P. 1
PROIECT LARISA

PROIECT LARISA

|Views: 326|Likes:
Published by Vasiloiu Cosmin

More info:

Published by: Vasiloiu Cosmin on May 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/11/2015

pdf

text

original

ARGUMENT

Importanta masurarilor creste necontenit in toate domeniile stiintei si tehnicii. Fiecare noua cucerire a stiintelor naturii si a celor tehnice, fiecare noua descoperire, crearea noilor masini, echipamente si materiale este precedata de un mare numar si o mare varietate de masurari. In etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti,aproape ca nu exista domeniu al activitatii economico – sociale in care sa nu se foloseasca instalatii si aparate electrice si electronice. Larga raspindire a acestora precum si diversificarea si perfectionarea lor, necesita cadre bine pregatite, capabile sa raspunda cerintelor impuse de dezvoltarea stiintei si tehnicii contemporane. In acest context, asistam la o crestere tot mai accentuata a rolului metrologiei , stiinta a masurarilor, a metodelor si mijloacelor de asigurare a uniformitatii si preciziei necesare a tuturor masurarilor care se efectueaza in activitatea economica si sociala. Se dezvolta si se perfectioneza tot mai mult baza stiintifica, tehnica si organizatorica a asigurarii metrologice, a acelui ansamblu de masuri care garanteaza compatibilitatea rezultatelor tuturor masurarilor, obtinute in orice loc, in orice moment, si cu orice mijloace. Aparatele de mãsurat digitale au apãrut şi s-au dezvoltat odatã cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a dispozitivelor de automatizare. Domeniile mãsurãtorilor digitale şi al informaticii au cunoscut o creştere rapidã în ultimul deceniu deoarece preţurile şi dimensiunile componentelor electronice au scãzut, permiţând realizarea unor circuite din ce în ce mai complexe.

1

CAPITOLUL I 1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE SI DIGITALE Generalitati Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau neelectrică. Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat. Dupa modul de afişare al rezultatului măsurării aparatele de măsură pot fi clasificate în: aparate analogice aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). Proprietati Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare;
2

. . -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta. 3 . în principal.masurari de precizie in laborator. .controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial.complexitate mare.cost ridicat. şi anume. Modelele mai vechi de aparate de măsură sunt însă mecanice. Utilizari Datorita performantelor sunt utilizate la: . . pe modul de funcţionare al acestora trei. .masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator. . curent şi rezistenţă. În aceasta prima parte ne vom referi exclusiv asupra principiilor de funcţionare ale aparatelor de măsură analogice (mecanice). .masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial.fara erori suplimentare. Există multe alte tipuri de aparate de măsură. 1. În ambele cazuri. Majoritatea aparatelor de măsură moderne sunt digitale.posibilitatea automatizarii procesului de masurare.. este nevoie de o setare a aparatului pentru indicarea corespunzătoare a mărimilor măsurate. folosind un afişaj numeric. utilizând un indicator mecanic pentru afişarea mărimii măsurate. tensiune.masurari in procesele industrial de automatizare.posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate. Dezavantaje: . .1 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE În analiza şi testarea circuitelor.masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta. dar ne vom concentra atenţia. există dispozitive proiectate pentru realizarea măsurătorilor mărimilor electrice de bază.posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor.

Galvanometrul Primele astfel de aparate de măsură construite erau cunoscute sub numele de galvanometre. Dacă acest câmp magnetic produs de conductor este liber să interacţioneze cu un alt câmp magnetic. pe faptul că trecerea unui curent printr-un conductor produce un câmp magnetic perpendicular pe axa de deplasare a electronilor. Un astfel de aparat este prezentat în figura de mai jos.Aparate de măsură electromagnetice Majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. Cu cât valoarea curentului este mai mare. 4 . Un model foarte simplu de galvanometru constă dintr-un ac magnetizat (asemenea celui folosit la compas) suspendat la capătul unui fir şi poziţionat în interiorul unei înfăşurări conductoare. şi anume. La trecerea curentului prin această înfăşurare. aceasta se va deplasa pe măsură ce curentul trece prin conductor. vom asista la dezvoltarea unei forţe fizice între cele două surse ale câmpurilor magnetice. se va produce un câmp magnetic ce va modifica poziţia iniţială a acului. Dacă una dintre acest surse este liberă să se deplaseze faţă de cealaltă sursă. cu atât mai mare va fi câmpul magnetic produs. fiind recunoscute pentru precizia lor. deplasarea fiind direct proporţională cu valoarea curentului.

