Informaii generale despre Sistemul electoral din republica Moldova .

n toamna anului 1997, Parlamentul de legistratur a XIII-a a adoptat Codul Electoral. Era o necesitateindispensabil entru un stat n care la fiecare 1,5-2 ani sunt organizate alegeri locale, parlamentare sau prezideniale. Pn la adoptarea acestei legi s-a activat n baza unor regulamente provizorii.n baza Codului Electoral, care funcioneaz permanent n fiecare campanie electoral, ComisiaElectoral Central, de comun acord cu reprezentanii mass-media elaboreaz un regulament, o concepiea reflectrii electoralei n presa scris i cea electronic. Mijloacele de informare n mas reflectcampania electoral n conformitate cu acest regulament.Prin campanie electoral nelegem perioada de activitate care se desfoar cu scopul de a-I determina pe alegtori s-i exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurrent electoral i care ncepe, pentrufiecare concurrent, la data nregistrrii acestuia de ctre Comisia Electoral Central sau de ctre consiliulelectoral de circumscripie i se ncheie n ziua votrii.Specialitii de la Chiinu apreciaz c ar fi necesar elaborarea unei concepii globale care sreglementeze reflectarea tuturor tipurilor de alegeri n mijloacele de informare. Or, Republica Moldovaeste un spaiu aparte unde situaia social-politic se schimb n asemenea ritmuri, nct nu rezistlegislaia, cu att mai mult prevederile conceptuale.Comisia Electoral Central, n baza Constituiei Republicii Moldova i a actelor normative privindactivitatea mijloacelor de informare n mas, a elaborat pentru alegerile parlamentare din martie 1998 maimulte documente, n care i Regulamantul comisiei Electorale Centrale privind reflectarea campanieielectorale pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova n mijloacele de informare n mas.Documentul dat a purtat un caracter interpretativ, dar nu a avut for juridic.De remarcat, c reprezentanii mass-media au aceleai drepturi ca i observatorii acreditai.Practica aplicrii legislaiei mass-media n republica noastr este abia la nceput i se constituecrmid cu crmid. Pentru consolidarea acestei practici este important s ase acumuleze precedente,care vor asigura proceduri adecvate de reglementare. Din experiena mondial este bine cunoscut faptul clegile noi capt putere juridic deplin numai dup ce trece cel puin 7 ani de la adoptarea lor. ntructRepublica Moldova n-a parcurs ntregul drum, trebuie s mai ateptm.Fiecare jurnalist trebuie s se ptrund de responsabilitate. El trebuie s contribuie cu propriile fapte ivorbe la procesul de perfecionare a cadrului n care activeaz presa.Este necesar ca toate legile s fie suplinite prin regulamente, hotrri i concepii speciale. Coninutullor trebuie s exclud eventuale divergene sau contradicii.Un rol aparte n procesul de perfecionare a cadrului legislativ trebuie s-l aib experii independeni,strini sau locali, care ar ajusta actele legislative i normative interne la standardele internaionale. Seturilelor de recomandri nu trebuie depuse n sertare sau polie, ci transmise n redacii pentru a fi studiate irespectate. Facultile de specialitate trebuie s includ n planul de studii cursuri speciale la temalegislaiei mass-media.Presa noastr, consider unii jurnaliti, este vulnerabil prin faptul c legislaia nu face distincie ntre persoanele publice i private, acordndu-le acelai grad de protecie mpotriva declaraiilor false icalomnioase. ns, nu trebuie uitat faptul, c presa este obligat s trateze n mod egalpersoanele fizice icele juridice, persoanele private i cele publice. Lucrtorii mass-media nu trebuie s insulte nici ocategorie social, nici o persoan, indiferent de statutul social al acesteea.Demnitarii i funcionarii de stat nu sunt pui n faa legii s rspund pentru faptele frauduloase pecare le svresc. Presa este cea care trebuie s dea seam n

faa judecii pentru faptele lor.Puterea, subjugat nc de reflexele autoritare, continu s menin mass-media n funcia deorganizator colectiv. Dei, prin legeeste interzis cenzura, presa nu i-a cptat pe deplin libertatea.ndeosebi presa de partid, care este liber doar n limitele platformei partidului pe care-l reprezint.Presa, prin simpatiile sale fa de un partid politic sau o formaiune politic, singur i sap groapa,deviind spre dreapta sau spre stnga i subjugindu-i libertatea prin slugarnicia unui partid sau altul.Persoanele oficiale sunt prea suprcioase cnd presa dezvlue amnunte ale vieii private, uneoriacionndu-le n judecat. Persoanele publice trebuie s accepte din start ptrunderea n viaa lor privat,ca o condiie a celebritii lor.Este necesar perfectarea cadrului legal al activitii mass-media n scrutine. Totodat, concureniielectorali trebuie s fie obligai s respecte legile unei prese libere i democratice, excluznd din mesajelelor afirmaiile discreditoare i denigratoare la adresa oponenilor Dei, potrivit prevederilor constituionale, actele internaionale la care republica Moldova este parte au prioritate n raport cu legile interne, acest principiu nu este respectat pe deplin. Prin lege, instanele de judecat sunt obligate s aplice documentele internaionale ratificate de stat. legislaia intern n locurileunde este imperfect, trebuie modificat. La noi, din pcate, dup adoptarea legilor este greu s obii omodificare la textul iniial al legii.Susinerea i promovarea unui Program de stat de dezvoltare i consolidare economic a presei,crearea unor condiii reale de proliferare a sectorului mass-media independente, susinerea economic igarantarea mecanismelor de funcionare a instituiilor massmedia publice sunt doar cteva repere, c ear conduce la fortificarea principalului instrument al unei societi democratice, care este presa liber.n Republica Moldovadreptul cetenilor de a allege se materializeaz sub dou forme:1.Alegerea membrilor organului legislative supreme (Parlamentului), a primarilor i consiliilor locale.2.Referendum (local sau republican).Deputaii n Parlamentul Republicii Moldova sunt alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat pentru un mandate de 4 ani. Alegerile Parlamentului se efectueaz ntr-o singur circumscripieelectoral naional, n care se aleg 101 deputai, dintre candidaii inclui n listele de partid i candidaiiindependeni.Pn la 19.10.2000, Codul Electoral prevedea alegerea Preedintelui republicii Moldova prin votdirect, de ctre toi cetenii cu drept de vot ai Republicii Moldova. Drepturile presei n perioada campaniei electorale. Sarcinile jurnalistului pe perioada reflectrii campaniei electorale pot fi divizate n doucompartimente:1.Sarcini ce vizeaz monitorizarea alegerilor;2.Sarcini ce vizeaz reflectarea alegerilor.Acestor dou compartimente de sarcini le revin respective dou compartimente de drepturi. Drepturile presei ce vizeaz monitorizarea alegerilor: conformCodului Electoral(art. 64, al 2) reprezentanii mijloacelor de informare n mas se bucur deaceleai drepturi ca i observatorii acreditai.Conformcodului Electoral (art.63, al.5), observatorii acreditai au urmtoarele drepturi:1.S asiste la operaiile electorale, inclusive n ziua alegerilor, fr a intervene n procesul electoral saualte opetaii electorale realizate de consiliile i birourile electorale;2.S informeze preedintele consiliului sau boroului electoral despre neregulile observate;3.S cear copii de pe actele electorale, care se fac pe cont propriu.

Drepturile presei ce vizeaz reflectarea alegerilor: Mijlocul de informare n mas are urmtoarele drepturi principale legate de procesul de reflectare aalegerilor:I. Dreptul de a rspndi materiale ce reprezint agitaie electoral (art.47, al.1, codul electoral);Conform codului electoral(art.47, al 1), cetenilor R.M., partidelor i altor oraganizaii social-politice, blocurilor electorale, candidailor i persoanelor de ncredere ale candidailor li se ofer dreptul de afaceagitaie n favoarea sau n defavoarea candidailor prin intermediul mijloacelor de informare n massau altor forme de comunicare ce exclude nclcarea ordinii publice i normelor etice.Legislaia R.M. nu oblig dect instituiile publice ale audiovizualului s rspndeac materiale cereprezint agitaie electoral, adic materiale ce au scopul de a-I determina pe alegtori s voteze pentruunii sau pentru ali concureni electorali(art.2, Codul Electoral Mai democratica decat sistemul majoritar, reprezentarea proportionala permite o mai buna reprezentare a starii de opinie a electoratului insa prezinta serioase inconveniente in ceea ce priveste stabilitatea si autoritatea guvernelor. Aparuta ca o reactie la sistemul majoritar la sfarsitul secolului XIX lea, reprezentarea proportionala se regaseste intr-o forma sau in alta in mai toate statele europene, doar Marea Britanie si Franta practicand (inca?) formule majoritare. Dar daca reprezentarea proportionala permite o mai buna reprezentare a starii de opinie a electoratului, ea prezinta serioase inconveniente in ceea ce priveste stabilitatea si autoritatea guvernelor. Efecte precum multiplicarea exponentiala a partidelor datorata conservarii fortelor politice vechi in paralel cu aparitia altora noi, corespunzand noilor diviziuni sociale sau culturale, auus la aparitia sistemului coalitiilor de guvernare si la instabilitate guvernamentala (ca in cazul Italiei pana in 1994). De aceea au fost introduse o serie de proceduri majoritare ce au moderat efectul reprezentarii proportionale absolute, de tipul pragului electoral, al primei majoritare, al selectarii preferentiale de catre alegator a candidatului sau chiar al selectiei personalizate a candidatilor.

Pe de alta parte, combinarea intre cele doua sisteme electorale, majoritar si proportional, a dus la aparitia sistemului mixt care poate rezolva, de asemenea, intro maniera acceptabila, atat problema reprezentarii minoritatii in organele legislative, cat si formarea majoritatilor necesare guvernarilor stabile. Dispunand de doua voturi, unul in cadrul unui scrutin de lista si unul in cadrul unui scrutin uninominal, alegatorul isi poate manifesta sprijinul pentru interese specifice, dar poate cu ajutorul votului uninominal sa sustina si curentele majoritare. Gradul in care difera raportul dintre componenta proportionala si cea majoritara in cadrul sistemului mixt diferentiaza un sistem mixt echilibrat, respectiv sistem mixt cu preponderenta majoritara sau cu preponderenta proportionala. Sistemul mixt care, in proportii diferite, combina cele doua tipuri de scrutine enumerate mai sus, pare a rezolva intr-o maniera acceptabila atat problema reprezentarii alegatorilor in organele legislative, cat si formarea majoritatilor necesare guvernarilor stabile.

Sistemul electoral nu este neutru. El influenteaza, in functie de context, sistemul de partide. De aceea un clasic al teoriei partidelor, Maurice Duverger considera ca tipul de scrutin are rolul unei legi aproape sociologice. Pentru politologul francez scrutinul majoritar intr-un tur tinde spre dualismul partidelor, iar scrutinul majoritar in doua tururi sau reprezentarea proportionala tinde spre multipartidism. Aceasta clasificare a suferit, mai ales in ultimele doua decenii, atat din perspectiva studiilor empirice, cat si metodologic, multe critici, dar, cu amendamentele de rigoare, ea ramane inca de actualitate.

Una din consecintele mai putin discutate ale transformarii sistemului electoral este desenarea circumscriptiilor uninominale. Structura actualului parlament face ca aceasta problema sa fie reglata intre marile partide in functie de baza lor electorala.

Gerrymandering-ul, tehnica prin care delimitarea circumscriptiilor se face pentru a maximiza sansele partidelor la guvernare si/sau a celor fara de care decizia schimbarii sistemului electoral nu poate fi luata, dezvaluie o alta dimensiune a interesului pentru modificarea tipului de scrutin.

In conditiile scaderii alarmante a increderii in institutiile politice (partide, Parlament, Guvern), simptom al delegitimarii actorilor, reforma sistemului electoral poate fi un mecanism de reechilibrare politica si institutionala. Simple instrumente, sistemele electorale sunt doar unul din elementele unei transformarii reale si eficiente a sistemului politic romanesc, buna lor functionare depinzand de numeroase alte variabile cum ar fi: traditia, structura sociala, clivajele specifice dar si capacitatea clasei politice de a-si asuma rolul de agent al schimbarii. Dupa mai multe alternante la guvernare, pe fundalul tendintei de biopolarizare, momentul politic actual pare favorabil unor dezbateri ample asupra rolului institutiilor politice. Nu doar sistemul electoral ci si alte ajustari institutionale (modificarea bazei de reprezentare a Senatului care sa devina, ca in majoritatea statelor occidentale, un reprezentant al colectivitatilor locale, sau pentru identificarea unor variante legislative care sa permita o reprezentare stabila a femeilor in institutiile politice, prin introducerea unor cote obligatorii) pot fi realizate. Sistemul electoral -; poate fi definit ca fiind ansamblul procedurilor de desemnare a repezentantilor corpului electoral in organismele puterii locale si centrale. - modalitatea de transformare a voturilor exprimate in mandate Principalele tipuri de sisteme electorale I. Sistemul majoritar -; acel scrutin in care candidatul cu cele mai multe voturi obtinute este declarat ales. Sistemul majoritar uninominal -; votul e acordat unei persoane plurinominal- se voteaza liste de candidati

In cazul votului plurinominal cetateanul poate fi pus in doua situatii: a. sa voteze o lista care nu poate fi modificata (sistemul listelor blocate) b. are posibilitatea sa indice ordinea de preferinta pentru persoanele inscrise pe liste In practica electorala atat sistemul majoritar uninominal cat si sistemul majoritar plurinominal pot fi practicate cu un singur tur de scrutin (majoritate relativa) sau cu doua tururi de scrutin (majoritate absoluta) Scrutinul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin consta in aceea ca alegatorul isi exprima un singur vot pentru un singur candidat iar acela care obtine cele mai multe voturi e declarat ales. Cel declarat ales are mai multe voturi impotriva decat pentru. Acest tip de scruit duce la exprimarea de catre alegatori a unui vot tactic. Alegatorul care considera ca sansele candidatului sau preferat sunt destul de reduse va vota pentru candidatul care pentru el e cel mai putin inacceptabil dintre cei care in viziunea lui au cele mai mari sanse sa fie alesi. Voturile pentru diversi candidati nu mai reflecta adevaratul raport de care acestia se bucura. Sistemul majoritatii uninominale cu un singur tur se practica in special in S.U.A. si U.K. Scrutinul majoritar uninominal cu doua tururi de scrutin. Conform acestui sistem e declarat ales candidatul care obtine cel putin din totalul voturilor corect exprimate. In cazul in care nici un candidat nu obtine dupa primul tur majoritatea absoluta se organizeaza un al doilea tur de scrutin de regula intre primii doi candidati. Dezavantajele sistemului majoritar uninominal a. votul tactic b. suprareprezentanta partidului invingator in detrimentul altor partide c. micsorarea numarului de partide ce acced in Parlament Avantajele sistemului amjoritar uninominal a. simplitate -; totul incepe, se desfasoara si se incheie la nivelul circumscriptiei electorale. Acest lucru contribuie la sporirea gradului de intelegere a procesului electoral de catre alegator. % Nr. Mandate Reprezentare proportionala Partidul Conservator 42,4 397 260 Partidul Laburist 27,6 203 180 ALIANTA 25,4 19 165 Alte partide 4,6 16 30

b. Scrutinul majoritatii uninominale conduce la o selectie mai riguroasa a persoanelor care ajung in Parlament. c. Scrutinul majoitatii uninominale intareste legatura dintre paerlamentar si circumscriptia electorala pe parcursul mandatului. II. Sistemul reprezentarii proportionale

Sistemul reprezentarii proportionale presupune atribuirea fiecarui partid participamt in alegeri a unui numar de mandate corespunzator numarului de voturi obtinute. Reprezentarea proportionala presupune scrutin de lista si unsingur tur de scrutin. Reprezentarea proportonala implica o dubla opeatie. Prima operatie consta in atribuirea locurilor potrivit coeficientului electoral iar a doua operatie implica atribuirea mandatelor nedistribuire initial prin distributia resturilor electorale Reprezentarea proportionala permite reprezentarea in Parlament atat a majoritatii cat si a minoritatii fiind o oglinda a diversitatii de opinie in randul corpului electoral. Reprezentarea proportionala conuce la formarea unui parlament care este o reprezentare fidela a corpului social. Reprezentarea proportionala realizeaza o justitie electorala prin stabilirea unui raport just intre procentul voturilor obtinute si mandatele parlamentare obtinute. Dezavantajul major al reprezentarii proportionale il constituie scrutinul de lista care incurajeaza tuismul parlamentar si imposibilitatea tragerii la raspundere a parlamentarului pe parcursul mandatului. Sistemul reprezentarii proportionale acorda o importanta mare platformelor electorale si mai pusin personalitatii candidatilor. Fragmentarea politica constituie un alt dezavantaj al metodei reprezentarii proportionale. Fragmentarea politica contribuie la instaurarea in Parlament a unei instabilitati politice. Potrivit sistemului electoral romanesc Camera Deputatilor si Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Vot universal -; au drept de vot toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale. Vot egal -; toti cetatenii au dreptul la un singur vot. Voturile se numara si nu se cantaresc. Vot direct -; votul se exercita personal si nu prin reprezentanti

Vot secret -; confidelitatea dreptului la vot. Nimeni nu poate fi obligat sa-si dezvaluie optiunea electorala. Vot liber exprimat -; votul are un caracter facultativ. Norma de reprezentare pentru alegerea deputatilor e de 1 la 70.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor e de 1 la 160.000 de locuitori. Numarul de mandate alocate fiecarei circumscriptii electorale se stabileste in functie de populatia circumscriptiei respective. Fiecare judet se constituie intr-o cicumscriptie electorala distincta. Pragul electoral -; limita minima necesara accederii in Parlament. Potrivit Legii electorale: - Pragul electoral este 5% pentru partide. - Pentru coalitii 10% - al doilea partid +3% - cate 1% pentru partidele urmatoare Pragul electoral se exprima la numarul total pentru fiecare tara in parte. Organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationalecare nu au obtinut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau senator au dreptul la un mandat de deputat, daca au obtinut pe intreaga tara un procent de cel putin 5% din numarul de voturi valabile, necesare pentru mandatul unui deputat. Repartizarea mandatelor parlamentare cuprinde doua etape: 1. Prima etapa are loc la nivelul fiecarei circumscriptii electorale unde Biroul Electoral stabileste separat pentru Camera Deputatilor si Senat coeficientul electoral. Fiecarei liste de partid i se vor repartiza atatea mandate de cate ori coeficientul electoral al Circumscriptiei electorale se include in voturile valabil exprimate pentru acea lista. Voturile neutilizate precum si mandatele ce nu au putut fi atribuite de Biroul Electoral de Circumscriptie se comunica Biroului Electoral Central pentru a fi repartizat centralizat. 2. Repartizarea la nivel national a mandatelor nedistribuite initial. Pentru aceasta repartizare la nivel national se utilizeaza metoda d-Hondt. Circumscriptiile electorale se organizeaza la nivelul fiecarui judet.