ARGUMENT

Importanta masurarilor creste necontenit in toate domeniile stiintei si tehnicii. Fiecare noua cucerire a stiintelor naturii si a celor tehnice, fiecare noua descoperire, crearea noilor masini, echipamente si materiale este precedata de un mare numar si o mare varietate de masurari. In etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti,aproape ca nu exista domeniu al activitatii economico – sociale in care sa nu se foloseasca instalatii si aparate electrice si electronice. Larga raspindire a acestora precum si diversificarea si perfectionarea lor, necesita cadre bine pregatite, capabile sa raspunda cerintelor impuse de dezvoltarea stiintei si tehnicii contemporane. In acest context, asistam la o crestere tot mai accentuata a rolului metrologiei , stiinta a masurarilor, a metodelor si mijloacelor de asigurare a uniformitatii si preciziei necesare a tuturor masurarilor care se efectueaza in activitatea economica si sociala. Se dezvolta si se perfectioneza tot mai mult baza stiintifica, tehnica si organizatorica a asigurarii metrologice, a acelui ansamblu de masuri care garanteaza compatibilitatea rezultatelor tuturor masurarilor, obtinute in orice loc, in orice moment, si cu orice mijloace. Aparatele de mãsurat digitale au apãrut şi s-au dezvoltat odatã cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a dispozitivelor de automatizare. Domeniile mãsurãtorilor digitale şi al informaticii au cunoscut o creştere rapidã în ultimul deceniu deoarece preţurile şi dimensiunile componentelor electronice au scãzut, permiţând realizarea unor circuite din ce în ce mai complexe.

1

CAPITOLUL I 1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE SI DIGITALE Generalitati Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau neelectrică. Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat. Dupa modul de afişare al rezultatului măsurării aparatele de măsură pot fi clasificate în: aparate analogice aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). Proprietati Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare;
2

masurari in procesele industrial de automatizare. Majoritatea aparatelor de măsură moderne sunt digitale. În ambele cazuri. în principal.masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial. folosind un afişaj numeric.controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. curent şi rezistenţă. este nevoie de o setare a aparatului pentru indicarea corespunzătoare a mărimilor măsurate. 1. . -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta. pe modul de funcţionare al acestora trei. Modelele mai vechi de aparate de măsură sunt însă mecanice. există dispozitive proiectate pentru realizarea măsurătorilor mărimilor electrice de bază.masurari de precizie in laborator.1 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE În analiza şi testarea circuitelor. şi anume. În aceasta prima parte ne vom referi exclusiv asupra principiilor de funcţionare ale aparatelor de măsură analogice (mecanice).fara erori suplimentare. tensiune. Utilizari Datorita performantelor sunt utilizate la: . 3 .cost ridicat. . . . Dezavantaje: . Există multe alte tipuri de aparate de măsură. utilizând un indicator mecanic pentru afişarea mărimii măsurate. .. . .posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor.masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator.complexitate mare. dar ne vom concentra atenţia.posibilitatea automatizarii procesului de masurare.masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta.posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate. .

Cu cât valoarea curentului este mai mare. se va produce un câmp magnetic ce va modifica poziţia iniţială a acului. pe faptul că trecerea unui curent printr-un conductor produce un câmp magnetic perpendicular pe axa de deplasare a electronilor. fiind recunoscute pentru precizia lor. 4 . Un astfel de aparat este prezentat în figura de mai jos. şi anume. cu atât mai mare va fi câmpul magnetic produs. aceasta se va deplasa pe măsură ce curentul trece prin conductor. Un model foarte simplu de galvanometru constă dintr-un ac magnetizat (asemenea celui folosit la compas) suspendat la capătul unui fir şi poziţionat în interiorul unei înfăşurări conductoare. Galvanometrul Primele astfel de aparate de măsură construite erau cunoscute sub numele de galvanometre. Dacă una dintre acest surse este liberă să se deplaseze faţă de cealaltă sursă. Dacă acest câmp magnetic produs de conductor este liber să interacţioneze cu un alt câmp magnetic. deplasarea fiind direct proporţională cu valoarea curentului.Aparate de măsură electromagnetice Majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. La trecerea curentului prin această înfăşurare. vom asista la dezvoltarea unei forţe fizice între cele două surse ale câmpurilor magnetice.