fiind extrem de sensibile la orice tip de mişcare şi la interferenţele datorate câmpului magnetic al pământului. Astfel de dispozitive sunt cunoscute sub numele de aparate de măsură cu magnet permanent. Afişajul aparatului de măsură conţine o scală gradată cu cifre pentru indicarea valorilor mărimii de măsurat. În figura de mai sus. O creştere a curentului de măsurat va duce la o deplasare a acului indicator spre dreapta iar o descreştere a lui va duce la o deplasare a acului spre stânga. Singurul lor scop rămâne prezentarea conceptelor de bază ale dispozitivelor experimentale. zero fiind în stânga iar valoarea maximă regăsindu-se în partea dreaptă. În prezent.Astfel de aparate nu mai sunt însă practice în prezent. scala va avea scrisă o valoarea de 0 5 . Aparate de măsură cu magnet permanent Aparatele de măsură electromagnetice sunt realizate în prezent dintr-o bobină suspendată într-un câmp magnetic. indiferent de tipul acesteia. protejată de majoritatea influenţelor externe. dacă este necesară o valoare de 50 µA pentru deplasarea maximă a acului indicator (spre capătul din dreapta). termenul de „galvanometru” este utilizat pentru desemnarea oricărui tip de aparat de măsură de o precizie excepţională. Cu alte cuvinte. acul indicator este poziţionat aproximativ la 35% pe scala gradată. nefiind neapărat un dispozitiv ca cel prezentat mai sus.

5 µA.µA în partea stângă şi o valoare de 50 µA în partea dreaptă. Există însă şi aparate care nu sunt sensibile la modificarea sensului curentului prin circuit. Un dispozitiv sensibil la variaţia polarităţii curentului. ar vibra pur şi simplu înainte şi înapoi fără a putea da o indicaţie practică a mărimii de măsurat. acul ar indica în acest caz ipotetic o valoare a curentului de 17. 6 . mijlocul va fi desigur 25 µA. nemagnetizat. iar direcţia opusă a curentului ducând la o deplasare în sens contrar al acului indicator. pe forţa de atracţie sau de respingere generată de sarcinile electrice în mediul dintre ele. scala este împărţită în gradaţii mult mai mici. De obicei. Astfel de aparate sunt folosite pentru măsurător în curent alternativ. o direcţie a acestuia ducând la deplasarea acului într-un anumit sens. Modele D'Arsonval şi Weston sunt de acest tip. Aparate de măsură electrostatice Deşi majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. pentru a permite o citire mult mai precisă a indicaţiei acului. din 5 în 5 µA. În exemplul din figura de mai jos. Majoritatea aparatelor pot detecta polaritatea curentului. către conductorul de curent fix pentru deplasarea acului indicator. cu alte cuvinte. sau chiar la 1 µA. câteva dintre ele se bazează pe electrostatică. bazându-se pe atragerea unui cursor mobil de fier.

