclusivitate autohton. Cum aprecia(i acest
lucru!
De fiecare dat, cnd analizm activitatea noastr si
avem satisfactia unor rezultate bune, suntem cu
gndul la membrii asociati ai bncilor cooperatiste,
care reprezint n exclusivitate actionariat autohton.
Am ncercat s le oferim acestora cele mai bune
conditii pentru credite si depozite, prin practicarea
unei politici adecvate de dobnzi si comisioane.
I-am tratat mereu cu cel mai mare respect, fiind
corecti si transparenti n relatiile cu acestia si, poate
c, pentru acest fapt, am trecut usor peste modi -
ficrile legislative din ultima perioad, inclusiv
peste cele prevzute de Ordonanta de urgent a
Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de
credit pentru consumatori.
Poate c nu am reusit mereu, mai ales n ultima
perioad, s remunerm capitalul social n mod
corespunztor, dar sperm ca si acest lucru s fie
mbunttit n viitor.
Si Banca Central Cooperatist CREDITCOOP
este tot o institutie de credit cu capital integral ro -
m nesc, care are structura actionariatului alctuit
din cele 48 de bnci cooperatiste afiliate.
Au existat perioade de-a lungul existentei noastre
cnd ar fi fost necesare resurse suplimentare pentru
activitatea de creditare. Poate c atunci ne-am
gndit si noi la eventualitatea sustinerii financiare
din partea unui actionar, dar acest gnd ne-a deter -
minat s fim mai prudenti, s privim activitatea de
creditare cu mai mult atentie si, n timp, am
constatat c politica noastr n domeniul creditrii a
fost una corect.
Am suplinit lipsa unui actionar semnificativ printr-o
politic de atragere de depozite de la unii dintre
agentii economici, cu care avem contracte de
colaborare n parteneriat, rezolvnd astfel problema
finantrii activittii n anumite perioade.
Ce obiective si asteptri ave(i de la 2011! Cre -
de(i c se va rescrie re(eta de succes a bankingu-
lui dup stingerea ultimelor ecouri ale crizei!
Obiectivele si asteptrile pe care le avem de la anul
2011 sunt prevzute n Strategia de dezvoltare a re -
te lei noastre si au ca scop final asigurarea stabilittii
si viabilittii retelei cooperatiste CREDITCOOP,
mentinerea si fidelizarea clientilor existenti si atra -
gerea altora noi, prin oferirea de produse bancare
competitive.
Obiectivele pe care ni le-am propus sunt realiste si
cu un potential de risc sczut, deoarece noi acor -
dm credite numai n moned national, neexistnd
astfel risc valutar, pentru c nu nregistrm expu -
neri fat de dezvoltatori imobiliari, care prezint
riscurile cunoscute, pentru c valoarea medie a
unui credit este de aproximativ 5.000 lei, iar
termenele maxime de acordare nu depsesc dect
rareori 5 ani. Acestea reprezint argumente pentru
a aprecia c riscurile din activitatea proprie, chiar
dac exist, pot fi bine controlate si gestionate.
Ne bucur faptul c perioada de criz a fost
depsit cu bine de bncile cooperatiste si c n
anul 2010, profitul a fost mai mare dect n 2009 cu
130%, asa cum am mai artat. Iar profitul obtinut n
semestrul I al anului 2011 ne confer certitudinea
c vom depsi realizrile din 2010 la acest indi ca -
tor. Estimm c profitul pe ntregul an va fi de peste
100 mil. lei si apreciem c si alti indicatori eco no -
mici vor nregistra cresteri cuprinse ntre 10-15%.
Consider c efectele crizei globale au fost depsite
cu succes de sistemul bancar romnesc si c exist
suficiente resurse pentru ca activitatea bancar s se
desfsoare n continuare n conditii de normalitate.
Vreau s cred c normalitate nseamn o abordare
a activittii de creditare asa cum a fost ea cu 3-4 ani
nainte de izbucnirea crizei, atunci cnd resursele
bncilor, fiind mai putine, au fost drmuite cu mai
mult chibzuint.
Norel Moise
Sunt sigur c si
clienjii bncilor
vor deveni mai
circumspecji, pentru c
am asistat n perioada
dinaintea crizei la o
suprandatorare a
acestora. Bncile sunt
acelea care pot contribui
n viitor la o educare a
clienjilor, asigurndu-le
un comportament normal
faj de decizia de
creditare.