Afişajul aparatului de măsură conţine o scală gradată cu cifre pentru indicarea valorilor mărimii de măsurat. În figura de mai sus. Astfel de dispozitive sunt cunoscute sub numele de aparate de măsură cu magnet permanent. zero fiind în stânga iar valoarea maximă regăsindu-se în partea dreaptă. termenul de „galvanometru” este utilizat pentru desemnarea oricărui tip de aparat de măsură de o precizie excepţională. O creştere a curentului de măsurat va duce la o deplasare a acului indicator spre dreapta iar o descreştere a lui va duce la o deplasare a acului spre stânga. fiind extrem de sensibile la orice tip de mişcare şi la interferenţele datorate câmpului magnetic al pământului.Astfel de aparate nu mai sunt însă practice în prezent. nefiind neapărat un dispozitiv ca cel prezentat mai sus. În prezent. protejată de majoritatea influenţelor externe. indiferent de tipul acesteia. acul indicator este poziţionat aproximativ la 35% pe scala gradată. Cu alte cuvinte. Singurul lor scop rămâne prezentarea conceptelor de bază ale dispozitivelor experimentale. Aparate de măsură cu magnet permanent Aparatele de măsură electromagnetice sunt realizate în prezent dintr-o bobină suspendată într-un câmp magnetic. scala va avea scrisă o valoarea de 0 5 . dacă este necesară o valoare de 50 µA pentru deplasarea maximă a acului indicator (spre capătul din dreapta).

Majoritatea aparatelor pot detecta polaritatea curentului.µA în partea stângă şi o valoare de 50 µA în partea dreaptă. pe forţa de atracţie sau de respingere generată de sarcinile electrice în mediul dintre ele. mijlocul va fi desigur 25 µA. din 5 în 5 µA. De obicei. În exemplul din figura de mai jos. pentru a permite o citire mult mai precisă a indicaţiei acului. nemagnetizat. Modele D'Arsonval şi Weston sunt de acest tip. o direcţie a acestuia ducând la deplasarea acului într-un anumit sens. câteva dintre ele se bazează pe electrostatică. cu alte cuvinte. bazându-se pe atragerea unui cursor mobil de fier. acul ar indica în acest caz ipotetic o valoare a curentului de 17.5 µA. scala este împărţită în gradaţii mult mai mici. Un dispozitiv sensibil la variaţia polarităţii curentului. Există însă şi aparate care nu sunt sensibile la modificarea sensului curentului prin circuit. Astfel de aparate sunt folosite pentru măsurător în curent alternativ. Aparate de măsură electrostatice Deşi majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. ar vibra pur şi simplu înainte şi înapoi fără a putea da o indicaţie practică a mărimii de măsurat. sau chiar la 1 µA. 6 . iar direcţia opusă a curentului ducând la o deplasare în sens contrar al acului indicator. către conductorul de curent fix pentru deplasarea acului indicator.

un fascicol de electroni ce se deplasează prin vid. Acestea sunt tuburi speciale din sticlă. similare celor întâlnite la televizoarele clasice. forţa generată de atracţia electrostatică este foarte mică în cazul tensiunilor normale. rezultând astfel un dispozitiv insensibil la variaţia polarităţii tensiunii. După cum vom vedea în cele ce urmează. Această forţă este direct proporţională cu tensiunea aplicată între plăci şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele. De asemenea. este 7 . Tubul catodic (CRT) O aplicaţie mult mai întâlnită a dispozitivelor electrostatice este tubul catodic. forţa nu depinde de polaritate. Într-un astfel de tub. Din păcate. o rezistenţa electrică mare. Astfel de aparate electrostatice sunt folosite pentru măsurarea tensiunilor înalte. rezultând într-un curent mult mai mic prin dispozitiv. astfel încât aceste tipuri de aparate de măsură nu sunt practice pentru instrumentele de test normale. Unul dintre cele mai mare avantaje al aparatelor electrostatice constă în rezistenţa electrică extrem de mare. forţa capabilă să indice valoare tensiunii. de ordinul miilor de volţi. este absolut necesară pentru realizarea unui voltmetru profesional. faţă de aparatele electromagnetice care au o rezistenţa electrică mult mai mică.Dacă aplicăm o tensiune între două suprafeţe conductoare separate printr-un dielectric format din aer. va exista o forţă fizică de atracţie între cele două suprafeţe.