rezultând astfel un dispozitiv insensibil la variaţia polarităţii tensiunii. De asemenea. Această forţă este direct proporţională cu tensiunea aplicată între plăci şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele. un fascicol de electroni ce se deplasează prin vid. astfel încât aceste tipuri de aparate de măsură nu sunt practice pentru instrumentele de test normale. rezultând într-un curent mult mai mic prin dispozitiv.Dacă aplicăm o tensiune între două suprafeţe conductoare separate printr-un dielectric format din aer. forţa capabilă să indice valoare tensiunii. După cum vom vedea în cele ce urmează. o rezistenţa electrică mare. Acestea sunt tuburi speciale din sticlă. Din păcate. faţă de aparatele electromagnetice care au o rezistenţa electrică mult mai mică. de ordinul miilor de volţi. este 7 . similare celor întâlnite la televizoarele clasice. forţa generată de atracţia electrostatică este foarte mică în cazul tensiunilor normale. este absolut necesară pentru realizarea unui voltmetru profesional. Într-un astfel de tub. forţa nu depinde de polaritate. Tubul catodic (CRT) O aplicaţie mult mai întâlnită a dispozitivelor electrostatice este tubul catodic. va exista o forţă fizică de atracţie între cele două suprafeţe. Astfel de aparate electrostatice sunt folosite pentru măsurarea tensiunilor înalte. Unul dintre cele mai mare avantaje al aparatelor electrostatice constă în rezistenţa electrică extrem de mare.

aceştia tind să fie respinşi de placa negativă şi atraşi de placa pozitivă. acest dispozitiv fiind prin urmare sensibil la polaritate. punctul luminos de pe afişaj regăsindu-se la o distanţa mai mare faţă de centrul acestuia. rezultatul este emiterea unei unde luminoase ce poate fi observată din exteriorul tubului. O inversare a polarităţii tensiunii dintre cele două plăci va duce la modificarea în sens contrar al traseului fascicolului de electroni.deviat prin intermediul unei tensiuni existente între două plăci metalice aşezate de o parte şi de cealaltă a tubului. există două perechi de plăci metalice pentru deviaţia electronilor. fragile şi necesită putere electrică pentru funcţionare. Cu toate că aceste dispozitive pot înregistra tensiuni mici cu o precizie ridicată. Electronii. nu doar una singură. spre deosebire de dispozitivele electromagnetice ce sunt mult mai compacte şi sunt alimentate direct de semnalul de măsurat ce se regăseşte la bornele lor. cu atât electronii vor fi deviaţi mai puternic de la traseul lor iniţial. pentru a putea acoperi întreaga aria a afişajului de sticlă din capătul dispozitivului. Într-un tub real. 8 . se deplasează mult mai uşor sub acţiunea forţei dintre cele două plăci decât plăcile propriu-zise. ele sunt totuşi greoaie. Cu cât tensiunea dintre cele două plăci este mai mare. unde întâlnesc un strat subţire de fosfor. Traseul lor deviat poate fi detectat pe măsură ce aceştia se lovesc de afişajul din sticla de la capătul tubului. Datorită faptului că electronii posedă o sarcină electrică negativă. având o greutate mult mai mică decât plăcile metalice.

Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic în care un fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent și produce pe acesta un punct luminos. o abilitatea extrem de importantă în cazul circuitelor cu tensiuni şi curenţi variabili în timp. ecranul osciloscopului devine un grafic al variației în timp a unei tensiuni electrice sau afișează două tensiuni electrice una în funcție de cealaltă. sau a mai multor semnale simultane de tensiune ce evoluează discret. unde axa 'X'-lor (abscisa) este axa timpului iar axa 'Y'-lor (ordonata) este axa reprezentării amplitudinilor semnalelor de măsurat (observat). Osciloscopul Este un aparat electronic de măsură care servește la observarea și măsurarea unui semnal de tensiune electrică cu variație (frecvență) constantă. Astfel. folosind pentru asta în mod uzual un câmp grafic vizualizator (ecran). Poziția x-y a punctului luminos pe ecran este comandată prin circuite și dispozitive specializate. şi anume.De obicei. 9 . tuburile catodice sunt folosite în combinaţie cu circuite externe precise pentru formarea unui echipament de test mult mai mare. ca de exemplu în cazul figurilor Lissajous Figuri Lissajous pe ecranul unui osciloscop. osciloscopul. Acest din urmă dispozitiv poate indica variaţia tensiunii cu timpul.

- afişarea. Convertorul analog digital transformă un semnal analogic într-unul digital. care reprezintă operaţia de prezentare a rezultatului sub formă de cifre.2 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Principiul de funcţionare al unui aparat digital de măsurare constă în transformarea mărimii de măsurat cu variaţie continuă în timp. de o anumită valoare). Ea se face atat in timp. cat si in nivel (amplitudine). “0” şi “1”. în semnale digitale. masurarea 10 . • Discretizarea .1. • Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat. care reprezintă operaţia de asociere a unor valori numerice la cuantele obţinute (codificarea binară operează cu nivelele “0” şi “1”. Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele. care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. care reprezintă operaţia de divizare a semnalului în “cuante” (cantităţi egale. codificarea. Operaţia de prelucrare numerică cuprinde următoarele etape: cuantificarea semnalului. prelucrarea specifică a acestora şi afişarea sub o formă numerică. 0V şi 5V).este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. informaţia fiind reprezentată prin prezenţa unuia sau a altuia din cele 2 nivele.

Este o caracteristica metrologica a aparatelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice. • • Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. temperatura. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare. .este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa.reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 – A1). .consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive. impulsuri ce sunt codate. .eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. decodate.eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului.consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat.Masurarea directa .Masurarea mixta . iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. Prin aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. .efectandu-se la anumite intervale de timp. 11 . precizie ridicata. • Rezolutia aparatului. Masurarea directa a altor marimi (tensiune. • Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice. • Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. Metode de masurare . sensibilitate mare.Masurarea prin compensare . Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment). presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. intensitate a curentului. care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua. treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. numarate.

. inductivitate. câmpuri electromagnetice.CAPITOLUL II 2. . adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective. forma. El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: 12 . impartire. logaritmare. elemente de fixare si consolidare a partilor constructive distincte.dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea sistemului mobil.elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a aparatului: surse de alimentare. etc. PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt: . umiditate).elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune. a carui deplasare depinde de marimea de masurat. . - Circuitul de intrare . inmultire. durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie sau de punte.prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. . capacitate.elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau componente care produc modificarea semnalelor (ca marime.traductor: element de intrare in lantul de masurare. faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare. elemente de conectare. vibratii. elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura. integrare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate. rezistenta. scadere. care transforma marimea de masurat intr-o marime electrica. derivare. curent. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale comune conectate intre ele . Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii).

Circuitul basculant este un dispozitiv electronic. 2. . . Numaratorul Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare). . Ex: numerator binar cu 4 celule.1.Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare.Dispozitivul de afisare . adica transforma rezultatul masurarii din binar.Convertorul analog-digital ( CAD ) – transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare.Blocul de alimentare . Este folosit ca element de comutatie. . putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior. putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens. 13 . sau binar-zecimal in sistem zecimal.redresor cand marimea de masurat este alternativa.alimenteaza celelalte blocuri functionale.amplificator cu mai multe etaje.comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima. . ambele stabile. si ca element de memorie.atenuator pentru marimi de masurat prea mari.afiseaza numeric rezultatul masurarii. . .Numaratorul . cu doua stari distinct.decodifica rezultatul masurarii.Decodorul .Blocul de comanda . pentru marimi de masurat mici. Prin legarea in cascada a “n” celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1. Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare. .Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil. numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit. .. .Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls.

fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD. Decodorul (decodificatorul) Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul.3. . . Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: - dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane). Sunt realizate pe baza functiilor logice. . 14 - .Circuite logice – sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1.Circuitul NU (circuit inversor ) – are o singura intrare si o singura iesire. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1. . dispozitive de afisare cu cristale lichide. Dispozitivul de afisare Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea.Circuitul SAU. .Nu (nici) – este un circuit SAU combinat cu un inversor cu mai multe intrari. Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii. Este circuitul SAU negat.2. Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode. .Circuitul SI (produs logic) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Pentru a decodifica din binary-zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare si sa aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. 2. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice.Circuitul SAU (suma logica) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire.Circuitul SI-NU (numai) – este un circuit SI combinat cu un inversor. dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri). Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1. 2.

tensiune de alimentare mica (cativa volti). In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori(rosu. curg precum lichidele si au structura precum cristalele. galben.• Tuburile Nixie – sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod. Catozii sunt confecţionaţi din sârmă subţire din crom-nichel şi au forma cifrelor de la 0 la 9. • Diode electroluminiscente (LED). pentru tuburile cu neon). Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: consum de energie foarte mic. Când tensiunea dintre anod şi unul dintre catozi este egală cu tensiunea de aprindere. 15 . Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea. Sunt asezati unul in fata celuilalt. • Cristale lichide – sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi.sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie. Lăţimea de luminescenţă a catodului fiind mai mare decât grosimea sârmei din care acesta este confecţionat. Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6μm-25μm. dimensiuni reduse. portocaliu). cost redus Dispozitive de afişare cu tuburi NIXIE Tuburile NIXIE sunt tuburi cu gaz. care au 10 catozi şi un anod. gazul din jurul catodului respectiv se ionizează şi se amorsează o descărcare luminescentă a cărei culoare depinde de natura gazului (roşie. cei 10 catozi pot fi aşezaţi unul în faţa celuilalt. iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul.

Dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri) Diodele electroluminescente. Tuburile NIXIE au dezavantajul că necesită tensiuni de aprindere mari. de circa 170 V. de aceea. în aceste aparate fiind preferate alte tipuri de instrumente. În aparatele tranzistorizate sunt folosite mai rar. ele sunt utilizate în special în echipamentele echipate cu tuburi electronice. 16 .Schema de comandă a unui tub NIXIE În locul comutatoarelor se folosesc tranzistoare care au bazele conectate la cele 10 ieşiri ale unui decodificator binar-zecimal. În funcţie de semiconductorul folosit. sunt diode semiconductoare care au proprietatea de a emite lumină când sunt în stare de conducţie. verde. lumina emisă poate avea diferite culori (roşu. cunoscute şi sub denumirea de LED (Light Emitting Diodes). galben).

el este inclus în circuitul decodificatorului. f. tabelul segmentelor activate pentru afişarea cifrelor zecimale b). se foloseşte un circuit electronic numit formator de afişare. e). afişarea oricăreia din cifrele zecimale Segmentele pot fi diode luminescente sau cristale lichide şi se realizează compact. d.Afişor cu şapte segmente: notarea segmentelor a). b. tipuri constructive de dispozitive de afişare (c. conectarea afişorului cu anod comun h). pornind de la schema de alimentare a unei diode luminescente (f). d. Cel mai frecvent se folosesc grupuri de şapte diode astfel aşezate încât atunci când toate sunt în stare de conducţie să se afişeze cifra 8. Pentru a indica cele zece cifre zecimale se folosesc grupuri de diode care se selectează cu ajutorul unor circuite logice (decodificatoare) pentru a forma cifra dorită. în locul comutatoarelor h. în carcase de diferite forme (c. Cele şapte segmente ale indicatorului. g permit. În practică. notate cu literele a. e. d. afişor cu diode luminescente cu anod comun g). prin activarea doar a unora dintre ele. circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. schema de alimentare a unei diode luminescente f). c. De foarte multe ori. În figura de mai sus g este prezentat un circuit de afişare cu diode luminescente şi modul de conectare a acestuia (h). e). Dispozitive de afisare cu cristale lichide 17 .

între solid şi lichid. sub acţiunea cărora substanţele respective îşi schimbă transparenţa sau culoarea. Aceste proprietăţi ale cristalelor lichide îşi găsesc foarte multe aplicaţii în practică.Cristalele lichide sunt substanţe aflate într-o stare intermediară. 18 . dar în acelaşi timp moleculele lor sunt orientate într-o anumită ordine. în figura b fiind prezentată cuplarea acestui afişor cu un circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. În figura a este prezentată construcţia unui afişor cu cristale lichide cu şapte segmente. Ordinea moleculară a cristalelor lichide poate fi influenţată de câmpurile electrice sau magnetice. ceea ce dă substanţei respective proprietatea de cristal. Ele curg.

motiv pentru care ele capătă o răspândire din ce în ce mai largă.Construcţia afişorului cu cristale lichide a) şi comanda acestuia cu decodificator-formator CMOS b) Dispozitivele de afişare cu cristale lichide necesită tensiuni relativ mici şi au un consum de energie foarte redus. CAPITOLUL III 19 .

. voltmetre.dispozitive magnetoelectrice.termice.pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre).electrostatice. valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru. wattmetre.1. . . Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este prezentat în figura de mai jos. TIPURI DE APARATE DE MASURAT DIGITALE Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa: . 3. Mărimea electrică vizată se măsoară introducând în circuit testerele aparatului (aşa cum se va preciza mai jos). . conectate la bornele acestuia: testerul 20 .feromagnetice.cu vibratii. În cadrul laboratoarelor.de inductie.3. Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni.dupa constructie si principiu de functionare: Dupa constructie exista dispozitive: . frecventmetre. acest aparat se va utilliza pentru măsurarea: • • valorii rezistenţelor – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru. contoare. . . . etc. ohmmetre. Dupa principiul de functionare : ..marimea electrica masurata: galvanometre.electrodinamice.magnetoelectrice cu redresoare. . În cadrul fiecărei secţiuni sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc game de măsură. . de capacitati. de inductivitati) etc. Multimetrul digital Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice. . Tipul mărimii electrice care urmează a fi măsurate se selectează din comutatorul 1 .pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple). care delimitează tipul mărimii electrice măsurate.magnetoelectrice cu termoelemente. ampermetre. punti (de rezistente.

Măsurarea rezistenţelor se realizează astfel: 1. a. 200k). 5. 3. În cadrul valorii afişate. 2. pe gamele indicate cu litera k. se aplică testerele aparatului. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime.roşu la borna “+”. valoarea rezistenţei este indicată în kiloohmi. Valoarea mărimii electrice măsurate este precizată pe ecranul aparatului. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). se scoate rezistorul din circuit. iar testerul negru la borna “-”. 21 . punctul indică virgula. indicată prin valoarea 2000k. se citeşte valoarea rezistenţei pe ecranul aparatului. din secţiunea indicată prin simbolul Ω sau prin textul Ohm. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. fiecare pe câte un terminal al rezistorului. 4. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu.

în cazul celor „HOME MADE”. fie industrial. 2. se citeşte valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului.b. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. fie confecţionat după schema generală. Frecvenţmetru digital de 1MHz Pentru lucrul în joasă frecvenţă. Măsurarea tensiunilor contiue se realizează astfel: 1. 200). 22 . 4. în PARALEL cu elementul de circuit de pe care se măsoară tensiunea. 3. rezultatele obţinute în măsurători sunt în majoritatea cazurilor direct proporţionale cu complexitatea montajului şi acurateţea execuţiei. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). b. pe gamele indicate cu litera m. valoarea rezistenţei este indicată în volţi. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). din secţiunea indicată prin simbolul V= sau prin textul DCV. se va indica de fiecare dată modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit). cu testerul conectat la borna “+” a aparatului (testerul roşu) la potenţialul superior al tensiunii măsurate şi cu testerul conectat la borna “-” a aparatului (testerul negru) la potenţialul inferior a tensiunii măsurate (în cadrul laboratoarelor. se aplică testerele aparatului. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). valoarea rezistenţei este indicată în milivolţi. Bineînţeles. indicată prin valoarea 1000. valoarea rezistenţei este indicată în ohmi. b. Desigur unii oameni posedă un asemenea aparat. 3. de multe ori se doveşte utilă folosirea unui frecvenţmetru.2.

L. iar pentru domenii mai mari se utilizează divizoare de tensiune care determină scăderea impedanţei de intrare. cu 8 cifre şi diverse divizoare la intrare (de ex. Schema generala a unui voltmetru digital este prezentată în figura de mai jos. prin conversia corespunzătoare la intrarea. tensiuni şi curenţi în curent alternativ. 95H90. pentru gama de bază amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1.). aparatele digitale au devenit aproape universale putând măsura tensiuni şi curenţi în curent continuu.T.Afişarea se face. în majoritatea cazurilor cu 6. 11C90). Deşi mărimea care se pretează cel mai bine conversiei analog-numerice este tensiunea continuă. 7 sau 8 cifre. etc. Schema bloc a voltmetrelor numerice Gama de bază a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V. 23 . peste 300mA în curent continuu. Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitară. iar impedanţa de intrare este cea mai mare (de ordinul G Ω ) având precizia de funcţionare cea mai ridicată. dar implică o conversie analog-numerică. Consumul de energie este deobicei. ele având un mod de utilizare simplu şi o capacitate de supraîncărcare de până la 100% din valoarea afişată. Un avantaj al aparatelor numerice este acela că pentru manevrarea lor nu este necesară o specializare a personalului. 3. Voltmetru numeric (digital) Afişarea numerică a tensiunii măsurate rezolvă problema erorilor de citire.3. ajungând la valori impresionante la variantele T. Blocul de intrare furnizează la ieşire o tensiune continuă proporţională cu mărimea de măsurat. frecvenţă şi impedanţe.

dar are nevoie de filtrare tensiunii măsurate ceea ce reduce de fapt viteza de măsurare (datorită constantei de timp a filtrului). care. Voltmetrele neintegratoare eşantionează tensiunile de măsurat şi furnizează valoarea instantanee în momentul eşantionării. Clasificarea convertoarelor determină şi clasificarea voltmetrelor numerice. are viteza de lucru foarte mare. La ieşire este generată valoarea numerică a tensiunii măsurate realizându-se şi conversia de cod necesara. care măsoară valoarea medie pe un interval de timp a tensiunii de intrare. Numărătorul numără impulsurile primite de la convertor. dar prezintă avantajul rejecţiei perturbaţiilor de 50Hz fără a fi necesare filtre suplimentare. Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare şi voltmetre neintegratoare. 24 .Blocul specific. generata de convertorul digital-analog • numaratorul numara impulsurile primite si comanda convertorul digital -analog. Voltmetrele integratoare. un circuit poarta si un convertor digital-analog. prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referinţă generează. o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate numărătorului. Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu tensiune crescatoare in trepte Elemente componente: • convertorul analog-digital contine un comparator.4. 3. rezultatul este decodificat si afisat numeric. Există mai multe moduri de realizare a conversiei şi mai multe criterii de clasificare a convertoarelor. intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms pentru rejecţia perturbaţiei pentru 50Hz. pe baza unui cod. Timpul de măsurare creşte (se pot realiza maxim 10 măsurări pe secundă). considerat cel mai important este convertorul analognumeric. • comparatorul compara tensiunea de masurat cu tensiunea de referinta variabila in trepte.

i. • circuitele bistabile B1. U de referinta este zero (starea initiala) • cand Ux<Uref circuitul comparator deschide poarta prin care incep sa treaca spre registrul numeric impulsurile de la generatorul de tact. • convertorul primeste de la un bloc numeric o serie de impulsuri si da la iesire o tensiune ce variaza in functie de nr. 25 . B4 sunt in starea zero a. impulsurilor primite. B2. • tensiunea generata de convertorul digital-analog poate sa varieze in trepte sau prin aproximatii succesive.Functionarea  Se bazeaza pe compararea tensiunii de masurat cu o tensiune de referinta variabila generata in interiorul aparatului de masurat digital de un convertor digital-analog. B3.

• cat timp Ux > Uref comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta prin care trec impulsurile de la generatorul de tact spre numarator. 3. impulsurilor care au trecut prin poarta. tensiunea la ieşirea CNA-ului fiind proporţională cu N (numărul înscris la un moment dat în numărător ) şi un q. Dacă în loc să se facă comparaţia cu un număr de tensiuni ponderate cu 2 -n (situaţie în care se obţine numărul minim de comparaţie) se face comparaţia cu un număr de tensiuni care diferă între ele printr-o anumită cantitate egala q (care va reprezenta practic rezoluţia sistemului) se va obţine o simplificare substanţiala a schemei dar o mărime a timpului de conversie (numărul de comparaţie nemaifiind minim). • numaratorul a comandat si convertorul digital-analog a. valoarea tensiunii de referinta depinde de nr.i. Voltmetre digitale cu rampa în trepte In cazul CAN cu aproximare succesivă schema se complică datorită necesităţii obţinerii în fiecare pas a unei tensiuni ponderate corespunzătoare bitului determinat cu care trebuie comparată tensiunea de convertit Ux.5. adică: Uc=N*q 26 CAN cu tensiune în trepte neegale. decodificat. • cat timp poarta a fost deschisa au trecut spre numarator impulsuri care au fost numarate. poate fi afisat numeric direct in V. Un generator de tensiune în trepte poate fi obţinut dintr-un numărător cuplat cu un CNA. iar rezultatul numararii. • cand tensiunea de referinta egaleaza tensiunea de masurat comparatorul comanda inchiderea circuitului poarta. . • fiecarui impuls ii corespunde o treapta elementara de variatie a tensiunii de referinta. • rezultatul numararii indica valoarea tensiunii de referinta si pe cea a tensiunii de masurat.

Generatorul G2 a cărui frecvenţă f2 este mult mai mică decât a lui G1 asigură aducerea lui N în poziţia 0 şi reluarea ciclului de conversie. incrementăm numărătorul cu câte o unitate.Dacă pornind de la valoarea zero înscrisă în numărător. Schema conţine un generator de frecventa G1. este prezentată schema unui convertor analog numeric care exemplifică acest principiu. 27 . şi facem permanent comparaţia tensiunii Uc cu tensiunea Ux(de convertit) atunci când comparatorul va sesiza egalitatea vom putea exprima numeric pe Ux prin numărul înscris în acel moment în numărător. adică: Ux=N*q In figura de mai sus. un comparator C care compară tensiunea Ux cu tensiunea de la ieşirea convertorului CNA. care generează impulsuri cu frecvenţa f1 ce incrementează numărătorul N. Cât timp Ux< Uc ieşirea convertorului este 1 şi permite trecerea impulsurilor prin poarta P. Atunci când Ux≥ Uc poarta P este blocată şi numărătorul rămâne la valoarea corespunzătoare Ux=Uc=N*q.

.NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI INSTRUCTIUNI P. .Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui .Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers. .reprezinta mijloacul cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. . pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari.Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum. sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.). . acestea nu trbuie sa impiedice vizibilitatea. va intra numai in prezenta sefului de atelier.Echipamentul individual de protectie. precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit. . . . .Nu are voie sa aprinda tigara. sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile sau explozibile.Personalul lucrator. care va lua masurile corespunzatoare de securitate.Se va evita calcarea pe cabluri. atrag dupa sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne.Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne.In locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare.Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile.In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident. etc.Este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din atelier.I . . 28 . iar atunci cand se transporta pachete in brate. .S. covoare.

2002 7.. . Masurari electrice si electronice. 3.Iaşi : Satya.Masurari electrice si electronice . si Eduard Antoniu. Ing.Măsuri electrice şi electronice. Stefan P.Editura Ager-2005 29 . Editura Didactica si Pedagogica. Masurari electrice si electronice. Bucuresti. 1991 2. Eugenia Isac .Antoaneta Butoarca. ILIESCU. Măsurări electronice / Mihai Antoniu.Chisalita. 1997 : Aparate si sisteme de măsură numerice 6. Ing. Bucureşti. 1980 4. I. Bucuresti. . 1984. C. Măsurări electrice si electronice / Costin Cepişca. Ing. Editura Didactică şi Pedagogică.teste si sinteze pentru bacalaureat . P. Carmen Ionescu Golovanov.Chişinău : Tehnica-Info. Măsurări electrice si electronice : Teorie si probleme / Cornelia Marcuţa si Mihai Creţu. Butoarca .BIBLIOGRAFIE 1.E. Manolescu.Bucureşti : ICPE. . 1997 5. Editura Didactica si Pedagogica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->