Sunteți pe pagina 1din 5

"Capcanele" Limbii Romane Alexandru Graur

Am ramas intradevar surprinsa de lectura cartii "Capcanele Limbii Romane" in care autorul Alexandru Graur pune sub lupa greseli de limba din diverse categorii. Cartea cuprinde 103 pagini pe parcursul carora se prezinta degradarea limbii ce ia amploare pe zi ce trece,greseli provocate de cunoasterea superficiala a unei limbii straine,cuvinte intelese gresit din context,etimologii populare dar si o mare varietate de pleonasme. Cartea "Capcanele Limbii Romane" scrisa de academician Alexandru Graur a fost tiparita la Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti in anul 1976. S-a rapandit termenul "capcane" pentru a denumi pacalelile suferite de cei care cred ca cunosc bine o limba straina,dar in realitate o stapanesc superficial,adevarul e ca nu e vina cuvintelor,ci a vorbitorilor,care nu sunt bine informati.Foarte adesea avem de-a face cu cuvinte care,in doua limbi,au aceeasi origine,dar au capatat alte nuante in fiecare dintre cele doua limbi. *Greseala si corectitudine Oamenii sunt obligati sa introduca necontenit modificari in limba,se elimina unele elemente ale limbii din trecut,pentru ca nu le mai corespunde nimic din viata de azi.Pentru un lingvist,greseala este orice abatere de la normele limbii ,de la sistemul ei de functionare. O greseala grosolana care s-a generalizat si pe care nimeni nu a semnalat-o pana acum este repriza I in intalnirile sportive:este limpede ca sensul originar al cuvantului repriza este reluare,deci nu poate denumi decat partile care urmeaza dupa prima pauza.O greseala majora este si in cazul magazinelor cu autoservire care au pus pe firme si autodeservire ne tiinand cont ca deservire inseamna "servire cu

zel". Vocabularul e pe cale de a deveni international,deoarece toate notiunile noi poarta acelasi nume in mai toate limbile. *Greseli provocate de cunoasterea superficiala a

unei limbii straine


Perfectionarea mijloacelor de comunicare face ca din ce in ce mai mult marea masa a populatiei,in toate tarile,sa aiba cunostinte sumare cu privire la limbile de mare circulatie astfel ajungem sa accentuam grestit initialele cuvintelor:zicem gresit niu'iorc in loc de niu io'rc,knock out trebuie citit nokaut nu knokaut.Se fac greseli si la nume frantuzesti(multi pronunta san in loc de sand,standal in loc de stendal) etc,si unele nume spaniole provoaca complicatii(sevili-a in loc se sevila ) Al doilea tip de greseli porneste de la faptul ca se aplica unei limbii reguli de pronuntare apartinand altei limbi(se pronunta cu in cuvinte englezesti ca spicher,spray,sprint,standard,start),tot gresit se pronunta si No'bl in loc de Nobe'l,Aifl pentru efel(Eiffel). *Greseli facute de oameni culti Oamenii culti fac si ei astazi greseli si poate ca in vremea din urma din ce in ce mai multe.Multi dintre ei se generalizeaza sub forma gresita si defectele lor nu pot fi simtite decat de cei care cunosc istoria limbii. *Greseli imprumutate Nu toate greselile care circula pe la noi sunt datorate noua.Multe greseli apar la termenii folositi in meseriile legate direct de marele public care furnizeaza clientela si care e amator de cuvinte bombastice.Sufixul latinesc -ianus adaugate la teme terminate cu -ica,este corect folosit in derivate de tipul cosmetician,fizician,optician,tehnician,denumind pe cel care practica meseria.Autobuz,troleibuz sunt cuvinte cunoscute in toata lumea insa putini oameni stiu ca ele sunt formate gresit.In greceste dromos inseamna "cursa",apoi a ajuns la intelesul de "drum",pe care l-am preluat si noi.Deoarece se stie ca -re

are,intrealtele,intelesul de "inapoi",germanii au creat formula tour und retour pentru "dus si intors",desi tour nu inseamna in frantuzeste "dus".S-a mers apoi mai departe si s-a zis tour pentru prima serie de meciuriintr-un campionat. *Greseli facute de specialisti Reprezentantii presei oricat ar fi de cultivati nu li se poate cere sa cunoasca terminologia tuturor profesiunilor cu care vin in contact.Exista in diverse limbii substantive care nu au decat singular si altele care nu sunt folosite decat la plural,sunt numite singularia tantum respectiv pluralia tantum,cand e vorba dee un singur cuvant trebuie spus singulare ,respectiv plurale tantum. " Acelasi" se zice in latineste idem,dar unii nu baga de seama ca idem e masculin si la feminin ar trebui sa spunem eadem;si de aici cred ca ar fi mai corect sa scriem in romaneste ,acelasi sau aceasi.Oamenii putin in curent cu stilul stiintific isi inchipuie ca cf. inseamna "conform",de aceea au inceput sa puna substantivul urmator in cazul dativ ,de exemplu cf.lui Lenin.In ultimul timp greseala apare si la unii lingvisti. *Greseli de accentuare Pronuntarea unor cuvinte cu alt accent decat cel originar,fara ca acesta sa modifice in vreun fel intelesul.Auzim tot mai des ,cu accentul pe a,avarie,harpie, in schimb alte cuvinte care ar fi trebuit sa fie pronuntate cu accentul pe radical il muta pe i:baterie,butelie,suburbie. Se fac numeroase greseli de accentuare la numele rusesti sau bulgaresti. *Schimbari de sunete O categorie de greseli care s-ar parea ca a fost invinsa este repetarea consoanei nazale "n"(indentic,indentitate in loc de identic,identitate).Mai complicata este scrierea si pronuntarea sunetelor s si z.In mai multe limbii occidentale s intre doua vocale se pronunta z,asa s-a ajuns la noi la pronuntarea si scrierea(bazin,a furniza,premiza,regizo,viteza).

Cuvantul filozof,forma sa originara fiind filosof.Odata cu influienta apuseana,s-a raspandit pronuntare cu z,ca in franceza sau germana, care s-a generalizat,ceea ce a dus si la scrierea cu z ,impusa de normele actuale. *Neologisme stalcite Necunoasterea sau cunoasterea insuficienta a unor limbi straine provoaca adesea greseli de pronuntare.Iata si doua cuvinte de origine franceza :tirbuson din fr. tire-bouchon si transperant,care se pare ca s-a generalizat desi originalul admis este transparent. *Etimologii populare Vorbitorii modifica forma cuvintelor pentru a le insera in familii cu care ele nu au avut nimic de-a face la origine,este ceea ce se numeste o etimologie populara.Se aude uneori brusculada in loc de busculada,cardasie transformat in cirdasie,filigran devine in gura unora filigram.S-a creat forma hibrida plancarda din pancarda si placarda.Fortuit inseamna in mod intamplator,insa multi considera ca el inseamna a forta.Pacient inseamna "cel care sufera" insa a ajuns sa insemne "judecator de pace",temere in latineste inseamna "orbeste" iar temerar este cel care "vadeste un curaj orb", dar multi il amesteca cu a se teme. *Cuvinte intelese gresit din context Foarte adesea,cand auzim un cuvant pentru prima oara,ne dam seama aproximativ de valoarea lui din cauza ca am inteles cuvintele inconjuratoare. Ambiant este "ceea ce inconjura",deci ambianta este "mediul inconjurator",fiind folosit adesea cu sens pozitiv unii au ajuns sa creada ca inseamna acord,intelegere,armonie. A comemora inseamna "a readuce in memorie","a pomeni",insa acum se zice aproape numai "comemoram 100 de ani de la Razboiul pentru Independenta",desi ar fi trebuit sa fie clar ca nu comemoram anii, ci razboiul. Dilema este "o situatie cu doua iesiri,ambele dezagreabile",insa

unii l-au inteles ca egal cu necaz,fara sa fie nici o alternativa. Prestanta inseamna "tinuta impunatoare",pe cand prestigiu se numeste "stralucire morala,glorie",din cauza ca ambele au fost create cu prefixul -pre ,au ajuns sa fie confundate. Versiune ,in anumite contexte ,este egal ca inteles cu varianta,de aceea unii si-au inchipuit ca versiune inseamna si minciuna si astfel ajunge sa se foloseasca in contexte cu inteles total gresit. *Cuvinte confundate cu altele Aceasta este situatia lui conjectura si conjunctura,ambele de origine latina,dar de la radacini diferite,primul e din aceeasi familie cu proiect, iar al doilea cu conjunctie.A releva inseamna "a scoate in relief" iar revela este "a dezvalui",astazi aceste doua verbe sunt adesea confundate intre ele. *Termeni pretentiosi Foarte multe dintre greselile facute au ca principal motiv folosirea unor termeni pretentiosi de catre vorbitor. A consuma este "a desfiinta prin intrebuintare",mai adesea se foloseste cuvantul pentru bautura si mancare,astfel s-a ajuns a se spune a consuma in loc de a bea,chiar daca nu e vorba de a lasa recipientul gol. Oamenii cu mai putina cultura au socotit ca a prefera este tot una cu a dori,defapt a prefera implica o alegere. *Cuvinte compuse