Într-un tub real. ele sunt totuşi greoaie. unde întâlnesc un strat subţire de fosfor. Electronii. pentru a putea acoperi întreaga aria a afişajului de sticlă din capătul dispozitivului. aceştia tind să fie respinşi de placa negativă şi atraşi de placa pozitivă. punctul luminos de pe afişaj regăsindu-se la o distanţa mai mare faţă de centrul acestuia. spre deosebire de dispozitivele electromagnetice ce sunt mult mai compacte şi sunt alimentate direct de semnalul de măsurat ce se regăseşte la bornele lor. Datorită faptului că electronii posedă o sarcină electrică negativă. Cu cât tensiunea dintre cele două plăci este mai mare. se deplasează mult mai uşor sub acţiunea forţei dintre cele două plăci decât plăcile propriu-zise. există două perechi de plăci metalice pentru deviaţia electronilor. acest dispozitiv fiind prin urmare sensibil la polaritate.deviat prin intermediul unei tensiuni existente între două plăci metalice aşezate de o parte şi de cealaltă a tubului. cu atât electronii vor fi deviaţi mai puternic de la traseul lor iniţial. fragile şi necesită putere electrică pentru funcţionare. având o greutate mult mai mică decât plăcile metalice. nu doar una singură. Traseul lor deviat poate fi detectat pe măsură ce aceştia se lovesc de afişajul din sticla de la capătul tubului. Cu toate că aceste dispozitive pot înregistra tensiuni mici cu o precizie ridicată. O inversare a polarităţii tensiunii dintre cele două plăci va duce la modificarea în sens contrar al traseului fascicolului de electroni. 8 . rezultatul este emiterea unei unde luminoase ce poate fi observată din exteriorul tubului.

Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic în care un fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent și produce pe acesta un punct luminos. osciloscopul. 9 . tuburile catodice sunt folosite în combinaţie cu circuite externe precise pentru formarea unui echipament de test mult mai mare. Astfel. unde axa 'X'-lor (abscisa) este axa timpului iar axa 'Y'-lor (ordonata) este axa reprezentării amplitudinilor semnalelor de măsurat (observat). sau a mai multor semnale simultane de tensiune ce evoluează discret. Poziția x-y a punctului luminos pe ecran este comandată prin circuite și dispozitive specializate. Osciloscopul Este un aparat electronic de măsură care servește la observarea și măsurarea unui semnal de tensiune electrică cu variație (frecvență) constantă. Acest din urmă dispozitiv poate indica variaţia tensiunii cu timpul. o abilitatea extrem de importantă în cazul circuitelor cu tensiuni şi curenţi variabili în timp. ecranul osciloscopului devine un grafic al variației în timp a unei tensiuni electrice sau afișează două tensiuni electrice una în funcție de cealaltă.De obicei. ca de exemplu în cazul figurilor Lissajous Figuri Lissajous pe ecranul unui osciloscop. folosind pentru asta în mod uzual un câmp grafic vizualizator (ecran). şi anume.

