ARGUMENT

Importanta masurarilor creste necontenit in toate domeniile stiintei si tehnicii. Fiecare noua cucerire a stiintelor naturii si a celor tehnice, fiecare noua descoperire, crearea noilor masini, echipamente si materiale este precedata de un mare numar si o mare varietate de masurari. In etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti,aproape ca nu exista domeniu al activitatii economico – sociale in care sa nu se foloseasca instalatii si aparate electrice si electronice. Larga raspindire a acestora precum si diversificarea si perfectionarea lor, necesita cadre bine pregatite, capabile sa raspunda cerintelor impuse de dezvoltarea stiintei si tehnicii contemporane. In acest context, asistam la o crestere tot mai accentuata a rolului metrologiei , stiinta a masurarilor, a metodelor si mijloacelor de asigurare a uniformitatii si preciziei necesare a tuturor masurarilor care se efectueaza in activitatea economica si sociala. Se dezvolta si se perfectioneza tot mai mult baza stiintifica, tehnica si organizatorica a asigurarii metrologice, a acelui ansamblu de masuri care garanteaza compatibilitatea rezultatelor tuturor masurarilor, obtinute in orice loc, in orice moment, si cu orice mijloace. Aparatele de mãsurat digitale au apãrut şi s-au dezvoltat odatã cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi a dispozitivelor de automatizare. Domeniile mãsurãtorilor digitale şi al informaticii au cunoscut o creştere rapidã în ultimul deceniu deoarece preţurile şi dimensiunile componentelor electronice au scãzut, permiţând realizarea unor circuite din ce în ce mai complexe.

1

CAPITOLUL I 1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE SI DIGITALE Generalitati Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau neelectrică. Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat. Dupa modul de afişare al rezultatului măsurării aparatele de măsură pot fi clasificate în: aparate analogice aparate digitale (numerice)

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). Proprietati Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare;
2

-posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta. .masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta. Modelele mai vechi de aparate de măsură sunt însă mecanice.masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial. este nevoie de o setare a aparatului pentru indicarea corespunzătoare a mărimilor măsurate. .complexitate mare. folosind un afişaj numeric.. Utilizari Datorita performantelor sunt utilizate la: . Dezavantaje: .posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate. utilizând un indicator mecanic pentru afişarea mărimii măsurate. . există dispozitive proiectate pentru realizarea măsurătorilor mărimilor electrice de bază. . 3 . curent şi rezistenţă.masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator. . Există multe alte tipuri de aparate de măsură. Majoritatea aparatelor de măsură moderne sunt digitale. În aceasta prima parte ne vom referi exclusiv asupra principiilor de funcţionare ale aparatelor de măsură analogice (mecanice).posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor. În ambele cazuri. în principal.fara erori suplimentare. pe modul de funcţionare al acestora trei.masurari de precizie in laborator. 1. . dar ne vom concentra atenţia.cost ridicat.controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. . şi anume. tensiune.1 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE ANALOGICE În analiza şi testarea circuitelor.masurari in procesele industrial de automatizare.posibilitatea automatizarii procesului de masurare. .

vom asista la dezvoltarea unei forţe fizice între cele două surse ale câmpurilor magnetice.Aparate de măsură electromagnetice Majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. aceasta se va deplasa pe măsură ce curentul trece prin conductor. cu atât mai mare va fi câmpul magnetic produs. se va produce un câmp magnetic ce va modifica poziţia iniţială a acului. pe faptul că trecerea unui curent printr-un conductor produce un câmp magnetic perpendicular pe axa de deplasare a electronilor. Galvanometrul Primele astfel de aparate de măsură construite erau cunoscute sub numele de galvanometre. fiind recunoscute pentru precizia lor. deplasarea fiind direct proporţională cu valoarea curentului. Un model foarte simplu de galvanometru constă dintr-un ac magnetizat (asemenea celui folosit la compas) suspendat la capătul unui fir şi poziţionat în interiorul unei înfăşurări conductoare. 4 . Dacă una dintre acest surse este liberă să se deplaseze faţă de cealaltă sursă. Cu cât valoarea curentului este mai mare. La trecerea curentului prin această înfăşurare. şi anume. Dacă acest câmp magnetic produs de conductor este liber să interacţioneze cu un alt câmp magnetic. Un astfel de aparat este prezentat în figura de mai jos.

Afişajul aparatului de măsură conţine o scală gradată cu cifre pentru indicarea valorilor mărimii de măsurat. scala va avea scrisă o valoarea de 0 5 . Astfel de dispozitive sunt cunoscute sub numele de aparate de măsură cu magnet permanent. fiind extrem de sensibile la orice tip de mişcare şi la interferenţele datorate câmpului magnetic al pământului. O creştere a curentului de măsurat va duce la o deplasare a acului indicator spre dreapta iar o descreştere a lui va duce la o deplasare a acului spre stânga. nefiind neapărat un dispozitiv ca cel prezentat mai sus.Astfel de aparate nu mai sunt însă practice în prezent. dacă este necesară o valoare de 50 µA pentru deplasarea maximă a acului indicator (spre capătul din dreapta). zero fiind în stânga iar valoarea maximă regăsindu-se în partea dreaptă. indiferent de tipul acesteia. Aparate de măsură cu magnet permanent Aparatele de măsură electromagnetice sunt realizate în prezent dintr-o bobină suspendată într-un câmp magnetic. Singurul lor scop rămâne prezentarea conceptelor de bază ale dispozitivelor experimentale. acul indicator este poziţionat aproximativ la 35% pe scala gradată. termenul de „galvanometru” este utilizat pentru desemnarea oricărui tip de aparat de măsură de o precizie excepţională. În prezent. protejată de majoritatea influenţelor externe. În figura de mai sus. Cu alte cuvinte.

câteva dintre ele se bazează pe electrostatică. scala este împărţită în gradaţii mult mai mici. sau chiar la 1 µA. În exemplul din figura de mai jos. cu alte cuvinte. pe forţa de atracţie sau de respingere generată de sarcinile electrice în mediul dintre ele. Aparate de măsură electrostatice Deşi majoritatea aparatelor de măsură analogice se bazează pe principiul electromagnetismului. nemagnetizat. Astfel de aparate sunt folosite pentru măsurător în curent alternativ. De obicei.5 µA. mijlocul va fi desigur 25 µA. bazându-se pe atragerea unui cursor mobil de fier. o direcţie a acestuia ducând la deplasarea acului într-un anumit sens. acul ar indica în acest caz ipotetic o valoare a curentului de 17. din 5 în 5 µA. Există însă şi aparate care nu sunt sensibile la modificarea sensului curentului prin circuit. ar vibra pur şi simplu înainte şi înapoi fără a putea da o indicaţie practică a mărimii de măsurat. iar direcţia opusă a curentului ducând la o deplasare în sens contrar al acului indicator. 6 . către conductorul de curent fix pentru deplasarea acului indicator. Modele D'Arsonval şi Weston sunt de acest tip. pentru a permite o citire mult mai precisă a indicaţiei acului.µA în partea stângă şi o valoare de 50 µA în partea dreaptă. Majoritatea aparatelor pot detecta polaritatea curentului. Un dispozitiv sensibil la variaţia polarităţii curentului.

Într-un astfel de tub. o rezistenţa electrică mare. Astfel de aparate electrostatice sunt folosite pentru măsurarea tensiunilor înalte. forţa nu depinde de polaritate. faţă de aparatele electromagnetice care au o rezistenţa electrică mult mai mică. este 7 . un fascicol de electroni ce se deplasează prin vid. forţa capabilă să indice valoare tensiunii. similare celor întâlnite la televizoarele clasice. va exista o forţă fizică de atracţie între cele două suprafeţe. forţa generată de atracţia electrostatică este foarte mică în cazul tensiunilor normale. După cum vom vedea în cele ce urmează. astfel încât aceste tipuri de aparate de măsură nu sunt practice pentru instrumentele de test normale. Această forţă este direct proporţională cu tensiunea aplicată între plăci şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele. rezultând astfel un dispozitiv insensibil la variaţia polarităţii tensiunii. este absolut necesară pentru realizarea unui voltmetru profesional. de ordinul miilor de volţi. Acestea sunt tuburi speciale din sticlă. De asemenea. rezultând într-un curent mult mai mic prin dispozitiv. Din păcate.Dacă aplicăm o tensiune între două suprafeţe conductoare separate printr-un dielectric format din aer. Unul dintre cele mai mare avantaje al aparatelor electrostatice constă în rezistenţa electrică extrem de mare. Tubul catodic (CRT) O aplicaţie mult mai întâlnită a dispozitivelor electrostatice este tubul catodic.

cu atât electronii vor fi deviaţi mai puternic de la traseul lor iniţial. acest dispozitiv fiind prin urmare sensibil la polaritate. spre deosebire de dispozitivele electromagnetice ce sunt mult mai compacte şi sunt alimentate direct de semnalul de măsurat ce se regăseşte la bornele lor. Electronii. punctul luminos de pe afişaj regăsindu-se la o distanţa mai mare faţă de centrul acestuia. 8 . Într-un tub real. având o greutate mult mai mică decât plăcile metalice. fragile şi necesită putere electrică pentru funcţionare. Traseul lor deviat poate fi detectat pe măsură ce aceştia se lovesc de afişajul din sticla de la capătul tubului. există două perechi de plăci metalice pentru deviaţia electronilor. unde întâlnesc un strat subţire de fosfor. O inversare a polarităţii tensiunii dintre cele două plăci va duce la modificarea în sens contrar al traseului fascicolului de electroni. rezultatul este emiterea unei unde luminoase ce poate fi observată din exteriorul tubului. nu doar una singură. Datorită faptului că electronii posedă o sarcină electrică negativă. pentru a putea acoperi întreaga aria a afişajului de sticlă din capătul dispozitivului. se deplasează mult mai uşor sub acţiunea forţei dintre cele două plăci decât plăcile propriu-zise. Cu cât tensiunea dintre cele două plăci este mai mare. aceştia tind să fie respinşi de placa negativă şi atraşi de placa pozitivă. Cu toate că aceste dispozitive pot înregistra tensiuni mici cu o precizie ridicată. ele sunt totuşi greoaie.deviat prin intermediul unei tensiuni existente între două plăci metalice aşezate de o parte şi de cealaltă a tubului.

ca de exemplu în cazul figurilor Lissajous Figuri Lissajous pe ecranul unui osciloscop. Astfel. o abilitatea extrem de importantă în cazul circuitelor cu tensiuni şi curenţi variabili în timp. folosind pentru asta în mod uzual un câmp grafic vizualizator (ecran). sau a mai multor semnale simultane de tensiune ce evoluează discret. ecranul osciloscopului devine un grafic al variației în timp a unei tensiuni electrice sau afișează două tensiuni electrice una în funcție de cealaltă. tuburile catodice sunt folosite în combinaţie cu circuite externe precise pentru formarea unui echipament de test mult mai mare. osciloscopul. 9 . Poziția x-y a punctului luminos pe ecran este comandată prin circuite și dispozitive specializate. unde axa 'X'-lor (abscisa) este axa timpului iar axa 'Y'-lor (ordonata) este axa reprezentării amplitudinilor semnalelor de măsurat (observat). şi anume. Acest din urmă dispozitiv poate indica variaţia tensiunii cu timpul. Osciloscopul Este un aparat electronic de măsură care servește la observarea și măsurarea unui semnal de tensiune electrică cu variație (frecvență) constantă.De obicei. Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic în care un fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent și produce pe acesta un punct luminos.

Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele. masurarea 10 . • Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat. care reprezintă operaţia de prezentare a rezultatului sub formă de cifre. în semnale digitale. Convertorul analog digital transformă un semnal analogic într-unul digital. cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. Ea se face atat in timp. prelucrarea specifică a acestora şi afişarea sub o formă numerică. - afişarea.1. de o anumită valoare). informaţia fiind reprezentată prin prezenţa unuia sau a altuia din cele 2 nivele. care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. 0V şi 5V). Operaţia de prelucrare numerică cuprinde următoarele etape: cuantificarea semnalului. cat si in nivel (amplitudine). • Discretizarea .este operatia de transformare a variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte. care reprezintă operaţia de divizare a semnalului în “cuante” (cantităţi egale. “0” şi “1”.2 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Principiul de funcţionare al unui aparat digital de măsurare constă în transformarea mărimii de măsurat cu variaţie continuă în timp. care reprezintă operaţia de asociere a unor valori numerice la cuantele obţinute (codificarea binară operează cu nivelele “0” şi “1”. codificarea.

. • • Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. temperatura. numarate.eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. iar in final se afiseaza numeric marimea masurata.efectandu-se la anumite intervale de timp.consta in compararea succesiva a marimii de masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive. intensitate a curentului. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare. Masurarea directa a altor marimi (tensiune. sensibilitate mare. Prin aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. • Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue a marimii de masurat intr-o variatie in trepte.Masurarea prin compensare .reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 – A1). . decodate.Masurarea directa . Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment).eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului. Este o caracteristica metrologica a aparatelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice. .este o combinatie intre masurarea prin compensare si masurarea directa. . care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua.Masurarea mixta .consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat. • Rezolutia aparatului. impulsuri ce sunt codate. • Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice. treptei de nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. Metode de masurare . precizie ridicata. 11 .

logaritmare. a carui deplasare depinde de marimea de masurat. PARTILE COMPONENTE ALE APARATELOR DE MASURARE DIGITALE Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt: . curent.elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune.prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale comune conectate intre ele . inductivitate. umiditate). rezistenta. scadere. . inmultire.elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a aparatului: surse de alimentare. Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii).elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau componente care produc modificarea semnalelor (ca marime. vibratii. capacitate. durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie sau de punte. El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: 12 . care transforma marimea de masurat intr-o marime electrica. etc. forma. elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura.dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea sistemului mobil. integrare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate.CAPITOLUL II 2. adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective. elemente de fixare si consolidare a partilor constructive distincte. faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare. elemente de conectare. . . . derivare.traductor: element de intrare in lantul de masurare. impartire. - Circuitul de intrare . câmpuri electromagnetice.

. sau binar-zecimal in sistem zecimal. cu doua stari distinct.redresor cand marimea de masurat este alternativa. 2. putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior. pentru marimi de masurat mici.numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima.amplificator cu mai multe etaje. numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit. . Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare. Este folosit ca element de comutatie. . Circuitul basculant este un dispozitiv electronic. 13 . Prin legarea in cascada a “n” celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1. .Convertorul analog-digital ( CAD ) – transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare. ambele stabile.Blocul de alimentare .Dispozitivul de afisare .Numaratorul .Blocul de comanda . .Decodorul .afiseaza numeric rezultatul masurarii.decodifica rezultatul masurarii. .Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil. adica transforma rezultatul masurarii din binar.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls. . si ca element de memorie. . Ex: numerator binar cu 4 celule. Numaratorul Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare). . putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens.atenuator pentru marimi de masurat prea mari. .Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare.comanda functionarea automata a celorlalte parti componente..1.alimenteaza celelalte blocuri functionale.

. . Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1.Circuitul SAU. Pentru a decodifica din binary-zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare si sa aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal.Circuitul SI-NU (numai) – este un circuit SI combinat cu un inversor.Circuite logice – sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1.fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0.Circuitul NU (circuit inversor ) – are o singura intrare si o singura iesire. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1.Circuitul SI (produs logic) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. 2. . Decodoarele sunt realizate cu circuite logice. Sunt realizate pe baza functiilor logice. dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri). dispozitive de afisare cu cristale lichide. Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode.Circuitul SAU (suma logica) – este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Este circuitul SAU negat. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: - dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane). Dispozitivul de afisare Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea. Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii.3. 2.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD. Decodorul (decodificatorul) Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul. . 14 - . .Nu (nici) – este un circuit SAU combinat cu un inversor cu mai multe intrari. .2.

Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea. • Diode electroluminiscente (LED). galben. dimensiuni reduse. Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: consum de energie foarte mic. Când tensiunea dintre anod şi unul dintre catozi este egală cu tensiunea de aprindere. 15 . care au 10 catozi şi un anod. Catozii sunt confecţionaţi din sârmă subţire din crom-nichel şi au forma cifrelor de la 0 la 9. gazul din jurul catodului respectiv se ionizează şi se amorsează o descărcare luminescentă a cărei culoare depinde de natura gazului (roşie. pentru tuburile cu neon). cei 10 catozi pot fi aşezaţi unul în faţa celuilalt. tensiune de alimentare mica (cativa volti). curg precum lichidele si au structura precum cristalele. • Cristale lichide – sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi. In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori(rosu. portocaliu).• Tuburile Nixie – sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod.sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie. Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V. cost redus Dispozitive de afişare cu tuburi NIXIE Tuburile NIXIE sunt tuburi cu gaz. Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6μm-25μm. iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul. Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. Sunt asezati unul in fata celuilalt. Lăţimea de luminescenţă a catodului fiind mai mare decât grosimea sârmei din care acesta este confecţionat.

Tuburile NIXIE au dezavantajul că necesită tensiuni de aprindere mari. de circa 170 V. verde.Schema de comandă a unui tub NIXIE În locul comutatoarelor se folosesc tranzistoare care au bazele conectate la cele 10 ieşiri ale unui decodificator binar-zecimal. în aceste aparate fiind preferate alte tipuri de instrumente. În funcţie de semiconductorul folosit. sunt diode semiconductoare care au proprietatea de a emite lumină când sunt în stare de conducţie. ele sunt utilizate în special în echipamentele echipate cu tuburi electronice. În aparatele tranzistorizate sunt folosite mai rar. lumina emisă poate avea diferite culori (roşu. 16 . cunoscute şi sub denumirea de LED (Light Emitting Diodes). galben). Dispozitive de afisare cu diode electroluminiscente (LED-uri) Diodele electroluminescente. de aceea.

tabelul segmentelor activate pentru afişarea cifrelor zecimale b). afişarea oricăreia din cifrele zecimale Segmentele pot fi diode luminescente sau cristale lichide şi se realizează compact. Cel mai frecvent se folosesc grupuri de şapte diode astfel aşezate încât atunci când toate sunt în stare de conducţie să se afişeze cifra 8. f. tipuri constructive de dispozitive de afişare (c. În practică. e). pornind de la schema de alimentare a unei diode luminescente (f). e. e). c. d. b. Cele şapte segmente ale indicatorului. în locul comutatoarelor h. Pentru a indica cele zece cifre zecimale se folosesc grupuri de diode care se selectează cu ajutorul unor circuite logice (decodificatoare) pentru a forma cifra dorită. se foloseşte un circuit electronic numit formator de afişare. afişor cu diode luminescente cu anod comun g). schema de alimentare a unei diode luminescente f). În figura de mai sus g este prezentat un circuit de afişare cu diode luminescente şi modul de conectare a acestuia (h). Dispozitive de afisare cu cristale lichide 17 . d. notate cu literele a. el este inclus în circuitul decodificatorului. De foarte multe ori. conectarea afişorului cu anod comun h). prin activarea doar a unora dintre ele. în carcase de diferite forme (c.Afişor cu şapte segmente: notarea segmentelor a). d. circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. g permit.

18 .Cristalele lichide sunt substanţe aflate într-o stare intermediară. Ele curg. dar în acelaşi timp moleculele lor sunt orientate într-o anumită ordine. sub acţiunea cărora substanţele respective îşi schimbă transparenţa sau culoarea. între solid şi lichid. ceea ce dă substanţei respective proprietatea de cristal. Aceste proprietăţi ale cristalelor lichide îşi găsesc foarte multe aplicaţii în practică. În figura a este prezentată construcţia unui afişor cu cristale lichide cu şapte segmente. în figura b fiind prezentată cuplarea acestui afişor cu un circuit decodificator-formator integrat de tip CMOS. Ordinea moleculară a cristalelor lichide poate fi influenţată de câmpurile electrice sau magnetice.

Construcţia afişorului cu cristale lichide a) şi comanda acestuia cu decodificator-formator CMOS b) Dispozitivele de afişare cu cristale lichide necesită tensiuni relativ mici şi au un consum de energie foarte redus. motiv pentru care ele capătă o răspândire din ce în ce mai largă. CAPITOLUL III 19 .

pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple). .cu vibratii. Panoul frontal al aparatului este divizat în mai multe secţiuni.magnetoelectrice cu termoelemente. . frecventmetre. contoare. de capacitati. conectate la bornele acestuia: testerul 20 . de inductivitati) etc. .electrostatice. ampermetre. . Multimetrul digital Mutimetrul digital poate măsura mai multe tipuri de mărimi electrice. valorii tensiunilor continue – în acest caz aparatul se utilizează ca voltmetru. wattmetre. .pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre).. Mărimea electrică vizată se măsoară introducând în circuit testerele aparatului (aşa cum se va preciza mai jos). În cadrul fiecărei secţiuni sunt indicate mai multe valori numerice – acestea se numesc game de măsură. Multimetrul digital care va fi utilizat în cadrul lucrărilor de laborator este prezentat în figura de mai jos.marimea electrica masurata: galvanometre. 3. ohmmetre. .3.de inductie. . voltmetre.1.termice. etc. acest aparat se va utilliza pentru măsurarea: • • valorii rezistenţelor – în acest caz aparatul se utilizează ca ohmetru. . Tipul mărimii electrice care urmează a fi măsurate se selectează din comutatorul 1 .electrodinamice.feromagnetice. În cadrul laboratoarelor. care delimitează tipul mărimii electrice măsurate.magnetoelectrice cu redresoare. punti (de rezistente.dispozitive magnetoelectrice.dupa constructie si principiu de functionare: Dupa constructie exista dispozitive: . Dupa principiul de functionare : . . TIPURI DE APARATE DE MASURAT DIGITALE Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa: . .

se citeşte valoarea rezistenţei pe ecranul aparatului. se aplică testerele aparatului.roşu la borna “+”. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. 2. 3. 5. se scoate rezistorul din circuit. 4. Valoarea mărimii electrice măsurate este precizată pe ecranul aparatului. 200k). Măsurarea rezistenţelor se realizează astfel: 1. valoarea rezistenţei este indicată în kiloohmi. din secţiunea indicată prin simbolul Ω sau prin textul Ohm. iar testerul negru la borna “-”. indicată prin valoarea 2000k. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele). fiecare pe câte un terminal al rezistorului. a. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime. pe gamele indicate cu litera k. 21 . punctul indică virgula. În cadrul valorii afişate.

2. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). în cazul în care valoarea indicată pe ecran nu este suficient de precisă (lipsesc zecimalele).2. Bineînţeles. Desigur unii oameni posedă un asemenea aparat. indicată prin valoarea 1000. se va indica de fiecare dată modul în care trebuie conectat voltmetrul în circuit). valoarea rezistenţei este indicată în volţi. fie confecţionat după schema generală. 200). rezultatele obţinute în măsurători sunt în majoritatea cazurilor direct proporţionale cu complexitatea montajului şi acurateţea execuţiei. se aplică testerele aparatului. Măsurarea tensiunilor contiue se realizează astfel: 1. Frecvenţmetru digital de 1MHz Pentru lucrul în joasă frecvenţă. cu testerul conectat la borna “+” a aparatului (testerul roşu) la potenţialul superior al tensiunii măsurate şi cu testerul conectat la borna “-” a aparatului (testerul negru) la potenţialul inferior a tensiunii măsurate (în cadrul laboratoarelor. valoarea rezistenţei este indicată în ohmi. se citeşte valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului. în PARALEL cu elementul de circuit de pe care se măsoară tensiunea.b. din secţiunea indicată prin simbolul V= sau prin textul DCV. pe gamele indicate cu litera m. 3. Procedeul se repetă până când valoarea indicată pe ecran este suficient de precisă (conţine zecimale). de multe ori se doveşte utilă folosirea unui frecvenţmetru. în cazul celor „HOME MADE”. 22 . fie industrial. 4. b. valoarea rezistenţei este indicată în milivolţi. 3. valoarea indicată pe ecranul aparatului depinde de gama de măsură selectată: a. se selectează din comutatorul 1 gama de măsură de valoare imediat inferioară (de exemplu. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fără alte litere). b. comutatorul aparatului trebuie poziţionat în dreptul gamei de măsură maxime.

cu 8 cifre şi diverse divizoare la intrare (de ex. iar impedanţa de intrare este cea mai mare (de ordinul G Ω ) având precizia de funcţionare cea mai ridicată.L. etc. ajungând la valori impresionante la variantele T. 95H90. Deşi mărimea care se pretează cel mai bine conversiei analog-numerice este tensiunea continuă. Voltmetru numeric (digital) Afişarea numerică a tensiunii măsurate rezolvă problema erorilor de citire. 23 . tensiuni şi curenţi în curent alternativ. Un avantaj al aparatelor numerice este acela că pentru manevrarea lor nu este necesară o specializare a personalului. aparatele digitale au devenit aproape universale putând măsura tensiuni şi curenţi în curent continuu. pentru gama de bază amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1. peste 300mA în curent continuu. dar implică o conversie analog-numerică. 3.). Schema bloc a voltmetrelor numerice Gama de bază a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V. iar pentru domenii mai mari se utilizează divizoare de tensiune care determină scăderea impedanţei de intrare.Afişarea se face. Consumul de energie este deobicei. Blocul de intrare furnizează la ieşire o tensiune continuă proporţională cu mărimea de măsurat. 7 sau 8 cifre. ele având un mod de utilizare simplu şi o capacitate de supraîncărcare de până la 100% din valoarea afişată. 11C90). Schema generala a unui voltmetru digital este prezentată în figura de mai jos. prin conversia corespunzătoare la intrarea.3. în majoritatea cazurilor cu 6. Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitară.T. frecvenţă şi impedanţe.

Clasificarea convertoarelor determină şi clasificarea voltmetrelor numerice. dar are nevoie de filtrare tensiunii măsurate ceea ce reduce de fapt viteza de măsurare (datorită constantei de timp a filtrului). pe baza unui cod. care. Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare şi voltmetre neintegratoare. Timpul de măsurare creşte (se pot realiza maxim 10 măsurări pe secundă). Voltmetrele neintegratoare eşantionează tensiunile de măsurat şi furnizează valoarea instantanee în momentul eşantionării. prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referinţă generează. rezultatul este decodificat si afisat numeric. are viteza de lucru foarte mare. generata de convertorul digital-analog • numaratorul numara impulsurile primite si comanda convertorul digital -analog. 3. considerat cel mai important este convertorul analognumeric. Voltmetrele integratoare.Blocul specific. Există mai multe moduri de realizare a conversiei şi mai multe criterii de clasificare a convertoarelor. o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate numărătorului. dar prezintă avantajul rejecţiei perturbaţiilor de 50Hz fără a fi necesare filtre suplimentare. care măsoară valoarea medie pe un interval de timp a tensiunii de intrare. 24 . • comparatorul compara tensiunea de masurat cu tensiunea de referinta variabila in trepte. La ieşire este generată valoarea numerică a tensiunii măsurate realizându-se şi conversia de cod necesara. un circuit poarta si un convertor digital-analog. intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms pentru rejecţia perturbaţiei pentru 50Hz.4. Voltmetru digital cu convertor analog-digital cu compensare cu tensiune crescatoare in trepte Elemente componente: • convertorul analog-digital contine un comparator. Numărătorul numără impulsurile primite de la convertor.

• tensiunea generata de convertorul digital-analog poate sa varieze in trepte sau prin aproximatii succesive. • convertorul primeste de la un bloc numeric o serie de impulsuri si da la iesire o tensiune ce variaza in functie de nr. • circuitele bistabile B1. U de referinta este zero (starea initiala) • cand Ux<Uref circuitul comparator deschide poarta prin care incep sa treaca spre registrul numeric impulsurile de la generatorul de tact. B2. impulsurilor primite. B4 sunt in starea zero a.Functionarea  Se bazeaza pe compararea tensiunii de masurat cu o tensiune de referinta variabila generata in interiorul aparatului de masurat digital de un convertor digital-analog. B3. 25 .i.

. 3. valoarea tensiunii de referinta depinde de nr. Un generator de tensiune în trepte poate fi obţinut dintr-un numărător cuplat cu un CNA.• cat timp Ux > Uref comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta prin care trec impulsurile de la generatorul de tact spre numarator.i. impulsurilor care au trecut prin poarta. • rezultatul numararii indica valoarea tensiunii de referinta si pe cea a tensiunii de masurat. tensiunea la ieşirea CNA-ului fiind proporţională cu N (numărul înscris la un moment dat în numărător ) şi un q. poate fi afisat numeric direct in V. • fiecarui impuls ii corespunde o treapta elementara de variatie a tensiunii de referinta. Voltmetre digitale cu rampa în trepte In cazul CAN cu aproximare succesivă schema se complică datorită necesităţii obţinerii în fiecare pas a unei tensiuni ponderate corespunzătoare bitului determinat cu care trebuie comparată tensiunea de convertit Ux. • cat timp poarta a fost deschisa au trecut spre numarator impulsuri care au fost numarate. • cand tensiunea de referinta egaleaza tensiunea de masurat comparatorul comanda inchiderea circuitului poarta. adică: Uc=N*q 26 CAN cu tensiune în trepte neegale. decodificat. iar rezultatul numararii. Dacă în loc să se facă comparaţia cu un număr de tensiuni ponderate cu 2 -n (situaţie în care se obţine numărul minim de comparaţie) se face comparaţia cu un număr de tensiuni care diferă între ele printr-o anumită cantitate egala q (care va reprezenta practic rezoluţia sistemului) se va obţine o simplificare substanţiala a schemei dar o mărime a timpului de conversie (numărul de comparaţie nemaifiind minim).5. • numaratorul a comandat si convertorul digital-analog a.

Schema conţine un generator de frecventa G1.Dacă pornind de la valoarea zero înscrisă în numărător. incrementăm numărătorul cu câte o unitate. un comparator C care compară tensiunea Ux cu tensiunea de la ieşirea convertorului CNA. care generează impulsuri cu frecvenţa f1 ce incrementează numărătorul N. şi facem permanent comparaţia tensiunii Uc cu tensiunea Ux(de convertit) atunci când comparatorul va sesiza egalitatea vom putea exprima numeric pe Ux prin numărul înscris în acel moment în numărător. Generatorul G2 a cărui frecvenţă f2 este mult mai mică decât a lui G1 asigură aducerea lui N în poziţia 0 şi reluarea ciclului de conversie. este prezentată schema unui convertor analog numeric care exemplifică acest principiu. Atunci când Ux≥ Uc poarta P este blocată şi numărătorul rămâne la valoarea corespunzătoare Ux=Uc=N*q. 27 . adică: Ux=N*q In figura de mai sus. Cât timp Ux< Uc ieşirea convertorului este 1 şi permite trecerea impulsurilor prin poarta P.

reprezinta mijloacul cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. .Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers. atrag dupa sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne. 28 . .Se va evita calcarea pe cabluri. care va lua masurile corespunzatoare de securitate. sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie. sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile sau explozibile.NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI INSTRUCTIUNI P. .). iar atunci cand se transporta pachete in brate. acestea nu trbuie sa impiedice vizibilitatea. . va intra numai in prezenta sefului de atelier. pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari.Echipamentul individual de protectie.Personalul lucrator. precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit.S. .Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum. .Este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din atelier.Nu are voie sa aprinda tigara.In locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare.Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui . . covoare. .Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne.Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile. . .I . etc. .In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident.

Carmen Ionescu Golovanov. Butoarca . Măsurări electrice si electronice / Costin Cepişca. 1984.teste si sinteze pentru bacalaureat . 3. . si Eduard Antoniu. Măsurări electrice si electronice : Teorie si probleme / Cornelia Marcuţa si Mihai Creţu.E. 1997 : Aparate si sisteme de măsură numerice 6. C. 1997 5. Bucureşti.Măsuri electrice şi electronice.Bucureşti : ICPE. Eugenia Isac .Chişinău : Tehnica-Info. Masurari electrice si electronice.. P. 1980 4. Bucuresti.BIBLIOGRAFIE 1. . Stefan P. Masurari electrice si electronice. Editura Didactica si Pedagogica.Editura Ager-2005 29 . Manolescu. Ing. ILIESCU.Antoaneta Butoarca. Editura Didactică şi Pedagogică. I. . Editura Didactica si Pedagogica.Iaşi : Satya.Masurari electrice si electronice . 2002 7. Bucuresti. Ing.Chisalita. Ing. 1991 2. Măsurări electronice / Mihai Antoniu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful