ARGUMENT

Importanta masurarilor creste necontenit in toate domeniile stiintei si tehnicii. Fiecare noua cucerire a stiintelor naturii si a celor tehnice, fiecare noua descoperire, crearea noilor masini, echipamente si materiale este precedata de un mare numar si o mare varietate de masurari. In etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti,aproape ca nu exista domeniu al activitatii economico – sociale in care sa nu se foloseasca instalatii si aparate electrice si electronice. Larga raspindire a acestora precum si diversificarea si perfectionarea lor, necesita cadre bine pregatite, capabile sa raspunda cerintelor impuse de dezvoltarea stiintei si tehnicii contemporane. In acest context, asistam la o crestere tot mai accentuata a rolului metrologiei , stiinta a masurarilor, a metodelor si mijloacelor de asigurare a uniformitatii si preciziei necesare a tuturor masurarilor care se efectueaza in activitatea economica si sociala. Se dezvolta si se perfectioneza tot mai mult baza stiintifica, tehnica si organizatorica a asigurarii metrologice, a acelui ansamblu de masuri care garanteaza compatibilitatea rezultatelor tuturor masurarilor, obtinute in orice loc, in orice moment, si cu orice mijloace. Aparatele de mãsurat digitale au apãrut şi s-au dezvoltat odatã cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a dispozitivelor de automatizare. Domeniile mãsurãtorilor digitale şi al informaticii au cunoscut o creştere rapidã în ultimul deceniu deoarece preţurile şi dimensiunile componentelor electronice au scãzut, permiţând realizarea unor circuite din ce în ce mai complexe.

1

CAPITOLUL I 1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE SI DIGITALE Generalitati Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau neelectrică. Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat. Dupa modul de afişare al rezultatului măsurării aparatele de măsură pot fi clasificate în: aparate analogice aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). Proprietati Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare;
2

masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator. 1.posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.masurari de precizie in laborator. . 3 . . în principal.complexitate mare. curent şi rezistenţă. Utilizari Datorita performantelor sunt utilizate la: . .posibilitatea automatizarii procesului de masurare..cost ridicat. dar ne vom concentra atenţia. Există multe alte tipuri de aparate de măsură. folosind un afişaj numeric. În aceasta prima parte ne vom referi exclusiv asupra principiilor de funcţionare ale aparatelor de măsură analogice (mecanice). Modelele mai vechi de aparate de măsură sunt însă mecanice. .masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta.fara erori suplimentare. Dezavantaje: .controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial.posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor. În ambele cazuri. Majoritatea aparatelor de măsură moderne sunt digitale. tensiune. utilizând un indicator mecanic pentru afişarea mărimii măsurate. -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta.masurari in procesele industrial de automatizare. . este nevoie de o setare a aparatului pentru indicarea corespunzătoare a mărimilor măsurate. există dispozitive proiectate pentru realizarea măsurătorilor mărimilor electrice de bază. pe modul de funcţionare al acestora trei. .1 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE În analiza şi testarea circuitelor. . .masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial. şi anume.

aceasta se va deplasa pe măsură ce curentul trece prin conductor. fiind recunoscute pentru precizia lor. şi anume. Un astfel de aparat este prezentat în figura de mai jos. Galvanometrul Primele astfel de aparate de măsură construite erau cunoscute sub numele de galvanometre.Aparate de măsură electromagnetice Majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. Dacă una dintre acest surse este liberă să se deplaseze faţă de cealaltă sursă. Cu cât valoarea curentului este mai mare. 4 . cu atât mai mare va fi câmpul magnetic produs. vom asista la dezvoltarea unei forţe fizice între cele două surse ale câmpurilor magnetice. Un model foarte simplu de galvanometru constă dintr-un ac magnetizat (asemenea celui folosit la compas) suspendat la capătul unui fir şi poziţionat în interiorul unei înfăşurări conductoare. se va produce un câmp magnetic ce va modifica poziţia iniţială a acului. La trecerea curentului prin această înfăşurare. deplasarea fiind direct proporţională cu valoarea curentului. Dacă acest câmp magnetic produs de conductor este liber să interacţioneze cu un alt câmp magnetic. pe faptul că trecerea unui curent printr-un conductor produce un câmp magnetic perpendicular pe axa de deplasare a electronilor.

fiind extrem de sensibile la orice tip de mişcare şi la interferenţele datorate câmpului magnetic al pământului. În prezent. Singurul lor scop rămâne prezentarea conceptelor de bază ale dispozitivelor experimentale. nefiind neapărat un dispozitiv ca cel prezentat mai sus. Afişajul aparatului de măsură conţine o scală gradată cu cifre pentru indicarea valorilor mărimii de măsurat. acul indicator este poziţionat aproximativ la 35% pe scala gradată. indiferent de tipul acesteia. termenul de „galvanometru” este utilizat pentru desemnarea oricărui tip de aparat de măsură de o precizie excepţională. Astfel de dispozitive sunt cunoscute sub numele de aparate de măsură cu magnet permanent. protejată de majoritatea influenţelor externe. zero fiind în stânga iar valoarea maximă regăsindu-se în partea dreaptă. scala va avea scrisă o valoarea de 0 5 .Astfel de aparate nu mai sunt însă practice în prezent. În figura de mai sus. O creştere a curentului de măsurat va duce la o deplasare a acului indicator spre dreapta iar o descreştere a lui va duce la o deplasare a acului spre stânga. Aparate de măsură cu magnet permanent Aparatele de măsură electromagnetice sunt realizate în prezent dintr-o bobină suspendată într-un câmp magnetic. Cu alte cuvinte. dacă este necesară o valoare de 50 µA pentru deplasarea maximă a acului indicator (spre capătul din dreapta).

pe forţa de atracţie sau de respingere generată de sarcinile electrice în mediul dintre ele. ar vibra pur şi simplu înainte şi înapoi fără a putea da o indicaţie practică a mărimii de măsurat. Majoritatea aparatelor pot detecta polaritatea curentului. pentru a permite o citire mult mai precisă a indicaţiei acului. Modele D'Arsonval şi Weston sunt de acest tip. acul ar indica în acest caz ipotetic o valoare a curentului de 17. În exemplul din figura de mai jos. 6 . din 5 în 5 µA. o direcţie a acestuia ducând la deplasarea acului într-un anumit sens. sau chiar la 1 µA.5 µA. cu alte cuvinte. câteva dintre ele se bazează pe electrostatică. Aparate de măsură electrostatice Deşi majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului.µA în partea stângă şi o valoare de 50 µA în partea dreaptă. De obicei. Astfel de aparate sunt folosite pentru măsurător în curent alternativ. Există însă şi aparate care nu sunt sensibile la modificarea sensului curentului prin circuit. către conductorul de curent fix pentru deplasarea acului indicator. Un dispozitiv sensibil la variaţia polarităţii curentului. iar direcţia opusă a curentului ducând la o deplasare în sens contrar al acului indicator. mijlocul va fi desigur 25 µA. nemagnetizat. bazându-se pe atragerea unui cursor mobil de fier. scala este împărţită în gradaţii mult mai mici.

Din păcate. forţa generată de atracţia electrostatică este foarte mică în cazul tensiunilor normale. similare celor întâlnite la televizoarele clasice. rezultând astfel un dispozitiv insensibil la variaţia polarităţii tensiunii. Tubul catodic (CRT) O aplicaţie mult mai întâlnită a dispozitivelor electrostatice este tubul catodic. astfel încât aceste tipuri de aparate de măsură nu sunt practice pentru instrumentele de test normale.Dacă aplicăm o tensiune între două suprafeţe conductoare separate printr-un dielectric format din aer. faţă de aparatele electromagnetice care au o rezistenţa electrică mult mai mică. o rezistenţa electrică mare. va exista o forţă fizică de atracţie între cele două suprafeţe. forţa capabilă să indice valoare tensiunii. de ordinul miilor de volţi. rezultând într-un curent mult mai mic prin dispozitiv. Această forţă este direct proporţională cu tensiunea aplicată între plăci şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele. După cum vom vedea în cele ce urmează. este absolut necesară pentru realizarea unui voltmetru profesional. Într-un astfel de tub. Unul dintre cele mai mare avantaje al aparatelor electrostatice constă în rezistenţa electrică extrem de mare. Acestea sunt tuburi speciale din sticlă. forţa nu depinde de polaritate. un fascicol de electroni ce se deplasează prin vid. Astfel de aparate electrostatice sunt folosite pentru măsurarea tensiunilor înalte. este 7 . De asemenea.

pentru a putea acoperi întreaga aria a afişajului de sticlă din capătul dispozitivului. ele sunt totuşi greoaie. Cu cât tensiunea dintre cele două plăci este mai mare. se deplasează mult mai uşor sub acţiunea forţei dintre cele două plăci decât plăcile propriu-zise. fragile şi necesită putere electrică pentru funcţionare. există două perechi de plăci metalice pentru deviaţia electronilor. O inversare a polarităţii tensiunii dintre cele două plăci va duce la modificarea în sens contrar al traseului fascicolului de electroni. rezultatul este emiterea unei unde luminoase ce poate fi observată din exteriorul tubului. unde întâlnesc un strat subţire de fosfor. acest dispozitiv fiind prin urmare sensibil la polaritate. nu doar una singură. Datorită faptului că electronii posedă o sarcină electrică negativă. cu atât electronii vor fi deviaţi mai puternic de la traseul lor iniţial. Cu toate că aceste dispozitive pot înregistra tensiuni mici cu o precizie ridicată. spre deosebire de dispozitivele electromagnetice ce sunt mult mai compacte şi sunt alimentate direct de semnalul de măsurat ce se regăseşte la bornele lor. punctul luminos de pe afişaj regăsindu-se la o distanţa mai mare faţă de centrul acestuia. Într-un tub real. 8 . având o greutate mult mai mică decât plăcile metalice. Traseul lor deviat poate fi detectat pe măsură ce aceştia se lovesc de afişajul din sticla de la capătul tubului. aceştia tind să fie respinşi de placa negativă şi atraşi de placa pozitivă. Electronii.deviat prin intermediul unei tensiuni existente între două plăci metalice aşezate de o parte şi de cealaltă a tubului.

Acest din urmă dispozitiv poate indica variaţia tensiunii cu timpul. osciloscopul. Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic în care un fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent și produce pe acesta un punct luminos. ca de exemplu în cazul figurilor Lissajous Figuri Lissajous pe ecranul unui osciloscop. folosind pentru asta în mod uzual un câmp grafic vizualizator (ecran). 9 . Astfel. ecranul osciloscopului devine un grafic al variației în timp a unei tensiuni electrice sau afișează două tensiuni electrice una în funcție de cealaltă. Poziția x-y a punctului luminos pe ecran este comandată prin circuite și dispozitive specializate. sau a mai multor semnale simultane de tensiune ce evoluează discret.De obicei. o abilitatea extrem de importantă în cazul circuitelor cu tensiuni şi curenţi variabili în timp. unde axa 'X'-lor (abscisa) este axa timpului iar axa 'Y'-lor (ordonata) este axa reprezentării amplitudinilor semnalelor de măsurat (observat). tuburile catodice sunt folosite în combinaţie cu circuite externe precise pentru formarea unui echipament de test mult mai mare. şi anume. Osciloscopul Este un aparat electronic de măsură care servește la observarea și măsurarea unui semnal de tensiune electrică cu variație (frecvență) constantă.

cat si in nivel (amplitudine). • Discretizarea . Operaţia de prelucrare numerică cuprinde următoarele etape: cuantificarea semnalului. • Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat. informaţia fiind reprezentată prin prezenţa unuia sau a altuia din cele 2 nivele. care reprezintă operaţia de prezentare a rezultatului sub formă de cifre. cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. 0V şi 5V).este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. masurarea 10 . Convertorul analog digital transformă un semnal analogic într-unul digital. de o anumită valoare). Ea se face atat in timp. care reprezintă operaţia de divizare a semnalului în “cuante” (cantităţi egale.2 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Principiul de funcţionare al unui aparat digital de măsurare constă în transformarea mărimii de măsurat cu variaţie continuă în timp. - afişarea. codificarea. în semnale digitale. prelucrarea specifică a acestora şi afişarea sub o formă numerică. Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele. care reprezintă operaţia de asociere a unor valori numerice la cuantele obţinute (codificarea binară operează cu nivelele “0” şi “1”.1. “0” şi “1”. care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex.

11 . decodate. • Rezolutia aparatului. • • Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. impulsuri ce sunt codate. .consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive. treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal.reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 – A1).consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat. Prin aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. . . Masurarea directa a altor marimi (tensiune. presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. • Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte.Masurarea prin compensare .efectandu-se la anumite intervale de timp.este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa.Masurarea mixta .eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. temperatura. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare. iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. Metode de masurare . sensibilitate mare. intensitate a curentului. Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment).Masurarea directa . • Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice. Este o caracteristica metrologica a aparatelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice. . care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua. numarate.eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului. precizie ridicata.

inmultire. forma. elemente de conectare. capacitate.elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a aparatului: surse de alimentare. - Circuitul de intrare . curent. care transforma marimea de masurat intr-o marime electrica. . impartire.elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau componente care produc modificarea semnalelor (ca marime.traductor: element de intrare in lantul de masurare. etc. PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt: . derivare. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale comune conectate intre ele . . elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura. vibratii.CAPITOLUL II 2. elemente de fixare si consolidare a partilor constructive distincte. logaritmare. Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii). integrare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate. durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie sau de punte. faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare. . câmpuri electromagnetice. rezistenta. scadere.elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune.dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea sistemului mobil.prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. inductivitate. umiditate). adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective. a carui deplasare depinde de marimea de masurat. El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: 12 . .

decodifica rezultatul masurarii. numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit.redresor cand marimea de masurat este alternativa. putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens. .Blocul de comanda .Decodorul . Prin legarea in cascada a “n” celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls.Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare. ambele stabile. . cu doua stari distinct. . pentru marimi de masurat mici.Numaratorul ..numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima. si ca element de memorie. .Blocul de alimentare .atenuator pentru marimi de masurat prea mari. Este folosit ca element de comutatie. . Circuitul basculant este un dispozitiv electronic. putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior. sau binar-zecimal in sistem zecimal. .Dispozitivul de afisare . Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare.Convertorul analog-digital ( CAD ) – transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare. adica transforma rezultatul masurarii din binar. .1. 2. Ex: numerator binar cu 4 celule.comanda functionarea automata a celorlalte parti componente. 13 .afiseaza numeric rezultatul masurarii. Numaratorul Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare). .alimenteaza celelalte blocuri functionale.amplificator cu mai multe etaje. .Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil. .

dispozitive de afisare cu cristale lichide. Sunt realizate pe baza functiilor logice. Este circuitul SAU negat. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1.Circuitul SAU (suma logica) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. .Circuite logice – sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1. dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri).fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0. 14 - .Circuitul NU (circuit inversor ) – are o singura intrare si o singura iesire.Circuitul SAU. Pentru a decodifica din binary-zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare si sa aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. .Circuitul SI (produs logic) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. . .3. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: - dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane). Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii.Circuitul SI-NU (numai) – este un circuit SI combinat cu un inversor.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD. 2. Dispozitivul de afisare Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea. 2. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1.Nu (nici) – este un circuit SAU combinat cu un inversor cu mai multe intrari. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice. Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode. . Decodorul (decodificatorul) Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul.2. .

• Diode electroluminiscente (LED). portocaliu). Sunt asezati unul in fata celuilalt. curg precum lichidele si au structura precum cristalele. gazul din jurul catodului respectiv se ionizează şi se amorsează o descărcare luminescentă a cărei culoare depinde de natura gazului (roşie. Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: consum de energie foarte mic. Catozii sunt confecţionaţi din sârmă subţire din crom-nichel şi au forma cifrelor de la 0 la 9. pentru tuburile cu neon). Când tensiunea dintre anod şi unul dintre catozi este egală cu tensiunea de aprindere.• Tuburile Nixie – sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod. dimensiuni reduse. cost redus Dispozitive de afişare cu tuburi NIXIE Tuburile NIXIE sunt tuburi cu gaz. Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea. In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori(rosu. Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6μm-25μm. cei 10 catozi pot fi aşezaţi unul în faţa celuilalt. Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. • Cristale lichide – sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi. 15 . tensiune de alimentare mica (cativa volti). Lăţimea de luminescenţă a catodului fiind mai mare decât grosimea sârmei din care acesta este confecţionat.sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie. care au 10 catozi şi un anod. galben. iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul.

verde. galben). 16 . de circa 170 V. lumina emisă poate avea diferite culori (roşu. sunt diode semiconductoare care au proprietatea de a emite lumină când sunt în stare de conducţie. În funcţie de semiconductorul folosit. În aparatele tranzistorizate sunt folosite mai rar. în aceste aparate fiind preferate alte tipuri de instrumente. Dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri) Diodele electroluminescente.Schema de comandă a unui tub NIXIE În locul comutatoarelor se folosesc tranzistoare care au bazele conectate la cele 10 ieşiri ale unui decodificator binar-zecimal. cunoscute şi sub denumirea de LED (Light Emitting Diodes). ele sunt utilizate în special în echipamentele echipate cu tuburi electronice. Tuburile NIXIE au dezavantajul că necesită tensiuni de aprindere mari. de aceea.

pornind de la schema de alimentare a unei diode luminescente (f). el este inclus în circuitul decodificatorului. tipuri constructive de dispozitive de afişare (c. d. Cel mai frecvent se folosesc grupuri de şapte diode astfel aşezate încât atunci când toate sunt în stare de conducţie să se afişeze cifra 8. notate cu literele a. Cele şapte segmente ale indicatorului. d. afişarea oricăreia din cifrele zecimale Segmentele pot fi diode luminescente sau cristale lichide şi se realizează compact. în locul comutatoarelor h. Dispozitive de afisare cu cristale lichide 17 . e. Pentru a indica cele zece cifre zecimale se folosesc grupuri de diode care se selectează cu ajutorul unor circuite logice (decodificatoare) pentru a forma cifra dorită. prin activarea doar a unora dintre ele. afişor cu diode luminescente cu anod comun g). În figura de mai sus g este prezentat un circuit de afişare cu diode luminescente şi modul de conectare a acestuia (h). c. e). g permit. f. în carcase de diferite forme (c. conectarea afişorului cu anod comun h). circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. tabelul segmentelor activate pentru afişarea cifrelor zecimale b). De foarte multe ori. b. schema de alimentare a unei diode luminescente f).Afişor cu şapte segmente: notarea segmentelor a). se foloseşte un circuit electronic numit formator de afişare. În practică. d. e).

Cristalele lichide sunt substanţe aflate într-o stare intermediară. Ele curg. sub acţiunea cărora substanţele respective îşi schimbă transparenţa sau culoarea. în figura b fiind prezentată cuplarea acestui afişor cu un circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. Ordinea moleculară a cristalelor lichide poate fi influenţată de câmpurile electrice sau magnetice. În figura a este prezentată construcţia unui afişor cu cristale lichide cu şapte segmente. ceea ce dă substanţei respective proprietatea de cristal. 18 . între solid şi lichid. Aceste proprietăţi ale cristalelor lichide îşi găsesc foarte multe aplicaţii în practică. dar în acelaşi timp moleculele lor sunt orientate într-o anumită ordine.