cat si in nivel (amplitudine). care reprezintă operaţia de asociere a unor valori numerice la cuantele obţinute (codificarea binară operează cu nivelele “0” şi “1”. în semnale digitale. - afişarea. “0” şi “1”. care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. prelucrarea specifică a acestora şi afişarea sub o formă numerică. informaţia fiind reprezentată prin prezenţa unuia sau a altuia din cele 2 nivele. codificarea.1. care reprezintă operaţia de divizare a semnalului în “cuante” (cantităţi egale. • Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat. masurarea 10 . de o anumită valoare). Convertorul analog digital transformă un semnal analogic într-unul digital. 0V şi 5V). care reprezintă operaţia de prezentare a rezultatului sub formă de cifre.este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. • Discretizarea .2 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Principiul de funcţionare al unui aparat digital de măsurare constă în transformarea mărimii de măsurat cu variaţie continuă în timp. Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele. Ea se face atat in timp. Operaţia de prelucrare numerică cuprinde următoarele etape: cuantificarea semnalului.

Masurarea directa a altor marimi (tensiune. Prin aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. .Masurarea mixta . treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare. precizie ridicata. Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment). .Masurarea prin compensare . intensitate a curentului. impulsuri ce sunt codate.reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 – A1).este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa.efectandu-se la anumite intervale de timp.consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive. sensibilitate mare.eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului. . presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa.consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat. • Rezolutia aparatului.Masurarea directa . • Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. temperatura. iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua. 11 . decodate. . numarate. • • Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. Metode de masurare . • Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice.eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. Este o caracteristica metrologica a aparatelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice.

elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a aparatului: surse de alimentare. umiditate). logaritmare.CAPITOLUL II 2. elemente de conectare. inmultire. elemente de fixare si consolidare a partilor constructive distincte. . capacitate. etc. . impartire. .elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau componente care produc modificarea semnalelor (ca marime.prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. forma. a carui deplasare depinde de marimea de masurat. Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii).traductor: element de intrare in lantul de masurare. El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: 12 . scadere. integrare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate. inductivitate. vibratii. derivare. PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt: . . curent.dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea sistemului mobil. faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare. - Circuitul de intrare . elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura. rezistenta. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale comune conectate intre ele . câmpuri electromagnetice. care transforma marimea de masurat intr-o marime electrica.elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune. durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie sau de punte. adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective.

13 . Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare. numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit. Prin legarea in cascada a “n” celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1.numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima.. . 2. putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens.Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare.redresor cand marimea de masurat este alternativa. putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior. Circuitul basculant este un dispozitiv electronic.alimenteaza celelalte blocuri functionale. . .Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil. .Blocul de alimentare .Blocul de comanda .Decodorul . . . Ex: numerator binar cu 4 celule. .amplificator cu mai multe etaje.Numaratorul . Numaratorul Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare). .afiseaza numeric rezultatul masurarii.decodifica rezultatul masurarii. . ambele stabile.Dispozitivul de afisare .1. .Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls. adica transforma rezultatul masurarii din binar. pentru marimi de masurat mici. cu doua stari distinct.atenuator pentru marimi de masurat prea mari. sau binar-zecimal in sistem zecimal. si ca element de memorie.Convertorul analog-digital ( CAD ) – transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare. Este folosit ca element de comutatie.comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.

.3. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1. . 14 - .fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD.Circuitul SI (produs logic) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Este circuitul SAU negat. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1. Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode. 2. Dispozitivul de afisare Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea.Circuitul SI-NU (numai) – este un circuit SI combinat cu un inversor.Nu (nici) – este un circuit SAU combinat cu un inversor cu mai multe intrari.2. Pentru a decodifica din binary-zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare si sa aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii.Circuitul SAU (suma logica) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. . Decodoarele sunt realizate cu circuite logice.Circuitul SAU. dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri). . . dispozitive de afisare cu cristale lichide. Sunt realizate pe baza functiilor logice. Decodorul (decodificatorul) Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: - dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane). . 2.Circuitul NU (circuit inversor ) – are o singura intrare si o singura iesire.Circuite logice – sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1.

galben. curg precum lichidele si au structura precum cristalele. Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: consum de energie foarte mic. Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6μm-25μm. In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori(rosu. gazul din jurul catodului respectiv se ionizează şi se amorsează o descărcare luminescentă a cărei culoare depinde de natura gazului (roşie. pentru tuburile cu neon). cost redus Dispozitive de afişare cu tuburi NIXIE Tuburile NIXIE sunt tuburi cu gaz. 15 . Catozii sunt confecţionaţi din sârmă subţire din crom-nichel şi au forma cifrelor de la 0 la 9. Când tensiunea dintre anod şi unul dintre catozi este egală cu tensiunea de aprindere. care au 10 catozi şi un anod. iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul. Sunt asezati unul in fata celuilalt. tensiune de alimentare mica (cativa volti). Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. cei 10 catozi pot fi aşezaţi unul în faţa celuilalt. • Cristale lichide – sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi. Lăţimea de luminescenţă a catodului fiind mai mare decât grosimea sârmei din care acesta este confecţionat.sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie. • Diode electroluminiscente (LED). portocaliu). Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9.• Tuburile Nixie – sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod. dimensiuni reduse. Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea.

Dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri) Diodele electroluminescente. În funcţie de semiconductorul folosit. cunoscute şi sub denumirea de LED (Light Emitting Diodes).Schema de comandă a unui tub NIXIE În locul comutatoarelor se folosesc tranzistoare care au bazele conectate la cele 10 ieşiri ale unui decodificator binar-zecimal. verde. 16 . de aceea. lumina emisă poate avea diferite culori (roşu. ele sunt utilizate în special în echipamentele echipate cu tuburi electronice. sunt diode semiconductoare care au proprietatea de a emite lumină când sunt în stare de conducţie. în aceste aparate fiind preferate alte tipuri de instrumente. de circa 170 V. Tuburile NIXIE au dezavantajul că necesită tensiuni de aprindere mari. galben). În aparatele tranzistorizate sunt folosite mai rar.

schema de alimentare a unei diode luminescente f). conectarea afişorului cu anod comun h). În practică.Afişor cu şapte segmente: notarea segmentelor a). el este inclus în circuitul decodificatorului. afişor cu diode luminescente cu anod comun g). d. e). d. e). c. b. prin activarea doar a unora dintre ele. Pentru a indica cele zece cifre zecimale se folosesc grupuri de diode care se selectează cu ajutorul unor circuite logice (decodificatoare) pentru a forma cifra dorită. tabelul segmentelor activate pentru afişarea cifrelor zecimale b). g permit. pornind de la schema de alimentare a unei diode luminescente (f). f. De foarte multe ori. tipuri constructive de dispozitive de afişare (c. În figura de mai sus g este prezentat un circuit de afişare cu diode luminescente şi modul de conectare a acestuia (h). în carcase de diferite forme (c. notate cu literele a. se foloseşte un circuit electronic numit formator de afişare. Dispozitive de afisare cu cristale lichide 17 . afişarea oricăreia din cifrele zecimale Segmentele pot fi diode luminescente sau cristale lichide şi se realizează compact. Cele şapte segmente ale indicatorului. e. Cel mai frecvent se folosesc grupuri de şapte diode astfel aşezate încât atunci când toate sunt în stare de conducţie să se afişeze cifra 8. d. circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. în locul comutatoarelor h.

Aceste proprietăţi ale cristalelor lichide îşi găsesc foarte multe aplicaţii în practică.Cristalele lichide sunt substanţe aflate într-o stare intermediară. dar în acelaşi timp moleculele lor sunt orientate într-o anumită ordine. Ele curg. în figura b fiind prezentată cuplarea acestui afişor cu un circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. sub acţiunea cărora substanţele respective îşi schimbă transparenţa sau culoarea. În figura a este prezentată construcţia unui afişor cu cristale lichide cu şapte segmente. între solid şi lichid. Ordinea moleculară a cristalelor lichide poate fi influenţată de câmpurile electrice sau magnetice. 18 . ceea ce dă substanţei respective proprietatea de cristal.

CAPITOLUL III 19 . motiv pentru care ele capătă o răspândire din ce în ce mai largă.Construcţia afişorului cu cristale lichide a) şi comanda acestuia cu decodificator-formator CMOS b) Dispozitivele de afişare cu cristale lichide necesită tensiuni relativ mici şi au un consum de energie foarte redus.

de capacitati. 3. . punti (de rezistente. de inductivitati) etc. În cadrul fiecărei secţiuni sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc game de măsură. .marimea electrica masurata: galvanometre.electrodinamice.1.feromagnetice. etc.de inductie. .magnetoelectrice cu redresoare. wattmetre. voltmetre. conectate la bornele acestuia: testerul 20 . .termice. Dupa principiul de functionare : . Tipul mărimii electrice care urmează a fi măsurate se selectează din comutatorul 1 . Multimetrul digital Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice. frecventmetre.cu vibratii.3. . ampermetre. valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru. contoare. Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este prezentat în figura de mai jos. .dispozitive magnetoelectrice.electrostatice. acest aparat se va utilliza pentru măsurarea: • • valorii rezistenţelor – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru.magnetoelectrice cu termoelemente. . ohmmetre.pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre). Mărimea electrică vizată se măsoară introducând în circuit testerele aparatului (aşa cum se va preciza mai jos).. care delimitează tipul mărimii electrice măsurate. . . Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni. În cadrul laboratoarelor. . TIPURI DE APARATE DE MASURAT DIGITALE Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa: .pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple).dupa constructie si principiu de functionare: Dupa constructie exista dispozitive: .

iar testerul negru la borna “-”. 21 . comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. a. se scoate rezistorul din circuit. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). 3. În cadrul valorii afişate. 4. valoarea rezistenţei este indicată în kiloohmi. din secţiunea indicată prin simbolul Ω sau prin textul Ohm. indicată prin valoarea 2000k. 5. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. fiecare pe câte un terminal al rezistorului. se aplică testerele aparatului. Valoarea mărimii electrice măsurate este precizată pe ecranul aparatului. Măsurarea rezistenţelor se realizează astfel: 1. 200k). punctul indică virgula. se citeşte valoarea rezistenţei pe ecranul aparatului.roşu la borna “+”. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. 2. pe gamele indicate cu litera k.

cu testerul conectat la borna “+” a aparatului (testerul roşu) la potenţialul superior al tensiunii măsurate şi cu testerul conectat la borna “-” a aparatului (testerul negru) la potenţialul inferior a tensiunii măsurate (în cadrul laboratoarelor. se va indica de fiecare dată modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit). fie industrial. b. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). de multe ori se doveşte utilă folosirea unui frecvenţmetru. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). 22 . comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. 2. în PARALEL cu elementul de circuit de pe care se măsoară tensiunea. Frecvenţmetru digital de 1MHz Pentru lucrul în joasă frecvenţă. Desigur unii oameni posedă un asemenea aparat. 3.2. valoarea rezistenţei este indicată în ohmi. b. se aplică testerele aparatului. fie confecţionat după schema generală. Bineînţeles. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. se citeşte valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului. din secţiunea indicată prin simbolul V= sau prin textul DCV.b. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. în cazul celor „HOME MADE”. pe gamele indicate cu litera m. 3. Măsurarea tensiunilor contiue se realizează astfel: 1. indicată prin valoarea 1000. 4. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). valoarea rezistenţei este indicată în milivolţi. valoarea rezistenţei este indicată în volţi. rezultatele obţinute în măsurători sunt în majoritatea cazurilor direct proporţionale cu complexitatea montajului şi acurateţea execuţiei. 200). pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere).

Afişarea se face.).T. 11C90). Consumul de energie este deobicei. Un avantaj al aparatelor numerice este acela că pentru manevrarea lor nu este necesară o specializare a personalului. prin conversia corespunzătoare la intrarea. 23 . Voltmetru numeric (digital) Afişarea numerică a tensiunii măsurate rezolvă problema erorilor de citire. etc. frecvenţă şi impedanţe. ajungând la valori impresionante la variantele T. Deşi mărimea care se pretează cel mai bine conversiei analog-numerice este tensiunea continuă. cu 8 cifre şi diverse divizoare la intrare (de ex. Schema bloc a voltmetrelor numerice Gama de bază a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V. 3. Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitară.3. 7 sau 8 cifre. ele având un mod de utilizare simplu şi o capacitate de supraîncărcare de până la 100% din valoarea afişată.L. Blocul de intrare furnizează la ieşire o tensiune continuă proporţională cu mărimea de măsurat. Schema generala a unui voltmetru digital este prezentată în figura de mai jos. iar pentru domenii mai mari se utilizează divizoare de tensiune care determină scăderea impedanţei de intrare. 95H90. pentru gama de bază amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1. în majoritatea cazurilor cu 6. peste 300mA în curent continuu. aparatele digitale au devenit aproape universale putând măsura tensiuni şi curenţi în curent continuu. tensiuni şi curenţi în curent alternativ. dar implică o conversie analog-numerică. iar impedanţa de intrare este cea mai mare (de ordinul G Ω ) având precizia de funcţionare cea mai ridicată.

Voltmetrele integratoare. care. 24 . La ieşire este generată valoarea numerică a tensiunii măsurate realizându-se şi conversia de cod necesara. Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare şi voltmetre neintegratoare. o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate numărătorului.Blocul specific. intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms pentru rejecţia perturbaţiei pentru 50Hz. rezultatul este decodificat si afisat numeric. dar prezintă avantajul rejecţiei perturbaţiilor de 50Hz fără a fi necesare filtre suplimentare.4. care măsoară valoarea medie pe un interval de timp a tensiunii de intrare. considerat cel mai important este convertorul analognumeric. generata de convertorul digital-analog • numaratorul numara impulsurile primite si comanda convertorul digital -analog. • comparatorul compara tensiunea de masurat cu tensiunea de referinta variabila in trepte. dar are nevoie de filtrare tensiunii măsurate ceea ce reduce de fapt viteza de măsurare (datorită constantei de timp a filtrului). are viteza de lucru foarte mare. Clasificarea convertoarelor determină şi clasificarea voltmetrelor numerice. prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referinţă generează. un circuit poarta si un convertor digital-analog. Timpul de măsurare creşte (se pot realiza maxim 10 măsurări pe secundă). Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu tensiune crescatoare in trepte Elemente componente: • convertorul analog-digital contine un comparator. Voltmetrele neintegratoare eşantionează tensiunile de măsurat şi furnizează valoarea instantanee în momentul eşantionării. 3. pe baza unui cod. Numărătorul numără impulsurile primite de la convertor. Există mai multe moduri de realizare a conversiei şi mai multe criterii de clasificare a convertoarelor.

B3. B4 sunt in starea zero a. B2. impulsurilor primite. • tensiunea generata de convertorul digital-analog poate sa varieze in trepte sau prin aproximatii succesive.i. U de referinta este zero (starea initiala) • cand Ux<Uref circuitul comparator deschide poarta prin care incep sa treaca spre registrul numeric impulsurile de la generatorul de tact. • circuitele bistabile B1. • convertorul primeste de la un bloc numeric o serie de impulsuri si da la iesire o tensiune ce variaza in functie de nr.Functionarea  Se bazeaza pe compararea tensiunii de masurat cu o tensiune de referinta variabila generata in interiorul aparatului de masurat digital de un convertor digital-analog. 25 .

Dacă în loc să se facă comparaţia cu un număr de tensiuni ponderate cu 2 -n (situaţie în care se obţine numărul minim de comparaţie) se face comparaţia cu un număr de tensiuni care diferă între ele printr-o anumită cantitate egala q (care va reprezenta practic rezoluţia sistemului) se va obţine o simplificare substanţiala a schemei dar o mărime a timpului de conversie (numărul de comparaţie nemaifiind minim). 3. iar rezultatul numararii. impulsurilor care au trecut prin poarta. • numaratorul a comandat si convertorul digital-analog a.• cat timp Ux > Uref comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta prin care trec impulsurile de la generatorul de tact spre numarator.i. • fiecarui impuls ii corespunde o treapta elementara de variatie a tensiunii de referinta. . adică: Uc=N*q 26 CAN cu tensiune în trepte neegale. tensiunea la ieşirea CNA-ului fiind proporţională cu N (numărul înscris la un moment dat în numărător ) şi un q. decodificat. valoarea tensiunii de referinta depinde de nr. poate fi afisat numeric direct in V. • cand tensiunea de referinta egaleaza tensiunea de masurat comparatorul comanda inchiderea circuitului poarta. • cat timp poarta a fost deschisa au trecut spre numarator impulsuri care au fost numarate. Voltmetre digitale cu rampa în trepte In cazul CAN cu aproximare succesivă schema se complică datorită necesităţii obţinerii în fiecare pas a unei tensiuni ponderate corespunzătoare bitului determinat cu care trebuie comparată tensiunea de convertit Ux.5. Un generator de tensiune în trepte poate fi obţinut dintr-un numărător cuplat cu un CNA. • rezultatul numararii indica valoarea tensiunii de referinta si pe cea a tensiunii de masurat.

şi facem permanent comparaţia tensiunii Uc cu tensiunea Ux(de convertit) atunci când comparatorul va sesiza egalitatea vom putea exprima numeric pe Ux prin numărul înscris în acel moment în numărător. Cât timp Ux< Uc ieşirea convertorului este 1 şi permite trecerea impulsurilor prin poarta P. Atunci când Ux≥ Uc poarta P este blocată şi numărătorul rămâne la valoarea corespunzătoare Ux=Uc=N*q. care generează impulsuri cu frecvenţa f1 ce incrementează numărătorul N. incrementăm numărătorul cu câte o unitate. Schema conţine un generator de frecventa G1. un comparator C care compară tensiunea Ux cu tensiunea de la ieşirea convertorului CNA. Generatorul G2 a cărui frecvenţă f2 este mult mai mică decât a lui G1 asigură aducerea lui N în poziţia 0 şi reluarea ciclului de conversie. este prezentată schema unui convertor analog numeric care exemplifică acest principiu. adică: Ux=N*q In figura de mai sus. 27 .Dacă pornind de la valoarea zero înscrisă în numărător.

. sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident. acestea nu trbuie sa impiedice vizibilitatea.Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne.NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI INSTRUCTIUNI P.I .reprezinta mijloacul cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. . .Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers. . .Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile. . iar atunci cand se transporta pachete in brate. covoare. precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit. pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari.Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum.Este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din atelier. atrag dupa sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne.Nu are voie sa aprinda tigara. care va lua masurile corespunzatoare de securitate. .Echipamentul individual de protectie.).Personalul lucrator.S. sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile sau explozibile. . 28 . . .Se va evita calcarea pe cabluri.Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui . etc.In locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare. . va intra numai in prezenta sefului de atelier.

Bucureşti : ICPE. 3.Chisalita. Ing. Eugenia Isac . Bucureşti.. C. 1980 4.Iaşi : Satya. si Eduard Antoniu. 2002 7. Editura Didactică şi Pedagogică. Ing. Masurari electrice si electronice. P. Bucuresti. 1997 : Aparate si sisteme de măsură numerice 6. Editura Didactica si Pedagogica. Măsurări electrice si electronice : Teorie si probleme / Cornelia Marcuţa si Mihai Creţu.teste si sinteze pentru bacalaureat . Stefan P. . Bucuresti. Măsurări electrice si electronice / Costin Cepişca. 1991 2. Masurari electrice si electronice.Editura Ager-2005 29 .Măsuri electrice şi electronice. . 1997 5. Măsurări electronice / Mihai Antoniu. .BIBLIOGRAFIE 1. Manolescu. Carmen Ionescu Golovanov.E. Butoarca . ILIESCU.Chişinău : Tehnica-Info. I.Antoaneta Butoarca.Masurari electrice si electronice . 1984. Editura Didactica si Pedagogica. Ing.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful