CORPORATIILE TRANSNATIONALE SI REGIMUL NAZIST

Regimul Nazist
Nazismul sau naional-socialismul este o ideologie totalitar aplicat n timpul dictaturii naionaliste a lui Adolf Hitler n Germania ntre 1933 i 1945. In 1921 Hitler a devenit liderul Partidului Naional Socialist German al Muncitorilor (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei), iar la 30 ianuarie 1933 cancelarul Reichului german.

 Teoria economic nazist se baza pe interesele locale imediate, dar incerc i s se mperecheze cu concepii ideologice economice recunoscute pe plan internaional. Politica economic intern era focalizat pe trei obiective principale: - eliminarea omajului - eliminarea inflaiei devastatoare - extinderea produciei de bunuri de larg consum pentru a imbunti standardul de via al claselor de mijloc i jos

 n ceea ce privete evoluia economic, partidul a avut mare succes. ntre 1933 i 1936, PNB al Germaniei a crescut cu o rat anual de 9,5%, n timp ce industria luat singur a crescut in medie chiar cu 17,2%.Expansiunea economic a scos Germania din criza economic n care se afla dupa primul razboi, si a redus substanial omajul n mai puin de 4 ani. n acelai timp,consumul public a crescut anual cu 18,7%, iar consumul particular cu 3,6%.

 Mare parte din aceast producie a fost indreptat ctre mainriile de rzboi; de aceea, odat cu inceperea rzboiului a nceput s se simt din nou o presiune economic. Succesul economiei germane a fost unul dintre motivele pentru care societatea a fost de acord cu rzboiul. Din punct de vedere internaional, partidul nazist credea c o conspiraie internaional a marilor bancheri a creat criza economic din 1930. Capul acestei conspiraii era considerat ca fiind un grup de evrei, ceea ce motiva distrugerea acestei etnii n timpul Holocaustului.

 Aceste organizaii ale bancherilor erau binecunoscute in acea vreme i se tia c puteau influena statele naionale prin extinderea sau retragerea creditelor. Aceast influent nu se limita la statele mici, precum statuleele mici care au precedat crearea naiunii germane din anii 1870, ci putea privi marile puteri europene incepnd cu secolul XVI. De altfel multe corporaii transnaionale din perioada secolelor XVI-XIX au fost create special pentru a se angaja n rzboaie n locul guvernelor, i nu invers.

 Partidul Nazist era mpotriva puterii corporaiilor multinaionale fa de statul naiune. Aceast opinie anti-corporatist era comun cu cea a partidelor politice de centru-stnga i chiar cu grupurile politice anarhiste din partea opus in specificul politic.
Era interesant de observat c partidul nazist avea o concepie foarte limitat despre economia internaional. Dup cum spune i numele naional-socialist, partidul dorea s ncorporeze resursele companiilor internaionale n Reich cu fort i nu prin comert.

In timpul celui de-al doilea rzboi mondial, americanii s-au considerat a fi de partea buna, a democraiei si libertii, luptnd mpotriva dictaturii. Doar dup ce in iunie 1944, pe teritoriul Normandiei au capturat primele maini germane si au descoperit c acestea mergeau cu motoare produse de firme americane ca i Ford i General Motors i-au dat seama ca ei alimentaser arsenalul nazist.

 Totui, naintea nceperii celui de-al doilea rzboi mondial, n 1920, multe dintre marile corporaii americane au profitat de largi investiii n Germania: IBM i-a deschis un centru secundar, General Motors a preluat cel mai mare productor de maini Adam Opel AG iar Ford i-a creat un lan de uzine.

 Alte firme americane i-au creat parteneriate strategice. De ex : compania de ulei din New Jersey ( EXXON) cu IG Farben. Pana in anii `30, aproximativ 20 din cele mai mari companii din SUA deineau o legtur cu Germania. Printre acestea se numr General Electric, Gilette, Kodak, Coca-Cola, IBM si ITT plus multe firme de avocatura, companii de investiii si bnci.

COCA-COLA

Directorul de pe acea vreme a Coca-Cola, Max Keith, a permis producerea tuturor ingredientelor necesare preparrii buturilor in afar de 2 componente secrete pe care le aduceau din America. Astfel si-a creat o imagine de companie germana.

FANTA
In 1941 se creaz butura numit FANTA, o butur cu arom de portocale si toate celelalte ingrediente necesare buturii coca. Fanta este supranumita butura nazitilor.

UNION BANK
Union Bank era puternic legata de imperiul magnatului german al otelului, Thyssen. Acesta l va ajuta pe Hitler s ajung la putere. De asemenea, managerul acestei bnci a fost Prescott Bush, bunicul lui George W. Bush si un mare susintor al lui Hitler.

KODAK
n aceasta perioada, compania Kodak a produs pe teritoriul Germaniei modelul Art-FlashDeco.

GILETTE
Aceast companie a produs primele lame de ras.

IBM
Compania IBM deinea in acea perioada superioritatea in domeniul tehnologiei i a reuit performana sa lanseze pe pia maina de scris.

TEXACO

Mult din uleiul necesar pentru depozitare pentru rzboi era furnizat de compania american Texaco.

GENERAL MOTORS

Aceast companie furniza camioane n timp ce Ford exporta camioane parial ansamblate, cauciuc i cupru.

 Pe la nceputul anilor `30 situaia nu mai era tocmai roz n Germania : situaia politic era foarte instabil din cauza grevelor si btilor de strad care au cauzat producia i profiturile s scad. Dar adus la putere, Hitler s-a impus si a creat acele lagre de concentrare pentru cei de stnga, a slbit clasa muncitoare transformnd-o ntr-o mulime asculttoare care fcea tot ce i se spunea.

 Acetia din urm nu aveau voie s se revolte i s-i schimbe locul de munc, munceau mult i aveau salarii mici.

 Un astfel de exemplu este compania Coca-Cola, cu sediul n Essen, care iau redus costurile de la 50% n 1933 la 11% n 1938. Mai apoi, Ford i-a ridicat profitul anual de la 63 000 RM n 1935 la 1287000 RM n 1939 deoarece Hitler le-a dat de munc n a ajuta la renarmarea pentru rzboi.

CONCLUZIE
Un lucru bun sigur s-a ntmplat n acea perioad n Germania: - a avut loc o imens dezvoltare mai ales pentru c Hitler nu permitea repatrierea profiturilor, ceea ce-i obliga pe toi productorii strini sa investeasc n aceast ar.