CAPITOLUL III 19 .Construcţia afişorului cu cristale lichide a) şi comanda acestuia cu decodificator-formator CMOS b) Dispozitivele de afişare cu cristale lichide necesită tensiuni relativ mici şi au un consum de energie foarte redus. motiv pentru care ele capătă o răspândire din ce în ce mai largă.

magnetoelectrice cu redresoare. Mărimea electrică vizată se măsoară introducând în circuit testerele aparatului (aşa cum se va preciza mai jos).pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple).feromagnetice. etc. În cadrul laboratoarelor. 3. contoare. .electrostatice. Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni.marimea electrica masurata: galvanometre.magnetoelectrice cu termoelemente. . acest aparat se va utilliza pentru măsurarea: • • valorii rezistenţelor – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru. . Dupa principiul de functionare : . de inductivitati) etc. punti (de rezistente. valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru. frecventmetre. Multimetrul digital Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice. Tipul mărimii electrice care urmează a fi măsurate se selectează din comutatorul 1 . .dispozitive magnetoelectrice.electrodinamice. În cadrul fiecărei secţiuni sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc game de măsură. conectate la bornele acestuia: testerul 20 . Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este prezentat în figura de mai jos.1. . . ampermetre. wattmetre. voltmetre.de inductie.dupa constructie si principiu de functionare: Dupa constructie exista dispozitive: .cu vibratii.termice. TIPURI DE APARATE DE MASURAT DIGITALE Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa: . de capacitati. . ..pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre). . . care delimitează tipul mărimii electrice măsurate. ohmmetre.3.

fiecare pe câte un terminal al rezistorului. 5. 3. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. 200k). iar testerul negru la borna “-”. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). se citeşte valoarea rezistenţei pe ecranul aparatului. a. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. indicată prin valoarea 2000k. punctul indică virgula. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). Valoarea mărimii electrice măsurate este precizată pe ecranul aparatului. 4. pe gamele indicate cu litera k. Măsurarea rezistenţelor se realizează astfel: 1. valoarea rezistenţei este indicată în kiloohmi. 21 . se scoate rezistorul din circuit.roşu la borna “+”. se aplică testerele aparatului. 2. În cadrul valorii afişate. din secţiunea indicată prin simbolul Ω sau prin textul Ohm.

în PARALEL cu elementul de circuit de pe care se măsoară tensiunea. 3. Măsurarea tensiunilor contiue se realizează astfel: 1. se citeşte valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului. valoarea rezistenţei este indicată în ohmi. b. 4.b. 3. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). cu testerul conectat la borna “+” a aparatului (testerul roşu) la potenţialul superior al tensiunii măsurate şi cu testerul conectat la borna “-” a aparatului (testerul negru) la potenţialul inferior a tensiunii măsurate (în cadrul laboratoarelor. b. pe gamele indicate cu litera m. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). fie industrial. 200). Desigur unii oameni posedă un asemenea aparat. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. valoarea rezistenţei este indicată în volţi. se aplică testerele aparatului. indicată prin valoarea 1000. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). Bineînţeles. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale).2. de multe ori se doveşte utilă folosirea unui frecvenţmetru. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. 2. Frecvenţmetru digital de 1MHz Pentru lucrul în joasă frecvenţă. rezultatele obţinute în măsurători sunt în majoritatea cazurilor direct proporţionale cu complexitatea montajului şi acurateţea execuţiei. din secţiunea indicată prin simbolul V= sau prin textul DCV. valoarea rezistenţei este indicată în milivolţi. 22 . în cazul celor „HOME MADE”. fie confecţionat după schema generală. se va indica de fiecare dată modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit).

