ARGUMENT

Importanta masurarilor creste necontenit in toate domeniile stiintei si tehnicii. Fiecare noua cucerire a stiintelor naturii si a celor tehnice, fiecare noua descoperire, crearea noilor masini, echipamente si materiale este precedata de un mare numar si o mare varietate de masurari. In etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti,aproape ca nu exista domeniu al activitatii economico – sociale in care sa nu se foloseasca instalatii si aparate electrice si electronice. Larga raspindire a acestora precum si diversificarea si perfectionarea lor, necesita cadre bine pregatite, capabile sa raspunda cerintelor impuse de dezvoltarea stiintei si tehnicii contemporane. In acest context, asistam la o crestere tot mai accentuata a rolului metrologiei , stiinta a masurarilor, a metodelor si mijloacelor de asigurare a uniformitatii si preciziei necesare a tuturor masurarilor care se efectueaza in activitatea economica si sociala. Se dezvolta si se perfectioneza tot mai mult baza stiintifica, tehnica si organizatorica a asigurarii metrologice, a acelui ansamblu de masuri care garanteaza compatibilitatea rezultatelor tuturor masurarilor, obtinute in orice loc, in orice moment, si cu orice mijloace. Aparatele de mãsurat digitale au apãrut şi s-au dezvoltat odatã cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a dispozitivelor de automatizare. Domeniile mãsurãtorilor digitale şi al informaticii au cunoscut o creştere rapidã în ultimul deceniu deoarece preţurile şi dimensiunile componentelor electronice au scãzut, permiţând realizarea unor circuite din ce în ce mai complexe.

1

CAPITOLUL I 1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE SI DIGITALE Generalitati Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau neelectrică. Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat. Dupa modul de afişare al rezultatului măsurării aparatele de măsură pot fi clasificate în: aparate analogice aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). Proprietati Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare;
2

1. . 3 . Există multe alte tipuri de aparate de măsură. -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta.posibilitatea automatizarii procesului de masurare. . . pe modul de funcţionare al acestora trei.masurari de precizie in laborator.complexitate mare. .cost ridicat. .masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial. Modelele mai vechi de aparate de măsură sunt însă mecanice. este nevoie de o setare a aparatului pentru indicarea corespunzătoare a mărimilor măsurate. dar ne vom concentra atenţia. . .posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator..fara erori suplimentare.posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor.1 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE În analiza şi testarea circuitelor. în principal.masurari in procesele industrial de automatizare. folosind un afişaj numeric. Utilizari Datorita performantelor sunt utilizate la: . Majoritatea aparatelor de măsură moderne sunt digitale. şi anume. În aceasta prima parte ne vom referi exclusiv asupra principiilor de funcţionare ale aparatelor de măsură analogice (mecanice).masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta. . există dispozitive proiectate pentru realizarea măsurătorilor mărimilor electrice de bază. Dezavantaje: . În ambele cazuri. utilizând un indicator mecanic pentru afişarea mărimii măsurate. tensiune.controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. curent şi rezistenţă.

Dacă una dintre acest surse este liberă să se deplaseze faţă de cealaltă sursă. 4 . La trecerea curentului prin această înfăşurare. Un astfel de aparat este prezentat în figura de mai jos. cu atât mai mare va fi câmpul magnetic produs. şi anume. Cu cât valoarea curentului este mai mare. Galvanometrul Primele astfel de aparate de măsură construite erau cunoscute sub numele de galvanometre. fiind recunoscute pentru precizia lor.Aparate de măsură electromagnetice Majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. Dacă acest câmp magnetic produs de conductor este liber să interacţioneze cu un alt câmp magnetic. deplasarea fiind direct proporţională cu valoarea curentului. se va produce un câmp magnetic ce va modifica poziţia iniţială a acului. aceasta se va deplasa pe măsură ce curentul trece prin conductor. vom asista la dezvoltarea unei forţe fizice între cele două surse ale câmpurilor magnetice. pe faptul că trecerea unui curent printr-un conductor produce un câmp magnetic perpendicular pe axa de deplasare a electronilor. Un model foarte simplu de galvanometru constă dintr-un ac magnetizat (asemenea celui folosit la compas) suspendat la capătul unui fir şi poziţionat în interiorul unei înfăşurări conductoare.

