Sunteți pe pagina 1din 9

Metode cantitative

Modelul regresional multiplu, liniar Studiu Hotel Confort

Prof. conf.univ.dr Cristian Chifu

Student:

Stefan Litu Ioana Lenghel MH 2 ani, anul I

Cluj-Napoca 2011

Modelul regresional multiplu, liniar - studiu Hotel Confort

1. Introducere
Unitatea hoteliera Confort *** este localizata in municipiul Cluj-Napoca, pe o arter de circula ie de maxim importan , fiind una din por ile de intrare ale oraului (E60), Calea Turzii. Departamentul de cazare ofer servicii de cazare n 35 de camere, pe patru nivele, structurate astfel: 5 camere single, 9 camere cu pat matrimonial, 19 camere cu 2 paturi si 2 apartamente; toate clasificate la categoria 3*** dotate cu baie cu cad, televizor, minibar, telefon cu acces interna ional, aer condi ionat (partial). Deoarece se vrea eficientizarea ocuparii spatiilor de cazare, se observa necesitatea relaizarii unui studiu prin care sa se obtina informatii referitoare la gradul de ocupare, numarul camerelor in functiune si numarul camerelor ocupate. Ipoteza: Gradul de ocupare al unitatii hoteliere este influentat de numarul camerelor in functiune si de numarul camerelor ocupate de turisti.

2. Colectarea, organizarea si prezentarea datelor


Datele cu care se lucreaza sunt date interne ale hotelului, iar studiul este relevant pentru decursul unui an calendaristic, respectiv anul 2010, conducand la urmatoarele rezultate:

Gradul de ocupare

Nr.camere in functiune

Nr.camere ocupate
530 681 699 635 880 723 723

49 67 64 60 81 69 67

1085 1015 1085 1050 1085 1050 1085

48 77 70 65 40

1085 1050 1085 1050 1085

523 804 762 685 435

Descrierea variabilelor

Gradul de ocupare G reprezinta gradul de ocupare al hotelului, masurat in procente

Numar de camere in functiune F reprezinta numarul camerelor care pot fi inchiriate turistilor, masurat in unitati cantitative

Numar de camere ocupate O reprezinta numarul camerelor care au fost inchiriate turistilor,masurat in unitati cantitative.

Principalii parametrii
Summary Statistics Sample 1: Gradul de ocupare Sample 2: Numar camere in functiune Sample 3: Numar camere ocupate Sample 1: Sample 2: Sample 3: -------------------------------------------------------------------------------Count 12 12 12 Average 63,0833 1067,5 673,333 Median 66,0 1085,0 692,0 Mode 67,0 1085,0 723,0 Variance 145,538 556,818 15895,5 Standard deviation 12,0639 23,597 126,077 Range 41,0 70,0 445,0 Lower quartile 54,5 1050,0 582,5 Upper quartile 69,5 1085,0 742,5 Interquartile range 15,0 35,0 160,0 Coeff. of variation 19,1238% 2,21049% 18,7244% --------------------------------------------------------------------------------

Din tablul de mai sus observam urmatoarele: media gradului de ocupare pe anul 2010 este de 63.08 %; mediana este de 66 % ( se elimina extremitatile); quartila minima este de 54.5 %, cea maxima este de 69.5 %, iar diferenta intre quartile este de 15; coeficientul de variatie este de 19.12 %.

3. Deteminarea modelului
Pentru a sti in principiul care va fi modelul multiplu pe care il vom folosi, vom reprezenta grafic gradul de ocupare in raport cu fiecare variabila in parte:

1. Grad de ocupare Numar camere ocupate

2.Grad de ocupare Numar camere in functiune

Cele doua grafice denota o evolutie liniara a gradului de ocupare in raport cu numarul camerelor ocupate si numarul camerelor in functiune. In concluzie, vom folosi, in cazul nostru, modelul regresional multiplu, liniar atat in raport cu parametrii cat si in raport cu variabilele.

Evolutia gradului de ocupare in raport cu numarul camerelor ocupate si numarul camerelor in functiune.

G = B0 + B1 F + B2 O + u La nivel de esantion vom avea:

Model stochastic : G = b0 + b1 F + b2 O + Model deterministic: C = b0 + b1 F + b2 O

Estimarea parametrilor se va face cu ajutorul metodei celor mai mici patrate. Folosind aceasta metoda dedudcem ca:

G = 66.45 + 0.09 O 0.06 F

Multiple Regression Analysis ----------------------------------------------------------------------------Dependent variable: Gradul de ocupare ----------------------------------------------------------------------------Standard T Parameter Estimate Error Statistic P-Value ----------------------------------------------------------------------------CONSTANT 66,4503 5,77206 11,5124 0,0000 Numar camere in f -0,0617365 0,00525916 -11,7389 0,0000 Numar camere ocup 0,0928764 0,000984319 94,356 0,0000 ----------------------------------------------------------------------------Analysis of Variance ----------------------------------------------------------------------------Source Sum of Squares Df Mean Square F-Ratio P-Value ----------------------------------------------------------------------------Model 1599,44 2 799,721 4880,05 0,0000 Residual 1,47488 9 0,163876 ----------------------------------------------------------------------------Total (Corr.) 1600,92 11 R-squared = 99,9079 percent R-squared (adjusted for d.f.) = 99,8874 percent Standard Error of Est. = 0,404815 Mean absolute error = 0,291662 Durbin-Watson statistic = 1,63505

Interpretari :
In cazul unui numar de camere ocupate constant, o modificare a numarului de camere in functiune cu o unitate conduce la o modificare a gradului de ocupare mediu cu 0.06 unitati; In cazul unui numar de camere in functiune constant, o modificare a numarului de camere ocupate cu o unitate conduce la o modificare a gradului de ocupare cu 0.09 unitati;

Aceste interpretari sunt posibile doar daca coeficientii modelului sunt semnificativi, adica daca acestia difera de 0.

Vom verifica aceste ipoteze folosind metoda intervalelor de incredere si vom obtine:
95,0 percent confidence intervals -------------------------------------------------------------------------------Mean Stnd. error Lower limit Upper limit -------------------------------------------------------------------------------Gradul de ocupare 63,0833 3,48255 55,4183 70,7484 Nr.camere in functiu 1067,5 6,81187 1052,51 1082,49 Nr.camere ocupate 673,333 36,3954 593,227 753,439 --------------------------------------------------------------------------------

The StatAdvisor --------------This table shows 95,0% confidence intervals for the means of each of the variables. These intervals bound the sampling error in the estimates of the means of the populations from which the data come. They can be used to help judge how precisely the population means have been estimated.

B1

apartine intervalului (1052.51; 1082.49)

Deoarece intervalul nu l con ine pe zero putem afirma, cu o probabilitate de 95%, c acest coeficient este diferit de zero.

Astfel incat, daca numarul de camere in functiune este constant, atunci modificarea numarului de camere ocupate de turisti cu o unitate, atrage dupa sine o modificare a gradului de ocupare mediu cuprinsa intre 1052.51 si 1082.49 unitati.

B2

apartine intervalului (593.23 ; 753.44)

Deoarece intervalul nu l con ine pe zero putem afirma, cu o probabilitate de 95%, c acest coeficient este diferit de zero.

Astfel incat, daca numarul de camere ocupate este constant, atunci modificarea numarului de camere in functiune cu o unitate, atrage dupa sine o modificare a gradului de ocupare mediu cuprinsa intre 593.23 si 753.44;

Din moment ce parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic nici una dintre cele doua variabile nu poate fi exclusa din model.

Cei doi factori numarul de camere in functiune, respectiv numarul de camere ocupate de turisti, influenteaza gradul de ocupare in proportie de 99.88 %

Previziuni

Regression Results for Gradul de ocupare ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Observed Fitted Stnd. Error Lower 95,0% CL Upper 95,0% CL Lower 95,0% CL Upper 95,0% CL Row Value Value for Forecast for Forecast for Forecast for Mean for Mean ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 49,0 48,6907 2 67,0 67,0366 3 64,0 64,3868 4 60,0 60,6035 5 81,0 81,1974 6 69,0 68,7766 7 67,0 66,6158 8 48,0 48,0405 9 77,0 76,2996 10 70,0 70,238 11 65,0 65,2473 12 40,0 39,8674 13 63,0215 0,421353 62,0683 63,9747 62,7571 63,2859 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Concluzii:
Studiul efectuat are ca principal scop analiza gradului de ocupare al hotelului Confort, utila in cercetarile de marketing. In functie de aceasta putem sa analizam, de exemplu, daca este sau nu necesara o marire a capacitatii de cazare, daca avem nevoie de o mai mare promovare a hotelului, daca ar trebui sa mai diversificam serviciile suplimentare sau sa le imbunatatim pe cele actuale pentru a atrage turistii. Ipoteza: Gradul de ocupare al unitatii hoteliere este influentat de numarul camerelor in functiune si de numarul camerelor ocupate de turisti.

Se observa un grad de ocupare scazut in perioada sarbatorilor de iarna, respectiv lunile decembrie si ianuarie, precum si in luna august datorita perioadei de concedii de odihna, principala clientela a hotelului fiind din segmentul business. Intre aceste luni cu gradul cel mai scazut de ocupare si celelalte luni se observa o mare diferenta, maximul fiind inregistrat in lunile mai si septembrie. Studiul de caz efectuat s-a realizat cu ajutorul modelului regresional multiplu, liniar. Media gradului de ocupare al hotelului Confort, pe anul analizat, respectiv 2010, conform calculelor, este de 63.08 %; Estimarea parametrilor s-a facut cu ajutorul metodei celor mai mici patrate. Ipotezele au fost verificate folosind metoda intervalelor de incredere si am obtinut:

B1 B2

apartine intervalului (1052.51; 1082.49) apartine intervalului (593.23 ; 753.44)

Deoarece intervalele nu l con in pe zero putem afirma, cu o probabilitate de 95% c acest coeficient este diferit de zero. Parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic astfel incat nici una dintre cele doua variabile nu a fost exclusa din model. Cei doi factori numarul de camere in functiune, respectiv numarul de camere ocupate de turisti, influenteaza gradul de ocupare in proportie de 99.88 %. Managementul hotelului isi propune pentru anul 2011 cresterea gradului de ocupare cu 7 % prin fidelizarea clientelei, precum si atragerea de noi clienti. Pentru fidelizarea clientelei se are in vedere acordarea unor discount-uri, cuprinse intre 10 si 15%, prin care vechii clienti vor face o promovare indirecta, aceasta ducand implicit la atragerea de noi clienti. Atragerea de noi clienti se va realiza prin incheierea contractelor de colaborare cu noi agentii de turism si firme a caror angajati si colaboratori isi desfasoara activitatea sau sunt in tranzit in Cluj-Napoca, atragerea turistilor straini prin sisteme de rezervare on-line (ex.Booking, HRS, Hotelzon); De asemenea se urmareste diversificarea serviciilor suplimentare prin amenajarea unui lift si a unei piscine, acestea fiind principalele doleante ale clientilor hotelului. 9