Consumul de energie este deobicei. Schema bloc a voltmetrelor numerice Gama de bază a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V. aparatele digitale au devenit aproape universale putând măsura tensiuni şi curenţi în curent continuu. dar implică o conversie analog-numerică. iar pentru domenii mai mari se utilizează divizoare de tensiune care determină scăderea impedanţei de intrare. cu 8 cifre şi diverse divizoare la intrare (de ex.). Blocul de intrare furnizează la ieşire o tensiune continuă proporţională cu mărimea de măsurat. 95H90. frecvenţă şi impedanţe. peste 300mA în curent continuu. 3. 23 . Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitară.L. iar impedanţa de intrare este cea mai mare (de ordinul G Ω ) având precizia de funcţionare cea mai ridicată. Un avantaj al aparatelor numerice este acela că pentru manevrarea lor nu este necesară o specializare a personalului. 7 sau 8 cifre. ajungând la valori impresionante la variantele T. Deşi mărimea care se pretează cel mai bine conversiei analog-numerice este tensiunea continuă. prin conversia corespunzătoare la intrarea. etc. în majoritatea cazurilor cu 6. 11C90). ele având un mod de utilizare simplu şi o capacitate de supraîncărcare de până la 100% din valoarea afişată. Schema generala a unui voltmetru digital este prezentată în figura de mai jos.3.T. pentru gama de bază amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1. tensiuni şi curenţi în curent alternativ.Afişarea se face. Voltmetru numeric (digital) Afişarea numerică a tensiunii măsurate rezolvă problema erorilor de citire.

care. Clasificarea convertoarelor determină şi clasificarea voltmetrelor numerice. La ieşire este generată valoarea numerică a tensiunii măsurate realizându-se şi conversia de cod necesara. rezultatul este decodificat si afisat numeric. prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referinţă generează. Numărătorul numără impulsurile primite de la convertor. considerat cel mai important este convertorul analognumeric. Voltmetrele integratoare. Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu tensiune crescatoare in trepte Elemente componente: • convertorul analog-digital contine un comparator. generata de convertorul digital-analog • numaratorul numara impulsurile primite si comanda convertorul digital -analog.4. 3. dar prezintă avantajul rejecţiei perturbaţiilor de 50Hz fără a fi necesare filtre suplimentare.Blocul specific. pe baza unui cod. are viteza de lucru foarte mare. Există mai multe moduri de realizare a conversiei şi mai multe criterii de clasificare a convertoarelor. 24 . un circuit poarta si un convertor digital-analog. • comparatorul compara tensiunea de masurat cu tensiunea de referinta variabila in trepte. Timpul de măsurare creşte (se pot realiza maxim 10 măsurări pe secundă). intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms pentru rejecţia perturbaţiei pentru 50Hz. o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate numărătorului. care măsoară valoarea medie pe un interval de timp a tensiunii de intrare. dar are nevoie de filtrare tensiunii măsurate ceea ce reduce de fapt viteza de măsurare (datorită constantei de timp a filtrului). Voltmetrele neintegratoare eşantionează tensiunile de măsurat şi furnizează valoarea instantanee în momentul eşantionării. Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare şi voltmetre neintegratoare.

i. impulsurilor primite. B4 sunt in starea zero a. • tensiunea generata de convertorul digital-analog poate sa varieze in trepte sau prin aproximatii succesive. B3.Functionarea  Se bazeaza pe compararea tensiunii de masurat cu o tensiune de referinta variabila generata in interiorul aparatului de masurat digital de un convertor digital-analog. B2. • convertorul primeste de la un bloc numeric o serie de impulsuri si da la iesire o tensiune ce variaza in functie de nr. • circuitele bistabile B1. U de referinta este zero (starea initiala) • cand Ux<Uref circuitul comparator deschide poarta prin care incep sa treaca spre registrul numeric impulsurile de la generatorul de tact. 25 .

poate fi afisat numeric direct in V. Dacă în loc să se facă comparaţia cu un număr de tensiuni ponderate cu 2 -n (situaţie în care se obţine numărul minim de comparaţie) se face comparaţia cu un număr de tensiuni care diferă între ele printr-o anumită cantitate egala q (care va reprezenta practic rezoluţia sistemului) se va obţine o simplificare substanţiala a schemei dar o mărime a timpului de conversie (numărul de comparaţie nemaifiind minim). • cand tensiunea de referinta egaleaza tensiunea de masurat comparatorul comanda inchiderea circuitului poarta. decodificat. valoarea tensiunii de referinta depinde de nr.i. impulsurilor care au trecut prin poarta. adică: Uc=N*q 26 CAN cu tensiune în trepte neegale. • fiecarui impuls ii corespunde o treapta elementara de variatie a tensiunii de referinta.• cat timp Ux > Uref comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta prin care trec impulsurile de la generatorul de tact spre numarator. • rezultatul numararii indica valoarea tensiunii de referinta si pe cea a tensiunii de masurat. • numaratorul a comandat si convertorul digital-analog a. . 3. Voltmetre digitale cu rampa în trepte In cazul CAN cu aproximare succesivă schema se complică datorită necesităţii obţinerii în fiecare pas a unei tensiuni ponderate corespunzătoare bitului determinat cu care trebuie comparată tensiunea de convertit Ux.5. • cat timp poarta a fost deschisa au trecut spre numarator impulsuri care au fost numarate. Un generator de tensiune în trepte poate fi obţinut dintr-un numărător cuplat cu un CNA. iar rezultatul numararii. tensiunea la ieşirea CNA-ului fiind proporţională cu N (numărul înscris la un moment dat în numărător ) şi un q.

care generează impulsuri cu frecvenţa f1 ce incrementează numărătorul N. Generatorul G2 a cărui frecvenţă f2 este mult mai mică decât a lui G1 asigură aducerea lui N în poziţia 0 şi reluarea ciclului de conversie. este prezentată schema unui convertor analog numeric care exemplifică acest principiu. şi facem permanent comparaţia tensiunii Uc cu tensiunea Ux(de convertit) atunci când comparatorul va sesiza egalitatea vom putea exprima numeric pe Ux prin numărul înscris în acel moment în numărător. adică: Ux=N*q In figura de mai sus. incrementăm numărătorul cu câte o unitate.Dacă pornind de la valoarea zero înscrisă în numărător. Cât timp Ux< Uc ieşirea convertorului este 1 şi permite trecerea impulsurilor prin poarta P. Atunci când Ux≥ Uc poarta P este blocată şi numărătorul rămâne la valoarea corespunzătoare Ux=Uc=N*q. Schema conţine un generator de frecventa G1. un comparator C care compară tensiunea Ux cu tensiunea de la ieşirea convertorului CNA. 27 .

covoare.Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers. .S.Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui .Echipamentul individual de protectie. .reprezinta mijloacul cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit.Se va evita calcarea pe cabluri. acestea nu trbuie sa impiedice vizibilitatea. . .Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum. care va lua masurile corespunzatoare de securitate. va intra numai in prezenta sefului de atelier.Personalul lucrator. sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie. iar atunci cand se transporta pachete in brate. . . . .Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile.In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident.I .Este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din atelier.Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne. .). . etc.In locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare. . atrag dupa sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne.Nu are voie sa aprinda tigara. pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari.NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI INSTRUCTIUNI P. 28 . sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile sau explozibile.

Bucuresti. 3.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Didactica si Pedagogica. 1997 5. . si Eduard Antoniu. 1991 2.Bucureşti : ICPE. Manolescu. Editura Didactică şi Pedagogică.Iaşi : Satya.Editura Ager-2005 29 . Măsurări electronice / Mihai Antoniu.Chisalita. Carmen Ionescu Golovanov. Butoarca .Chişinău : Tehnica-Info.teste si sinteze pentru bacalaureat . Stefan P. .Antoaneta Butoarca. Masurari electrice si electronice. Bucuresti. Ing. ILIESCU. Masurari electrice si electronice.Masurari electrice si electronice . Bucureşti. 1997 : Aparate si sisteme de măsură numerice 6. Editura Didactica si Pedagogica. Ing.E. P. 2002 7. Măsurări electrice si electronice : Teorie si probleme / Cornelia Marcuţa si Mihai Creţu. 1984.Măsuri electrice şi electronice. 1980 4. Ing. C.. . Măsurări electrice si electronice / Costin Cepişca. Eugenia Isac . I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful