Sunteți pe pagina 1din 9

Arhitectura secolului XX

La inceputul secolului, arhitectii au lasat de-o parte stilurile traditionale si s-au straduit sa dea nastere unor tipuri de constructii practice si potrivite exigentelor societatii moderne. Dupa nii 60 acest stil international a lasat loc postmodernismului sprinten si diversificat.
In secolul al XIX-lea, in urma revolutiei industriale si a dezvoltarii oraselor, arhitectii au trebuit sa infrunte noi provocari. In mai multe privinte ei au obtinut rezultate-in planurile bine gandite au luat in seama noile functii ale cladirilor. Totusi, planul de baza si infatisarea cladirilor au ramas clasice. Arhitectii foloseau in continuare bogatia de forme ale stilurilor clasic, gotic si alte stiluri traditionale.

Noi forme la orizont


Revolutionarii arhitecturii atacau, in primul rand, acest tip de istoricism. Li se pareau mai promitatoare formarea constructiilor simple, practice, cu ajutorul tehnologiei noi, dezvoltate. Palatul de Cristal din Hyde Park din Londra arata deja aceasta cale in 1851.

Zgarie nori
Primii zgarie nori au fost construiti in Chicago, unde in urma distrugerilor dezastruoase provocate de incendiul din 1871, a fost necesara construirea urgenta de noi cladiri. Cu cativa ani mai tarziu, inventarea ascensorului electric a facut posibila construirea caselor cu mai multe nivele. Home Insurance Building (1883-1885) al lui William le Baron Jenney este considerat primul zgarie nori. Acesta a fost urmat de multe alte cladiri. In urmatorii 20 de ani, in Chicago s-a dezvoltat o adevarata scoala de arhitecti radicali, dintre care care cel mai talentat a fost Louis Sullivan, ale carui cladiri Carson, Pirie si Magazinul Scott au devenit prototipul multor zgarie nori americani.

Design si fantezie

Desi Sullivan a fost pionierul functionalismuluui liniilor precise, care mai tarziu a devenit predominant in arhitectura moderna, in decorarea constructiilor sale folosea adesea elementele stilului contemporan Art Nouveau. Acest stil decorativ complicat folosea plante si alte forma organice, cat si linii valurite imprastiate: stilul fastuos si putin decadent a fost adus in arhitectura de catre belgianul Victor Horta (1861-1941) si francezul Hector Guimard ( 1867-1942). Fierul forjat se potrivea perfect liniilor curbate ale acestui stil-cele mai concludente exemple nu sunt cladiri, ci intrarile metroului parizian proiectat de Guimard. Alti 2 arhitecti talentati au dezvoltat un stil inrudit cu stilul Art Nouveau. Scotianul Charles Rennie Mackintosh a folosit atat in cazul Scolii de Arta din Glasgow cat si altor cladiri forme alungite si netede-combinand cu succes aspiratiile modernismului cu elementele stilului Art Nouveau.

Spaniolul Antonio Gaudi (1852-1926) a construit in Barcelona mai multe cladiri (biserica Sagrada Familia si Casa

Milea) cu o fantezie

Inaltarea cladirilor
Un arhitect elvetian renumit, Charles Edouard Jeanneret, mai cunoscut sub numele de Le Corbusier (1886-1966), a exprimat cel mai clar acea convingere a miscarii moderne prin care constructiile trebuiau ferite de ornamente si alte elemente traditionale si trebuie

reduse pana la cele mai simple forme geometrice. In anii 20, Le Corbusier a proiectat mai multe cladiri particulare de renume (Villa Savoie din Poissy). In anii 30, Le Corbusier a inceput proiectarea oraselor: solutia lui la reducerea spatiului urban si cresterea populatiei a fost inmultirea nivelelor caselor (high-rise).

Inginerii comunitatii
In conceptia lui Le Corbusier arhitectura urma sa devina puterea principala a unei comunitati democratice mai aerisita decat in trecut. Idei similare despre constructii comunitare au primat si la Bauhaus, scoala infiintata de Walter Gropius in Weimar, Germania. Gropius insusi a proiectat cladirea noua a Bauhaus-ului dupa ce scoala s-a mutat in 1925 la Dessau. Intre timp fostul ucenic al lui Louis Sullivan, stralucitul Frank Lloyd Wright devine personalitatea dominanta a arhitecturii americane pentru multe decenii. Cu toate ca aprecia unele vederi ale modernismului , Wright ironiza ideea cutiilor pe picioroange. Dinter constructiile lui cele mai originale amintim asa numitele case de preerie, in care a eliminat compartimentul cu pereti. Este renumita Casa-cascada care pare ridicata din piatra padurii din Pennsylvania. In 1932 miscarea moderna devenise deja larg cunoscuta, stilul sau original fiind numit STIL INTERNATIONAL.

Noi directii
Evolutia arhitecturii a fost anuntata la sfarsitul anilor 50 de constructii curajoase , sculpturale: capela de la Ronchamp(1955) realizata de Le Corbusier si cladirea Operei din Sydney , realizata de arhitectul danez Jorn Utzon. Totusi, niciun alt curent unitar nu a reusit sa ia locul stilului intrenational, asa ca stilul de dupa 1970 este numit in arhitectuta postmodern.

Arhitectura nostalgica
Nici acest stil nu e pe placul tuturor. In Marea Britanie, printul Charles, care s-a ocupat active de problema mostenirii arhitecturale, chema in cartea sa la reintoarcerea la valorile traditonale. Din anumite puncte de vedere acest lucru nu este fara folos, totusi a provocat un recul nostalgic in dezvoltarea arhitecturii. In contast cu acestea, guvernul francez a sprijinit ideile noi. Piramida de sticla (1989) a arhitectului chinezo-american I.M. Pei, amplasata in curtea interioara istorica a palatului Louvre,a fost un adevarat soc pentru public. In timp ce se inmultesc stilurile, arhitectura secolului XX da nastere la controvese si dezbateri aprinse.

TURNUL EIFFEL
Turnul Eiffel este unic prin singularitatea conceptiei si constructiei lui.Este marturia dorintei innascute a omului de a crea ceva pe masura geniului sau. Turnul a fost construit cu ocazia Expozitiei Universale din 1889.Erau anii revolutiei industriale, ani ai progresului si ai descoperirilor stiintifice. Se incerca de a se adapta fiecare arta cursului nou care prinsese viata , de a face fiecare activitate umana sa corespunda noii sensibilitati pe care timpul reusise sa o modifice cu rapiditate. In arhitectuta, de asemenea, au avut loc transformari radicale: sticla, otelul erau noile materiale de constructie cele mai indicate pentru ca fiecare constructie sa devina mai dinamica si mai moderna. Inginerul inlocuise arhitectul! Si, intr-adevar, inginerul Gustave Eiffel a conturat, nu numai pe hartie, dar si pe cer, aceasta extraordinara linie metalica, care pare ca triumfa asupra tuturor celorlalte monumente stravechi ale orasului. Daca acestea simbolizeaza trecutul, turnul Eiffel nu este altceva decat o anticipare a viitorului si a urmatoarelor cuceriri ale omenirii. Avand o inaltime de 320 m, turnul este o impletire de 15.000 de piese metalice. Este impartit in 3 etaje: prima platforma se gaseste la 57 m, a doua la 115 m, si a treia la 274 m. Sub turnul Eiffel se intinde Campul lui Marte, vechi camp de manevre militare. Apoi, in epoca moderna, a fost locul a numeroase Expozitii Universale.

GAUDI
Numele si opera lui Gaudi intuneca adesea marea miscare a arhitecturii, Modernismul, versiunea catalana a ceea ce celelelte tari cunosc ca Art Nouveau, Modern Style, Jungend-stil. Aceasta miscare s-a legat, in Catalonia, de un sentiment national colectiv, de la burghezia industriala pana la proletariat.Gaudi a devenit cel mai promitator nume datorita fanteziei cu care si-a creat operele. O vizita la Parcul Guell este suficienta. Biserica Sagrada Familia a fost conceputa ca noua catedrala a Barcelonei. Biserica are 18 turnuri, n ordinea nlimii reprezentnd pe cei 12 apostoli, cei 4 evangheliti, Sfnta Fecioar i, cel mai nalt turn, pe Iisus Hristos. Turnul central al lui Isus va avea montat pe el o cruce uria. nlimea total, de 170m, este cu un metru mai mic dect a unui deal de lng Barcelona, deoarece Gaudi nu considera c lucrarea sa ar trebui s fie mai mare dect cea a lui Dumnezeu. Biserica are 3 faade: a Naterii (spre est), a Gloriei (spre sud) si a Patimilor (spre vest).

Notre Dame du Haut, 19511954, Ronchamp Fora bisericii Notre Dame du Haut rezid n multitudinea ei de sensuri. Ea este n acelai timp perfect stabil i la un pas de prbuire solid, nrdcinat Notre Dame du Haut, vedere interioar, 19511954, Ronchamp Acoperiul masiv de la Notre Dame du Haut pare s respire, ndoindu-se sub propria greutate pe msur ce inhaleaz. Gol pe

dinuntru, acoperiul este ntins peste un cadru interior i sprijinit de coloane ascunse n ziduri. O fant pentru lumin separ zidurile i acoperiul. n sol, cu ziduri groase i un acoperi proeminent toate goale la mijloc. Cldirea este defensiv ca un castel, dar atrage spaiul direct n inima ei. Acoperiul unificator se repede n jos, spre pmnt i se nal totodat spre cer. Finisajele nelefuite i detaliile esenializate par s nu aib nimic din estetica produs mecanic a vilei Savoye. Totui, cartezianismul logicii care guvernase casele timpurii ale lui Le Corbusier rmne prezent n modelul planului de la Notre Dame du Haut.

Bruno Taut: zona Potcoavei Britz, plan general, 19251933, Berlin n zona Britz au fost adoptate diverse scheme de proiectare. Cldirea central n form de potcoav era organizat n jurul unei curi interioare. Alte cldiri erau mult distanate una de alta i plasate n iruri paralele pe direcia nord-sud, pentru a maximiza expunerea la lumin

Ministerul educatiei de invatamint si sport

REFERAT
La tema: Arhitectura

sec. xx

Efectuat de: Crutoi Mihai Controlat de: Janga Snejana

Chisinau 2011