Sunteți pe pagina 1din 4

2 macroglobulina - este o proteina cu GM crescuta (725 Da) care se sintetizeaza in ficat in macrofage si in celulele endoteliale - este un inhibitor cu spectru

u foarte larg: inhibitor al plasminei, trombinei si a altor proteaze serice - are un mecanism particular de inactivare a proteazelor: dupa ce pierde prin proteoliza limitata un polipeptid de 80 Da, 2 macroglobulina se activeaza si se infasoara in jurul proteazei care in etapa urmatoare este preluata de macrofage si eliberata in circulatie - dupa unirea 2 macroglobulinei, t se reduce la 10 minute comparativ cu cele 135 h pe care le are 2 macroglobulina - nu trece prin endoteliul capilar datorita GM dar trece prin endoteliile capilare inflamate astfel ca prezenta ei in lichidul pleural sau ascitic ne dovedeste ca la nivelul membranei respective exista un pancreas infectios care a permis trecerea 2 macroglobulinei in lichidul exudat - recent s-a identificat un component particular al reactiei de faza acuta denumit procalcitonina care are proprietati de a creste de mii de ori inca de la debutul unei infectii intr-o boala de faza acuta; este un precursor al calcitoninei produs de celulele C ale tiroidei si spre deosebire de calcitonina care are un singur lant polipeptidic, procalcitonina este formata din 3 lanturi polipeptidice - procalcitonina nu creste in infectii virale, colagenoze; creste mai intens decat citokinele proinflamatorii transferina (siderofilina) -este o GP sintetizata la nivelul ficatului care preia Fe de la mucoasa intestinala sub forma trivalenta si il transporta pana la celulele de depozit care au receptori pentru complexul transferina-fier; la acest nivel transferina se desparte de Fe, se intoarce in circulatie si participa la un nou transport - tot transferina transporta Fe de depozit din hemosiderina sau feritina la organele hematopoietice - fiecare molecula de feritina este formata dintr-un lant polipeptidic si 2 lanturi de hidrati de carbon (care au situsuri pentru legarea atomilor de Fe) - din cantitatea totala de transferina doar 1/3 este saturata cu Fe transportand totusi 99% din cantitatea totala de Fe seric - transferina are importanta deoarece este in competitie pentru Fe cu microorganisme si cu celule tumorale Atransferinemia - boala congenitala de deficitul de sinteza a siderofilinei - se manifesta cu anemie hipocroma microcitara avand transferina=0 sau nesemnificativa - acesti bolnavi transfuzii permanente - transferina purificata -Ac-antitransferina apar in anumite boli; anuleaza capacitatea de transport desi cantitativ transferina normal/crescut ceruloplasmina - este o proteina sintetizata la nivelul ficatului care intervine in transportul Cu - in exces de Cu boala Wilson cu depozitarea Cu in diferite organe - in deficit de Cu anemie microcitara feripriva(are si deficit de Cu) fibronectina (proteina de adeziune) - este tot o GP si care are in structura sa un tripeptid format din: arginina, glicina, asparagina cu ajutorul caruia se leaga de receptori specifici asigurand adeziunea celulara si participand la modularea si la refacerea tesutului conjunctiv - se gaseste sub 2 forme: solubila in plasma (pFn) si o forma insolubila (in matricea tesutului conjunctiv cFn) - cFn nu se transforma in forma solubila in schimb cea plasmatica se poate transforma in cea insolubila sub influenta heparinei si a heparansulfatului (MPZ-> GP)

- sub actiunea factorului III, fibrina se leaga de fibronectina si determina organizare fibroasa a depozitelor de fibrina - scade in boli hepatice, in traumatisme majore, in stari septice si CID - creste in sd. nefrotic si obezitate androida vitronectina - este tot o GP (proteina de adeziune) - contine tripeptidul in structura sa si face complexe cu PAI-1 pe care-l inhiba 2 microglobulina - 1 lant polipeptidic - secretata la suprafata tuturor celulelor nucleate reprezentand lantul usor al HCP cls. I - creste in nefropatia diabetica iar la cei care fac hemodializa se depune in tesuturi => amiloid 1 glicoproteina acida - este vechiul orosmucoid, reactant de faza acuta, GP - se leaga nespecific prin componenta glucidica la suprafata unor bacterii, virusuri, protozoare - se leaga de unele medicamente - moduleaza raspunsul imun - creste in declansarea si evolutia proceselor inflamatorii revenind la normal dupa 2-3 saptamani de la vindecare - scade in malnutritie, CH, sd. nefrotic PCR - marker pentru inflamatia acuta si cronica si mai ales pentru infectia acuta si cronica - alaturi de Fbn permit urmarirea evolutiei unui proces infectios - este formata din 5 unitati identice legate prin legaturi necovalente - se sintetizeaza in ficat sub influenta IL 1, IL 6 - normal < 0,5 mg% - creste in infectii si inflamatii pana la de 3.000 x - are proprietatea de a se lega cu afinitate de polizaharidul C al streptococului de unde si denumirea dar se mai leaga si de alte GP care contin N-acetilgalactozamina-6-P - scade in vindecarea procesului infectios - proprietate de a activa complementul pe calea clasica - realizeaza opsonizarea microorganismelor facilitand indepartarea lor de catre celulele fagocitare - are mare afinitate pentru cromatina si ac. nucleici care rezulta prin distrugerea celulara - sinteza ei este indusa de citokine dar odata sintetizata are proprietatea de a limita actiunea citokinelor actionand ca un modulator al proceselor imune - utila in diagnosticul infectios post-operator si in urmarirea recidivelor septicemice la nou-nascut - creste in inflamatiile nespecifice (creste in puseul de PA, rectocolita hemoragica, spondilita anchilozanta) haptoglobina - sintetizata la nivelul ficatului - GP - capabila sa lege Hb din sange - o molecula de haptoglobina leaga 2 molecule de Hb, complexul fiind apoi inlaturat in circulatie de catre macrofage Alti inhibitori ai proteazelor - PAI-1, PAI-2, PAI-3 inhibitori activarii plasminogenului - PAI-2 secretat de placenta are rolul de a incetini procesul de fibrinoliza din ultimul trimestru al sarcinii Inhibitorii componentei C1 a complementului (C1 INH) - limiteaza afectarea sistemului complement si a kalicreinei avand si o slaba activitate de inhibare a sistemului fibrinolitic

- limiteaza activarea factorului XII Inhibitorii proteazelor actioneaza la nivele diferite si au mecanisme diferite pentru prevenirea degradarii proteolitice a tesuturilor, in controlul coagularii, a fibrinolizei precum si controlul asupra sistemului kininoformator si a sistemului complement. In infectii grave, traumatisme si operatii majore, CID, toate aceste procese se declanseaza simultan ducand la hemoragii masive, de multe ori cu sfarsit letal.

Sistemul complementului
- format dintr-un numar de 20 proteine care sunt enzime care circula sub forma de zimogeni - activarea lor se face in cascada prin proteoliza limitata (din fiecare zimogen se indeparteaza un lant polipeptidic care duce la activarea componentei respective; astfel fiecare componenta devine substrat pentru enzima urmatoare) -intervine in: 1. liza celulara 2. procese de chemotaxie 3. opsonizare 4. imunoaderenta 5. fagocitoza 6. anafilaxie - activarea sistemului complement decurge in 3 etape: 1. generarea C3-convertazei care duce la clivarea componentei C3 2. generarea C5-convertazei care duce la clivarea componentei C5 3. asamblarea caii terminale de atac a membranei - generarea C3-convertazei are loc pe 2 cai: clasica si alternativa - activarea caii clasice se face prin actiunea complexelor imune sau a agregatelor de Ig continand Ig G, Ig A, Ig M - aceste Ig + Ca duc la formarea C3-convertazei prin calea clasica - tot C3-convertaza se produce si prin calea alternativa cand activarea se face prin polipeptide din membrana celulara, endotoxinele gram negative, paraziti si Ig A - toti agentii care intervin in activarea pe cale alternativa au o suprafata activatoare la nivelul careia se formeaza si se activeaza convertaza C3 a caii alternative - cele 2 convertaze cliveaza componenta C3 eliberand fragmentul C3a cu rol in chemotaxie si anafilaxie si fragmentul C3b cu rol activ - generarea C5-convertazei rezulta din unirea C3-convertazei rezultata prin cele 2 cai cu fragmentul C3b ducand la convertaza C5; aceasta se cliveaza in 2 fragmente: C5a si C5b, ultimul cu rol in formarea complexului final de actiune notat cu C5b-9 - pana la formarea complexului final se mai ataseaza complexul C6-C7 apoi complexul C8 =>complexul C5b-9; acesta patrunde in membrana celulara, se insera complet in interiorul tunelului care devine permeabil pentru apa si ioni si care duce la moartea celulei - la nivelul laboratorului se face dozarea de componente ale sistemului complement sau dozarea complementului total (complement hemolitic total 50%) - complementul creste in procesele inflamatiile acute si in reactiile de faza acuta, in puseele evolutive a unor boli cronice, in hiperTGL survenite la obezitatea androida

- scade in boli care evolueaza cu complexe imune circulante (CIC) care activeaza sistemul complement: LES, GN imune, vasculite, rejet acut de grefa, endocardita bacteriana, crioglobulinemii - LES este boala unde sistemul complement este activat prin CIC - in LES avem pe langa o crestere a CIC si o scadere a nivelurilor serice a comp. C1, C2, C3, C4 a complementului precum si a componentei finale C5b-9 - prin imunofluorescenta se pun la nivelul tesutului (ex. glomeruli renali) complexe imune + Ig - evidentierea CIC fara evidentierea acestora la nivelul tesuturilor nu are valoare diagnostica - pentru una din bolile enuntate CIC activeaza complementul prin calea clasica - in GN membranoasa proliferativa activarea complementului pe cale alternativa prin intermediul f. nefritic (autoAc din clasa Ig G) - la bolnavii hemodializati, activarea complementului prin mecanisme similare cu cele din LES la fel ca si-n vasculitele sistemice necrozante, crioglobulinemiile mixte, periarterita nodoasa (prin imunofluorescenta: CIC + Ig in peretele vascular) - in ateroscleroza si in zonele de IMA CIC + Ig => participarea CIC in aterogeneza Deficiente genetice - pot interesa fie componentele sistemului sau un deficit de inhibare a sistemului complement - in deficitul genetic de inhibitori avem activarea in exces a caii clasice a complementului precum si activarea sistemului kininoformator - mai poate exista deficit de C3, C4, C5b-9 (genetic) - in deficitul de inhibitori apare edemul angioneurotic localizat la fata si pleoape