Sunteți pe pagina 1din 124

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

217

REGIMURILE MATRIMONIALE, ÎN CONDIŢIILE NOULUI COD CIVIL

MATRIMONIAL PROPERTY, UNDER THE NEW CIVIL CODE

1 Safta CRISTE, 2 Mircea CRISTE

1 Notar public Timişoara 2 Universitatea de Vest, Timişoara

Rezumat Legiferate prin Codul civil de la 1864, convenţiile matrimoniale sunt cunoscute şi vechiului drept românesc. O schimbare intervine odată cu instaurarea regimului comunist, astfel că în anul 1954 asistăm la abrogarea dispoziţiilor art. 1223-1293 din Codul civil privitoare la contractul de căsătorie şi drepturile soţilor. Codul familiei adoptat în acel an, impune un regim matrimonial unic, legal şi imperativ, în care convenţiile matrimoniale sunt expres interzise. Prin Noul Cod civil regimul comunităţii de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul legal, însă caracterul său imperativ se va atenua, fiind permise o serie de derogări, în limitele şi în condiţiile legii.

Cuvinte cheie: căsătorie, patrimoniul soţilor, comunitate de bunuri.

Abstract Enacted by the Civil Code of 1864, matrimonial agreements are known as old Romanian. A change occurs with the establishment of the communist regime, so in 1954 we see the repeal of Art. 1223-1293 of the Civil Code regarding marriage contract and the rights of spouses. Family Code adopted in that year, requires a unique matrimonial regime, and legal imperative, the matrimonial agreements are expressly prohibited. The New Civil Code community property regime, with some modifications, remains the legal regime, but its imperative character will mitigate some exceptions are allowed, within limits and under the law.

Keywords: marriage, husbands heritage, community of goods.

INTRODUCERE

Originile convenţiei matrimoniale se regăsesc la sfârşitul sec. XVI-lea şi începutul sec. XVII-lea, când regimurile matrimoniale legale, încep a nu mai fi considerate imperative sau prohibitive, putându-se deroga de la acestea prin convenţii particulare. Asemenea convenţii încep sa apară tot mai frecvent, contractul de căsătorie transmiţându-se astfel dreptului modern, fiind consacrat legislativ prin introducerea sa în codurile civile ale secolului XIX-lea. În legislaţia noastră, convenţiile matrimoniale au fost legiferate prin Codul civil de la 1864, cunoscute fiind şi anterior în vechile legiuiri (Codul Calimach şi

218

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Legiuirea Caragea). În Codul civil de la 1864 instituţia regimurilor matrimoniale convenţionale deţinea o poziţie specială, chiar privilegiată, însă odată cu abrogarea în anul 1954 a dispoziţiilor art. 1223-1293 din Codul civil privitoare la contractul de căsătorie şi drepturile soţilor, această tradiţie fiind astfel întreruptă. Astfel, Codul familiei impune un regim matrimonial unic, legal şi imperativ, interzicând în mod expres, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile matrimoniale care ar modifica regulile privind comunitatea legală de bunuri. Alegerea şi elaborarea unui regim matrimonial rămâne, fara îndoială, o problemă delicată în cadrul căreia simplitatea, securitatea şi optimizarea patrimonială trebuie să se conjuge armonios cu filozofia de viaţă şi sentimentele cuplului, astfel, Noul Cod civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, reinstituie principiul libertăţii convenţiilor matrimoniale configurând, în acord cu dinamica şi exigenţele vieţii sociale, soluţii mult mai flexibile, ce lasă viitorilor soţi libertatea de a-şi organiza aspectele patrimoniale ale vieţii conjugale. Prin Noul Cod civil regimul comunităţii de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul legal, însă caracterul său imperativ se va atenua, fiind permise o serie de derogări, în limitele şi în condiţiile legii. Libertatea de a alege un regim matrimonial este însă restrictivă, potrivit noului cod civil, soţii putând opta doar pentru unul din regimurile alternative prevăzute de lege, respectiv regimul separaţiei de bunuri sau regimul comunităţii convenţionale, aceştia neputând construi propriul regim matrimonial, prin combinarea mai multor tipuri de regimuri şi nici nu pot opta pentru un regim prevăzut de o ordine juridică străină. Încheierea unei convenţii matrimoniale, este necesară doar dacă viitorii soţi aleg un alt regim matrimonial decât cel legal sau doresc să deroge, sub anumite aspecte, de la regimul legal, ceea ce înseamnă ca alegerea de către viitorii soţi a regimului matrimonial legal nu necesită încheierea unei convenţii matrimoniale. Noul Cod civil consacră, totodată şi principiul mutabilităţii regimurilor matrimoniale, în sensul că după cel puţin un an de la încheierea căsătoriei este posibilă modificarea regimului matrimonial prin act autentic notarial, cu aplicarea dispoziţiilor privitoare la convenţiile matrimoniale. Astfel, în contextul noului cod civil, notarul în faţa căruia se încheie convenţia matrimonială, va avea un rol important, în calitatea sa de profesionist al dreptului, intervenind în modelarea situaţiei familiale şi patrimoniale a clienţilor săi, fiind în măsură să ofere soluţiile juridice cele mai adecvate. Dacă soluţiile legislative în materia regimurilor matrimoniale convenţionale, configurate de Noul Cod civil sunt apte să răspundă necesităţilor actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti o va dovedi doar timpul.

BIBLIOGRAFIE

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

219

1. Avram Marieta, Cristina Nicolescu, 2010 - Regimuri matrimoniale, Bucureşti,

Hamangiu;

2. Bodoaşcă T., 2011 - „Unele opinii în legătură cu bunurile comune ale soţilor

dobândite în timpul căsătoriei, în lumina noului Cod civil”, Dreptul nr. 10/2011;

3. Bodoaşcă T., 2010 - „Regimul separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod

civil român”, Dreptul nr. 11/2010

4. Crăciunescu Cristiana-Mihaela, 2011 - „Instituţia familiei în Noul Cod Civil.

Modificări adoptate prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil”, Pandectele Săptămânale nr. 17/2011;

în

reglementarea noului Cod civil român”, Pandectele Române nr. 5/2011;

6. Emese Florian, 2011 - „Desfacerea căsătoriei în reglementarea noului Cod civil”,

Dreptul nr. 10/2011;

Bucureşti, C. H. Beck.

5. Crăciunescu

Cristiana-Mihaela,

Dan

Lupaşcu,

2011

-

Regimul

primar

7. Emese Florian, 2010 -

Dreptul familiei, ed. a 3-a,

Cristiana-Mihaela, Dan Lupaşcu, 2011 - „ Regimul primar 7. Emese Florian, 2010 - Dreptul familiei ,
Cristiana-Mihaela, Dan Lupaşcu, 2011 - „ Regimul primar 7. Emese Florian, 2010 - Dreptul familiei ,

220

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

NOMENCLATURA TURISTICĂ ROMÂNEASCĂ DE ORIGINE ENGLEZĂ (II)

ROMANIAN TOURISM NOMENCLATURE OF ENGLISH ORIGIN (II)

Georgeta RAŢĂ, Andreea STAN

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, email: geta_rata@yahoo.com

Rezumat Nomenclatura turistică de limbă engleză este alcătuită din sintagme a căror structură poate fi de două tipuri: „Adjectiv + TOURISM” sau „Substantiv + TOURISM”. În prezenta lucrare sunt analizate numai echivalentele româneşti ale celei de-a doua categorii de sintagme. Redarea acestor sintagme în limba română constituie o adevărată provocare pentru românii implicaţi în managementul turismului, de exemplu (studenţi, profesori, tour-operatori etc.), deoarece sintagmele de tipul „Substantiv + TOURISM” pot fi redate în

Abstract English tourism nomenclature is made up of phrases of two types: „Adjective + TOURISM” or „Noun + TOURISM”. In this paper we analyse only the Romanian equivalents of the latter category of phrases. Rendering these phrases in Romanian is a true challenge for the Romanians involved in tourism management, for instance (students, professors, tour opeartors, etc.) because phrases of the „Noun + TOURISM” type can be put into Romanian in seven different ways, but never as “Noun + TURISM”, the English type of structure.

limba română în şapte moduri diferite, dar

Keywords:

tourism

nomenclature,

English,

niciodată ca “Substantiv + TURISM”, aşa cum sunt ele structurate în limba engleză.

Romanian

Cuvinte cheie: nomenclatură turistică, limba engleză, limba română

INTRODUCERE

Scopul acestei lucrări este să sugerăm echivalente româneşti pentru “turismele adjectivale” din limba engleză – principala sursă de astfel de sintagme. De remarcat că sintagma de tipul „Noun + TOURISM” din limba engleză poate fi redată, în limba română, prin mai multe tipuri de structuri, dar niciodată prin „Substantiv + TURISM” – structură specifică limbii engleze. Ipoteza lucrării a fost că, cel puţin teoretic, există posibilitatea de a reda sintagmele englezeşti în limba română fără a fi nevoiţi să le împrumutăm ca atare sporind, în acest mod, numărul excesiv de mare de englezisme din limba noastră.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

221

Informaţia de bază a fost culeasă din numeroasele site-uri de pe Internet dedicate turismului.

MATERIAL ŞI METODĂ

Materialul utilizat în acest studiu a constat din 105 de sintagme englezeşti de tipul „Substantiv + TOURISM” care desemnează diferite tipuri de turism pentru care am căutat echivalente în limba română. Metoda utilizată a fost metoda comparativă utilizată în lingvistica descriptivă şi, cu precădere, în lingvistica contrastivă.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Am identificat, în limba engleză, 105 de sintagme de tipul „Substantiv + TOURISM” care pot fi redate, în limba română, după cum urmează:

- 49 din sintagmele englezeşti de tipul “Adjectiv + TOURISM” (adică 47%) pot fi redate, în limba română, numai parafraze: E beach tourism < Rom turism de tipul „soare, nisip şi surf” sau turism de tipul „nisip, soare şi sex”, E beer tourism < Rom turism pentru participanţii la festivalurile berii, E birth tourism < Rom turism pentru femeile gravide care vor să nască în altă ţară pentru ca nou-născutul să aibă cetăţenia acelei ţări, E bookstore tourism < Rom turism pentru vizitarea unei anumite librării, E celebrity tourism < Rom turism pentru vizitarea locurilor legate de viaţa unor celebrităţi, E clubbing tourism < Rom turism pentru frecventarea cluburilor de noapte, E commodity tourism < Rom turism pentru practicarea agriculturii, pescuitului etc., E community tourism < Rom turism pentru vizitarea unei anumite comunităţi, E dance tourism < Rom turism pentru învăţarea şi practicarea dansului, E destination tourism < Rom turism pentru vizitarea unei anumite destinaţii, E disaster tourism < Rom turism pentru vizitarea unui loc afectat de un dezastru, E doom tourism < Rom turism pentru vizitarea unui loc ameninţat de distrugere, E drug tourism < Rom turism pentru consumarea de droguri, E enclave tourism < Rom turism de tip „enclavă”, E euthanasia tourism < Rom turism pentru practicarea eutanasiei, E event tourism < Rom turism pentru participarea la evenimente, E fertility tourism < Rom turism pentru tratarea infertilităţii, E fishing tourism < Rom turism pentru practicarea pescuitului, E fortification tourism < Rom turism pentru vizitarea unui castel, unei fortificaţii, a unei întărituri etc., E gambling tourism < Rom turism pentru practicarea jocurilor de noroc, E gaming tourism < Rom turism pentru practicarea vânătorii, E geopark tourism < Rom turism pentru vizitarea unui geoparc, E ghetto tourism < Rom turism pentru vizitarea unui ghettou, E globalization tourism < Rom turism pentru identificarea

222

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

efectelor globalizării, E golf tourism < Rom turism pentru practicarea golfului, E graffiti tourism < Rom turism pentru practicarea artei graffitilor, E heritage tourism < Rom turism pentru vizitarea obiectivelor de patrimoniu, E hobby tourism < Rom turism pentru practicarea hobbyurilor, E infidelity tourism < Rom turism pentru practicarea infidelităţii, E leisure tourism < Rom turism pentru petrecerea timpului liber, E localization tourism < Rom turism pentru identificarea efectelor localizării, E monopoly tourism < Rom turism de tip monopoly, E package tourism < Rom turism în care se oferă un pachet de servicii turistice, E plantation tourism < Rom turism pentru vizitarea unei plantaţii, E poverty tourism < Rom turism pentru vizitarea zonelor sărace, E recession tourism < Rom turism ieftin dar care oferă experienţe de valoare în locuri cândva celebre, E reunion tourism < Rom turism pentru organizarea reuniunilor, E riot tourism < Rom turism în locuri unde se aşteaptă declanşarea unor conflicte de stradă, E slum tourism < Rom turism pentru vizitarea zonelor sărace, E spa tourism < Rom turism de tip spa, E sports tourism < Rom turism pentru practicarea sporturilor, E stopover tourism < Rom turism fără un program prestabilit, E suicide tourism < Rom turism pentru practicarea eutanasiei, E tea tourism < Rom turism pentru vizitarea plantaţiilor de ceai şi iniţierea în arta pregătirii ceaiului, E Tolkien tourism < Rom turism pentru vizitarea locurilor în care s-au filmat ecranizările după romanele lui Tolkien, E touring tourism < Rom turism în care se urmează un program prestabilit, E township tourism < Rom turism pentru vizitarea zonelor sărace, E wellness tourism < Rom turism de tip wellness, E winter tourism < Rom turism pentru practicarea sporturilor de iarnă – dacă vrem să evităm împrumuturile directe din limba engleză. - 33 de sintagme englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (31%) pot

fi redate, în limba română, prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv”: E

ancestry tourism < Rom turism ancestral / genealogic, E armchair tourism < Rom turism virtual, E authenticity tourism < Rom turism autentic, E battlefield tourism < Rom turism istoric, E border tourism < Rom turism transfrontalier, E celebration tourism < Rom turism aniversar, E country tourism < Rom turism rural, E countryside tourism < Rom turism rural, E cross-border tourism < Rom

turism transfrontalier, E culture tourism < Rom turism cultural, E faith tourism

< Rom turism religios, E food tourism < Rom turism gastronomic, E garden

tourism < Rom turism horticol, E genealogy tourism < Rom turism ancestral / genealogic, E geography tourism < Rom turism periculos, E island tourism < Rom turism insular, E mountain tourism < Rom turism montan, E music

tourism < Rom turism muzical, E photography tourism < Rom turism fotografic,

E reality tourism < Rom turism autentic / real, E riding tourism < Rom turism

ecvestru, E romance tourism < Rom turism sexual (pentru femei), E roots

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

223

tourism < Rom turism ancestral / genealogic, E sex tourism < Rom turism sexual, E shark tourism < Rom turism ecologic, E shock tourism < Rom turism periculos, E space tourism < Rom turism spaţial, E town tourism < Rom turism urban, E victim tourism < Rom turism empatic, E village tourism < Rom turism

sătesc, E weather tourism < Rom turism meteorologic, E wildlife tourism < Rom turism ecologic, E wine tourism < Rom turism uval;

- 14 din sintagmele englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (13%)

pot fi redate, în limba română, prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv”: E adventure tourism < Rom turism de aventură, E business tourism

< Rom turism de afaceri, E cruise tourism < Rom turism de croazieră, E day

tourism < Rom turism de o zi, E desert tourism < Rom turism în deşert, E dive tourism < Rom turism pentru scufundări, E entertainment tourism < Rom turism

pentru distracţii, E farm tourism < Rom turism la fermă, E guilt tourism < Rom turism de reconciliere, E jungle tourism < Rom turism de/în junglă, E luxury

< Rom turism pentru

scufundări, E shopping tourism < Rom turism de shopping, E transit tourism < Rom turism de tranzit;

- 4 din sintagmele englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (4%) pot

fi redate, în limba română, atât prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv” cât şi prin parafraze: E atrocity tourism < Rom turism negru + Rom turism pentru vizitarea locurilor asociate cu atrocităţi, E grief tourism < Rom turism negru + Rom turism pentru vizitarea locurilor asociate cu suferinţa, E museum tourism

< Rom turism muzeal + Rom turism pentru vizitarea muzeelor, E opera tourism

< Rom turism de operă şi turism pentru vizionarea spectacolelor de operă;

tourism < Rom turism de lux, E nightlife tourism

- 3 din sintagmele englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (3%) pot

fi redate, în limba română, atât prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie +

Substantiv” cât şi prin parafraze: E backpack / backpacker tourism < Rom turism pentru drumeţi + Rom turism pentru cei cu buget mic, E health tourism < Rom turism de sănătate + Rom turism pentru îngrijirea sănătăţii, E party tourism < Rom turism de petrecere + Rom turism pentru consumul de alcool, dans etc.;

- 1 sintagmă englezească de tipul “Substantiv + TOURISM” (1%) poate fi

redată, în limba română, şi prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv”, şi prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv”: E water tourism < Rom turism acvatic + turism pe apă;

- 1 sintagmă englezească de tipul “Substantiv + TOURISM” (1%) poate fi

redată în limba română printr-o sintagmă de tipul “TURISM + Substantiv englezesc”: E gay tourism < Rom turism gay. După cum se poate constata, aproape jumătate (47%) din sintagmele englezeşti de tipul „Substantiv + TOURISM” sunt redate, în limba română, prin parafraze, în timp ce alte 4% din sintagmele englezeşti pot fi redate atât prin

224

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

parafraze, cât şi prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv”, iar alte 3% din sintagmele englezeşti pot fi redate atât prin parafraze, cât şi prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv” – ceea ce ridică procentul echivalentelor de tip perifrastic la 54% (Figura 1). De remarcat numărul mare (33%) de echivalente româneşti de tipul “TURISM + Adjectiv” şi numărul considerabil de sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv” (13%).

de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv” (13%). Figura 1. Tipologia românească a “turismelor adjectivale

Figura 1. Tipologia românească a “turismelor adjectivale englezeşti” de tipul „Substantiv + TOURISM”

CONCLUZII

În comparaţie cu „turismele adjectivale” de tipul „Adjectiv + TOURISM” (de care ne-am ocupat în următorul trecut al acestei reviste), structura „Substantiv + TOURISM” ridică incomparabil mai multe probleme deoarece este greu asimilabilă în limba română. Principala problemă o constituie nu atât problemele de structură, ci faptul că, pe de o parte, nu toate tipurile de „turism adjectival” de tipul „Substantiv + TOURISM” au fost definite până în prezent şi, pe de altă parte, multe din aceste tipuri de turism nu se regăsesc în practica turistică din România.

BIBLIOGRAFIE

1. Online: http://hubpages.com/hub/Adjectival-Tourism - Adjectival, Specialty &

Niche Tourisms.

2. Online: http://en.wikipedia.org/wiki/Cultural_tourism - Cultural Tourism;

3. Online: http://en.wikipedia.org/wiki/Dark_tourism - Dark Tourism;

4. Online: http://en.wikipedia.org/wiki/Dental_tourism - Dental Tourism.;

5. Online: http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism - Domestic Tourism;

6. Online: http://en.wikipedia.org/wiki/Ecological_tourism - Ecological Tourism;

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

225

Tourism.;

PROMOVAREA UNOR TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LOCALITĂŢILE DIN VECINĂTATEA ARIILOR PROTEJATE DIN BANAT

SUPPORTING TRADITIONS NEIGHBORHOOD IN THE LOCALITIES OF PROTECTED AREAS IN BANAT

Andreea STAN, Ioan PETROMAN, Diana MARIN

USAMVB Timişoara, Facultatea de Management Agricol, România

Rezumat Oraşul Moldova Nouă individualizat administrativ-teritorial este cuprins din Moldova Nouă sau Bosneag; Moldova Veche sau Mudava – pronunţie sârbească; Măceşti; Moldoviţa şi Oraşul Nou, este situat la poalele Munţilor Locvei, în S-V Banatului, ca şi localitate aparţinătoare, Moldoviţa, restul localităţilor componente fiind situate pe malul stâng al Dunării. Moldova Nouă este primul oraş – port de la intrarea Dunării în ţară, este singurul oraş de pe D.N. 57 (Oraviţa – Orşova); are resurse naturale (solice şi subsolice); se încadrează într-un climat submediteranean (media anuală este de 11°C) ceea ce a influenţat pozitiv construirea, dezvoltarea şi continuitatea habitatelor umane, încă din preistorie.

Cuvinte cheie:

Abstract Moldova Nouă city individualized administrativelz and territorialy is formed from Moldova Nouă or Bosneag; Moldova Veche or Mudava – serbian spelling; Măceşti; Moldoviţa and Oraşul Nou, it is placed near Locvei Mountains, in Banat S- W, as locality pertaining, Moldoviţa, the rest of included localities placed on left side of Danube.Moldova Nouă is the first city-port from Danube entrance in the country, it is the only city from NR 57 (Oraviţa – Orşova); it has its natual resources (soil land under- soil), it can be framed in a under- mediteranean climate (annual average is 11°C) that positivelz influenced the building, development and continuation of human habits starting from the history.

Key

customs, Fărşang.

words:

protected

areas,

traditions,

INTRODUCERE

În România există mai multe etnii. Din cele existente în zona Moldova Nouă (Clisura de Sus a Dunării) întâlnim români majoritari Moldova Nouă, Berzasca, Sicheviţa, Pojejena Română, Sasca Română şi Oraşul Nou; sârbi – Moldova Veche, Liubcova, Măceşti, Pojejena Sârbă, Socol, Radimna, Câmpia,

226

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Zlatiţa, Belobresca, Divici; cehi – Sfânta Elana, Garnic, Bigar, Padina Matei; rromi Moldova Nouă şi Oraşul Nou, Berzasca, precum şi alte etnii (maghiari, italieni, gemani – puţin). Este deci o zonă multietnică şi multiculturală. La nivel naţional există Centrul de Resurse pentru Diversitatea Etnoculturală (CRDE) care şi-a propus să fie translatorul dintre etnii şi să contribuie la promovarea principiilor etnoculturale prin: promovarea dialogului interetnic, promovarea unor parteneriate interetnice, promovarea unor programe educaţionale în spiritul multiculturalităţii, susţinerea minorităţilor etnice în afirmarea identităţii culturale, etc. Românii şi etniile din zonă, în general, au relaţii bune şi chiar foarte bune, exceptând unele manifestări izolate ale unor naţionalişti (sau manifestări oferite de istorie).

Definind interculturalitatea ca o relaţie de interacţiune şi cooperarea continuă a diverselor grupuri culturale, etnice, religioase, etc., un rezultat deziderabil al procesului intern de autoajusare a comunităţii multiculturale, putem afirma că şi locuitorii zonei în studiu oferă exemple de convieţuire paşnică, de toleranţă şi dialog, de comunicare şi cooperare, influenţându-se reciproc de cele mai multe ori pozitiv. De altfel înfăţişarea localităţilor multietnice exprimă acest climat pozitiv. Concret, interculturalitatea se manifestă în limbaj, în modul de realizare a locuinţelor, în muzică, în comportament, în cadrul căsătoriilor mixte şi nu în ultimul rând în sărbătorile, obiceiurile şi tradiţiile păgâne şi laice. Românii şi sârbii, dar şi rromii, maghiarii, germanii din zonă participă deopotrivă, reciproc la sărbătorile din timpul anului. Un exemplu concludent este sărbătoarea Fărşangului (în zonă i se spune ,,Făşanc”). La Moldova Nouă şi în Clisură, deşi românii participă în zilele de Duminică, Luni şi Marţi, mai participă şi la Făşancul sârbilor de Luni, Marţi şi Sâmbătă. La această sărbătoare (carnavalul măştilor) nu se ştie ce este sub mască:

român, sârb, rrom etc., după cum împreună sunt la balul ce încheie manifestarea, într-o totală satisfacţie şi bucurie. Tradiţiile, obiceiurile laice religioase, folclorul şi portul popular sunt nestemate ale spiritului unui popor, sunt identitatea unei etnii în lume. Ele par la prima vedere un amestec elegant de mişcări şi ritualuri, pe ritmurile unor melodii specifice, în consonanţă cu varietatea culorilor. În realitate simbioza ,,ritual- costum” în mişcare exprimă simbolic puternice trăiri lăuntrice, parcă transmise genetic, de antecesori precum: satira defectelor umane, iubirea de adevăr şi de frumos, dragostea de viaţă şi de natură (un legământ nescris al omului cu ea, chiar de la nştere); datoria morală de a preţui omul (pentru care spunea grecul Sofocle: ,,Multe lucruri minunate există pe lume, dar nici unul nu-i mai minunat decât omul”).

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

227

MATERIAL ŞI METODĂ

În vederea realizării acestei lucrări m-am deplasat în localitatea Bogodinţi din Judeţul Caraş Severin unde am participat la sărbătoarea Făşancului alături de comunitatea locală. Totodată am consultat diverse publicaţii de specialitate şi articole de pe internet.

PREZENTARE

Sărbătoarea Fărşangului (Carnavalul măştilor zoomorfe) Termenul ,,fărşang” (făşanc – în pronunţie românească) vine din limba germană şi se traduce ,,mască”. După aprecieri recente acest obicei (profan la început, a ajuns o sărbătoare religioasă) ar fi apărut în lumea germană, maghiară-catolică, extinzăndu-se în zona ortodoxă a Banatului de Sud, la români şi sârbi (sunt şi aprecieri că prima dată făşancul s-a născut în neolitic - legat de cultul fecundităţii şi fertilităţii, preluat de daci prin obştea sătească). Când are loc această sărbătoare şi ce semnifică ea? Începe în prima duminică după Lăsata Secului, cu şase săptămâni înainte de postul Paştelui. În acea duminică are loc ,,făşancul cel mic” (al copiilor), luni şi marţi este ,,făşancul cel mare” (al tinerilor căsătoriţi, necăsătoriţi, etc.). Iniţial făşancul dura şase zile, astăzi numai trei zile (duminică, luni, marţi – la români; luni, marţi, sâmbătă – la sârbi). Semnificaţia lui este compexă, mai întâi că prin ironie, satiră, parodie se scot la iveală relele făcute de semeni; neplăcerile, necazurile pricinuite de natură în acel an, apoi şansa purificării corporale şi sufleteşti (simbolic prin atingerea cu nuiaua, mai nou cu o sticlă de plastic), în postul Paştilor, lucru care îl determină pe om să fie mai bun, mai tolerant, mai realist. De asemenea, făşancul este un spectacol, un carnaval al costumelor şi măştilor, precum şi o piesă de teatru în aer liber (fig. 1 a şi b).

este un spectacol, un carnaval al costumelor şi măştilor, precum şi o piesă de teatru în
este un spectacol, un carnaval al costumelor şi măştilor, precum şi o piesă de teatru în

228

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

1.a).

1. b).

Figura 1. Sărbătoarea Făşancului

Să nu uităm intensificarea sentimentului de apartenenţă a indivizilor participanţi la comunitatea locală, la sărbătorile, obiceiurile şi tradiţiile specifice (sărbătorile au fost şi sunt cadrul cel mai propice achiziţiilor de ordin intercultural). Sărbătoarea făşancului ar mai putea reprezenta bucuria victoriei binelui asupra răului, a lumii asupra întunericului; a vieţii asupra morţii (mortul simbolic – mascat, nu este o persoană anume; este ,,masca” ce încă ascunde relele anului astronomic, natural trecut, ,,răul şi relele se îngroapă” după ritualul creştin). În acest context profanul (masca, carnavalul) substituie elementele de cult prin simbolistică, prin personificarea celor răi (avocaţi, preoţi, medici, profesori, mineri, adulterine, amorezaţi-concubini, bigami etc.). Elementele de cult (crucea, sfeşnicele, slujbele religioase, preoţii şi cantorii, nunta şi înmormântarea – întâlnite în cele două alaiuri – nunta şi înhumarea măştii) sunt doar nişte mijloace bine utilizate încât nimic să nu scape sarcasmului, satirei. Masca realizează siguranţa actorului necunoscut. Totul este, dincolo de toate, un prilej de mare bucurie, de veselie şi voie bună (mai ales la balul ce urmează). Era parcă o uşurare a sufletului în urma unei confesări, la un psiholog. Se naşte încrederea în puterile proprii pentru demersurile ulterioare, în sprijinul naturii, atunci când îi va fi greu. Desfăşurarea sărbătorii În primul rând există superstiţia că dacă un membru al familiei nu se maschează, asupra ei se abat rele, necazuri (mor păsările, animalele, etc.) în anul ce vine. Deci, primul moment este mascarea feţei şi îmbrăcarea costumului (de bun gust: costum popular, costum şi mască deosebite – de domni, domniţe, prinţese, regi, regine, mirese, altele erau groteşti şi provocau spaimă, frică, ca pe vremea turcilor). De altfel, termenul ,,lorfe” în germană, li se atribuia mascatelor, costumele lor semănând cu ale turcoaicelor. Nunta (fig. 2) Cortegiul nunţii (ca în ,, Nunta Zamfirei” de George Coşbuc) este unul poetic: mirii, naşul, naşa; cumnatul de mână, nuntaşii şi alte persoane. Ceremonia căsătoriei se realizează într-un loc special amenajat (aer liber, local) de către un preot (ajutor de cantor, diacon). Simbolic se serveşte masa, se cinstesc, după care cel desemnat anunţă darurile.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

229

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 229 Fig. 2. Nunta în cadrul Făşancului Exprimate

Fig. 2. Nunta în cadrul Făşancului

Exprimate în cuvinte plastice, ele evidenţiază cam ce le-ar fi necesar noilor căsătoriţi (exemplu: naşii dăriuiesc mirilor 100 gălbiori şi un ghem cu aţă, făcându- se aluzie la faptul că mireasa nu fusese castă; sau ca dar o funie de cânepă pentru mireasă şi o vacă de lapte pentru mire – era cam tânăr de ani, etc.). Petrecerea se încheia seara când toţi reveneau (pe ascuns) la locuinţele lor (nu înainte de a se cinsti ,,zdravăn”). Înmormântarea Semnifică nu atât trecerea prin timp a omului cât mai ales, despărţirea de tot de a fost rău, urât, nefericit în anul anterior (neâmpliniri, necazuri, etc.). Un mascat joacă rolul mortului (fig.3).

necazuri, etc.). Un mascat joacă rolul mortului (fig.3). Fig.3. Scenă din ritualul înmormăntării Acesta este

Fig.3. Scenă din ritualul înmormăntării

Acesta este aşezat într-un coşciug sau într-o ladă. Este pus într-un car, căruţă. Cortegiul (de data ata mai grav, mai sobru) se constituie din: tineri mascaţi în faţă cu crucifeixe şi steaguri (unele chiar bisericeşti, apoi preotul, preoţii) şi

230

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

apropiaţi ai acestora (inclusiv corul); urma carul cu mortul şi pe laturi bocitoarele. În spatele carului erau rudele (soţul sau soţia); copiii, nepoţii, prietenii defunctului/ei, etc. – toţi mascaţi. Ca la o înmormântare reală, pe traseu se fac opriri când preotul citeşte dintr-un fel de Biblie fraze ce-l satirizează pe decedat. Preotul foloseşte în loc de tămâie, în cădelniţă, ardei iute, care arzând pe jar împrăştie un aer de nesuportat şi un fum iute (însă chiar preotul în predicile sale, satirizează pe cei care fac opriri dese – pentru bani şi pomeniri pentru mort. Bocetele echipei speciale (bocitoarele) satirizează mai ales faptele celor rămaşi în viaţă, cum ar fi soţul/soţia, văduvi/văduve, tineri. Înhumarea măştii (a făşancului) este şi o subtilă invocaţie către puterle mărginite ale naturii, gata sa irumpe în mugurul de pom şi colţuri de iarbă. Sărbătoarea se încheie cu un bal, prilej cu care ,,nemascaţii” făceau aluzii la diferitele momente ale făşancului. Fărşangul (făşancul) la etnia sârbă – are în general aceleaşi conotaţii satirice, aceleaşi interpretări, aceleaşi etape, acelaşi scop (distracţia), aceeaşi durată (azi trei zile, au fost şase). Are şi câteva particularităţi:

măştile prinţilor, prinţesei, reginei balului sunt mai expresive;

satirizează mai ales problemele, necazurile, greşelile lor;

băieţii nu folosesc nuiele în transmiterea purificării (acest lucru se face prin atingere);

zilele făşancului sunt: Luni, Marţi, Sâmbătă;

participarea tineretului mascat, nemascat din sat este aproape

totală;

mai rar se îmbracă costum popular;

la bal horele sunt conduse de fete şi nu de băieţi;

au formaţiile lor muzicale cu repertoriu sârbesc.

CONCLUZII

Tematica abordată constituie un exemplu de interculturalitate (diversitate etnică şi culturală) ,,îmbrăcată” în portul popular (parcă aceste momente de peste an – sărbătorile, tradiţiile, obiceiurile laice şi religioase – expresie a unor declanşări maxime de energii pozitive, de bucurie şi fericire, nu au farmecul lor dacă participanţii nu îmbracă costumul popular). Nu poţi să cunoşti mai bine o etnie decât participând la sărbătorile, tradiţiile ei, îmbrăcând chiar costumul popular şi observând dacă ele mai sunt sau nu autentice; dacă se mai respectă ritualul; vedem formalismele şi kitsch-urile şi

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

231

putem lua atitudine; putem sensibiliza colegii, prietenii şi pe cei ce ar trebui să se ocupe cu conservarea şi promovarea patrimoniului cultural tradiţional.

BIBLIOGRAFIE

1. Gardner Howard, 2004 - Mintea discipilinată, Educaţia pe care o merită orice

copil, dincolo de informaţii şi de texte standardizate, Ed. Sigma, Bucureşti, p 5-7;

2. Marghitan Liviu, 1979 - Banatul în lumina arheologiei, Ed. Facla,

Timişoara, vol.I, p 6-60;

3. Sofocle, Antigona, , 2000 - 331 în Horia C Matei ,,Enciclopedia antichităţii”, Ed.

Meteora Press, Bucureşti, p 451;

4. Stoica Relu, Ciobanu Doina, 1992 - Să învăţăm istoria prin anecdote,

Ed. Fiat Lux, Bucureşti, p 14;

5. Sir Bertrand Russel, 2000 - In Colecţia Didactici-istorie (xx) Ed.

Educaţia, p 9;

6. ***, 1972 - Atlas Geografic ,,Porţile de Fier”, Ed. Academiei, Bucureşti,

p

p

10;

7.

128;

***, 1976 - ,,Geografia”, Seria monografică, Ed. Academiei, Bucureşti,

8. ***, 2001 - Ghid de evaluare pentru istorie; ProGNOSIS;

9. ***, 2007 - Cunoaşte diversitatea EDP;

232

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

232 MANAGEMENT AGRICOL Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012 EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE DE OAIE ÎN

EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE DE OAIE ÎN REGIUNEA DE VEST A ROMÂNIEI

THE PRODUCTION OF MILK OF SHEEP IN WESTERN REGION OF ROMANIA

Daniela AVRAMESCU, Ioan PETROMAN, Diana MARIN

USAMVB Timişoara, Facultatea de Management Agricol, România

Rezumat Laptele oferă, prin compoziţia lui complexă şi calitatea nutritivă, elementele necesare unei alimentaţii aproape complete şi echilibrate a populaţiei, fiind un produs indispensabil, mai ales în hrana copiilor, persoanelor în vârstă, bolnave şi a celor care muncesc în medii toxice.

Cuvinte cheie:

Abstract The milk offers through its complex composition and nutritive qualitaty, the elements requested for an almost complete and balanced nutrtition of population being an indispensable product, almost in feeding kids, old persons, ill persons and of those working in toxic environments.

Key words: production, sheep milk, West region

INTRODUCERE

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

233

Înainte să arătam importanţa laptelui ca produs strategic al pieţei agroalimentare, se cuvine, să subliniem, mai întâi, importanţa sa biologică. De altfel, tocmai aceasta explică de ce la toate mamiferele laptele serveşte drept hrană vitală a puilor lor. Ori, aceste calităţi nutritive conferă laptelui şi importanţa sa economică pe piaţa agroalimentară.

MATERIAL ŞI METODĂ

Pentru realizarea acestui demers ştiinţific am utilizat informaţii cu privire la producţia de lapte obţinută de la specia ovine apelând la anuare şi breviare statistice precum şi la buletine informative provenite de la organizaţiile pe produs.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Lumea ştiinţifică de pretutindeni, inclusiv din ţara noastră demonstrează că:

la toate speciile de mamifere, laptele cuprinde, în proporţii diferite, aceleaşi elemente constitutive: proteine, grăsimi, lactoză, săruri minerale, vitamine, enzime;

dintre diferitele componente ale laptelui, substanţelor proteice li se atribuie o valoare biologică deosebită, datorită conţinutului de

aminoacizi esenţiali. Astfel, el deţine peste 100 substanţe hrănitoare necesare omului, dintre care: peste 20 aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 vitamine, peste 45 de elemente minerale etc;

laptele de vacă, considerat de nutriţionişti alimentul cel mai complet şi uşor de asimilat, are structura chimică formată din 87,1% apă şi 12,9% substanţă uscată. La rândul său substanţa uscată este formată din 3,6% proteine, 3,8% grăsimi, 4,8% lactoză şi 0,7% săruri minerale. Iată o comparaţie între diferitele mamifere, a compoziţiei biochimice a laptelui lor (tabelul 1.).

Tabel 1

Compoziţia laptelui la diferite specii de mamifere

Specia

 

Componenţi din lapte (în procente)

 
 

S.U.

Grăsimi

Lactoza

Cazeină

Alte

Proteine

Cenuşă

proteine

(total)

Vacă

12,9

3,8

4,8

2,9

0,7

3,6

0,7

Bivoliţă

17,8

7,5

5,2

-

-

4,3

0,7

Capră

12,8

4,1

4,2

2,9

0,8

3,7

0,8

Oaie

16,8

6,2

4,8

4,3

1,1

5,4

0,9

234

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Iapă

10,7

1,6

6,1

1,6

0,9

2,5

0,5

Măgăriţă

9,9

1,4

6,2

-

-

1,8

0,5

Scroafă

17,4

7,0

4,0

3,8

1,7

5,5

0,9

Căţea

20,8

8,5

3,7

3,9

3,5

7,4

1,2

Pisică

17,6

5,0

5,0

3,7

3,3

7,0

0,6

Iepuroaică

32,2

16,0

2,0

9,2

2,8

12,0

2,2

Şobolan

32,0

15,0

3,0

2,7

2,7

12,0

2,0

(femelă)

Ren

36,7

22,5

2,5

8,8

2,0

10,3

1,4

Balenă

53,2

44,0

1,8

7,0

 

0,5

Femeie

12,6

3,8

7,0

0,9

0,7

0,7

0,2

Sursa: Toma, C, Meleghi, E., Tehnologia laptelui şi produselor lactate, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

spre deosebire de lapte de vacă, laptele de bivoliţă are mai puţină apă şi mai multă substanţă uscată. Concret, el se caracterizează prin următoarea compoziţie chimică: apa 82,2% şi substanţă uscată total 17,8%, din care grăsimea reprezintă 7,5%, iar substanţă negrasă (lactoza, cazeina, lactalbumina, lactglobulina) 10,2%. Conţinutul în proteină este de 4,3%, lactoză 5,2% şi săruri minerale 0,7%

pentru asigurarea creşterii şi dezvoltării normale a organismului uman, pentru menţinerea sănătăţii şi funcţionarea normală a acestuia, alături de laptele în stare proaspătă, un loc important îl ocupă diferitele lui derivate:

untul, brânza, smântână, iaurtul, îngheţata, laptele praf etc.

prognozele mondiale referitoare la consumul alimentar atestă că laptele şi produsele lactate vor ocupa un loc din ce în ce mai important, faţă de alte alimente de origine animală, pentru care sunt necesare cheltuieli de producţie mai mari. Uşurinţa în utilizarea laptelui şi produselor lactate pentru prepararea meselor, conţinutul în proteine, nivelul ridicat de digestibilitate al preparatelor fermentate (datorită conţinutului în acid lactic), raportul avantajos între valoarea nutritivă şi preţul produsului constituie premise sigure pentru o evoluţie ascendentă a consumului de lapte şi produse lactate. Pe plan mondial, după carne, laptele contribuie cu mai mult de 10% din disponibilităţile calorice pe locuitor.

Tabel 2.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

235

Producţia totală de lapte în regiunea de Vest

 

Lapte – total (mii hl)

Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl)

 

din care:

 

din care:

Regiunea / Judeţ

Total

proprietate

Total

proprietate

majoritară

majoritară

 

privată

 

privată

Vest

4445

4424

3888

3868

Arad

922

904

808

790

Caraş-Severin

1285

1284

1099

1099

Hunedoara

1104

1104

1052

1052

Timiş

1134

1132

929

927

1052 1052 Timiş 1134 1132 929 927 Figura 1. Producţia totală de lapte în regiunea de

Figura 1. Producţia totală de lapte în regiunea de Vest

Tabel 3

 

Producţia de lapte de oaie în zona de Vest în august 2011

 

Judeţul

Total sectoare

Sector stat

Sector privat

Industrie

Producţia

Revine

Producţia

Revine

Producţia

Revine

Unităţi

de lapte

hl

pe oaie

l/cap

de lapte

hl

pe oaie

l/cap

de lapte

hl

pe oaie

l/cap

stat sau

private

hl

Arad

21022

25

0

0

21022

25

761

Caraş-

153693

85

752

86

152941

85

0

Severin

Hunedoara

40935

37

0

0

40935

37

0

Timiş

241768

54

70

27

241698

51

20578

TOTAL

3275919

47

3371

46

3272548

47

184345

România

236

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

236 MANAGEMENT AGRICOL Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012 Figura 2. Producţia de lapte de oaie

Figura 2. Producţia de lapte de oaie în zona de Vest în august 2011

În ceea ce priveşte producţia de lapte de oaie în zona de Vest la nivelul anului 2011 în judeţul Timiş a fost de 241768 hectolitri, în judeţul Caraş-Severin 153693 hectolitri, în judeţul Hunedoara 40935 hectolitri iar în judeţul Arad s-a înregistrat cantitatea cea mai mică de lapte de oaie şi anume 21022 hectolitri.

CONCLUZII

Valoarea nutritivă a unui litru de lapte, exprimată în calorii, este echivalentă cu 400 grame de carne de porc, 750 grame de carne de viţel, 600 grame de carne de vacă, 8-9 ouă, 500 grame de carne de peşte, 1,4 kg de mere, 125 grame de pâine. Producţia de lapte ocupă în agricultura României locul doi ca importanţă după producţia de carne, reprezentând în anul 2006, 41% din valoarea producţiei animale şi aproximativ 15% din valoarea producţiei agricole. Producţia de lapte de oaie totală înregistrată în luna august a anului 2011 la nivelul regiunii de vest a României a fost de 457418 hectolitri ceea ce reprezintă

13,96%.

BIBLIOGRAFIE

1. Avramescu Daniela, Petroman I., Pădeanu I., Petroman Cornelia, Peţ I., Marin Diana, 2011 - Research concerning the body weight of hybrid Charollais x Merinos de Transilvania lambs and young rams from simple lambing, Lucrări Ştiinţifice Facultatea de Management Agricol, vol XIII (3);

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

237

2. Petroman I., 2007 - Managementul sistemelor de creştere şi exploatare a

animalelor, Editura Eurostampa, Timişoara;

3. Toma, C, Meleghi, E., 1975 - Tehnologia laptelui şi produselor lactate, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

4. www. insse.ro

VALOAREA NUTRITIVĂ A PRODUSELOR DIN CARNE ÎN COMPARAŢIE CU PRODUSELE PE BAZĂ DE SOIA

NUTRITIONAL VALUE OF MEAT PRODUCTS COMPARED TO SOY

Moisina ŞUCAN, Cornelia PETROMAN

Banat University of Agricultural Scientes and Vetrinary Medicine Timisoara, România, email: c_petroman@yahoo.com

Rezumat De-a lungul istoriei omul a evoluat, iar de la hrana de bază care a constat în fructe, vânat şi până la apariţia agriculturii, comportamentele alimentare ale oamenilor s-au schimbat permanent. O alimentaţie variată presupune combinarea alimentelor astfel încât să se asigure echilibrul alimentar, acest echilibru poate fi realizat prin oferta de produse alimentare bazată pe necesităţile nutriţionale ale populaţiei.

Cuvinte cheie: produse din carne, produse din soia, valoare nutritivă

Abstract Along history the man evolved, and from base food formed from fruits, game ad till agriculture appearance, the people food behavoirschanged permanently A varied alimentation supposes the feeds combination so an alimentary balance maz be assured, this balance can be realiyed through alimenatarz products offer relied on population nutritional necesities.

Key

nutritive value

words:

meat

products,

soya

products,

INTRODUCERE

238

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Sub denumirea de preparate, întâlnim carnea, subprodusele comestibile din carne, care sunt supuse unor operaţii de prelucrare, prin mărunţire, tocare, amestecare, maturare, tratamente termice, în scopul asigurării valorii nutritive şi senzoriale şi pentru a creşte conservabilitatea. Sursele de materii prime care pot fi folosite sunt : carnea de vită, porc, oaie, pasăre sau vânat, în amestec cu organele interne, grăsime, condimente (piper, nucşoară, ienibahar, cuişoare, coriandru, foi de dafin, boia, ceapă, usturoi) şi materii auxiliare, adăugate în scopul de a obţine culoarea roz –roşie a cărnii proaspete (nitratul de potasiu) [7,8]. Clasificarea preparatelor din carne, are la bază mai multe criterii, iar în funcţie de structură pot fi clasificate astfel [1,2,9] :

preparate din carne netocată : pastramă, slănină, şuncă presată, muşchi ţigănesc.

preparate din carne tocată : crenvurşti, cârnaţi, salam, tobă,

caltaboşi. Soia constituie materia primă pentru o gamă sortimentală variată de produse, care sunt foarte asemănătoare din punct de vedere senzorial cu produsele de origine animală. Laptele de soia, brânza pe bază de soia (tofu), produse care imită gustul cărnii : pateu, salam, crenvurşti, drob de soia, soia texturată sub forma de granule, cuburi [11;12].

MATERIAL ŞI METODĂ

Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor, procesarea, analiza acestor date şi pe baza acestora au purces la formularea unor concluzii cu privire la produsele din carne comparativ cu cele pe bază de soia.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Valoarea nutritivă a produselor din carne Gama sortimentală a preparatelor din carne este foarte vastă, existând o tehnologie generală de fabricare, apoi fiecărui preparat din carne i se face o schemă tehnologică şi instrucţiuni tehnice, care pe lângă instrucţiunile generale cuprind şi instrucţiuni specifice fiecărui produs, conforme cu standardele în vigoare. Valoarea nutritivă a preparatelor din carne este foarte ridicată, deoarece, în procesul tehnologic intră materii prime de bună calitate. Conţinutul ridicat de proteină, conferă preparatelor din carne valoare plastică deosebită, acţiune antianemică, fiind sursă de fier şi de vitamina B 12 [3]. Alături de proteine, lipidele au un rol foarte important în stabilirea valorii nutritive a preparatelor din carne. Dar, pentru stabilirea valorii nutritive, se recomandă un raport între grăsime şi proteină de 2:1 sau 1,5:1. În timpul procesului tehnologic, apa joacă un rol important, iar produsele mai grase conţin o cantitate

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

239

mai mică de apă comparativ cu cele mai puţin grase. Raportul apă/proteină oferă informaţii despre valoarea alimentară a preparatelor din carne, cu cât este mai mic, preparatul are o valore alimentară mai ridicată. Conform standardelor, conţinutul minim al preparatelor din carne în proteină, se recomandă a fi între 10-20 % [10]. Valoarea nutritivă a produselor pe bază de soia Valoarea nutritivă a produselor şi subproduselor din soia depinde de compoziţia chimică a soiei, adică de conţinutul de proteine, lipide, carbohidraţi, săruri minerale şi vitamine existente în soia. Boabele de soia au un conţinut ridicat în proteine, între 34 – 47%, în funcţie de soi, condiţii ecologice şi tehnologice. Atât gradul de digestibilitate al substanţelor proteice cât şi conţinutul în aminoacizi esenţiali (lizină, leucină, izoleucină şi triptofan) reprezintă un nivel ridicat, asemănător cu cel al proteinei animale. În funcţie de genotip, conţinutul de lipide, în boabele de soia este de peste 17%. Ca sursă de hrană pentru animale, soia se foloseşte sub formă de concentrate, fân, nutreţ verde sau însilozat, pleavă şi vrej, turte (şrot) obţinute în urma extracţiei uleiului, care au un conţinut de proteină brută de peste 38% [5]. Modul de valorificare a soiei în alimentaţie tinde să devină o preocupare deosebit de importantă pentru toate ţările cultivatoare, iar, în conjunctura în care, în întreaga lume costul alimentelor de origine animală (carnea, produsele lactate, ouăle şi peştele) este în permanentă creştere, procentul de participare al proteinelor vegetale la satisfacerea necesarului total de proteină, este în plină ascensiune. Dezvoltarea zootehniei moderne a determinat necesitatea producerii de furaje cu conţinut ridicat de proteine, echilibrate în special în aminoacizi esenţiali, cu conţinut redus în celuloză, lipsite de factori antinutritivi, şi, evident, cu preţuri avantajoase. Cu o agrotehnică adecvată, aplicată diferenţiat în funcţie de condiţiile de climă şi sol, soia s-a dovedit a fi cea mai potrivită plantă care să furnizeze furaje proteice la preţuri convenabile. Conform datelor statistice întocmite în urma evaluărilor făcute de către specialiştii ONU se atestă că prin mijloacele actuale de exploatare a suprafeţelor agricole, un hectar de teren poate furniza prin intermediul animalelor, proteine necesare pentru a hrăni un adult timp de 618 zile. Dacă omenirea se va orienta, în linii generale, spre folosirea proteinelor vegetale în locul celor animale, aceeaşi suprafaţă de teren ar putea furniza proteinele necesare pentru un adult timp de 5436 zile [6]. Valoarea proteică a preparatelor pe bază de soia este dată de un conţinut de 35 - 50%, principala proteină este glicina, o substanţă complexă, cu grad ridicat de digestibilitate, datorită indicelui mare de solubilitate în apă (61 – 92%) şi cu o calitate superioară din punct de vedere biologic. Valoarea lipidică a produselor pe bază de soia, se caracterizează printr-un conţinut ridicat în grăsimi care variază între 13 şi 27% (media 20%). Majoritatea

240

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

lipidelor din soia sunt lipide neutre (peste şase tipuri), dar se găsesc şi lipide polare ( glicolipide, fosfolipide - lecitine, fosfatidil-amine, fosfatidil-inozitoli). Valoarea glucidică este dată de prezenţa unor hidraţi de carbon :

galactanul, pentozanii si zaharoza, iar amidonul se găseşte în cantităţi foarte mici. Valoarea minerală a produselor pe bază de soia este reprezentată de substanţele minerale se găsesc în proporţie de 4-6 %. Valoarea vitaminică a produselor pe bază de soia este dată de prezenţa unor cantităţi importante de vitamine: B5, B4, B1, B2, D, E. Proteinele existente în boabele de soia au început astfel, să fie din ce în ce mai mult folosite, nu numai ca furaj, ci şi în alimentaţia umană, mai întâi ca făină alimentară proteică (adaosuri în supe, produse de panificaţie, produse carnate), apoi sub forma de concentrate şi izolate proteice şi, în ultimul timp, ca proteine texturate (carne vegetală) şi ca substituent al cărnii, într-o serie de preparate culinare cum ar fi: cârnaţi, salamuri, corned – beef bacon, imitaţie de carne de pui, cârnaciori. În scopul îmbogăţirii preparatelor din carne se mai adaugă : hidrolizate, concentrate sau izolate proteice animale sau vegetale ( cazeinat de sodiu, lapte praf, plasma sanguină, lactalbumina, izolatul proteic de soia). Se recomandă folosirea ca supliment şi înlocuitor proteic în preparatele de carne, a făinii de soia în proporţie de maximum 3%. Studii efectuate au demonstrat că o cantitate mai mare determină modificarea gustului şi mirosului produselor, iar asupra conservabilităţii are o influenţă negativă prin reducerea acesteia. Din punct de vedere a valorii nutritive, proteinele din soia prezintă o valoare ridicată, iar adaosul acestora în preparatele din carne, sub formă de emulsii cu ulei comestibil de floarea - soarelui sau de porumb se poate face în proporţie de 20% faţă de proteinele totale. Scopul final al folosirii acestor adaosuri constă în reducerea colesterolului şi a grăsimilor saturate. Proteinele din boabele de soia au valoare nutritivă ridicată datorită conţinutului mare de aminoacizi esenţiali, apropiindu-se de proteinele de origine animală (carne de porc, lapte de vacă, ouă şi peşte).

CONCLUZII

În ceea ce priveşte valoarea nutritivă a produselor şi subproduselor din soia putem menţiona faptul că aceasta depinde de compoziţia chimică a soiei, adică de conţinutul de proteine, lipide, carbohidraţi, săruri minerale şi vitamine existente în soia.

Comparativ cu carnea de porc, izolatele proteice din soia conţin cantităţi mai mari sau apropiate de izoleucină, leucină, lizină, fenilalanină, triptofan şi valină. Deşi conţinutul în lizină şi metionină, în proteina de soia este sensibil mai redus decât în carnea naturală, totuşi între cele două surse de proteină nu există diferenţe esenţiale.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

241

BIBLIOGRAFIE

1. Banu C., 2009 - Alimentaţie pentru sănătate, Ed. ASAB, Bucureşti;

2. Brata, A., M., 2008 - Politici Agroalimentare în România, Ed. Universităţii din Oradea;

3. Cheţa, D., 2008 - Cum să trăim mai mult şi mai bine, Ed., Academiei Române, Bucureşti;

4. Dima, D., (coord.), 2006 - Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, Ed. Economică;

5. Dragomir, N., 2004 - Tehnologii de cultivare a pajiştilor şi plantelor furajere, Ed. Eurobit, Timişoara ;

6. Leonte, M., 2003 - Tehnologii, utilaje, reţete şi controlul calităţii ăn industria de panificaţie, patiserie-cofetărie, biscuiţi şi paste făinoase, Ed. Millenium, Piatra Neamţ;

7. Mincu, I., 1993 - Impactul om-alimentaţie, Ed. Medicală, Bucureşti;

8. Olinescu, R., 2000 - Totul despre alimentaţia sănătoasă, Ed. Niculescu, Bucureşti;

9. Petroman Cornelia şi colab., 2006 - Alimentaţie publică, Editura Eurostampa, Timişoara;

10. Segal, R., 2002 - Principiile nutriţiei, Ed., Academica, Galaţi;

11. *** - www.anamob.ro/lab/soia.shtml, accesat la 06.11. 2011.

12. ***- www.naturaplant.ro/produse/1668/Faina_de_soia, accesat la 06.11. 2011.

ASPECTE PRIVIND POSIBILITĂŢILE DE FINANŢARE A PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN JUDEŢUL TIMIŞ

ASPECTS OF THE POSSIBILITY OF FINANCING TIMIS COUNTY AGRICULTURAL PRODUCERS

1 Claudia SÎRBULESCU, 2 A. SÎRBULESCU,

1 Luminiţa PÎRVULESCU, 1 Ciprian RUJESCU

1 USAMVB Timişoara, Facultatea de Management Agricol, România, e-mail: sirbulescu_claus@yahoo.co.uk, pirvulescu_l@yahoo.com, rujescu@usab-tm.ro

2 APIA Timiş, România, e-mail: sirbulescu_amedeo@yahoo.com

Rezumat Deşi agricultura judeţului Timiş se situează din multe puncte de vedere peste nivelul mediu de dezvoltare al acestei ramuri în România, fermierii se confruntă cu probleme financiare pentru dezvoltarea activităţilor productive şi investiţionale, determinate, pe de o parte de susţinerea într-o foarte mică măsură a acestui sector din partea instituţiilor financiare şi pe de altă parte de întârzierea plăţilor privind subvenţiile

acordate, respectiv mărimea mult mai mică a acestora în comparaţie cu ţările vechi membre ale Uniunii Europene.

Cuvinte

cheie:

fonduri

publice,

subvenţie,

fermieri, plăţi.

Abstract Although agriculture is situated in Timis county many ways than the average level of development of this sector in Romania, farmers are facing financial problems for the development of productive activities and

242

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

investments, determined on the one hand, support a very small measure of this sector of financial institutions and on the other hand the late payment of subsidies, namely

their much smaller size compared to the old European Union member countries.

Key

payments.

words:

public

funds,

subsidy,

farmers,

INTRODUCERE

Alături de sursele de finanţare consacrate, o importanţă deosebită în agricultură o reprezintă sursele de finanţare nerambursabile, acordate din fonduri publice (buget naţional şi/sau buget comunitar). Potenţialul agricol al judeţului Timiş este mai bine valorificat decât media pe ţară, lucru reflectat în nivelul mai mare al producţiilor înregistrate la nivelul judeţului. Această situaţie este şi rezultatul nivelului de comasare a terenurilor în exploataţii familiale fiabile, a căror dimensiune medie este de 6,96 ha faţă de 3,57 ha media pe ţară. Referitor la structura producţiei agricole, care de fapt constituie expresia unei dezvoltări echilibrate a acestei ramuri economice apreciem că ponderea producţiei vegetale de 66,1% din totalul producţiei agricole, peste media pe ţară, care este de 60,2%, în detrimentul producţiei animale (32,3% în judeţul Timiş faţă de 38,3% pe ţară), reflectă o structură inadecvată, fără premise de creştere a capacităţii de generare a valorii adăugate suplimentare prin producţia animalieră şi mai ales prin valorificarea acesteia în industria alimentară. De fapt, efectivele scăzute de animale influenţează negativ şi nivelul dar şi preţul producţiei vegetale

FINANŢAREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI

Cadrul comunitar de reglementare a FEGA e creat de Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, titlul II „Agricultură”, Regulamentul Consiliului (EC) nr. 1290/2005 din 21 iunie 2005 privind finanţarea Politicii Agricole Comune. Conform Regulamentului Consiliului (EC) nr. 1290/2005, pentru realizarea obiectivelor Politicii Agricole Comune definite prin Tratat şi pentru finanţarea măsurilor corespunzătoare acestei politici, se creează: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European de Dezvoltare Agricolă şi Rurală (FEADR).[1,5] Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. În România FEGA este gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în baza Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Instituţia are în organizare: un aparat central, 42 de centre judeţene şi 263 centre locale.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

243

Potrivit documentelor APIA, din numărul total 1.241.402 fermieri, 1.117.860 de fermieri au primit sumele aferente plaţilor unice pe suprafaţa şi celor naţionale directe complementare. Totodată, 13.591 de fermieri au fost excluşi de la plată ca fiind neeligibili întrucât au depus cereri pentru suprafeţe sub limita admisă de 1 ha sau au depus solicitarea după termenul limita de 25 iunie 2007, iar 48.458 fermieri au fost sancţionaţi cu excluderea de la plata pentru supradeclarări. Din suprafaţa de aproximativ 9.300.000 ha pentru care s-au depus cereri de sprijin în 2007, au fost efectuate plăţi în anul 2008, pentru 7.655.670 ha, aproximativ 546.000 ha au fost excluse de la plată, iar pentru circa un milion de hectare sunt în curs de finalizare verificările, corespunzător unui număr de 61.493 fermieri. Din bugetul anului 2010, precum şi din fonduri Europene pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier, în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2010 au fost alocate 3,02 miliarde de lei (705,5 milioane de Euro), având destinaţia prezentată mai jos:

358.526.500 lei, cca. 83,7 mil. Euro din care:

- 314,6 milioane de lei – fonduri publice acordate producătorilor agricoli, conform Legii creditului agricol;

Forme

de

sprijin

finanţate

exclusiv

din

bugetul

naţional

- 36,7 milioane de lei – ajutorul de stat acordat producătorilor agricoli

pentru motorina achiziţionată şi utilizată în trimestrul al II-lea al anului 2010, la

efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal şi zootehnic;

- 7,1 milioane de lei, reprezentând cofinanţate nerambursabilă de la

bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD (SAPARD românesc).

Forme de sprijin, finanţate din fonduri Europene – 2.663.827,7 lei

(621,8 milioane de Euro) din care:

- plata unică pe suprafaţă, în valoare de 1,4 miliarde de lei (330 milioane de Euro), reprezentând aproximativ 47% din valoarea SAPS pe anul 2010;

- măsuri de piaţă – 88,8 milioane de lei (20,7 milioane de Euro);

- finanţarea proiectelor de investiţii din cadrul PNDR – 821,1 milioane de lei (191,7 milioane de Euro);

- sprijin pentru zonele defavorizate din zona montană, sprijin pentru

zonele defavorizate altele decât zona montană şi plăţi de agromediu – 340,2 milioane de lei (79,4 milioane de Euro).[6] În perioada februarie 2010 – februarie 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor în valoare de aproximativ 2,28 miliarde EURO, din care 1,39 miliarde EURO din fonduri din bugetul U.E. (FEGA şi FEADR). Sumele autorizate şi plătite au avut următoarea destinaţie:

1. Plăţi aferente campaniei SAPS 2009:

244

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) – 300.823.852 EURO; FEADR (Fondul European pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală) – 523.081.884 EURO (plăţi pentru zone defavorizate, pachetele de agromediu şi

plată pe cultură – componentă Europeană); Buget naţional – 308.758.238 EURO.

2. Plăţi aferente campaniei SAPS 2010: FEGA – campania de avans

2010 (16.10.2010 – 30.11.2010) – 207.782.027 EURO; Plăţi regulare (01.12.2010 – 30.06.2011) – 248.975.927 EURO; Buget naţional – plata pe cultură –

219.334.183 EURO.

3. Plăţi pentru măsurile de piaţă (reconversie sector viti – vinicol, fructe

în şcoli, lapte în şcoli, grupuri de producători, sprijin pentru persoane defavorizate, intervenţie piaţa cerealelor):FEGA.: 113.594.697 EURO;

4. Ajutoare de stat:

Plata

naţională

directă

complementară

în

sector

zootehnic:

685.222.633

RON (aferent cererilor depuse în 2009);

 

Plata

naţională

directa

complementară

în

sector

zootehnic:

724.871.053 RON, reprezentând 92% din total (aferent cererilor depuse în 2010);

Acciza la motorină: 143.626.417 RON. Agenţia a implementat în România, din 2007 şi până în prezent, fonduri Europene de 3,24 miliarde Euro, procentul de absorbţie al fondurilor europene fiind de 98,8%. [6] Plăţile aferente anului 2010 au fost făcute în termen şi este primul an în care se închid chiar înainte de termen aceste plăţi. Au fost plătiţi fizic 1.050.000 de fermieri, din totalul de 1.088.000, iar ultimii 38.000 de fermieri sunt practic în fluxurile de autorizare. Ceea ce este foarte important e că cea mai mare parte din ei şi-au primit banii în decembrie-ianuarie- februarie. Potrivit datelor APIA, în perioada mai 2010 - mai 2011, au fost plătiţi din fonduri nerambursabile Europene 1,51 miliarde Euro, din care între septembrie 2010 şi mai 2011 – 1,051 miliarde Euro. La nivelul judeţului Timiş funcţionează centrul Judeţean a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu sediul la Timişoara şi opt centre locale:

centrul local Făget; centrul local Lugoj; centrul local Recaş; centrul local Peciu Nou; centrul local Sânnicolau Mare; centrul local Jimbolia; centrul local Deta; centrul local Timişoara. În perioada 1 martie - 21 iunie 2007, Centrul Judeţean APIA Timiş, prin Serviciul IACS (Sistem Integrat de Administrare şi Control ) a desfăşurat acţiunea de preluare şi procesare a cererilor pentru plata directă pe suprafaţă (SAPS) şi plăţile naţionale directe complementare în sectorul vegetal , plata acestora făcându- se în anul 2008.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

245

Sistemul Integrat de Administrare şi Control reprezintă un ansamblu de norme şi proceduri de organizare instituţionalã, infrastructură IT şi resurse umane. Sistemul Integrat de Administrare şi Control cuprinde următoarele elemente: bază de date electronică; un sistem de identificare a parcelelor agricole; un sistem de identificare şi înregistrare a drepturilor la plată; cererile de sprijin; un sistem integrat de control; un sistem unic de identificare a fiecărui agricultor care a depus cererea de sprijin; un sistem de identificare şi înregistrare Serviciul Control pe teren a efectuat inspecţia suprafeţelor de teren declarate, prin efectuarea de controale clasice de teren şi prin teledetecţie. Controlul a presupus măsurarea, fotografierea şi întocmirea rapoartelor de control. În primul an după aderare, fermierii din noile state membre vor primi 25% din subvenţia medie pe care o primea un fermier din UE-15 la data de 30 aprilie 2004, urmând ca această sumă să crească cu 5% anual timp de 3 ani, şi apoi cu 10% anual, până va atinge 100%, adică 202.5 € la hectar.[5,6].

Tabel 1

Exploataţii agricole înscrise în Registrul Fermelor şi care au solicitata sprijin din judeţul Timiş

Anul

Exploataţii agricole total, inclusiv cele cu suprafaţa de sub 1 ha(nr.)

Exploataţii agricole care au solicitat sprijin (nr.)

2007

31.282

23.000

2008

23.354

22.199

2009

22.780

22.264

2010

21.970

21.964

Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş

Începând cu anul 2007, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş au solicitat sprijin aproximativ 23.000 exploataţii agricole, cu o suprafaţă totală de 450 mii ha (tabelul 1). Fermierii declaraţi eligibili au primit sprijin în lei echivalentul a 50,55 Euro pentru anul 2007, pentru anul 2008 şi 2009 sprijinul a fost de 60,75, respectiv 71,12 Euro, iar în 2011 este de 101,25 Euro.

Tabel 2

Subvenţia acordată fermierilor în perioada 2007-2016

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

%

25

30

35

40

50

60

70

80

90

100

Suma

50,55

60,75

71,12

81

101,2

121,5

141,7

162

182,25

202,5

(Euro

5

5

)

Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

246 MANAGEMENT AGRICOL Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012 120 100 80 Euro 60 40
246
MANAGEMENT AGRICOL
Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012
120
100
80
Euro
60
40
20
0
2007
2008
2009
2010
2011
Finanţare externă
50,55
60,75
71,12
81
101,25
Finanţare de la bugetul
naţional
42 47
44 50,64
77
Finanţare de la bugetul naţional 42 47 44 50,64 77 Figura 1. Cuantumul de plată la

Figura 1. Cuantumul de plată la ha

Aceste subvenţii pe suprafaţă sunt acordate din FEGA. De la bugetul naţional, fermierii eligibili au primit în completare un sprijin în lei echivalentul a 42 Euro în anul 2007 care a crescut în fiecare an ajungând în anul 2011 la 77 Euro.

Tabel 3

Situaţia plăţilor în judeţul Timiş pe surse de finanţare (lei)

 

2008

2009

2010

2011

(11.05.)

FEGA

Nr. fermieri

22.788

22.009

21.975

20.628

plătiţi

Suma plătită

107.509.598

99.191.443

113.270.071

103.811.266

FEADR

Nr. fermieri

20.039

18.906

0

0

plătiţi

Suma plătită

29.868.594

17.940.353

0

0

BN

Nr. fermieri

20.019

18.877

17.843

17.309

plătiţi

Suma plătită

22.607.115

45.840.960

68.918.479

63.991.728

BN 1

Nr. fermieri

20.039

18.906

0

0

plătiţi

Suma plătită

7.457.840

4.461.231

0

0

Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

247

185.000.000 180.000.000 175.000.000 170.000.000 165.000.000 160.000.000 2008 2009 2010 2011(11.05) Subvenţii
185.000.000
180.000.000
175.000.000
170.000.000
165.000.000
160.000.000
2008
2009
2010
2011(11.05)
Subvenţii acordate (Lei)
167.443.147
167.433.987
182.188.550
167.802.994

Figura 2. Evoluţia subvenţiilor acordate producătorilor agricoli din judeţul Timiş

În anul 2008 la începutul lunii iulie, au fost plătiţi, pe extrase bancare ale APIA, 68,49% din totalul celor 1.241.270 de fermieri, după ce APIA a anunţat că a efectuat plăţi pentru 95% din fermieri. Până la data de 11.05.2011 în judeţul Timiş, din numărul total de fermieri, 20.628 de fermieri au primit sumele aferente plaţilor unice pe suprafaţa în sumă de 103.811.226 lei şi 17.309 fermieri au primit sume directe complementare naţionale în sumă de 63.991.728 lei.[4] În perioada 2008-2011 subvenţiile totale acordate producătorilor agricoli din judeţul Timiş au crescut de la un an la altul (figura 2). În ceea ce priveşte subvenţia medie pe exploataţie care a solicitat spijin, se observă deasemenea o creştere de la 7.542,82 lei la 8.294,87 lei, aşa cum rezultă din tabelul 4. Subvenţia din bugetul naţional pentru sectorul viticol, legume, fructe, ciuperci şi cartofi s-a acordat în perioada 2007-2009, iar pentru seminţe şi material săditor s-a acordat numai în anul 2009 (tabelul 5).

Tabel 4

Subvenţia medie în judeţul Timiş

Anul

Exploataţii agricole total, inclusiv cele cu suprafaţa de sub 1 ha(nr.)

Subvenţia medie pe total exploataţii înscrise în Registrul fermelor (lei)

Exploataţii

Subvenţia medie pe exploataţia ce a solicitat sprijin (lei)

agricole care

au solicitat

sprijin (nr.)

2007

31.282

-

23.000

-

2008

23.354

7.169,78

22.199

7.542,82

2009

22.780

7.350,04

22.264

7.520,39

2010

21.970

8.292,60

21.964

8.294,87

Sursa: calcule proprii pe baza datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş

248

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Pentru sectorul viticol subvenţia acordată în perioada 2007 – 2009 a fost de 500 lei pe hectar pentru tratamente fitosanitare, 12 lei pe hectolitru pentru certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată şi de 10 lei pe ha pentru autorizarea plantaţiilor.

Tabel 5

Sprijin financiar acordat fermierilor din judeţul Timiş, din bugetul naţional (lei)

 

2007

2008

2009

2010

Sector viticol

Nr. solicitări

6

14

15

-

Suma plătită

335.427

362.474

427.945

-

Legume, fructe,

Nr. solicitări

4

9

2

-

ciuperci

Suma plătită

119.819

148.113

32.408

-

Cartofi

Nr. solicitări

3

2

1

-

Suma plătită

148.306

264.217

9.650

-

Seminţe şi

Nr. solicitări

-

-

1

-

material săditor

Suma plătită

-

-

27.000

-

Motorină

Nr. solicitări

-

-

515

484

Suma plătită

-

-

23.777.085

29.718.

Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş

Sprijinul pentru motorină s-a acordat în anii 2009 şi 2010, solicitările fiind făcute pentru sectorul vegetal (în 2009 s-a plătit suma de 21.937.181 lei, iar în 2010 suma de 23.636.534 lei) şi sectorul zootehnic (în 2009 s-a plătit suma de 1.839.904 lei, iar în 2010 suma de 6.081.762 lei). La porumb subvenţia plătită în 2010 pentru 2009 a fost de 1.328 de lei pe hectar, reprezentând un cumul de plată pe suprafaţă din fonduri UE (227,28 lei), suma complementară de la buget (174,76 lei), subvenţia pentru “culturi energetice” (168,30 lei), cei 39 de lei pe hectar pentru motorină şi sprijinul derulat prin Legea creditului agricol, de 718,8 lei pe hectar. Pentru floarea-soarelui, sprijinul cumulat a fost de 1.132 lei pe hectar, 66% din cheltuieli, incluzând plata pentru “culturi energetice”, de care nu beneficiază toţi cultivatorii de floarea-soarelui. La sfeclă, subvenţia totală a fost de 3.725 de lei pe hectar, 76% din cheltuieli, în timp ce pentru orez suma ajunge la 6.398 lei pe hectar, respectiv 55%. În cazul culturilor de toamnă (grâu, secară, orz, orzoaică), subvenţia cumulată este de 1.389 de lei, 58% din costuri, pentru rapiţă nivelul este de 75% din cheltuieli (1.400 de lei la hectar), în timp ce legumele şi fructele beneficiază de acoperirea unui procent redus din costuri, astfel: legume de câmp – 8%, sere – 14%, solarii – 10%, fructe – 27%. Cel mai mare procent din costuri a fost acoperit în cazul subvenţiei la tutun, de 11.650 de lei, 100%din costuri.[4,6] Plăţile sunt efectuate în lei la cursul de schimb stabilit de Banca Central Europeană, valabil pentru toate statele membre UE.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

249

In conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 2011/2006 pachetele financiare Alocate pentru acordarea plăţilor pentru SAPS şi pentru plata separată pentru zahăr este redată în tabelul 4. Cuantumul anual pentru plăţile tranzitorii pentru tomate se stabileşte anual în funcţie de suprafaţa eligibilă solicitată în cadrul acestei scheme. Pentru anul 2009 cuantumul este de 1722,77 Euro/ha. Este evidentă şi necesară sprijinirea agricultorilor şi din surse bugetare naţionale în vederea creşterii veniturilor şi competitivităţii acestora. Formele de sprijin cu finanţare de la bugetul de stat au reprezentat 65% din totalul sprijinului. În valoarea absolută judeţul Timiş a beneficiat de fonduri mai mari în anul 2008 faţă de 2007 (255 milioane lei faţă de 169 milioane, diferenţa reprezentând alocaţi a fondurilor Europene). Pe lângă plata unică pe unitatea de suprafaţă (SAPS), care în anul 2010 a fost în cuantum estimat de 81 Euro/ha, s-au acordat PNDC-uri (plăţi naţionale directe complementar) în sectorul vegetal care constau în acordarea de sprijin financiar suplimentar pentru anumite culturi în teren arabil, în cuantum estimat de 86 Euro/ha, precum: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, orzoaică, porumb, porumb zaharat, sorg, orez, triticale, mei, hrişcă), culturi proteice:

(mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob şi linte, năut), plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr şi alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, pajişti temporare, alte culturi pe teren arabil. De asemenea, pentru păşuni, fâneţe, în afară de SAPS se mai acordă sume suplimentare pentru: Plăţi pentru zone defavorizate – au rolul de a compensa productivitatea agricolă mai redusă a terenurilor agricole din cele 3 tipuri de zone defavorizate, însă solicitantul trebuie să se angajeze că va continua activităţile agricole pe o perioada de 5 ani de la prima plată; Zona montană defavorizată – plata de 50 Euro/ha/a; Zona defavorizata de conţii naturale specifice – plată de 60 Euro/ha/an; Zona semnificativ defavorizata – plată de 90 Euro/ha/an;Plăţi pentru agromediu.[4] Aceste plăţi compensează cheltuielile suplimentare şi pierderile de venit ale fermierilor care îşi asumă voluntar un set de cerinţe specifice de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului. De asemenea, fermierul se angajează să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu. Cuantumul pachetelor de agro-mediu care au fost accesate este: Pachetul 1: Pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 Euro/an/hectar) şi Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale – 58 Euro/an/hectar.

250

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

CONCLUZII

Punerea în aplicare a Politicii Agricole Comune în România, în general, şi în judeţul Timiş, în particular, este susţinută de importante resurse financiare alocate din bugetul comunitar şi din bugetul naţional. Începând cu anul 2007, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş au solicitat sprijin aproximativ 23.000 exploataţii agricole, cu o suprafaţă totală de 450 mii ha. Fermierii declaraţi eligibili au primit sprijin în lei echivalentul a 50,55 Euro pentru anul 2007, pentru anul 2008 şi 2009 sprijinul a fost de 60,75, respectiv 71,12 Euro, iar în 2011 este de 101,25 Euro. Judeţul Timiş a beneficiat de fonduri mai mari de la un an la altul de la bugetul de stat, la care s-au adăugat alocaţia fondurilor europene, fiind evidentă şi necesară sprijinirea agricultorilor din surse bugetare naţionale şi comunitare în vederea creşterii veniturilor şi competitivităţii acestora. La sfârşitul anului 2010, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a atins prin APIA un procent de absorbţie din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA) de 99% (SAPS), respectiv 99,6% (Măsuri de piaţă), clasându-se între primele state din UE din acest punct de vedere.

BIBLIOGRAFIE

1. Feher, Andreea, 2009 - Finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale. Politici comunitare, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara;

2. Goşa, V, 2005 - Management financiar în agricultură şi turism rural, Editura

Mirton, Timişoara;

3. Iancu, T., 2007- Economie agrară, Editura Agroprint, Timişoara;

4. , Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş;

5. , www.fonduri-structurale-europene.ro;

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

251

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 2 5 1

252

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

ANALIZA CALITATIVĂ A DATELOR UNEI SERII STATISTICE CU APLICAŢII ÎN REDUCEREA ERORII DE ESTIMARE A VALORII

THE QUALITATIVE ANALYSIS OF STATISTICAL DATA WITH APPLICATIONS IN REDUCING THR ERROR OF ESTIMATING VALUE

1 Claudia SÎRBULESCU, 2 Mihail BOJINCĂ,

1 Ciprian RUJESCU, 1 Luminiţa Pîrvulescu

1 USAMVB Timişoara, Facultatea de Management Agricol, România, e-mail: sirbulescu_claus@yahoo.co.uk, rujescu@usab-tm.ro, pirvulescu_l@yahoo.com 2 membru ANEVAR, România , e-mail: mbojinca@yahoo.com

Rezumat Diversitatea factorilor care influenţează valoarea unui bun tranzacţionabil, reprezintă o caracteristică specifică procesului de evaluare. Din preocupările continue a celor angrenaţi în astfel de probleme, amintim stabilirea măsurii în care dimensiunea anumitor factori influenţează valoarea căutată, apoi care factori au influenţe semnificative şi care sunt neglijabili şi determinarea unei relaţii matematice, cât mai obiective, de legătură între factori şi valoare etc. Adesea însă sunt omise însă unele aspecte care însoţesc în mod inevitabil orice analiză statistică:

apariţia erorilor. Natural se pune întrebarea cum vom proceda şi ce tehnici utilizăm pentru minimizarea acestora. Aceasta deoarece literatura ştiinţifică în statistica matematică conţine multiple metode, deja clasice, utilizate în reducerea erorilor, însă puţin cunoscute / utilizate în practică. Lucrarea prezintă câteva metode de eliminare a valorilor aberante aflate într-o serie de date statistice şi modul în care se modifică eroarea de estimare după efectuarea unor astfel de operaţii.

Cuvinte cheie: analiză calitativă, model statistic, eroare, valori aberante.

Abstract The diversity of factors influencing the value of a marketable object is a characteristic of the process of evaluation. Of concern to those involved in such continuing problems, remember to establish the extent to which certain factors influence the size value then search for the factors have significant influence and that are neglected and determining a mathematical relationship, as objective, linking and value factors, etc. Often overlooked, however, are but some issues that inevitably accompany any statistical analysis: errors. Natural question is how we proceed and what techniques to minimize their use. This is because the scientific literature contains many methods in mathematical statistics, used to reduce errors, but little known or used in practice unfortunately.This paper presents some methods to remove outliers are in a series of statistical data, how that changes its estimation error after such operations

Key words: qualitative analysis, statistical model, error, outliers.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

253

INTRODUCERE

Pornind de la obiectul statisticii, ca fiind studiul fenomenelor socio- economice care se produc într-un număr mare de cazuri, constatăm că spre deosebire de fenomenele simple, pentru a cerceta şi verifica o lege statistică este necesar să fie analizate multiple manifestări individuale ale fenomenului supus cercetării. Astfel sunt create condiţiile pentru manifestarea legii numerelor mari - principiu specific şi fundamental al cercetării statistice. Bazele acestuia constau în necesitatea studierii unui eşantion suficient de numeros, extras dintr-o populaţie statistică, astfel încât abaterile întâmplătoare, într-un sens sau altul, să se poată compensa.[2] În caz contrar, mai exact când eşantionul nu este suficient de mare, jocul întâmplării” poate fi foarte evident, existând posibilitatea implicării unor erori apreciabile. Teoria a fost enunţată încă din anul 1705 de către Jacques Bernoulli, însă noi utilizări ale acesteia par să apară necontenit.

METODA

În domeniul evaluărilor s-a discutat mult asupra calităţii datelor culese din teren şi în plus este binecunoscut şi faptul că un număr mare de valori este necesar (dar nu întotdeauna suficient) pentru a stabili un rezultat cu precizie ridicată. La aceste concluzii poate ajunge un practicant cu experienţă chiar şi dacă nu cunoaşte expresia matematică relativ complicată a legii numerelor mari. Vom insista în cele ce urmează asupra unor tehnici de micşorare a erorilor, utilizând algoritmi matematici clasici. [4] Să privim următoarele aspecte. Cei mai importanţi factori care determină eroarea (ε) sunt numărul de date de intrare utilizate, alegerea unor valori reprezentative din diversele clase ale populaţiei, alegerea modelului matematic de legătură cauză-efect (e.g. tipul de funcţie de regresie), capacitatea de a discerne obiectiv asupra eliminării datelor de intrare care nu sunt conforme cu realitatea (outlier) etc. Practic, eroarea poate fi privită ca o funcţie de mai mulţi

factori: = f ( factor 1, factor 2, factor n) ,

,

Fiecare factor are un aport variabil asupra sa. Primul factor (numărul datelor) are un caracter dominant, însă doar în situaţia în care numărul datelor de intrare este maxim, mai exact când coincide cu dimensiunea întregii populaţii statistice, fapt cert dar fără valoare practică pentru că atunci când cunoaştem date asupra întregului nu se mai justifică studiul acestuia printr-un eşantion. Atunci când numărul datelor de intrare scade, implicit eroarea creşte, dar din nefericire însă nu putem preciza exact ritmul său de creştere datorită faptului că de această dată va fi implicată de ceilalţi factori, unii dintre ei necunoscuţi sau dificil de controlat. Teoretic este posibil a se ajunge şi la o situaţie aparent paradoxală, anume pentru două eşantioane extrase din aceeaşi populaţie, primul cu un volum mai mare de date şi care să conducă la o eroare superioară

254

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

celui de-al doilea. Evident, nu este combătută legea numerelor mari, iar explicaţia poate fi pusă pe seama faptului că alegerea datelor din primul eşantion nu s-a realizat din toate grupele semnificative ale populaţiei sau conţine date care nu reflectă realitatea. Daca în cel de-al doilea eşantion avem însă date atent selectate, în urma prelucrării statistice, teoretic este posibil de a obţine erori mai mici decât în primul caz, chiar pentru un volum de date de intrare inferior. Pentru soluţionarea unei astfel de probleme putem acţiona în sensul utilizării unui model cât mai potrivit, existând dealtfel tehnici clare care indică dacă modelul este obiectiv (n.a. studiul coeficientului de corelaţie – procedeu cunoscut), în sensul selectării unor date reprezentative, dar şi tehnici de eliminare a valorilor „outlier”. În acelaşi timp, numărul datelor analizate va fi cât mai mare posibil, acesta fiind de fapt şi unul din cei mai costisitori factori, dimensiunea eşantionului fiind stabilită de cele mai multe ori şi în funcţie de considerente economice specifice proiectului. Pentru eliminarea valorilor aberante propunem următoarele teste. Testul IRWIN sau testul λ, constă în ordonarea crescătoare a datelor urmând a studia necesitatea extremelor care ar putea fi aberante. Se calculează valoarea:

x x a a 1 =
x
x
a
a
1
=

sau

=

x x a a + 1
x
x
a
a + 1

dacă x a este valoarea maximă sau respectiv minimă, iar

=

n ( 2 x x ) i i = 1 n
n
(
2
x
x
)
i
i = 1
n

este abaterea medie pătratică a seriei de date statistice. Valoarea λ astfel obţinută se compară cu o valoare critică exprimată în tabelele speciale. Criteriul de

eliminare este

, în caz contrar nefiind suficiente motive de eliminare a

acelei date. Testul GRUBBS constă în a calcula valoarea:

critic

u =

x x a
x
x
a

dacă x a este valoarea este valoarea presupusă a fi aberantă, iar

n

x

i

x =

i = 1

n

este valoarea medie a seriei de date statistice. Valoarea u astfel obţinută se compară cu o valoare critică exprimată în tabelele speciale. Criteriul de eliminare

este

date.[1]

, în caz contrar nefiind suficiente motive de eliminare a acelei

u u

critic

Testul ROMANOWSKI constă în a calcula valoarea:

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

255

t =

x x a n n 1
x
x
a
n
n
1

unde x a este valoarea este valoarea presupusă a fi aberantă, iar

n

x

i

x =

n

1

i

=

1

, i

π

a

=

x

1

+

x

2

+

+

x

a

1

+

x

a

+

+

x

n

,

n

1

mai exact este valoarea medie a seriei de date statistice din care s-a făcut excepţie de valoarea studiată. Valoarea t astfel obţinută se compară cu o valoare critică

exprimată în tabelele speciale. Criteriul de eliminare este

, în caz contrar

nefiind suficiente motive de eliminare a acelei date. Ca observaţie, rezultatele cele mai elocvente ale testului se obţin pentru n < 100.

t t

critic

ELIMINAREA VALORILOR ABERANTE AFLATE ÎNTR-O SERIE DE DATE STATISTICE

Prezentăm în continuare un exemplu ipotetic de eliminare a valorilor aberante şi monitorizare în paralel a erorii, pentru date din practica imobiliară. Concret se are în vedere relaţia între preţul pe piaţă a unui imobil cu destinaţie agricolă (V) şi doi factori care dau valoare acestuia (S - suprafaţa, N - număr încăperi), iar modelul matematic este liniar (tabelul 1).[3]

Tabel 1

Datele statistice de intrare

Nr.crt.

Factor valoric 1 (S)

Factor valoric 2 (N)

Preţ(V)

1

11

1

15000

2

11,2

1

15100

3

11,25

1

8000

4

12,6

1

16000

5

13

1

17000

6

13,2

1

17100

7

13,3

1

17300

8

8,1

2

20000

9

8,15

2

20300

10

8,2

2

20400

11

8,4

2

20900

12

8,9

2

21000

13

11,4

2

26000

14

11,6

2

27200

15

11,8

2

27800

16

13,9

2

32000

17

14

2

32000

18

9,6

3

33000

19

9,8

3

34000

20

14,7

2

34500

21

10

3

34600

22

10,2

3

34700

23

11,85

3

28000

24

12

3

40000

25

12,1

3

40100

256

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

26

12,2

3

40500

27

12,4

3

41000

28

15

3

49000

29

15,8

3

51000

30

16

3

52000

Utilizând SPSS se obţine o relaţie liniară de forma:

V =

2373,757 S + 12193,941 N 25394,6

cu un coeficient de corelaţie

, Să urmărim modul de dispunere al erorilor (tabelul 2).

r

2

=

0 947 .

Dispunerea erorilor

Tabel 2

Nr.

S

N

Pret

Pret

V-V*

V

V *

Eroare (%)

Eroarea

crt

real

teoretic

 
V V *
V
V *
 

raportată

.

V

V*

100

 

la

V

suprafaţă

 

V

V *

S

 

N

1

11

1

1500

12910,6

 

2089,332

13,92888

 

0

7

2089,33

189,9391

2

11,2

1

1510

13385,4

 

1714,581

11,35484

 

0

2

1714,58

153,0875

3

11,2

1

8000

13504,1

 

5504,107

68,80134

 

5

1

-5504,11

 

-489,254

4

12,6

1

16000

16708,68

-708,68

708,6792

4,429245

 

-56,2444

5

13

1

17000

17658,18

-658,18

658,182

3,871659

 

-50,6292

6

13,2

1

17100

18132,93

-1032,93

1032,933

6,040546

 

-78,2523

7

13,3

1

17300

18370,31

-1070,31

1070,309

6,186758

 

-80,4744

8

8,1

2

20000

18220,71

1779,29

1779,286

8,896432

109,8327

9

8,15

2

20300

18339,4

1960,6

1960,598

9,65812

120,2822

10

8,2

2