nefiind neapărat un dispozitiv ca cel prezentat mai sus. Aparate de măsură cu magnet permanent Aparatele de măsură electromagnetice sunt realizate în prezent dintr-o bobină suspendată într-un câmp magnetic. Cu alte cuvinte. O creştere a curentului de măsurat va duce la o deplasare a acului indicator spre dreapta iar o descreştere a lui va duce la o deplasare a acului spre stânga. Singurul lor scop rămâne prezentarea conceptelor de bază ale dispozitivelor experimentale. scala va avea scrisă o valoarea de 0 5 . fiind extrem de sensibile la orice tip de mişcare şi la interferenţele datorate câmpului magnetic al pământului. Astfel de dispozitive sunt cunoscute sub numele de aparate de măsură cu magnet permanent. În prezent. dacă este necesară o valoare de 50 µA pentru deplasarea maximă a acului indicator (spre capătul din dreapta). termenul de „galvanometru” este utilizat pentru desemnarea oricărui tip de aparat de măsură de o precizie excepţională. În figura de mai sus. Afişajul aparatului de măsură conţine o scală gradată cu cifre pentru indicarea valorilor mărimii de măsurat.Astfel de aparate nu mai sunt însă practice în prezent. zero fiind în stânga iar valoarea maximă regăsindu-se în partea dreaptă. protejată de majoritatea influenţelor externe. indiferent de tipul acesteia. acul indicator este poziţionat aproximativ la 35% pe scala gradată.

În exemplul din figura de mai jos. din 5 în 5 µA. acul ar indica în acest caz ipotetic o valoare a curentului de 17. câteva dintre ele se bazează pe electrostatică.5 µA. Aparate de măsură electrostatice Deşi majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. 6 . nemagnetizat. mijlocul va fi desigur 25 µA. Modele D'Arsonval şi Weston sunt de acest tip. pentru a permite o citire mult mai precisă a indicaţiei acului. ar vibra pur şi simplu înainte şi înapoi fără a putea da o indicaţie practică a mărimii de măsurat. Astfel de aparate sunt folosite pentru măsurător în curent alternativ. Un dispozitiv sensibil la variaţia polarităţii curentului. cu alte cuvinte. Majoritatea aparatelor pot detecta polaritatea curentului. sau chiar la 1 µA. Există însă şi aparate care nu sunt sensibile la modificarea sensului curentului prin circuit.µA în partea stângă şi o valoare de 50 µA în partea dreaptă. o direcţie a acestuia ducând la deplasarea acului într-un anumit sens. bazându-se pe atragerea unui cursor mobil de fier. scala este împărţită în gradaţii mult mai mici. pe forţa de atracţie sau de respingere generată de sarcinile electrice în mediul dintre ele. De obicei. iar direcţia opusă a curentului ducând la o deplasare în sens contrar al acului indicator. către conductorul de curent fix pentru deplasarea acului indicator.

va exista o forţă fizică de atracţie între cele două suprafeţe. Tubul catodic (CRT) O aplicaţie mult mai întâlnită a dispozitivelor electrostatice este tubul catodic. Unul dintre cele mai mare avantaje al aparatelor electrostatice constă în rezistenţa electrică extrem de mare. este absolut necesară pentru realizarea unui voltmetru profesional. similare celor întâlnite la televizoarele clasice.Dacă aplicăm o tensiune între două suprafeţe conductoare separate printr-un dielectric format din aer. Din păcate. o rezistenţa electrică mare. forţa nu depinde de polaritate. forţa capabilă să indice valoare tensiunii. de ordinul miilor de volţi. rezultând astfel un dispozitiv insensibil la variaţia polarităţii tensiunii. Într-un astfel de tub. Această forţă este direct proporţională cu tensiunea aplicată între plăci şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele. De asemenea. Acestea sunt tuburi speciale din sticlă. Astfel de aparate electrostatice sunt folosite pentru măsurarea tensiunilor înalte. astfel încât aceste tipuri de aparate de măsură nu sunt practice pentru instrumentele de test normale. forţa generată de atracţia electrostatică este foarte mică în cazul tensiunilor normale. faţă de aparatele electromagnetice care au o rezistenţa electrică mult mai mică. După cum vom vedea în cele ce urmează. un fascicol de electroni ce se deplasează prin vid. rezultând într-un curent mult mai mic prin dispozitiv. este 7 .

aceştia tind să fie respinşi de placa negativă şi atraşi de placa pozitivă. 8 . O inversare a polarităţii tensiunii dintre cele două plăci va duce la modificarea în sens contrar al traseului fascicolului de electroni. rezultatul este emiterea unei unde luminoase ce poate fi observată din exteriorul tubului. acest dispozitiv fiind prin urmare sensibil la polaritate. Traseul lor deviat poate fi detectat pe măsură ce aceştia se lovesc de afişajul din sticla de la capătul tubului.deviat prin intermediul unei tensiuni existente între două plăci metalice aşezate de o parte şi de cealaltă a tubului. punctul luminos de pe afişaj regăsindu-se la o distanţa mai mare faţă de centrul acestuia. există două perechi de plăci metalice pentru deviaţia electronilor. Electronii. Într-un tub real. pentru a putea acoperi întreaga aria a afişajului de sticlă din capătul dispozitivului. nu doar una singură. cu atât electronii vor fi deviaţi mai puternic de la traseul lor iniţial. Datorită faptului că electronii posedă o sarcină electrică negativă. unde întâlnesc un strat subţire de fosfor. Cu toate că aceste dispozitive pot înregistra tensiuni mici cu o precizie ridicată. având o greutate mult mai mică decât plăcile metalice. spre deosebire de dispozitivele electromagnetice ce sunt mult mai compacte şi sunt alimentate direct de semnalul de măsurat ce se regăseşte la bornele lor. se deplasează mult mai uşor sub acţiunea forţei dintre cele două plăci decât plăcile propriu-zise. fragile şi necesită putere electrică pentru funcţionare. ele sunt totuşi greoaie. Cu cât tensiunea dintre cele două plăci este mai mare.

folosind pentru asta în mod uzual un câmp grafic vizualizator (ecran). unde axa 'X'-lor (abscisa) este axa timpului iar axa 'Y'-lor (ordonata) este axa reprezentării amplitudinilor semnalelor de măsurat (observat). ecranul osciloscopului devine un grafic al variației în timp a unei tensiuni electrice sau afișează două tensiuni electrice una în funcție de cealaltă. şi anume. Acest din urmă dispozitiv poate indica variaţia tensiunii cu timpul. o abilitatea extrem de importantă în cazul circuitelor cu tensiuni şi curenţi variabili în timp. Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic în care un fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent și produce pe acesta un punct luminos. Astfel. sau a mai multor semnale simultane de tensiune ce evoluează discret. Osciloscopul Este un aparat electronic de măsură care servește la observarea și măsurarea unui semnal de tensiune electrică cu variație (frecvență) constantă.De obicei. 9 . Poziția x-y a punctului luminos pe ecran este comandată prin circuite și dispozitive specializate. osciloscopul. ca de exemplu în cazul figurilor Lissajous Figuri Lissajous pe ecranul unui osciloscop. tuburile catodice sunt folosite în combinaţie cu circuite externe precise pentru formarea unui echipament de test mult mai mare.

cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. • Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat. în semnale digitale. Operaţia de prelucrare numerică cuprinde următoarele etape: cuantificarea semnalului.1. de o anumită valoare). codificarea. Ea se face atat in timp. Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele. “0” şi “1”. care reprezintă operaţia de prezentare a rezultatului sub formă de cifre.2 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Principiul de funcţionare al unui aparat digital de măsurare constă în transformarea mărimii de măsurat cu variaţie continuă în timp. prelucrarea specifică a acestora şi afişarea sub o formă numerică. care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. 0V şi 5V). care reprezintă operaţia de asociere a unor valori numerice la cuantele obţinute (codificarea binară operează cu nivelele “0” şi “1”. - afişarea. care reprezintă operaţia de divizare a semnalului în “cuante” (cantităţi egale. cat si in nivel (amplitudine).este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. informaţia fiind reprezentată prin prezenţa unuia sau a altuia din cele 2 nivele. masurarea 10 . • Discretizarea . Convertorul analog digital transformă un semnal analogic într-unul digital.

Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare. impulsuri ce sunt codate.Masurarea mixta .consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive. temperatura. iar in final se afiseaza numeric marimea masurata.consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat. .reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 – A1). treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal.Masurarea prin compensare . • Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte.Masurarea directa . 11 . Prin aceasta metoda se masoara timpul si frecventa.eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului. sensibilitate mare. intensitate a curentului. • • Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. Masurarea directa a altor marimi (tensiune. . precizie ridicata. Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment). decodate. care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua. presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. • Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice.este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa. • Rezolutia aparatului. Metode de masurare .eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. numarate.efectandu-se la anumite intervale de timp. Este o caracteristica metrologica a aparatelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice. . .

inmultire. - Circuitul de intrare . Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale comune conectate intre ele . durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie sau de punte. elemente de fixare si consolidare a partilor constructive distincte. etc.dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea sistemului mobil. derivare. PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt: .elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune. capacitate. . scadere. elemente de conectare. a carui deplasare depinde de marimea de masurat. adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective. integrare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate. Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii).traductor: element de intrare in lantul de masurare. . El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: 12 . impartire. curent. vibratii. forma. câmpuri electromagnetice. care transforma marimea de masurat intr-o marime electrica. .CAPITOLUL II 2.prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. inductivitate.elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a aparatului: surse de alimentare.elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau componente care produc modificarea semnalelor (ca marime. logaritmare. faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare. elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura. umiditate). . rezistenta.

. numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit. . . 2. Ex: numerator binar cu 4 celule. .Blocul de alimentare . si ca element de memorie.comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.Blocul de comanda .Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls.amplificator cu mai multe etaje. . Este folosit ca element de comutatie. sau binar-zecimal in sistem zecimal. . .afiseaza numeric rezultatul masurarii.Decodorul .atenuator pentru marimi de masurat prea mari. Numaratorul Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare). . putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens.Numaratorul . adica transforma rezultatul masurarii din binar. ambele stabile. putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior. Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare..alimenteaza celelalte blocuri functionale. .1.redresor cand marimea de masurat este alternativa.numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima. Prin legarea in cascada a “n” celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1. . 13 .Convertorul analog-digital ( CAD ) – transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare.Dispozitivul de afisare . Circuitul basculant este un dispozitiv electronic. cu doua stari distinct. pentru marimi de masurat mici.Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare.decodifica rezultatul masurarii.Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil.

3.Circuitul SAU. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: - dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane). .2.fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0. dispozitive de afisare cu cristale lichide. Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode. . . Pentru a decodifica din binary-zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare si sa aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1. Dispozitivul de afisare Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea. 14 - . 2.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD.Circuitul SI-NU (numai) – este un circuit SI combinat cu un inversor. . 2. . Este circuitul SAU negat. Decodorul (decodificatorul) Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1. Sunt realizate pe baza functiilor logice.Circuitul SAU (suma logica) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice.Circuitul SI (produs logic) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire.Circuite logice – sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1. .Circuitul NU (circuit inversor ) – are o singura intrare si o singura iesire. dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri).Nu (nici) – este un circuit SAU combinat cu un inversor cu mai multe intrari.

In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori(rosu. Sunt asezati unul in fata celuilalt. 15 . Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6μm-25μm. Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. dimensiuni reduse. care au 10 catozi şi un anod. Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. Catozii sunt confecţionaţi din sârmă subţire din crom-nichel şi au forma cifrelor de la 0 la 9. Lăţimea de luminescenţă a catodului fiind mai mare decât grosimea sârmei din care acesta este confecţionat. • Diode electroluminiscente (LED). tensiune de alimentare mica (cativa volti). galben. pentru tuburile cu neon). • Cristale lichide – sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi. Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: consum de energie foarte mic. cei 10 catozi pot fi aşezaţi unul în faţa celuilalt. iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul. curg precum lichidele si au structura precum cristalele. gazul din jurul catodului respectiv se ionizează şi se amorsează o descărcare luminescentă a cărei culoare depinde de natura gazului (roşie. cost redus Dispozitive de afişare cu tuburi NIXIE Tuburile NIXIE sunt tuburi cu gaz. Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea.• Tuburile Nixie – sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod. portocaliu).sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie. Când tensiunea dintre anod şi unul dintre catozi este egală cu tensiunea de aprindere.

Dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri) Diodele electroluminescente. cunoscute şi sub denumirea de LED (Light Emitting Diodes). în aceste aparate fiind preferate alte tipuri de instrumente. În funcţie de semiconductorul folosit. de aceea.Schema de comandă a unui tub NIXIE În locul comutatoarelor se folosesc tranzistoare care au bazele conectate la cele 10 ieşiri ale unui decodificator binar-zecimal. sunt diode semiconductoare care au proprietatea de a emite lumină când sunt în stare de conducţie. de circa 170 V. Tuburile NIXIE au dezavantajul că necesită tensiuni de aprindere mari. ele sunt utilizate în special în echipamentele echipate cu tuburi electronice. În aparatele tranzistorizate sunt folosite mai rar. lumina emisă poate avea diferite culori (roşu. verde. 16 . galben).

în locul comutatoarelor h. în carcase de diferite forme (c. c. e). e). el este inclus în circuitul decodificatorului. d. g permit. Cele şapte segmente ale indicatorului. prin activarea doar a unora dintre ele. afişarea oricăreia din cifrele zecimale Segmentele pot fi diode luminescente sau cristale lichide şi se realizează compact. afişor cu diode luminescente cu anod comun g). În figura de mai sus g este prezentat un circuit de afişare cu diode luminescente şi modul de conectare a acestuia (h). b. În practică. Cel mai frecvent se folosesc grupuri de şapte diode astfel aşezate încât atunci când toate sunt în stare de conducţie să se afişeze cifra 8. d. se foloseşte un circuit electronic numit formator de afişare. De foarte multe ori. notate cu literele a.Afişor cu şapte segmente: notarea segmentelor a). pornind de la schema de alimentare a unei diode luminescente (f). tipuri constructive de dispozitive de afişare (c. e. Pentru a indica cele zece cifre zecimale se folosesc grupuri de diode care se selectează cu ajutorul unor circuite logice (decodificatoare) pentru a forma cifra dorită. schema de alimentare a unei diode luminescente f). circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. conectarea afişorului cu anod comun h). d. Dispozitive de afisare cu cristale lichide 17 . f. tabelul segmentelor activate pentru afişarea cifrelor zecimale b).

În figura a este prezentată construcţia unui afişor cu cristale lichide cu şapte segmente. în figura b fiind prezentată cuplarea acestui afişor cu un circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. ceea ce dă substanţei respective proprietatea de cristal. Ele curg.Cristalele lichide sunt substanţe aflate într-o stare intermediară. Aceste proprietăţi ale cristalelor lichide îşi găsesc foarte multe aplicaţii în practică. sub acţiunea cărora substanţele respective îşi schimbă transparenţa sau culoarea. dar în acelaşi timp moleculele lor sunt orientate într-o anumită ordine. Ordinea moleculară a cristalelor lichide poate fi influenţată de câmpurile electrice sau magnetice. între solid şi lichid. 18 .

motiv pentru care ele capătă o răspândire din ce în ce mai largă. CAPITOLUL III 19 .Construcţia afişorului cu cristale lichide a) şi comanda acestuia cu decodificator-formator CMOS b) Dispozitivele de afişare cu cristale lichide necesită tensiuni relativ mici şi au un consum de energie foarte redus.

Mărimea electrică vizată se măsoară introducând în circuit testerele aparatului (aşa cum se va preciza mai jos). .magnetoelectrice cu termoelemente. În cadrul laboratoarelor. . voltmetre. conectate la bornele acestuia: testerul 20 . TIPURI DE APARATE DE MASURAT DIGITALE Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa: .magnetoelectrice cu redresoare. de inductivitati) etc. care delimitează tipul mărimii electrice măsurate..pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple).de inductie.feromagnetice. etc.cu vibratii. În cadrul fiecărei secţiuni sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc game de măsură.3.1. . Dupa principiul de functionare : . . Tipul mărimii electrice care urmează a fi măsurate se selectează din comutatorul 1 . .dupa constructie si principiu de functionare: Dupa constructie exista dispozitive: . . 3. punti (de rezistente. Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este prezentat în figura de mai jos.electrostatice. frecventmetre. ampermetre. ohmmetre. .pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre). Multimetrul digital Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice.electrodinamice. de capacitati. acest aparat se va utilliza pentru măsurarea: • • valorii rezistenţelor – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru. . Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni. valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru.marimea electrica masurata: galvanometre. contoare.termice. wattmetre. . .dispozitive magnetoelectrice.

pe gamele indicate cu litera k. fiecare pe câte un terminal al rezistorului. iar testerul negru la borna “-”. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. din secţiunea indicată prin simbolul Ω sau prin textul Ohm. valoarea rezistenţei este indicată în kiloohmi. 4. 5. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. 200k). Măsurarea rezistenţelor se realizează astfel: 1. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. se citeşte valoarea rezistenţei pe ecranul aparatului. Valoarea mărimii electrice măsurate este precizată pe ecranul aparatului. se aplică testerele aparatului. a. se scoate rezistorul din circuit. 21 .roşu la borna “+”. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). 3. 2. În cadrul valorii afişate. indicată prin valoarea 2000k. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). punctul indică virgula.

3. fie industrial. b. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. Frecvenţmetru digital de 1MHz Pentru lucrul în joasă frecvenţă. 4.2. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). din secţiunea indicată prin simbolul V= sau prin textul DCV. se citeşte valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului. în cazul celor „HOME MADE”. cu testerul conectat la borna “+” a aparatului (testerul roşu) la potenţialul superior al tensiunii măsurate şi cu testerul conectat la borna “-” a aparatului (testerul negru) la potenţialul inferior a tensiunii măsurate (în cadrul laboratoarelor. Bineînţeles. în PARALEL cu elementul de circuit de pe care se măsoară tensiunea. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). b. se aplică testerele aparatului. valoarea rezistenţei este indicată în ohmi. 22 . valoarea rezistenţei este indicată în milivolţi. pe gamele indicate cu litera m. de multe ori se doveşte utilă folosirea unui frecvenţmetru. 200). pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). valoarea rezistenţei este indicată în volţi. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. rezultatele obţinute în măsurători sunt în majoritatea cazurilor direct proporţionale cu complexitatea montajului şi acurateţea execuţiei. se va indica de fiecare dată modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit).b. 2. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). 3. indicată prin valoarea 1000. Desigur unii oameni posedă un asemenea aparat. fie confecţionat după schema generală. Măsurarea tensiunilor contiue se realizează astfel: 1. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime.

95H90.T. peste 300mA în curent continuu.Afişarea se face. prin conversia corespunzătoare la intrarea. Schema generala a unui voltmetru digital este prezentată în figura de mai jos. Voltmetru numeric (digital) Afişarea numerică a tensiunii măsurate rezolvă problema erorilor de citire. Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitară. Blocul de intrare furnizează la ieşire o tensiune continuă proporţională cu mărimea de măsurat. Deşi mărimea care se pretează cel mai bine conversiei analog-numerice este tensiunea continuă. etc. 7 sau 8 cifre. 3. pentru gama de bază amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1. cu 8 cifre şi diverse divizoare la intrare (de ex. dar implică o conversie analog-numerică.3. ajungând la valori impresionante la variantele T. iar pentru domenii mai mari se utilizează divizoare de tensiune care determină scăderea impedanţei de intrare.). Consumul de energie este deobicei. 11C90).L. frecvenţă şi impedanţe. aparatele digitale au devenit aproape universale putând măsura tensiuni şi curenţi în curent continuu. în majoritatea cazurilor cu 6. iar impedanţa de intrare este cea mai mare (de ordinul G Ω ) având precizia de funcţionare cea mai ridicată. ele având un mod de utilizare simplu şi o capacitate de supraîncărcare de până la 100% din valoarea afişată. Schema bloc a voltmetrelor numerice Gama de bază a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V. tensiuni şi curenţi în curent alternativ. Un avantaj al aparatelor numerice este acela că pentru manevrarea lor nu este necesară o specializare a personalului. 23 .

Blocul specific. 24 . dar prezintă avantajul rejecţiei perturbaţiilor de 50Hz fără a fi necesare filtre suplimentare. intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms pentru rejecţia perturbaţiei pentru 50Hz. Există mai multe moduri de realizare a conversiei şi mai multe criterii de clasificare a convertoarelor. 3. generata de convertorul digital-analog • numaratorul numara impulsurile primite si comanda convertorul digital -analog. pe baza unui cod. un circuit poarta si un convertor digital-analog. La ieşire este generată valoarea numerică a tensiunii măsurate realizându-se şi conversia de cod necesara. prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referinţă generează. Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu tensiune crescatoare in trepte Elemente componente: • convertorul analog-digital contine un comparator. Clasificarea convertoarelor determină şi clasificarea voltmetrelor numerice. • comparatorul compara tensiunea de masurat cu tensiunea de referinta variabila in trepte. dar are nevoie de filtrare tensiunii măsurate ceea ce reduce de fapt viteza de măsurare (datorită constantei de timp a filtrului). care măsoară valoarea medie pe un interval de timp a tensiunii de intrare. considerat cel mai important este convertorul analognumeric. Timpul de măsurare creşte (se pot realiza maxim 10 măsurări pe secundă). Voltmetrele integratoare. Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare şi voltmetre neintegratoare. Numărătorul numără impulsurile primite de la convertor.4. rezultatul este decodificat si afisat numeric. care. o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate numărătorului. are viteza de lucru foarte mare. Voltmetrele neintegratoare eşantionează tensiunile de măsurat şi furnizează valoarea instantanee în momentul eşantionării.

impulsurilor primite. 25 .i. B2. B3. • convertorul primeste de la un bloc numeric o serie de impulsuri si da la iesire o tensiune ce variaza in functie de nr. B4 sunt in starea zero a. • circuitele bistabile B1.Functionarea  Se bazeaza pe compararea tensiunii de masurat cu o tensiune de referinta variabila generata in interiorul aparatului de masurat digital de un convertor digital-analog. • tensiunea generata de convertorul digital-analog poate sa varieze in trepte sau prin aproximatii succesive. U de referinta este zero (starea initiala) • cand Ux<Uref circuitul comparator deschide poarta prin care incep sa treaca spre registrul numeric impulsurile de la generatorul de tact.

• numaratorul a comandat si convertorul digital-analog a.5. iar rezultatul numararii.• cat timp Ux > Uref comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta prin care trec impulsurile de la generatorul de tact spre numarator. adică: Uc=N*q 26 CAN cu tensiune în trepte neegale. Un generator de tensiune în trepte poate fi obţinut dintr-un numărător cuplat cu un CNA. • rezultatul numararii indica valoarea tensiunii de referinta si pe cea a tensiunii de masurat. • cand tensiunea de referinta egaleaza tensiunea de masurat comparatorul comanda inchiderea circuitului poarta. Dacă în loc să se facă comparaţia cu un număr de tensiuni ponderate cu 2 -n (situaţie în care se obţine numărul minim de comparaţie) se face comparaţia cu un număr de tensiuni care diferă între ele printr-o anumită cantitate egala q (care va reprezenta practic rezoluţia sistemului) se va obţine o simplificare substanţiala a schemei dar o mărime a timpului de conversie (numărul de comparaţie nemaifiind minim). impulsurilor care au trecut prin poarta. valoarea tensiunii de referinta depinde de nr. • cat timp poarta a fost deschisa au trecut spre numarator impulsuri care au fost numarate. tensiunea la ieşirea CNA-ului fiind proporţională cu N (numărul înscris la un moment dat în numărător ) şi un q. • fiecarui impuls ii corespunde o treapta elementara de variatie a tensiunii de referinta. poate fi afisat numeric direct in V. . 3.i. Voltmetre digitale cu rampa în trepte In cazul CAN cu aproximare succesivă schema se complică datorită necesităţii obţinerii în fiecare pas a unei tensiuni ponderate corespunzătoare bitului determinat cu care trebuie comparată tensiunea de convertit Ux. decodificat.

adică: Ux=N*q In figura de mai sus. un comparator C care compară tensiunea Ux cu tensiunea de la ieşirea convertorului CNA.Dacă pornind de la valoarea zero înscrisă în numărător. incrementăm numărătorul cu câte o unitate. şi facem permanent comparaţia tensiunii Uc cu tensiunea Ux(de convertit) atunci când comparatorul va sesiza egalitatea vom putea exprima numeric pe Ux prin numărul înscris în acel moment în numărător. Cât timp Ux< Uc ieşirea convertorului este 1 şi permite trecerea impulsurilor prin poarta P. care generează impulsuri cu frecvenţa f1 ce incrementează numărătorul N. este prezentată schema unui convertor analog numeric care exemplifică acest principiu. Generatorul G2 a cărui frecvenţă f2 este mult mai mică decât a lui G1 asigură aducerea lui N în poziţia 0 şi reluarea ciclului de conversie. 27 . Schema conţine un generator de frecventa G1. Atunci când Ux≥ Uc poarta P este blocată şi numărătorul rămâne la valoarea corespunzătoare Ux=Uc=N*q.

Este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din atelier. . precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit.Se va evita calcarea pe cabluri.Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum. . etc. pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari. . . . iar atunci cand se transporta pachete in brate. .). covoare. . acestea nu trbuie sa impiedice vizibilitatea.Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui . 28 .Personalul lucrator. va intra numai in prezenta sefului de atelier.Nu are voie sa aprinda tigara. . sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile sau explozibile. . .In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident.NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI INSTRUCTIUNI P.reprezinta mijloacul cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers. sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.I .Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile.Echipamentul individual de protectie. . atrag dupa sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne. care va lua masurile corespunzatoare de securitate.Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne.In locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare.S.

Bucuresti. Stefan P. . Editura Didactica si Pedagogica. Carmen Ionescu Golovanov. Editura Didactica si Pedagogica. . P. Ing.teste si sinteze pentru bacalaureat . Masurari electrice si electronice.Iaşi : Satya. 1984.Măsuri electrice şi electronice. Măsurări electrice si electronice / Costin Cepişca. Masurari electrice si electronice. Măsurări electronice / Mihai Antoniu. Butoarca . 3. Bucureşti. Ing.Editura Ager-2005 29 .. ILIESCU.Chisalita. 2002 7.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Didactică şi Pedagogică.Antoaneta Butoarca.E. si Eduard Antoniu. Manolescu. 1980 4. Ing. 1991 2. Bucuresti.Bucureşti : ICPE. I. Măsurări electrice si electronice : Teorie si probleme / Cornelia Marcuţa si Mihai Creţu. Eugenia Isac . 1997 : Aparate si sisteme de măsură numerice 6.Masurari electrice si electronice . .Chişinău : Tehnica-Info. C. 1997 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful