UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA F ACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

STUDIU DE FEZABILITATE

SC CASCADA DE CIOCOLATA SRL

Coordonator: Feher Andreea

STUDENTI: Cunicel Georgiana Mihaiescu Marius ANUL IV, IMAPA Grupa 643 C
Timisoara, 2012

Cuprins Cap.1. Prezentarea intreprinderii 1.1. Elemente de identificare 1.2. Scurt istoric 1.3. Obiectul de activitate 1.4. Situatia patrimoniului si a rezultatelor 1.5. Perspectiva situatiei financiare Cap.2. Estimarea elementelor financiare ale investitiei 2.1. Considerente generale 2.2. Prezentarea afacerii 2.3. Estimarea cererii 2.4. Efortul investitional si sursele de finantare 2.5. Rezultatele exploatarii generate de investitie 2.5.1. Estimarea veniturilor din exploatare 2.5.2. Estimarea cheltuielilor din exploatare 2.5.3. Estimarea rezultatului din exploatare 2.6. Estimarea activitatii financiare aferente investitiei 2.6.1. Estimarea veniturilor financiare 2.6.2. Estimarea cheltuielilor financiare 2.6.3. Estimarea rezultatului financiar 2.7. Estimarea rezultatelor totale aferente investitei 2.8. Estimarea variatiei necesarului de fond de rulment 2.9. Estimarea fluxului de numerar Cap.3. Analiza financiara a investitiei 3.1. Considerente generale 3.2. Analiza investitiei principiul economic 3.2.1. Valoarea actualizata neta (VAN) 3.2.2. Indicele de profitabilitate 3.2.3. Rata interna de rentabilitate (RIR) 3.2.4. Termenul de recuperare actualizat

CAPITOLUL I PREZENTAREA FIRMEI

1.1Elemente de identificare Denumirea firmei: SC.Cascada de ciocolata SRL, Sediul social: B-dul BASARABILOR Curtea de Arges Tel/Fax: 0248728628 Nr.inreg: J3/729/2005 Cod fiscal: RO17470481 Forma juridica: -persoana juridica romana -societate pe actiuni -capital integrat privat Durata de functionare: nelimitata 1.2 Scurt istoric S.C. Cascada de ciocolata SRL a fost infiintata in 2005 profilul initial de activitate fiind comertul cu produse alimentare. Din anul 2010 domeniul de activitate s-a extins firma ncepand si o activitate de fabricare a produselor de productie. Iniial piata de desfacere s-a limitat la arealul oferit de judetul Arges insa cresterea rapida a volumului vanzarilor ca urmare a unei politici de produse comercializate a determinat dezvoltarea si extinderea pietei de desfacere la nivelul ntregii tari distributia fiind facuta cu mijloace auto proprii. 1.3 Obiectul de activitate Const n: Productia si comercializarea de produse alimentare Transportul de marfuri respectiv depozitare-manipulare Activitti de import-export Alte activitati. 1.4 Situatia patrimoniului si a rezultatelor Principalii indicatori la incheierea exercitiului financiar al anului 2010 au fost: - cifra de afaceri in valoare de 1.689.900 Lei - capital propriu 690.900Lei - capital social 288.300 Lei - profit net 154.400 Lei - numar personal 10 persoane

1.5.Perspectiva situatiei financiare Pentru perspectiva urmatoare frma doreste sa dezvolte sfera produselor alimentare. Astfel se va efectua o investitie privind producerea si comercializarea produselor din ciocolata, mai ales fabricarea ciocolatei de casa pentru care cererea este cea mai mare. Necesarul de investitii va fi finantat atat din surse proprii cat si din surse imprumutate.Tehnologiile achizitionate vor fi la nivel de performanta superior cu un consum energetic redus.

CAPITOLUL 2 ESTIMAREA ELEMENTELOR FINANCIARE ALE INVESTITIEI 2.1 Considerente generale Are la baza urmatoarele premise: Afacerea cu caracter de continuitate Capacitatea afacerii de a genera profit in perioada de prognoza Posibilitatea efectuarii studiului presupune: Evolutia normala a activitatii de exploatare Cunoasterea indicatorilor economici la afacerile cu profil similar avand in vedere particularitatile prezentei afaceri. Vom presupune urmatoarele particularitati: Perioada de prognoza este de 3 ani Un an reprezinta perioada de gratie pentru restituirea ratelor de rambursat aferente creditului Lansarea si derularea afacerii in domeniul producerii si desfacerii de ciocolata de casa, si alte produse similare cu ajutorul unui credit bancar de 54900 lei. Nu vor avea loc contractari suplimentare de credite pe termen mediu si lung sau scurt. Fluxurile activitatilor exceptionale se vor neglija. 2.2.Prezentarea afacerii Scopul derularii procesului investitional este de extindere adica lansarea in productia si comercializarea de produse din ciocolata. Investitia va consta in realizarea unei fabrici de ciocolata si alte produse din ciocolata amplasata in Arges. Investitia totala va fi de 152 500 lei repartizata pe sume de finantare astfel: Participarea firmei va fi de 64%adica 97600 lei Participarea bancii va fi de 36% adica 54900 lei Pentru inceput firma se va focaliza pe piata din Arges si eventual in localitatile limitrofe. Motivatiile acestei orientari sunt legate de distanta mica de la fabrica, existenta de mijloace proprii de desfacere, de mijloace proprii de distributie si a unor parteneri locali cu puncte de desfacere. Clientii principali spre care se va orienta intr-o oarecare masura vor fi: - consumatori finali , persoane fizice prin magazine proprii din Arges; -persoane juridice din localitati limitrofe prin magazinele lor proprii. Produsul principal va fi ciocolata de casa acesta fiind comercializat initial datorita cererii mari in viitor existand posibilitatea de extindere catre alte produse din ciocolata in functie de cerere, utilajele putand fi folosite fara adaptare pentru fabricarea acestora. Ne propunem ca pentru anii 2010, 2011, 2012 sa ocupam piata Argesului.

Avantaje:

Tehnologii si utilaje Certificarea calitatii produselor de catre Larex Cert (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului) Certificarea sistemului integrat de management al calitatii si igienei ISO 9001HACCP Retea proprie de distributie Retete proprii de fabricare a produselor din ciocolata. Firma va utiliza urmatoarele tipuri de distributie: - in Arges va vinde direct prin magazinele proprii de desfacere, unul fiind situat chiar in incinta fabricii; - pentru localitatile limitrofe va ditribui magazinelor de desfacere folosind mijloace de transport proprii. Aceasta combinatie va asigura cheltuielile reduse de desfacere, deci mentinerea preturilor la nivele relativ reduse. Pentru inceput firma va folosi o combinatie mai putin costisitoare de promovare si publicitate. Preturile vor fi stabilite in functie de concurenti, de costuri si in functie de o marja de profit acceptabila.Pe perioada urmatoare se vor accepta si marje de profit mai reduse in vederea patrunderii mai usoare. Politica firmei va fi de a lucra prin raporturi avantajoase de pret/calitate, asfel incat ceea ce se pierde la marja comerciala sa fie recuperat prin viteza de rotatie comerciala mai mare. 2.3 Estimarea cererii Pe baza studiilor de piata efectuate rezulta pe parcursul unei perioade de 3 ani de prognoza cererea care ar putea reveni strict intreprinderii ar evolua in conformitate cu tabelul de mai jos: Tabelul 1 Cererea estimata de ciocolata de casa de 100g

Specificatie Cerere

Um bucati

2010 675000

2011 720000

2012 765000

Aceasta cerere este valabila doar pentru un pret unitar de 2,5 lei/buc. Pe baza cererii estimate ce revine intreprinderii (tabelul 1) si a pretului de piata (2,5 lei/buc) se poate previziona nivelul desfacerii pentru perioda de perspectiva.

Tabelul 2 Nivelul estimat al desfacerii Perioada Specificatie Um 2010 Vanzari estimate p.u desfacere Valoarea desfacerii bucati de lei lei 675000 2,5 1687500 2011 720000 2.5 1800000 2012 765000 2.5 1912500

Valoarea desfacerii = vanzari estimate pret unitar 2.4 Efortul investitional si sursele de finantare Efortul investitional initial s-a facut pe seama necesarului de investitii in activitatea de productie, a documentatiei proiectului si a ofertelor tehnice. Investitia va consta in: Amenajarea unui imobil de care dispune societatea sub forma de hala de productie care va costa aproximativ 24600 lei fiind finantata din surse proprii; Un malaxor pentru aluat MC-140, productivitatea 550kg/ora, pret 11500 lei finantat din surse externe. Un cuptor productivitatea 70 kg/ora doat cu sistem de ridicare a umiditatii in interior, pret 17000 lei finantat din surse externe Mixer de crema, capacitate 20 litri, sistem de batere cu curea, incalzire electrica, greutate 90 kg, putere 0,4 kw, pret 10300 lei finantat din surse externe. Rasnita cu 2 cilindrii, greutate 200 kg, putere 1,1 kw, pret 9000 lei finantat din surse externe; Un cernator, productivitatea 450kg/ora, dotat cu 2 seturi de site, pret 1700 lei finantat din surse externe; O masina rotativa de modelare, putere 0,75 kw, greutate bucati 100-2200gr, pret 9300lei finantat din surse externe. Un autoturism pentru distributie care va costa 69100 lei finantat din surse proprii. Investitia totala (152500lei) va fi reparizata pe surse de finantare astfel: Participarea firmei cu resurse proprii in procent de 64% (97600lei) pentru: - amenajarea imobilului ca hala de productie - achizitionarea autotrismului pentru distributie Participarea bancii finantatoare cu un procent de 36% (54900 lei) din totalul investitiilor , folosita in exclusivitate pentru achizitionarea de utilaje productive: 1. malaxor 2. cuptor elecric 3. mixer de crema

4. rasnita 5. cernator 6. masina rotativa de modelare. Costul surselor de finantare difera in functie de provenienta resurselor. A. Costul resurselor proprii (Kcp) Deoarce in aceasata etapa nu putem sti cu exactitate rzultatele firmei obtinute in viitor si nivelul dividendelor ce se va distribui, costul resurselor proprii va fi dat de nivelul rentabilitatii financiare(a rentabilitatii capitalului propriu) din ultimul an inainte de investitie. Rata rentabilitatii financiare(capitalul propriu) se calculeaza raportand rezultatul net la total capital propriu si inmultind cu 100 pentru estimarea procentuala. Rezultatul net RRF = 100 CP Unde: RRF rata rentabilitatii financiare CP capitalul propriu 154400 kcp = RRF = 100 = 22% 690900

` Valoarea absoluta a costului se obtine prin inmultirea costului sursei de finantare exprimat procentual (relativ) cu valoarea surselor investite. Kcp = kcp 97700 i = 152600 i firma 64% (97700) i credit 36% (54900)

Kcp = 22% 97700 = 21494 B. Costul resurselor imprumutate Intreprinderea va apela la un imprumut bancar pe termen lung care are urmatoarele caracteristici: - perioada de acordare a creditului 3 ani - modalitatea de rambursare semestriala in rate egale - rata anula a dobanzii 12% - periada de gratie pentru rambursarea ratelor de credit 1 an.

Tabelul 3 Graficul de rambursare

Peripgg A Perioada si data credit 2.01.2009 30.06.2009 31.12.2009 Total 2010 31.06.2010 31.12.2010 Total 2011 31.06.2011 31.12.2011 Total 2012 24980 13725 0 0 54900 41175 0 0 0 54900 54900 54900 0 0 0 3294 3294 6588 3294 2470 5764 1499 823 2322 0 0 0 0 13725 13725 27450 13725 13725 27450 0 3294 3294 6588 17019 16195 33214 15224 14548 29772 13725 0 41175 24980 54900 54900 54900 Sold initial Acordare credit Dobanda Rata credit Suma de plata Sold final

D rc r = 100 == D = C 100 rct Ds = 100 360 12 54900 180 Ds = 100 360

C = 54900 lei r = 12% t = 180 zile

Suma de plata = Rata credit + Dobanda Sold final aferent unui semestru = sold initial rata credit Credit 54900 Rata credit = = = 13725 lei 4 semestre 4

12 54900 180 Ds = = 3294 lei 100 360 12 41175 180 Ds = = 2470 lei 100 360 12 24980 180 Ds = = 1499 lei 100 360

2.5. Rezultatele exploatarii generate de investitie 2.5.1 Estimarea veniturilor din exploatare Pentru estimarea veniturilor ne bazam pe urmatoarele considerente: - veniturile principale vor fi date de veniturile realizate din vanzarea produselor din ciocolata, bazandu-ne pe sortimentul ciocolata de casa de 100 grame (venituri ale activitatii de exploatare). - nu se estimeaza vanzari de marfuri avand caracter comercial - se va tine cont de dimensiunea vanzarilor pentru a se evita pe cat posibil productia stocata deoarece produsul nu poate fi stocat mai mult de o zi, pierzand substantial din caracteristici. - alte venituri se vor neglija din motive de prudenta. Pentru estimarea veniturilor se au in vedere urmatoarele aspecte: productia fizica estimata a se realiza pretul de vanzare al ciocolatei valoarea productiei vandute (A x B) Astfel putem sa afirmam ca exista urmatoarele restrictii: - pretul maxim pe care il poate permite intreprinderea este de 2.5 lei/ciocolata de casa 100g, nivel care este competitiv pe piata la aceleasi conditii de calitate oferite de concurenti - acest nivel al pretului trebuie sa asigure acoperirea costurilor si obtinerea unui profit de cel putin 10%, caracteristic acestui tip de afacere. - gradul de utilizare a capacitatii de productie trebuie sa depaseasca 75%, grad acceptat pentru firme aflate in lansare.

Tabelul 4 Determinarea capacitatii de productie Specificatie Numar ture pe schimb Numar tavi pe tura Numar ciocolate pe tava Numar schimburi pe zi Numar ciocolate pe zi Numar saptamani lucru Numar zile lucru pe saptamana Numar total zile lucru Capacitate totala Capacitate medie lunara Valori 12 20 14 1 3360 50 5 250 840000 70000 Relatie de calcul r1 r2 r3 r4 r5 = r1r2r3r4 r6 r7 r8 = r6r7 r9 = r5r8 r10 = r9/12

Capacitatea de prelucrare a mixerului electric este de 15 ture pe schimb de 8 ore adica o prajire la jumate de ora.pe tura se pot folosi 20 de tavi fiecare avand o capacitate de 14 ciocolate pe tava.Se va lucra pe un singur schimb pe zi de 8 ore; astfel capacitatea de productie de ciocolata pe o zi este de 3360.Dimensionarea fondului de timp disponibil s-a facut tinand cont de numarul de saptamani estimate a se lucra (din motive de prudenta) cu 2 saptamani mai putin decat fondul calendaristic), cu 5 zile lucratoare pe saptamana, rezultand un numar total de zile de lucru de 250 zile. In aceste conditii capacitatea de productie anuala totala este de 840000ciocolate adica aproximativ 70000bucati pe luna.

Tabelul 5 Estimarea volumului fizic si valoric al desfacerii

Specificatie

Unitate de masura Vanzari estimate bucati Capacitate de productie Bucati Grad de utilizare a capacitatii Procent de productie Pret unitar al desfacerii lei Valoarea desfacerii lei

2010 675000 840000 80,35 2,5 1687500

2011 720000 840000 85,71 2,5 1800000

2012 765000 840000 91,07 2,5 1912500

1 = tabelul 2 2 = tabelul 4 3 = 1/2 4 = tabelul 2 5 = tabelul2 = 1 x 4 Tabelul 6 Evolutia estimata a veniturilor din exploatare Specificatie Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Cifra de afaceri Venituri din productia stocata Venituri din productia imobilizata Productia exercitiului Venituri din subventii din exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizioane Total venituri din exploatare 2010 0 1687500 1687500 5000 0 1692500 0 0 0 1692500 2011 0 1800000 1800000 5000 0 18005000 0 0 0 18005000 2012 0 1912500 1912500 5100 0 1917600 0 0 0 1917600

CA= venituri din vanzarea marfurilor + productia vanduta Venituri din productia stocata = estimare (pentru aproximativ 2000 buc) 2000 x 2,5 lei. Venituri din productia imobilizata = nu se estimeaza vanzari de active imobilizate. Productia exercitiului = cifra de afaceri + venituri din productia stocata + venituri din productia imobilizata. Venituri din provizioane = nu se constituie provizioane la nivelul firmei

Total venituri exploatare = productia exercitiului + venituri din subventii de exploatare + alte venituri din exploatare + venituri din provizioane. 2.5.2 Estimarea cheltuielilor din exploatare Pentru estimarea cheltuielilor s-au avut in vedere urmatoarele considerente: impartirea cheltuielilor in functie de natura lor (cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu amortizarea). Volumul de activitati estimat a se realiza. Pentru comparabilitate cu modul de clasificare al veniturilor am procedat la incasarea cheltuielilor pe activitati conform formularului contului de rezultate. 1. Estimarea cheltuielilor materiale Tabelul 7 Cheltuielile materiale directe pe primul an de prognoza Specificatie Cacao Zahar Grasimi vegetale Lapte Alte cheltuieli Total Consum specific 0,300 kg 0,003kg 0,013 kg 0,200 l Pret unitar 2,0 4,2 3,0 2,5 Valoarea pe ciocolata (lei) 0,600 0,0126 0,039 0,50 0,01 1,1616 o Valoare anuala 405000 8505 26325 337500 6750 784080

Valoarea anuala a cheltuielilor directe se obtine inmultind valoarea acestor cheltuieli pe o ciocolata cu vanzarile( tabelul 5). Ex: pentru cacao : valoarea anuala este 0,600 x 675000 = 405000 Nota : Alte cheltuieli se refera la energia electrica si materiale consumabile aferente produsului in conformitate cu documentatia tehnica a utilajelor. Pentru estimarea cheltuielilor materiale indirecte ( acele cheltuieli care nu variaza direct proportional cu volumul productiei sau vanzarilor) s-a tinut cont de bugetul maxim admis pe o luna. Tabelul 8 Cheltuieli materiale indirecte Specificatie Pe luna Combustibil Alte utilitati Alte cheltuieli Total 8000 1000 800 9800 96000 12000 9600 117600 Valori Pe an

Tabelul 9 Total cheltuieli materiale pe primul an Specificatie Cheltuieli materiale directe Cheltuieli materiale indirecte Total Valoare anuala 784080 117600 901680

Metodologia de calcul In estimarea cheltuielilor totale pentru intreaga perioada de prognoza (2010-2012) s-au avut in vedere urmatoarele ipoteze: - modificarea cheltuielilor direct proportional cu modificarea productiei - cheltuielile materiale indirecte se mentin in limite relativ constante.

Tabelul 10 Evolutia estimata a cheltuielilor materiale totale Specificatie Total cheltuieli materiale (lei) 2010 901680 2011 953952 2012 1006224

2010 : 1,1616 (tabel 7) x 675000 (tabel 5) + 117600 = 901680 2011 :1,1616 (tabel 7 ) x 720000 ( tabel 5) + 117600 = 953952 2012 : 1,1616 (tabel 7 ) x 765000 ( tabel 5) + 117600 = 1006224 2.Estimarea cheltuielilor cu personalul Pentru estimarea cheltuielilor cu personalul am avut in vedere: - numarul de personal necesar in conformitate cu cerintele procesului tehnologic; - structura personalului pe categorii de salarizare; - salariile brute lunare;

Tabelul 11 Estimarea cheltuielilor cu personalul pe primul an Specificatie Numar persoane Salariu brut pe o persoana pe o luna (lei) 2500 1500 1700 2500 1250 1700 5450 Valori (lei) Pe luna Administrator Patisier Agent comercial Total 1 7 2 10 Pe an 30000 105000 40800 175800

Tabelul 12 Evolutia estimata a cheltuielilor cu personalul (2010 2012) Specificatie Total cheltuieli cu personalul 2010 175800 2011 184590 2012 193819

Nota : S-a luat in considerare o crestere a cheltuielilor salariale cu 5% pe an. Ex: 2011 : 175800 + 5% = 184590 2012 : 184590 + 5% = 193819

3.Estimarea cheltuieilor cu amortizarea Pentru estimarea cheltuielilor cu amortizarea s-a avut in vedere mijloacele fixe aflate in dotare ( conditia ca valoarea de intrare sa fie mai mare decat valoarea minima prevazuta de lege 15000). Valoarea anuala a chltuielilor cu amortizarea se determina pe baza urmatoarelor elemente: Valoarea de intrare a mijloacelor fixe Durata normala de utilizare (stabilit prin hotarari de guver in prezent HC 2139/2004) Regimul de amortizare (liniara, degresiva si accelerata)

Tabelul 13 Estimarea cheltuielilor anuale cu amortizarea Specificatie Cladire Malaxor Cuptor electric Mixer Autoturism Total Valoarea de intrare (lei) 24600 11500 17000 10300 69100 DNV (ani) 20 5 5 5 5 Cota de amortizare (%) 5 20 20 20 20 Valoare amortizare anuala 1230 2300 3400 2060 13820 22810

100 Ca cota de amortizare = DNV A amortizarea = Vi x Ca DNV durata normala de utilizare Vi valoarea de intrare. Tabelul 14 Evolutia estimata a cheltuielilor cu amortizarea Specificare Cheltuieli cu amortizarea 2010 22810 2011 22810 2012 22810

Tabelul 15 Evolutia estimata a cheltuielilor totale de exploatare

Specificatie 2010 2011 2012 Cheltuieli privind marfurile 0 0 0 Total cheltuieli materiale (tab 10) 901680 953952 1006224 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate 1200 1200 1200 de terti Impozite taxe si varsaminte asimilate 10400 10400 10400 Total cheltuieli cu personalu (tab 12) 175800 184590 193819 Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0 Cheltuieli cu amortizari si aprovizonare( tab 22810 22810 22810 14) Total cheltuieli de exploatare 1111890 1172952 1006224 Nota: Cheltuielile care nu pot fi legate de productie au fost luate la valoarea medie a ultimilor 2 ani din contul de profit si pierdere.

2.5.3. Estimarea rezultatului din exploatare Se face pe baza veniturilor si cheltuielilor din exploatare estimate in etapele anterioare. Tabelul 16 Evolutia estimata a rezultatului din exploatare Specificatie Total venituri din exploatare Total cheltuieli (tab15) Rezultatul din exploatare Rezultat = V C 2010 1692500 1111890 580610 2011 1800500 1172952 627548 2012 1917600 1006224 911376

2.6 Estimarea activitatii financiare aferente investitiei 2.6.1 Estimarea veniturilor financiare In estimarea veniturilor financiare se vor lua in calcul numai veniturile din dobanzile aferente contului curent. Tabelul 17 Evolutia estimata a veniturilor din dobanzi Specificatie Venituri din dobanzi 2010 395 2011 400 2012 425

Nota : Estimarile s-au facut pe baza situaiti din ultimii 2 ani inainte de implementarea proiectului.

2.6.2. Estimarea cheltuielilor financiare Se vor lua in calcul cheltuielile cu dobanzile aferente creditului contractat. Tabelul 18 Evolutia estimata a cheltuielilor cu dobanzile (cheltuieli financiare) Specificatie Cheltuieli privind dobanzile (tab 3 ) 2010 6588 2011 5764 201 2322

2.6.3. Estimarea rezultatului activitatii financiare Rezultatul activitatii financiare este dat de diferenta dintre veniturile si cheltuielile financiare.

Tabelul 19 Evolutia estimata a rezultatului activitatii financiare Specificatie Total venituri financiare Total cheltuieli financiare Rezultatul activitatii financiare 2010 395 6588 -6193 2011 400 5764 -5364 2012 425 2322 -1897

2.7.Estimarea rezultatelor totale aferente investitiei Rezultatul brut = Rexploatare + Rfinanciar + Rexceptional In cazul nostru Rexceptional = 0 Rbrut = Rexploatare + Rfinanciar I impozitul pe profit = Rbrut x Ci % Unde: Ci cota de impozitare. Rezultatul net = rezultatul brut I Tabelul 20 Evolutia estimata a rezultatelor totale aferente investitiei Specificatie 1.Total venituri din exploatare 2.Total cheltuieli din exploatare 3.Rezultatul din exploatare 4.Total venituri financiare 5.Total cheltuieli financiare 6.Rezultatul financiar 7.Total venituri exceptionale 8.Total cheltuieli exceptionale 9.Rezultatul exceptional 10.Rezultatul brut (3 + 6 + 9 ) 11.Impozitul pe profit 12.Rezultatul net (10 11 ) 2010 1692500 1111890 580610 395 6588 -6193 0 0 0 574417 91906 482511 2011 1800500 1172952 627548 400 5764 -5364 0 0 0 622184 99549 522635 2012 1917600 1006224 911376 425 2322 -1897 0 0 0 909479 145516 763963

2.8. Estimarea variatiei necesarului de fond de rulment 1.Nivelul stocurilor totale a) Stocuri de materii prime S-au estimat in functie de necesarul de materii prime si materiale, luand in considerare o perioada ;,t,, de 7 zile intre doua aprovizionari succesive. Chelt mat Chelt mat Smat= t = 7 (tabelul 10) T 365 b) Stocuri de produse finite S-au estimat la valoarea medie a productiei pentru o zi, peste aceasta perioada produsele pierzandu-si calitatea. Productia vanduta productia vanduta Spf = t = T 365 c) Stocuri de productie neterminata = 0 d ) Stocuri de marfuri = 0 Stocuri totale ( St) = Smat + Spf 2. Nivelul creantelor din exploatare S-a considerat a fi format in exclusivitate din creantele fata de clienti.S-a luat in considerare o durata de credit comercial client de 7 zile. Cifra de afaceri CA Creante = t = 7 T 365 3. Nivelul datoriilor din exploatare Se refera la datoriile fata de furnizori.Durata creditului comercial furnizori este de 15 zile. Ch materiale Ch materiale Datorii din exploatare = t = 15 T 365 4. Estimarea nivelului necesarului de fond de rulment (NFR) NFR = (Stocuri + Creante) Datorii din exploatare = (St + Cr) (tabelul 6 )

5. Estimarea variatiei necesarului de fond de rulment Variatia NFR reprezinta diferenta dintre nevoia de fond de rulment din perioada prezenta si nevoia de fond de rulment din perioada anterioara. NFR = NFRt NFRt-1. Tabelul 21 Estimarea variatiei necesarului de fond de rulment Indicatori Stocuri totale din care: -Materii prime -produse finite Creante din exploatare Datorii din exploatare Necesarul de fond (NFR) Variatia NFR (NFR) 2010 21915 17292 4623 32363 37055 17223 17223 2011 23225 18294 4931 34520 39203 18542 1319 2012 24536 19297 5239 36678 41351 19863 1321

CAPITOLUL 3 ANALIZA FINANCIARA A INVESTITIEI 3.1. Considerente generale Fundamentarea ansamblului de decizii specifice activitatilor investitionale se sprijina pe un sistem de indicatori de eficienta.Fiecare indicator cuantifica o corelatie specifica intre anumiti parametrii de efort si efect caracterizand, deci,un aspect partial al eficientei proiectului. Sistemul de indicatori trebuie sa fie cat mai complet, adaptat/adaptabil la particularitatile fiecarui domeniu de activitate, respectiv localizare geografica, tehnologie, piata etc.Este recomandabil sa se aiba in vedere si criterii de alta natura : sociala, ecologica, tehnica, etc. Pentru o corecta evaluare a eficientei economice a unui proiect , este nevoie, in primul rand, de identificarea completa si corecta a tuturor parametrilor de efort si de efect, apoi, in functie de conditiile concrete, se construiesc acele corelatii care au relevanta pentru factorii decizionali. Exista doua modalitati principale de abordare a analizei eficientei investitiilor: principiul economic, care se bazeaza pe capacitatea investitiei de a crea valoare si de a fi rentabila, pe baza rezultatelor sau fluxurilor financiare pe care le genereaza; principiul financiar, care se bazeaza pe aceleasi considerente, insa ia in considerare toate aspectele legate de investitie, inclusiv cele de finantare. Indiferent de modalitatea de abordare, exisat patru concepte fundamentale car ghideaza analiza unei investitii: capacitatea acesteia de a crea valoare pentru intreprindere si pentru actionari; rentabilitatea acesteia, definita prin capacitatea de a genera rezultate in urma efortului; termenul de recuperare a investitiilor, care se doreste a fi cat mai mic; riscul, care de asemenea trebuie sa fie cat mai mic. 3.2 Analiza investitiei principiul economic Indicatorii de eficienta, care constituie criteriile financiare de evaluare a investitiilor dupa principiul economic sunt: 1. Valoarea actualizata neta; 2. Indicele de profitabilitate; 3. Rata interna de rentabilitate; 4. Termenul de recuperare actualizat. 3.2.1 Valoarea actualizata neta (VAN) Exprima surplusul de valoare rezultat de pe urma exploatarii investitiei.Reprezinta diferenta dintre costul investitiei si valoarea actualizata prezenta a veniturilor generate de implementarea proiectului de investitii. 1 1 1 VAN = - F0 + F1 + F2 + .......+ Fn (1 + r) (1 + r ) (1 + r )

3.2.2 Indicele de profitabilitate Desi valoarea actualizata neta este considerata ca fiind cel mai relevant indicator de selectie a proiectelor de investitii, exprimand castigul monetar efectiv de care va beneficia intreprinderea prin adoptarea proiectului de investitie supus analizei, acest criteriu nu tine cont de efortul investitional depus de intreprindere pentru realizarea proiectului. In acest sens, indicele de profitabilitate exprima castigul net obtinut pentru o unitate monetara investita, fiind calculat ca raport intre suma cash flow-urilor disponobile actualizate si suma investita: VAN + Investitia Ip = Investitia Daca Ip 1 ca investitia se accepta. Daca Ip 1 ca investitia se respinge. Proiectul va merita a fi adoptat daca genereaza un indice de profitabilitate mai mare decat 1. Cu cat marimea Ip este mai mare in raport cu unitatea, cu atat investitia este mai eficienta. Ca avantaj fata de criteriul VAN, aplicarea indicelui de profitabilitate permite analiza comparativa a proiectelor pentru care efortul investitional este diferit. In situatia in care cheltuiala initiala cu investitia este aceeasi pentru proiectele analizate, aplicarea acestor doua criterii va conduce la aceasi concluzie. In caz contrar, se poate intampla ca aplicarea in decizia de investitii a criteriului VAN sa duca la selectarea altui proiect decat prin aplicarea criteriului Ip. Astfel, se recomanda utilizarea ambelor criterii, mai ales in conditii restrictive privind bugetul disponibil. 1090028,839 +152.500 Ip = = 8,14 ca investitia se accepta 152.500 3.2.3 Rata interna de rentabilitate (RIR) Este acea rata unde VAN = 0 Daca RIR r === proiectul poate fi acceptat Daca RIR r === proiectul trebuie respins. Pentru determinarea lui RIR ne folosim de functia financiara IRR (Internal Rate of Return ) din Excel.

Tabelul 22 Fluxul de numerar pentru calculul VAN Indicatori 1.Investitia initiala 2.Cheltuieli de exploatare platibile (minus amortizarea) tab 15 3.Impozit pe profit (tab 20) 4.Variatia NFR (tab 21) 5.Iesiri de numerar (1 + 2 +3 +4 ) 6.Venituri din exploatare incasabile (tab 2) 7.Venituri financiare incasabile (tab17) 8.Intrari de numerar (6+7) 9.Flux de numerar pentru analiza investitiei (8 5 ) T0 152 500 T1 1089080 91906 17223 1198209 1687500 395 1687895 489686 T2 1150142 99549 1319 1251010 1800000 400 1800400 549390 T3 983414 145516 1321 1130251 1912500 425 1912925 782674

152.500

-152.500

1 1 1 VAN =-152500+ 489686 + 549390 + 782674 = (1+ 0,20) (1 + 0,20) (1 + 0,20) = -152500+ 408071,666 + 381520,8333 + 452936,34= 1090028,839 Deoarece valoarea actualizata neta este mai mare decat 0 ca proiectul (investitia) poate fi acceptat(a) In cazul nostru avem: Observatie! Deoarece RIR in valoare de 331,99 % este mai mare decat rata costului capitalului folosit (r = 20% ) rezulta ca proiectul poate fi acceptat si din acest punct de vedere. 3.2.4 Termenul de recuperare actualizat (Tr) Investitie I Tr = = Flux mediu de numerar FN I F1 + F2 + F3 489686 + 549390+ 782674 1821750 = = = = FN 3 3 3 = 607250 152500 Tr = = 0,25 607250

Concluzie: Pentru investitia analizata termenul de recuperare este de0,25 ani, ceea ce inseamna ca din acest punct de vedere investitia poate fi acceptata.