ARGUMENT

Importanta masurarilor creste necontenit in toate domeniile stiintei si tehnicii. Fiecare noua cucerire a stiintelor naturii si a celor tehnice, fiecare noua descoperire, crearea noilor masini, echipamente si materiale este precedata de un mare numar si o mare varietate de masurari. In etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti,aproape ca nu exista domeniu al activitatii economico – sociale in care sa nu se foloseasca instalatii si aparate electrice si electronice. Larga raspindire a acestora precum si diversificarea si perfectionarea lor, necesita cadre bine pregatite, capabile sa raspunda cerintelor impuse de dezvoltarea stiintei si tehnicii contemporane. In acest context, asistam la o crestere tot mai accentuata a rolului metrologiei , stiinta a masurarilor, a metodelor si mijloacelor de asigurare a uniformitatii si preciziei necesare a tuturor masurarilor care se efectueaza in activitatea economica si sociala. Se dezvolta si se perfectioneza tot mai mult baza stiintifica, tehnica si organizatorica a asigurarii metrologice, a acelui ansamblu de masuri care garanteaza compatibilitatea rezultatelor tuturor masurarilor, obtinute in orice loc, in orice moment, si cu orice mijloace. Aparatele de mãsurat digitale au apãrut şi s-au dezvoltat odatã cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a dispozitivelor de automatizare. Domeniile mãsurãtorilor digitale şi al informaticii au cunoscut o creştere rapidã în ultimul deceniu deoarece preţurile şi dimensiunile componentelor electronice au scãzut, permiţând realizarea unor circuite din ce în ce mai complexe.

1

CAPITOLUL I 1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE SI DIGITALE Generalitati Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau neelectrică. Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat. Dupa modul de afişare al rezultatului măsurării aparatele de măsură pot fi clasificate în: aparate analogice aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). Proprietati Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare;
2

există dispozitive proiectate pentru realizarea măsurătorilor mărimilor electrice de bază. tensiune.controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. În aceasta prima parte ne vom referi exclusiv asupra principiilor de funcţionare ale aparatelor de măsură analogice (mecanice).masurari de precizie in laborator. 3 . .fara erori suplimentare. .cost ridicat. utilizând un indicator mecanic pentru afişarea mărimii măsurate.masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator. Utilizari Datorita performantelor sunt utilizate la: . -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta.masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta. . în principal. .posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor. 1.posibilitatea automatizarii procesului de masurare. pe modul de funcţionare al acestora trei. ..complexitate mare. . .masurari in procesele industrial de automatizare. Există multe alte tipuri de aparate de măsură. . este nevoie de o setare a aparatului pentru indicarea corespunzătoare a mărimilor măsurate.masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial. Modelele mai vechi de aparate de măsură sunt însă mecanice.posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.1 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE În analiza şi testarea circuitelor. Majoritatea aparatelor de măsură moderne sunt digitale. şi anume. În ambele cazuri. dar ne vom concentra atenţia. folosind un afişaj numeric. curent şi rezistenţă. Dezavantaje: .

deplasarea fiind direct proporţională cu valoarea curentului. Dacă acest câmp magnetic produs de conductor este liber să interacţioneze cu un alt câmp magnetic. Cu cât valoarea curentului este mai mare. Un astfel de aparat este prezentat în figura de mai jos. aceasta se va deplasa pe măsură ce curentul trece prin conductor. vom asista la dezvoltarea unei forţe fizice între cele două surse ale câmpurilor magnetice. fiind recunoscute pentru precizia lor. Galvanometrul Primele astfel de aparate de măsură construite erau cunoscute sub numele de galvanometre. şi anume.Aparate de măsură electromagnetice Majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. se va produce un câmp magnetic ce va modifica poziţia iniţială a acului. La trecerea curentului prin această înfăşurare. Dacă una dintre acest surse este liberă să se deplaseze faţă de cealaltă sursă. Un model foarte simplu de galvanometru constă dintr-un ac magnetizat (asemenea celui folosit la compas) suspendat la capătul unui fir şi poziţionat în interiorul unei înfăşurări conductoare. cu atât mai mare va fi câmpul magnetic produs. 4 . pe faptul că trecerea unui curent printr-un conductor produce un câmp magnetic perpendicular pe axa de deplasare a electronilor.

În figura de mai sus. acul indicator este poziţionat aproximativ la 35% pe scala gradată. Afişajul aparatului de măsură conţine o scală gradată cu cifre pentru indicarea valorilor mărimii de măsurat. dacă este necesară o valoare de 50 µA pentru deplasarea maximă a acului indicator (spre capătul din dreapta). Cu alte cuvinte. Astfel de dispozitive sunt cunoscute sub numele de aparate de măsură cu magnet permanent. protejată de majoritatea influenţelor externe. O creştere a curentului de măsurat va duce la o deplasare a acului indicator spre dreapta iar o descreştere a lui va duce la o deplasare a acului spre stânga. termenul de „galvanometru” este utilizat pentru desemnarea oricărui tip de aparat de măsură de o precizie excepţională. În prezent. scala va avea scrisă o valoarea de 0 5 . Aparate de măsură cu magnet permanent Aparatele de măsură electromagnetice sunt realizate în prezent dintr-o bobină suspendată într-un câmp magnetic.Astfel de aparate nu mai sunt însă practice în prezent. zero fiind în stânga iar valoarea maximă regăsindu-se în partea dreaptă. fiind extrem de sensibile la orice tip de mişcare şi la interferenţele datorate câmpului magnetic al pământului. Singurul lor scop rămâne prezentarea conceptelor de bază ale dispozitivelor experimentale. nefiind neapărat un dispozitiv ca cel prezentat mai sus. indiferent de tipul acesteia.

Modele D'Arsonval şi Weston sunt de acest tip. Astfel de aparate sunt folosite pentru măsurător în curent alternativ.5 µA. cu alte cuvinte. scala este împărţită în gradaţii mult mai mici. ar vibra pur şi simplu înainte şi înapoi fără a putea da o indicaţie practică a mărimii de măsurat. mijlocul va fi desigur 25 µA. Un dispozitiv sensibil la variaţia polarităţii curentului. Există însă şi aparate care nu sunt sensibile la modificarea sensului curentului prin circuit. sau chiar la 1 µA. Majoritatea aparatelor pot detecta polaritatea curentului. o direcţie a acestuia ducând la deplasarea acului într-un anumit sens. bazându-se pe atragerea unui cursor mobil de fier. nemagnetizat.µA în partea stângă şi o valoare de 50 µA în partea dreaptă. De obicei. În exemplul din figura de mai jos. din 5 în 5 µA. pentru a permite o citire mult mai precisă a indicaţiei acului. 6 . iar direcţia opusă a curentului ducând la o deplasare în sens contrar al acului indicator. pe forţa de atracţie sau de respingere generată de sarcinile electrice în mediul dintre ele. acul ar indica în acest caz ipotetic o valoare a curentului de 17. către conductorul de curent fix pentru deplasarea acului indicator. câteva dintre ele se bazează pe electrostatică. Aparate de măsură electrostatice Deşi majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului.

După cum vom vedea în cele ce urmează. rezultând într-un curent mult mai mic prin dispozitiv. este 7 . Unul dintre cele mai mare avantaje al aparatelor electrostatice constă în rezistenţa electrică extrem de mare. forţa generată de atracţia electrostatică este foarte mică în cazul tensiunilor normale. Tubul catodic (CRT) O aplicaţie mult mai întâlnită a dispozitivelor electrostatice este tubul catodic. rezultând astfel un dispozitiv insensibil la variaţia polarităţii tensiunii. un fascicol de electroni ce se deplasează prin vid. forţa capabilă să indice valoare tensiunii.Dacă aplicăm o tensiune între două suprafeţe conductoare separate printr-un dielectric format din aer. o rezistenţa electrică mare. de ordinul miilor de volţi. astfel încât aceste tipuri de aparate de măsură nu sunt practice pentru instrumentele de test normale. este absolut necesară pentru realizarea unui voltmetru profesional. De asemenea. va exista o forţă fizică de atracţie între cele două suprafeţe. Într-un astfel de tub. Acestea sunt tuburi speciale din sticlă. Din păcate. Astfel de aparate electrostatice sunt folosite pentru măsurarea tensiunilor înalte. forţa nu depinde de polaritate. faţă de aparatele electromagnetice care au o rezistenţa electrică mult mai mică. Această forţă este direct proporţională cu tensiunea aplicată între plăci şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele. similare celor întâlnite la televizoarele clasice.

unde întâlnesc un strat subţire de fosfor. acest dispozitiv fiind prin urmare sensibil la polaritate. cu atât electronii vor fi deviaţi mai puternic de la traseul lor iniţial. spre deosebire de dispozitivele electromagnetice ce sunt mult mai compacte şi sunt alimentate direct de semnalul de măsurat ce se regăseşte la bornele lor. ele sunt totuşi greoaie. Cu cât tensiunea dintre cele două plăci este mai mare. 8 . aceştia tind să fie respinşi de placa negativă şi atraşi de placa pozitivă. Cu toate că aceste dispozitive pot înregistra tensiuni mici cu o precizie ridicată. O inversare a polarităţii tensiunii dintre cele două plăci va duce la modificarea în sens contrar al traseului fascicolului de electroni.deviat prin intermediul unei tensiuni existente între două plăci metalice aşezate de o parte şi de cealaltă a tubului. Datorită faptului că electronii posedă o sarcină electrică negativă. Într-un tub real. se deplasează mult mai uşor sub acţiunea forţei dintre cele două plăci decât plăcile propriu-zise. fragile şi necesită putere electrică pentru funcţionare. Electronii. pentru a putea acoperi întreaga aria a afişajului de sticlă din capătul dispozitivului. există două perechi de plăci metalice pentru deviaţia electronilor. având o greutate mult mai mică decât plăcile metalice. punctul luminos de pe afişaj regăsindu-se la o distanţa mai mare faţă de centrul acestuia. rezultatul este emiterea unei unde luminoase ce poate fi observată din exteriorul tubului. Traseul lor deviat poate fi detectat pe măsură ce aceştia se lovesc de afişajul din sticla de la capătul tubului. nu doar una singură.

osciloscopul. Acest din urmă dispozitiv poate indica variaţia tensiunii cu timpul. Osciloscopul Este un aparat electronic de măsură care servește la observarea și măsurarea unui semnal de tensiune electrică cu variație (frecvență) constantă. Poziția x-y a punctului luminos pe ecran este comandată prin circuite și dispozitive specializate. Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic în care un fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent și produce pe acesta un punct luminos. ca de exemplu în cazul figurilor Lissajous Figuri Lissajous pe ecranul unui osciloscop. unde axa 'X'-lor (abscisa) este axa timpului iar axa 'Y'-lor (ordonata) este axa reprezentării amplitudinilor semnalelor de măsurat (observat).De obicei. ecranul osciloscopului devine un grafic al variației în timp a unei tensiuni electrice sau afișează două tensiuni electrice una în funcție de cealaltă. Astfel. folosind pentru asta în mod uzual un câmp grafic vizualizator (ecran). tuburile catodice sunt folosite în combinaţie cu circuite externe precise pentru formarea unui echipament de test mult mai mare. sau a mai multor semnale simultane de tensiune ce evoluează discret. 9 . şi anume. o abilitatea extrem de importantă în cazul circuitelor cu tensiuni şi curenţi variabili în timp.

- afişarea. 0V şi 5V). • Discretizarea . care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. Ea se face atat in timp. prelucrarea specifică a acestora şi afişarea sub o formă numerică. cat si in nivel (amplitudine). de o anumită valoare). cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. informaţia fiind reprezentată prin prezenţa unuia sau a altuia din cele 2 nivele. care reprezintă operaţia de divizare a semnalului în “cuante” (cantităţi egale.2 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Principiul de funcţionare al unui aparat digital de măsurare constă în transformarea mărimii de măsurat cu variaţie continuă în timp. care reprezintă operaţia de asociere a unor valori numerice la cuantele obţinute (codificarea binară operează cu nivelele “0” şi “1”. Operaţia de prelucrare numerică cuprinde următoarele etape: cuantificarea semnalului. • Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat. Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele. codificarea. Convertorul analog digital transformă un semnal analogic într-unul digital. în semnale digitale. care reprezintă operaţia de prezentare a rezultatului sub formă de cifre. “0” şi “1”. masurarea 10 .este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte.1.

Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment).consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive.eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. . . iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. intensitate a curentului.Masurarea mixta . • • Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. temperatura. Este o caracteristica metrologica a aparatelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice.consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat. care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua. presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. .este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa.efectandu-se la anumite intervale de timp. treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare. Masurarea directa a altor marimi (tensiune.Masurarea directa . Prin aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. precizie ridicata. 11 . decodate.eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului. • Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice. . Metode de masurare .Masurarea prin compensare . numarate. impulsuri ce sunt codate.reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 – A1). • Rezolutia aparatului. • Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. sensibilitate mare.

vibratii. Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii).elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune. umiditate).dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea sistemului mobil. . câmpuri electromagnetice. . impartire. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale comune conectate intre ele .CAPITOLUL II 2. forma. care transforma marimea de masurat intr-o marime electrica. . elemente de conectare. etc. scadere. integrare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate.elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a aparatului: surse de alimentare. inductivitate. durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie sau de punte. elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura. inmultire. elemente de fixare si consolidare a partilor constructive distincte. faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare. . capacitate. derivare. rezistenta. PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt: .elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau componente care produc modificarea semnalelor (ca marime. El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: 12 . a carui deplasare depinde de marimea de masurat. curent.traductor: element de intrare in lantul de masurare. - Circuitul de intrare . logaritmare.prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective.

alimenteaza celelalte blocuri functionale. . putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior.Decodorul .Dispozitivul de afisare .numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima. putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens. Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare. ambele stabile. Ex: numerator binar cu 4 celule.Numaratorul .Blocul de comanda .redresor cand marimea de masurat este alternativa. Prin legarea in cascada a “n” celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1. .1.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls.Blocul de alimentare . . .amplificator cu mai multe etaje. . 13 . adica transforma rezultatul masurarii din binar. numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit.. Numaratorul Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare). .atenuator pentru marimi de masurat prea mari.decodifica rezultatul masurarii. .Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare. . cu doua stari distinct. Circuitul basculant este un dispozitiv electronic. .Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil. . sau binar-zecimal in sistem zecimal. Este folosit ca element de comutatie.afiseaza numeric rezultatul masurarii. pentru marimi de masurat mici. 2.Convertorul analog-digital ( CAD ) – transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare.comanda functionarea automata a celorlalte parti componente. si ca element de memorie.

Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: - dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane). Este circuitul SAU negat. . Pentru a decodifica din binary-zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare si sa aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal.Circuitul NU (circuit inversor ) – are o singura intrare si o singura iesire. .Circuitul SI (produs logic) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Decodorul (decodificatorul) Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul.Circuitul SAU (suma logica) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice. .Nu (nici) – este un circuit SAU combinat cu un inversor cu mai multe intrari. . Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1. Dispozitivul de afisare Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea. 14 - .Circuitul SAU.Circuitul SI-NU (numai) – este un circuit SI combinat cu un inversor.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD.Circuite logice – sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1. . Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii. dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri). Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1.fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0. 2. dispozitive de afisare cu cristale lichide. Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode. 2. Sunt realizate pe baza functiilor logice.3. .2.

Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul. cei 10 catozi pot fi aşezaţi unul în faţa celuilalt. Sunt asezati unul in fata celuilalt. pentru tuburile cu neon).• Tuburile Nixie – sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod. curg precum lichidele si au structura precum cristalele. gazul din jurul catodului respectiv se ionizează şi se amorsează o descărcare luminescentă a cărei culoare depinde de natura gazului (roşie. 15 . Catozii sunt confecţionaţi din sârmă subţire din crom-nichel şi au forma cifrelor de la 0 la 9. Lăţimea de luminescenţă a catodului fiind mai mare decât grosimea sârmei din care acesta este confecţionat. Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. portocaliu). Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea. cost redus Dispozitive de afişare cu tuburi NIXIE Tuburile NIXIE sunt tuburi cu gaz. care au 10 catozi şi un anod. Când tensiunea dintre anod şi unul dintre catozi este egală cu tensiunea de aprindere. dimensiuni reduse. galben. tensiune de alimentare mica (cativa volti). • Diode electroluminiscente (LED). In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori(rosu. Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6μm-25μm. Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: consum de energie foarte mic.sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie. • Cristale lichide – sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi.

Schema de comandă a unui tub NIXIE În locul comutatoarelor se folosesc tranzistoare care au bazele conectate la cele 10 ieşiri ale unui decodificator binar-zecimal. galben). ele sunt utilizate în special în echipamentele echipate cu tuburi electronice. în aceste aparate fiind preferate alte tipuri de instrumente. de circa 170 V. Dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri) Diodele electroluminescente. de aceea. 16 . verde. sunt diode semiconductoare care au proprietatea de a emite lumină când sunt în stare de conducţie. În funcţie de semiconductorul folosit. lumina emisă poate avea diferite culori (roşu. cunoscute şi sub denumirea de LED (Light Emitting Diodes). Tuburile NIXIE au dezavantajul că necesită tensiuni de aprindere mari. În aparatele tranzistorizate sunt folosite mai rar.

notate cu literele a. afişarea oricăreia din cifrele zecimale Segmentele pot fi diode luminescente sau cristale lichide şi se realizează compact. afişor cu diode luminescente cu anod comun g). Dispozitive de afisare cu cristale lichide 17 . În figura de mai sus g este prezentat un circuit de afişare cu diode luminescente şi modul de conectare a acestuia (h). e). Pentru a indica cele zece cifre zecimale se folosesc grupuri de diode care se selectează cu ajutorul unor circuite logice (decodificatoare) pentru a forma cifra dorită. prin activarea doar a unora dintre ele. f. g permit. e). d. conectarea afişorului cu anod comun h). e. b. în carcase de diferite forme (c. Cel mai frecvent se folosesc grupuri de şapte diode astfel aşezate încât atunci când toate sunt în stare de conducţie să se afişeze cifra 8. d. Cele şapte segmente ale indicatorului. tabelul segmentelor activate pentru afişarea cifrelor zecimale b). d. tipuri constructive de dispozitive de afişare (c. În practică. schema de alimentare a unei diode luminescente f). pornind de la schema de alimentare a unei diode luminescente (f). el este inclus în circuitul decodificatorului. se foloseşte un circuit electronic numit formator de afişare. în locul comutatoarelor h. circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. De foarte multe ori. c.Afişor cu şapte segmente: notarea segmentelor a).

Aceste proprietăţi ale cristalelor lichide îşi găsesc foarte multe aplicaţii în practică. între solid şi lichid.Cristalele lichide sunt substanţe aflate într-o stare intermediară. sub acţiunea cărora substanţele respective îşi schimbă transparenţa sau culoarea. dar în acelaşi timp moleculele lor sunt orientate într-o anumită ordine. Ele curg. În figura a este prezentată construcţia unui afişor cu cristale lichide cu şapte segmente. ceea ce dă substanţei respective proprietatea de cristal. Ordinea moleculară a cristalelor lichide poate fi influenţată de câmpurile electrice sau magnetice. 18 . în figura b fiind prezentată cuplarea acestui afişor cu un circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS.

Construcţia afişorului cu cristale lichide a) şi comanda acestuia cu decodificator-formator CMOS b) Dispozitivele de afişare cu cristale lichide necesită tensiuni relativ mici şi au un consum de energie foarte redus. motiv pentru care ele capătă o răspândire din ce în ce mai largă. CAPITOLUL III 19 .

dispozitive magnetoelectrice. punti (de rezistente. În cadrul laboratoarelor. de capacitati. .de inductie. Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este prezentat în figura de mai jos.electrodinamice. Mărimea electrică vizată se măsoară introducând în circuit testerele aparatului (aşa cum se va preciza mai jos). . acest aparat se va utilliza pentru măsurarea: • • valorii rezistenţelor – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru. .marimea electrica masurata: galvanometre. . frecventmetre. wattmetre. etc. contoare. .pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple)..pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre). Multimetrul digital Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice. TIPURI DE APARATE DE MASURAT DIGITALE Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa: . . . de inductivitati) etc. 3. În cadrul fiecărei secţiuni sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc game de măsură.termice.1. conectate la bornele acestuia: testerul 20 . care delimitează tipul mărimii electrice măsurate.feromagnetice. valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru. Tipul mărimii electrice care urmează a fi măsurate se selectează din comutatorul 1 .3.dupa constructie si principiu de functionare: Dupa constructie exista dispozitive: . .electrostatice.cu vibratii. voltmetre. . . ampermetre. Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni.magnetoelectrice cu termoelemente.magnetoelectrice cu redresoare. ohmmetre. Dupa principiul de functionare : .

se aplică testerele aparatului. Măsurarea rezistenţelor se realizează astfel: 1. pe gamele indicate cu litera k. 4. 21 . valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. a. 5. Valoarea mărimii electrice măsurate este precizată pe ecranul aparatului. În cadrul valorii afişate. valoarea rezistenţei este indicată în kiloohmi. 200k). din secţiunea indicată prin simbolul Ω sau prin textul Ohm. se scoate rezistorul din circuit. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu.roşu la borna “+”. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. 2. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). fiecare pe câte un terminal al rezistorului. se citeşte valoarea rezistenţei pe ecranul aparatului. iar testerul negru la borna “-”. indicată prin valoarea 2000k. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). 3. punctul indică virgula.

Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). se citeşte valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului. Frecvenţmetru digital de 1MHz Pentru lucrul în joasă frecvenţă. se va indica de fiecare dată modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit).b. indicată prin valoarea 1000. fie confecţionat după schema generală. în PARALEL cu elementul de circuit de pe care se măsoară tensiunea. valoarea rezistenţei este indicată în milivolţi. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. b. în cazul celor „HOME MADE”. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). 22 . 3.2. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). fie industrial. 3. pe gamele indicate cu litera m. de multe ori se doveşte utilă folosirea unui frecvenţmetru. Măsurarea tensiunilor contiue se realizează astfel: 1. cu testerul conectat la borna “+” a aparatului (testerul roşu) la potenţialul superior al tensiunii măsurate şi cu testerul conectat la borna “-” a aparatului (testerul negru) la potenţialul inferior a tensiunii măsurate (în cadrul laboratoarelor. se aplică testerele aparatului. Desigur unii oameni posedă un asemenea aparat. b. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). 200). din secţiunea indicată prin simbolul V= sau prin textul DCV. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. 2. rezultatele obţinute în măsurători sunt în majoritatea cazurilor direct proporţionale cu complexitatea montajului şi acurateţea execuţiei. Bineînţeles. 4. valoarea rezistenţei este indicată în volţi. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. valoarea rezistenţei este indicată în ohmi.

Deşi mărimea care se pretează cel mai bine conversiei analog-numerice este tensiunea continuă. 7 sau 8 cifre. Consumul de energie este deobicei. Blocul de intrare furnizează la ieşire o tensiune continuă proporţională cu mărimea de măsurat. iar pentru domenii mai mari se utilizează divizoare de tensiune care determină scăderea impedanţei de intrare. pentru gama de bază amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1.3. tensiuni şi curenţi în curent alternativ. ele având un mod de utilizare simplu şi o capacitate de supraîncărcare de până la 100% din valoarea afişată.T. Schema bloc a voltmetrelor numerice Gama de bază a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V.). etc. 3. 11C90). prin conversia corespunzătoare la intrarea. 95H90. iar impedanţa de intrare este cea mai mare (de ordinul G Ω ) având precizia de funcţionare cea mai ridicată. frecvenţă şi impedanţe. Voltmetru numeric (digital) Afişarea numerică a tensiunii măsurate rezolvă problema erorilor de citire. în majoritatea cazurilor cu 6. aparatele digitale au devenit aproape universale putând măsura tensiuni şi curenţi în curent continuu. Un avantaj al aparatelor numerice este acela că pentru manevrarea lor nu este necesară o specializare a personalului. peste 300mA în curent continuu.Afişarea se face. ajungând la valori impresionante la variantele T. Schema generala a unui voltmetru digital este prezentată în figura de mai jos. Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitară. 23 . dar implică o conversie analog-numerică. cu 8 cifre şi diverse divizoare la intrare (de ex.L.

La ieşire este generată valoarea numerică a tensiunii măsurate realizându-se şi conversia de cod necesara. generata de convertorul digital-analog • numaratorul numara impulsurile primite si comanda convertorul digital -analog. Clasificarea convertoarelor determină şi clasificarea voltmetrelor numerice. Voltmetrele neintegratoare eşantionează tensiunile de măsurat şi furnizează valoarea instantanee în momentul eşantionării. dar prezintă avantajul rejecţiei perturbaţiilor de 50Hz fără a fi necesare filtre suplimentare. o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate numărătorului. Numărătorul numără impulsurile primite de la convertor. 24 . pe baza unui cod. 3. Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu tensiune crescatoare in trepte Elemente componente: • convertorul analog-digital contine un comparator. Există mai multe moduri de realizare a conversiei şi mai multe criterii de clasificare a convertoarelor. dar are nevoie de filtrare tensiunii măsurate ceea ce reduce de fapt viteza de măsurare (datorită constantei de timp a filtrului). intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms pentru rejecţia perturbaţiei pentru 50Hz. care măsoară valoarea medie pe un interval de timp a tensiunii de intrare. • comparatorul compara tensiunea de masurat cu tensiunea de referinta variabila in trepte. un circuit poarta si un convertor digital-analog. rezultatul este decodificat si afisat numeric. care. prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referinţă generează. Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare şi voltmetre neintegratoare. are viteza de lucru foarte mare.4.Blocul specific. Timpul de măsurare creşte (se pot realiza maxim 10 măsurări pe secundă). Voltmetrele integratoare. considerat cel mai important este convertorul analognumeric.

B4 sunt in starea zero a. • circuitele bistabile B1.i. U de referinta este zero (starea initiala) • cand Ux<Uref circuitul comparator deschide poarta prin care incep sa treaca spre registrul numeric impulsurile de la generatorul de tact. B3. B2.Functionarea  Se bazeaza pe compararea tensiunii de masurat cu o tensiune de referinta variabila generata in interiorul aparatului de masurat digital de un convertor digital-analog. • convertorul primeste de la un bloc numeric o serie de impulsuri si da la iesire o tensiune ce variaza in functie de nr. 25 . • tensiunea generata de convertorul digital-analog poate sa varieze in trepte sau prin aproximatii succesive. impulsurilor primite.

iar rezultatul numararii. • cat timp poarta a fost deschisa au trecut spre numarator impulsuri care au fost numarate. • rezultatul numararii indica valoarea tensiunii de referinta si pe cea a tensiunii de masurat. • fiecarui impuls ii corespunde o treapta elementara de variatie a tensiunii de referinta. Un generator de tensiune în trepte poate fi obţinut dintr-un numărător cuplat cu un CNA.5. valoarea tensiunii de referinta depinde de nr. Dacă în loc să se facă comparaţia cu un număr de tensiuni ponderate cu 2 -n (situaţie în care se obţine numărul minim de comparaţie) se face comparaţia cu un număr de tensiuni care diferă între ele printr-o anumită cantitate egala q (care va reprezenta practic rezoluţia sistemului) se va obţine o simplificare substanţiala a schemei dar o mărime a timpului de conversie (numărul de comparaţie nemaifiind minim). impulsurilor care au trecut prin poarta. Voltmetre digitale cu rampa în trepte In cazul CAN cu aproximare succesivă schema se complică datorită necesităţii obţinerii în fiecare pas a unei tensiuni ponderate corespunzătoare bitului determinat cu care trebuie comparată tensiunea de convertit Ux. decodificat. tensiunea la ieşirea CNA-ului fiind proporţională cu N (numărul înscris la un moment dat în numărător ) şi un q.i. adică: Uc=N*q 26 CAN cu tensiune în trepte neegale. . • cand tensiunea de referinta egaleaza tensiunea de masurat comparatorul comanda inchiderea circuitului poarta. • numaratorul a comandat si convertorul digital-analog a.• cat timp Ux > Uref comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta prin care trec impulsurile de la generatorul de tact spre numarator. poate fi afisat numeric direct in V. 3.

şi facem permanent comparaţia tensiunii Uc cu tensiunea Ux(de convertit) atunci când comparatorul va sesiza egalitatea vom putea exprima numeric pe Ux prin numărul înscris în acel moment în numărător. incrementăm numărătorul cu câte o unitate. Atunci când Ux≥ Uc poarta P este blocată şi numărătorul rămâne la valoarea corespunzătoare Ux=Uc=N*q.Dacă pornind de la valoarea zero înscrisă în numărător. Schema conţine un generator de frecventa G1. Generatorul G2 a cărui frecvenţă f2 este mult mai mică decât a lui G1 asigură aducerea lui N în poziţia 0 şi reluarea ciclului de conversie. Cât timp Ux< Uc ieşirea convertorului este 1 şi permite trecerea impulsurilor prin poarta P. 27 . adică: Ux=N*q In figura de mai sus. este prezentată schema unui convertor analog numeric care exemplifică acest principiu. un comparator C care compară tensiunea Ux cu tensiunea de la ieşirea convertorului CNA. care generează impulsuri cu frecvenţa f1 ce incrementează numărătorul N.

In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident. care va lua masurile corespunzatoare de securitate. .S.Nu are voie sa aprinda tigara.In locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare.Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum.).Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui . .Este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din atelier. sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile sau explozibile.Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile. iar atunci cand se transporta pachete in brate.Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers. . atrag dupa sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne.Personalul lucrator. etc. . .NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI INSTRUCTIUNI P. acestea nu trbuie sa impiedice vizibilitatea. precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit. . . covoare.I . sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.Echipamentul individual de protectie. . . 28 . pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari.reprezinta mijloacul cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. va intra numai in prezenta sefului de atelier.Se va evita calcarea pe cabluri. . .Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne.

Măsurări electrice si electronice / Costin Cepişca. Butoarca .Iaşi : Satya. .Antoaneta Butoarca.Editura Ager-2005 29 . Eugenia Isac . Editura Didactica si Pedagogica. 1980 4. Editura Didactică şi Pedagogică. 1991 2. Bucuresti. si Eduard Antoniu. C.teste si sinteze pentru bacalaureat . ILIESCU.E. Manolescu. Măsurări electronice / Mihai Antoniu.Chisalita. Ing. 1997 : Aparate si sisteme de măsură numerice 6. . Ing.Măsuri electrice şi electronice. .Bucureşti : ICPE.. Măsurări electrice si electronice : Teorie si probleme / Cornelia Marcuţa si Mihai Creţu. 1997 5.BIBLIOGRAFIE 1. 1984.Masurari electrice si electronice . Bucuresti. Masurari electrice si electronice. Stefan P. 2002 7. Masurari electrice si electronice. Bucureşti. Editura Didactica si Pedagogica. P.Chişinău : Tehnica-Info. Carmen Ionescu Golovanov. I. 3. Ing.