29.09.2012 Drept procesual civil : Curs II .

Intampinarea : art 115-118 c.p .c. este actul de procedura ce cuprinde raspunsul paratului la cererea de chemare in judecata respective apararile formulate de acesta. Intampinarea cuprinde exceptiile de procedura pe care paratul le ridica. Raspunde la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere si semnat. Intampinarea se depune in atatea copii cati reclamanti sunt impreuna cu inscrisurile care sprijina apararile. In conformitate cu art 118 c.p.c intampinarea esre obligatorie in afara cazurilor in care legea prevede in mod expres altfel. Art 119 c.p.c. in cadrul in care paratul nu este asistat de avocat instanta ii va putea acorda la termen o cerere pentru pregatirea intampinarii si apararii. Cererea reconventionala : art 119-120 c.p.c reprezinta cererea pe care o formuleaza paratul atunci cand acesta are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijlocul de aparare a reclamantului. De exemplu in practica se poate face cerere reconventionala atunci cand se invoca compensarea juridical precum si atunci cand se solicita desfiintarea titlului invocate de reclamant si constituie temeiul cererii sale. Paratul poate sa isi valorifice pretentiile sip e cale separate dar in lipsa cererii reconventionale reclamantul nu va fi obligat la efectuarea unei prestatii . In ceea ce priveste continutul cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditia pentru cererea de chemare in judecata art 113 c.p.c. . Cererea reconventionala are un character incidental astfel incat ea trebuie solutionata indifferent de soarta cererii de chemare in judecata principal ( indifferent daca aceasta a fost anulata s-a renuntat la judecata sa.). Trebuie sa fie depusa odata cu intampinarea sau daca paratul nu este obligat la intampinare cel tarziu la o zi de la infatisare. Atunci cand se incalca acest termen in mod exceptional cererea reconventionala poate fi judecata cu cererea principal daca partile se decalara de accord iar in caz contrar sanctiunea consta in judecarea separate a cererii reconventionale de catre aceiasi instanta. Art 120 c.p.c cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala dar daca numai cererea principal este in stare de judecata, instant poate dispune disjungerea cererii reconventionale care va fi solutionata separat , acest lucru nu este polibil atunci cand cererea reconventionala este intim legata ce s-ar da cererii principale. Masurile asiguratorii : prin acestea se urmareste in cazul actiunilor reale impiedicarea disparitiei sau degradarii. 1. Sechestrul asigurator : art 591-596 obiectul sechestrului consta atat in bunurile mobile cat si cele immobile. Conditii : existent unei creante exigibile; constatarea print- un inscris a acestei creante exigibile; existent unui process care are ca obiect valorificarea unei creante exigibile; plata unei cautiuni atunci cand instanta considera necesar. Exceptii : 1. Art 591 alin 2 c.p.c. sechestrul asigurator poate fi solicitat si de creditor a carui creanta nu este constatata printr-un inscris cu conditia de a achita cu titlu de cautiune jumatate din valoarea reclamanta.

2. Art 591 alin 3 c.pc. poate fi incuviintat chiar daca creanta nu este exigibila in situatia in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile promise precum si atunci cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi sigure sau ascunde averea. Instanta competenta sa solutioneze cererea de sechestru este instanta care solutioneaza cererea principal. Procedura de solutionare a cererii de sechestru se solutioneaza fara citarea partilor de urgent printr-o incheiere executorie prin care se stabileste atat cuantumul cautiunii aca este cazul precum si termenul in care acesta s-a fixat. Incheierea pronuntata poate fi atacata cu recurs de la 5 zile de la comunicare. Recursul trebuie judecat de urgent si cu precadere cu citarea partilor. In cazul in care nu se depune cautiunea in termenul fixat de instant sechestrul se desfasoara de drept iar acest lucru se constata printr-o incheiere irevocabila si data fara citarea partilor. Executarea sechestrului se face de catre executaorul judecatorescpotrivit regulilor din material executarilor silite . In cazul bunurilor mobile executarea va aplica sechestrul numai in masura necesara realizarii creantei. Bunurile immobile se inscriu in cartea funciara astfel incat aceasta va fi opozabil tuturor care vor dobandi un drept asupra imobilului respectiv. In cazul in care sunt inculcate reglulile referitoare la executarea seschestruli asigurator se poate face contestatie. Sechestrul poate fi ridicat in conditiile in care debitorul va asigura garantii suficiente pentru realizarea creantei. Cererea de judecata a sechestrului se judeca in camera de consiliu de urgent cu citarea partilor iar incheierea este supusa recursului in 5 zile de la pronuntare. In cazul in care cererea principal a fost anulata , perimata printr-o hotarare de judecata irevocabila debitorul poate cere ridicarea sechestrului. Cererea se judedca fara citarea partilor producandu-se o incheiere irevocabila. Poprirea asiguratorie : art 579 c.p.c. obiectul il constituie sumele de bani titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care acesta I le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. Regulile din material sechestrului asigurator se aplica si in material popririi asiguratorii. Sechestru judiciar : consta in indisponibilizarea unui bun mobil sau imobil atunci cand exista un process asupra proprietatii sau altui drept real principal, posesiei unui bun mobil sau imobil , folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna daca masura este necesara pentru constranherea bunului sau a dreptului respective. Pe cale de exceptie sechestrul judiciar poate fi dispus si atunci cand nu exista un process in urma situatiilor. 1. Asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa 2. Atunci cand exista motive temeinice in sensul sustragerii, distrugerii sau alterarii; 3. Asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului atunci cand acesta este insolvabil ori exista motive temeinice din care rezulta ca debitorul va fugi ori bunul va fi supus deteriorarii sau pieririi. Procedura de solutionare se judeca de urgent cu citarea partilor , reclamantul putand fi obligat la plata unei cautiuni, incheierea pronuntata poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare in situatia in care cautiunii fixate de instanta nu se achita , se aplica dispozitiile din material sechestrului asigurator. Bunul sechestrat va putea fi incredintat unei parti stabilita in acordul partilor iar in caz contrar de instant numit sechestru judiciar i-a in primire bunul pe baza unui process verbal si va putea lua masuri de conservare , va putea plati si sta in judecata in numele partii dar numai cu autorizatia instantei.

Curs 3

7.03.2012

Sedinta de judecata : Conducerea sedintei de judecata se face de catre presedintele de complet in care conf art 128 ain 1 c.p.c deschide, ridica si suspenda sedinta . Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin intermediul presedintelui care poate incuviinta ca intrebarile sa fie puse direct. Presedintele in conformitate cu art 112 c.p.c politia sedintei in sensul ca ia masuri pentru pastrarea ordinii si bunei cuviinte in instanta putand dispune indepartarea din sala a unor persone . Nimeni nu poate intra in sala de judecata purtand arme. Poate dispune amendarea celor care incalca ordinea din sala de sedinta. Principalele moment ale sedintei : Cauzele care sunt stabilite pentru judecata sunt trecute pe o lista de sedinta care se afisaza cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei. Dupa deschiderea sedintei partile pot cere amanarea cauzei care se desfasoara daca aceasta amanare nu poate fi repusa dezbaterilor ( amanarea poate fi facuta de un singur judecator ). Desfasurarea judecatii fiecarui process cunoaste urmatoarele momente : 1. Apelul cauzei se face de grefier se refera la obiectul cauzei , stadiul in care se afla judecata daca este sau nu indeplinita procedura de citare verificata de presedinte. De asemenea presedintele verifica daca s-au respectat taxa de timbre si de constatari va suspenda, amana sau va trece de judecata cauzei. 2. Instanta trebuie sa se pronunte intai asupra exceptiilor de procedura de fond care face de prisos in tot sau in parte exercitarea in fond a cauzei. 3. Inainte de a intra in dezbateri exista obligatia presedintelui de a incerca impacarea partilor. Daca se impaca el va constata conditiile impacarii partilor. 4. Dupa rezolvarea acestor aspect preliminarii sa intre in dezbateri in sensul ca se incuviinteaza si se administreaza probele propuse de parti. Dupa administrarea probelor presedintele da cuvantul pentru a pune concluzii pe fondul cauzei . Se da cuvantul procurorului daca participa, paratului reclamantului si intervenientiilor, daca exista. Poate da cuvantul de mai multe ori dar poate sa limiteze timpul ascultarii. 5. Conditia instantei se considera lamurita , presedintele va declara dezbaterile inchise iar instant se va retrage pentru deliberare. Pot art 146 c.p.c. partile vor putea fi obligate sa depuna concluzii scrise sau le pot pune din proprie initiative. Art 156 alin 2 c.p.c va putea amana la cererea partilor pronuntarea.

Prima zi de infatisare : Art 134 c.p.c este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile legal citate pot pune concluzii . Importanta acestui moment consta in faptul ca atat reclamantul cat si paratul pot savarsi anumite acte procedura. Astfel reclamantul poate solicita termen pentru intregirea cererii de chemare in judecata. Art 132 alin 12 c.p.c exista 4 cazuri in care cererea nu se socoteste modificata astfel incat nu se va da un termen ci se va trece in inchiderea in sedinta declaratiile verbale ale partilor. 1. Conditiile sa indrepte greselile material din cuprinsul cererii 2. Reclamantul mareste sau micsoareaza catimea obiectul cererii

3. Cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit ; 4. Cand inlocuieste cererea in constatare cu rererea in realizare; Reclamantul in prima zi de infatisare va putea propune probe daca nu a afacut asta la cererea de chemare in judecata sau va putea pune probe noi. Daca paratul nu a depus itampinarea in prima zi de infatisare aceasta poate sa arate exceptiile pe care doreste sa le invoce si probele pe care doreste sa le administreze. Poate cere introducerea unor terti in process sub forma chemarii in judecata, in garantie sau a aratarii titularului dreptului. Incheierile de sedinta in cursul sedintei de judecata grefierul va consemna in caietul sau numarul dosarului, masurile dispuse de instant precum si toate aspectele ce rezulta din desfasurarea procesului. In temeiul consemnarilor se intocmeste o incheiere de sedinta care reprezinta un process verbal al celor petrecute in sedinta. Incheierile de sedinta sunt hotarari premergatoare si se clasific in incheieri preparatorii si interlocutorii. Incheiereile preparatorii sunt acele incheieri asupra caror instanta poate reveni asupra lor. Incheierile interlocutorii leaga instantele si nu se pot reveni asupra lor. Prin ele se rezolva partial anumite parti ale procesului . Incheierile premergatoare pot fi atacate odata cu fondul iar calea de atac exercitata impotriva hotararii este considerate a fi exercitata asupra incheierilor premergatoare. Sunt exceptate de la aceasta regula incheierile prin care s-a interrupt sau suspendat cursul procesului. Exista situatii in care incheierile premergatoare nu pot fi atacate cu recurs , incheierea prin care s-a infiintat sau admis abtinerea, recuzarea. Exceptiile procesuale : Sunt mijloacele prin care paratul se apara in cazul chemarii sale in judecata. Astfel exceptiile procesuale reprezinta unul din mijloacele prin care in conditiile legii partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu invoca in cadrul procesului civil si fara a pune in discutie fondul dreptului neregularitati privitoare la compunerea instantelor, competent acestora civile actele de procedura urmarind dupa caz declararea competentei , amanarea judecatii refacerea unor acte snularea sau respingerea cereii. Obs : Exceptie de fond care privesc fondul dreptului si exceptiile procesului, exceptia de decadere se refera la fondul dreptului. Clasificarea exceptiilor procesuale : 1. Dupa obiectul lor : exceptia de procedura ce sa vizeze incalcarea drepturilor de procedura ( exceptia de necompetenta, incompatibilitate, recuzare, litis pendent, lipsa calitatii de reprezentant), exceptia lipsei de interes, exceptia lipsei capacitatii de folosinta sunt exceptii de fond si se refera la lipsa conditiilor procesuale). 2. Dupa efectul pe care tind s ail realizeze distingem intre : exceptii dilatorii tind la refacerea unor acte, exceptii determinate- tind la respingerea sau anularea cererii; 3. Dupa caracterul lor imperative sau dispozitiv : exceptie absoluta ce privesc incalcarea normelor imperative pot fi invocate in orice faza a procesului si direct in caile de atac; exceptia relative

priveste incalcarea normelor dispozitive pot fi invocate doar de partea ocrotita prin norma de procedura si numai intr-un anumit termen. Procedura de solutionare a exceptiilor : Art 137 alin 1 c.p.c. instant trebuie sa se pronunte inainte de a intra in fondul dezbaterilor asupra exceptiilor de procedura si fond care fac posibila derularea procesului. Numai in mod exceptional o exceptie poate fi numita cu fondul atunci cand este nevoie de o administrare a unei probe in legatura cu rezolvarea in fond a pricinii. Legea nu prevede ordinea in care trebuie rezolvate exceptie in cazul in care se vor convoca concomitent mai multe exceptii . In consecinta judecatorul trebuie sa deduca aceasta ordine . In doctrina se arata ca exceptiile trebuie solutionate in urmatoarea ordine : 1. Exceptia de investirea a instantei 2. Exceptia de lege de necompetenta 3. Exceptia lucrului nejudecat Daca exceptiile sunt invocate , instant le va admite pronuntand fie o incheiere atunci cand dispune amanarea judecatii, fie o hotarare sentinta sau decizie atunci cand dispune respingerea sau anularea cererii. In cazul in care exceptia este respinsa instant pronunta o incheiere interlocutory si continua judecata. Incheierea de admitere sau respingere va putea fi atacata numai odata cu fondul daca legea nu prevede in mod expres ca poate fi atacata separat.

Drept procesual civil Curs 4. Probele

14.03.2012

In sens larg prin proba se intelege fie actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui raport juridic ce trebuie dovedit fie rezultatul obtinut prin folosirea mijloacel de proba adica masura in care acestea au reusit sa formeze convingerea judecatoreasca cu privire la existent sau inexistenta unui raport juridic dedus judecatii. In sens restrans proba este utilizata in doua acceptiuni : -

Mijloc de proba adica mijlocul prevazut de lege prin care se poate dovedi un raport juridic. Aceea de fapt probator adica un fapt material care o data ce a fost dovedit printr-un mijloc de
proba este folosit la randul sau pentru a dovedi alt fapt material necesar pentru solutionarea pricinii.

Din acest punct de vedere sunt doua : Fapte principale raportul juridic dedus judecatii si care trebuie dovedite ;

Fapte probatorii- nu constituie raport litigious dar care contribuie la dovedirea existentei sau inexistentei acesteia.

Probele au o importanta primordial in procedura civila deoarece in baza lor judecatorul pronunta hotararea astfel incat trebuie sa cunoasca raportul juridic civil dintre parti , faptele care au dat nastere conflictelor de interese dintre parti si apoi sa aplice acestor fapte norme drept corespunzatoare.

Obiectul si sarcina probei : Obiectul probei este reprezentat de acele acte juridice care tind la dovedirea raportului juridic litigios care a deci actele si faptele juridice care au creat, modificat sau stins un raport juridic dand dreptul de a cere anularea , rezolutiunea, rezilierea actului juridic. Obiectul probei inglobeaza faptele juridice din care izvorasc drepturile si obligatiile cu privire la care partile se afla in litigiu. O clasificare a faptelor ce pot forma obiectul probei sunt : Fapte generatoare de drepturi si obligatii Fapte modificatoare de drepturi si obligatii Fapte extinctive de drepturi si obligatii Fapte de ineficacitate

Obielectul probei : pot fi dovedite atat faptele positive cat su faptele negative dar acestea din urma numai prin dovedirea faptei positive contrare ( mostenitorii subsecventi in clasa trebuie sa dovedeasca pentru a culege mostenirea ca mostenitorii din clasa superioara nu au aceeptat-o ). In cazul in care judecatorul cunoaste personal faptele care fac obiectul litigiului nu poate sa respinga probele cerute de parti ca fiind inutile ci trebuie sa solicite hotararea judecatoreasca numai in baza probelor care au fost admise in cauza deoarece instant superioara trebuie sa aiba posibiliatea sa isi exercite continua judecata sub aspectul temeiniciei hotararii . Faptele asupra existentei careia toate partile din process sunt de accord se numesc fapte necontestate , nu este necesara dovedirea faptelor notorii care sunt cunoscute de un numar mare de personae iar partile sunt dispensate de a face o anumita administrare a dovezilor. Nu este necesara nici dovedirea faptelor prezumtive pe care insasi legea le considera existente. Atunci cand este dovedit faptul vecin si conex pe care se sprijina o prezumtie legala nu mai este necesar sa se administreze dovezi pentru stabilirea situatiei de fapt pe care legea o presupune. Sarcina probei : art 1169 Cod civil cel care face o propunere in fata instantei trebuie sa o dovedeasca deci sarcina probei revine celui care face o afirmatie. Reguli referitare la administrarea probelor ( aprecierea lor ). : Pentru a fi admisibil orice mijloc de proba trebuie sa indeplineasca : proba sa fie legala, versosimila, legala, pertinenta si concludenta.

Administrarea probei presupune examinarea a trei aspect : propunerea probelor, incuviintarea si administrarea propriu- zisa. Propunerea probelor se face in faza initiala a procesului astfel reclamantul trebuie sa in cererea de chemare in judecata dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere, potrivit art 112 pct 5 c.p.c . Pe de alta parte partea parata prin intampinare trebuie sa indice dovezi cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere ; art 113 pct 3 cod proced civila. In cazul in care formeaza cerere reconventionala va arata dovezile pe care isi intemeiaza pretentiile pot art 119 alin 2 c.p.c. Pot art 132 c.p.c la prima zi de infatisare reclamantul poate cere instantei sa ii acorde un termen pentru intregirea sau modificarea cererii in judecata precum si pentru a propune dovezi noi. In principal propunerea probelor se face prin cererea de chemare in judecata , intampinare sau cel mai tarziu la o zi de la infatisare . Sanctiunea nerespectarii acestor dispozitii consta in decaderea partilor din dreptul de a propune probele cu care tind sa-si efectueze apararile. Exista si exceptii in care partea poate sa mai ceara probe desi nu au fost respectate dispozitiile legale : 1. Atunci cand nevoia dovezii reiese din dezbateri si partile nu o puteau intrevedea. 2. Cand administrarea dovezii nu pricinueste amanarea judecatii 3. Atunci cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost reprezentata sau asistata de un avocet, partile au obligatia sa propuna probele in acelasi timp pentru a se respecta principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare. Atunci cand o parte renunta la un mijloc de proba partea adverse poate sa si-l insuseasca art 168 . Instanta poate ordona dovezile pe care le va gasi de cuviinta chiar daca partile se impaca art 129 c.p.c . Probele propuse in aceste conditii trebuie puse in discutii contradictorii a partilor inainte de a fi incuviintate prin incheiere. Daca instanta a incuviintat o proba ea nu mai poate reveni asupra ei decat motivate si numai daca proba a devenit neconcludenta. Administarea propriu zisa se face in fata instantei de judecata in ordinea statornicita de aceasta inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului pretentiilor deduse judecatii. Exista si situatii in care probele nu sunt admise de instanta de judecata: Atunci cand administrarea probelor se face prin comisie rogatorie; Atunci cand instanta de judecata necompetenta a administrat probele acestea raman castigate cauzei sau probele pot fi administrate de instanta la care o pricina a fost stramutata . Procedura administrarii probelor este extreme de importanta pentru pronuntarea unei hotarari legale si temeinice. Aprecierea probelor consta in operatia mentionata pe care o va face instanta pentru a determina puterea probate si valoarea fiecarei probe in parte precum si a tuturor probelor in ansamblu. Solutia va putea fi pronuntata in urma examinarii probelor si in raport cu intima sa parere.

Proba prin inscrisuri : prin inscris se intelege orice declarative despre un act juridic sau fapta juridical facuta prin scriere de mana , dactilografiere, imprimare pe hartie sau pe orice alt material . Se clasifica in inscrisuri preconstituite ( acela care a fost intocmit cu intentia de a fi folosit ca mijloc de proba in cazul

unui litigiu de proba ); inscrisuri nepreconstituite ( sunt acelea care nu s-au intocmit cu scopul de a fi folosit ca mijloc de proba dar care este utilizat pentru dovedirea unui raport juridic litigios ); Odata cu cererea de chemare in judecata reclamantul trebuie sa depuna copii certificate de pe inscrisurile pe care le poseda in atatea exemplare cate parti sunt plus un exemplar pentru instanta potrivit art 112 c.p.c. Se poate depune doar o parte dintr-un inscris privitor insa instanta poate depune la nevoie prezenta inscrisului la nevoie. Aceiasi obligatie o are si paratul care trebuie sa ataseze copii certificate. Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant sau mai multi parati au un singur reprezentant pentru aceste parti se va depune o singura copie. Proba prin inscris poate fi incuviintata in conditiile prevazute de art 138 c.p.c. situatii in care partile se obliga sa depuna cu cel putin cinci zile inainte de termenul de judecata copiile certificate de pe inscrisurile repective. Inscrisurile depuse de parti raman dovezile judecatii si nu se mai pot retrage fara incuviintarea partilor adverse. In cazul in care una din parti invedereaza instantei ca partea potrivnica devine un inscris privitor la pricina ce se judeca instanta poate dispune infatisarea lui. Art 17 c.p.c prevede ca instanta este obligate sa dispuna infatisarea inscrisului in urmatoarele cazuri : Atunci cand inscrisul este comun partilor; Cand partea potrivnica s-a referit in process la inscrisul respectiv; Atunci cand potrivit legii partile potrivnice sunt obligate sa infatiseze acel inscris;

Art 173 c.p.c. instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului in situatiile: Atunci cand cuprinsul inscrisului primeste chestiuni personale Atunci cand infatisarea inscrisului ar incalca obligatia de pastrare a secretului professional; Atunci cand infatisarea inscrisului ar atrage urmarirea penala impotriva partilor sau a unei alte parti ori expunerea acesteia la dispozitiile publice.

Atunci cand insa se gaseste in pastrarea unei autoritati sau a altei personae instanta va dispune aducerea lui la termenul de judecata fixat in acest scop . Infatisarea si aducerea inscrisului se face pe cheltuliala partilor care au cerut dovada. Neprezentarea inscrisului de catre cel care il detine se sanctioneaza cu amenda judiciara. In ipoteza in care infatisarea inscrisului nu este posibila pentru ca acesta este necesar functionarea autoritatii respective, cercetarea acestor inscrisuri se poate face la locul unde se gasesc de regula un judecator delegate. Inscrisurile dispuse in termen si necontestate de parti vor fi avute in vedere la pronuntarea hotararii. Instanta nu poate lua in considerare un inscris care a fost depus dupa incheierea dezbaterilor pana va fi fost pus in discutia partilor. Procedura de verificare de scripte : Este reglementata de articolele 177- 179 c.p.c si intervine in cazul in care se constata un inscris sub semnatura privata de catre partea care i se opune inscrisul. Aceasta tagaduieste scrierea sau semnatura precum si atunci cand succesorii ai aceluia care se pretend ca emana actul declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura autorilor lor. Zceasta procedura vizeaza situatiile in care reclamantul isi sprijina pretentiile pe un inscris care emana de la parat sau invers. Procedura se mai foloseste si in situatiile in care inscrisurile emana de la un tert.

Metodele de cercetare in verificarea procedurii sunt : Confruntarea inscrisului cercetata cu scrierea sau semnatura facuta in fata instantei; Confruntarea de catre instanta a inscrisului tagaduit sau nerecunsocut cu alte inscrisuri aduse spre comparatii sau expertize.

Judecatorul il va obliga pe cel care nu recunoaste inscrisul ori semnatura sa scrie sis a semneze dupa dictare sau ii prezinta portiuni din inscris. Refuzul va putea fi scocotit ca o recunoastere a inscrisului ori a semnaturii. Daca verificarea inscrisului nu este concludenta se va dispune efectuarea unei expertise. Odata cu numirea expertului instanta va oblige partile sa depuna piesele de comparative care vor servi la efectuarea expertizei cum ar fi inscrisuri autentice, sub semnatura privata netagaduita de parti ori inscrisul sau semnatura facuta in fata instantei. Inscrisurile depuse spre verificare vor fi schimbate spre referire de catre judecator , grefier si parti. Rezultatul verificarii va fi consemnat intr-o incheiere interlocutory. Daca se constata ca inscrisul nu emana de la persoana careia I se opune aceasta va fi inlaturat din process. Insa va fi retinut si folosit ca mijloc de proba daca se constata ca emana de la persoana careia I se opune. Partea care a cerut o verificare de scripte va putea fi continuat la amenda civila si la eventualele despagubiri de la adversary daca se dovedeste ca inscrisul provine de la ea. Verificarea se face in fata instantei de fond, adica prima institutie sau institutia de apel. Procedura falsului : art 180- 184 c.p.c. si poate fi folosita in cazul inscrisului authentic care in privinta constatarii persoanei ale agentului instrumentator fac dovada pana la declararea falsului precum si in cadrul inscrisului sub semnatura private care au fost defaimate ca fals. Cercetarea si stabilirea falsului se fac de catre organelle de urmarire penala insa art 184 c.p.c prevede ca falsul va fi cercetat de catre instanta civil ape cale incidental poate sa cerceteze falsul prin orice mijloc de proba daca nu este caz de judecata penala sau daca actiunea penala s-a stins ori s-a prescris. Procedura falsului debuteaza cu o faza ce se desfasoara mai intai in fata instantei civile in care mai intai se i-a act de declaratia persoanei care instituie falsul. Instanta va amana judecata si va dispune infatisarea partilor la termenul la care inscrisul va fi pus catre verificare indicandu-se si mijlocul de aparare. Aceasta reglementare amanuntita este justificata pe consideratia ca daca falsul nu se dovedeste partea care s-a inscris in fals este pasibila de urmarire penala. Judecatorul va constata printr-un process verbal starea materiala a inscrisului daca exist ape el stersaturi, adaugiri si apoi il va semna cu grefierul si partile iar inscrisul va fi depus la grefa. Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze se va mentiona acest lucru in procesul verbal . La termenul fixat judecataorul intreaba partea care a depus inscrisul daca intelege sa se foloseasca de acestea, daca se staruie in definirea inscrisului ca fals instanta il va trimite procurorului inpreuna cu procesul verbal urmand ca procurorul sa sesizeze instanta penala daca se constituie existent unei infractiuni. Daca partea care s-a inscris in fals arata cine este autorul falsului sau complicele instanta poate suspenda judecata, daca inscrisul va fi declarat fals nu va mai putea fi folosit in procesul civil.

Curs 5.

21.03.2012

Proba cu martori : martorii sunt persoane straine din process care au receptionat si memorat fapte care sunt concludente in rezolvarea procesului civil si pe care le relateaza instantei de judecata ajutand la stabilirea adevarului. Admisibilitatea probei cu martori art 1891-1898 Cod Civil ( vechiul ). 1. Art 1891 alin 1 Cod Civil intentia de a dovedi cu martori actele juridice ale caror valoare este mai mare de 250 lei . Obs : se refera la toate actele juridice indifferent de felul lor. Conventii sau acte unilateral, acte prin care se creaza raporturi juridice sau se recunosc, se nodifica sau se sting raporturile prrexistente. Aceasta reglementare nu se refera insa la dovedirea faptelor materiale : natural sau ale omului. 2. Art 1891 alin 2 Cod Civil interdictia de a dobandi cu martori in contra sau peste cuprinsul unui inscris. 1. Fiind de natura conventional aceasta reglementare priveste numai partile contractante astfel incat tertii pot folosi proba cu martori pentru a combate cele trecute in inscris . 2. Se refera exclusive la inscrisurile preconstituite. 3. Se poate dovedi cu martori mereu eroarea, dolul, violent, absenta cauzei,cauza falsa, ilicita, imorala, frauda in alegeri chiar daca actul juridic atacat a fost constatat printr-un inscris autentic. 4. Dovada cu martori poate fi admisa pentru stabilirea unor acte sau fapte dispuse de actele contestate in inscris si ulterior incheierea acestora care nu sunt in contact cu inscrisul si nu constituie modificari ale acestuia ci modul de stingere sau de executare a obligatiilor partilor. 5. Proba cu martori este admisibila pentru a lamuri sensul exact al unora dintre clauzele inscrisului atunci cand acestea sunt obscure si confuse sau susceptibile de mai multe intelesuri pentru ca a intepreta nu inseamna a proba in contra sau peste cuprinsul inscrisului. 3. Regulile stabilite de art 1891 alin 1,2 nu au un caracter imperative pentru ca potrivit art 3 partile pot conveni sa se faca dovada cu martori daca aceasta priveste drepturile de care pot dispuna. Exceptii : 1. Inceputul de dovada scrisa art 1197 C. Civ. Pentru a exista un inceput de dovada scrisa trebuiesc indeplinite trei conditii : - Sa existe o scriptura ( scriere ). - Acea scriptura sa provina de la partea careai I se opune. - Sa se faca demersul de crezare faptului pretius. 2. Importanta probei preconstituite probei scrise art 1198 pct 1-3 Cod Civil : in situatiile in care obligatiile s-au nascut din cvasicontracte, delicate si cvasidelicte la depozitul necesar in caz de incediu, ruina. La aceste situatii partea judecata a adaugat si imposibilitatea morala de preconstituire a unui inscris dar calitatii partilor ( rude, afini ). 3. Imposibilitatea probei scrise 1898 pct 4 creditorul a pierdut titlul ce-I servea drept dovada scrisa dintr-o cauza de forta majora. In prcatica notiunea de forta majora a fost intentata

extensive- se aplica si in situatia sustragerii, sau distrugerii, retinerii inscrisului de partea potrivnica. Obs : Exceptiile prevazute de art 1897 si 1898 isi gasesc aplicarea numai atunci cand inscrisul este cerut ad probationem pentru ca atunci cand este cerut ad validitatem lipsa acestei forme atrage nulitatea actului juridic. Persoanele carepot fi ascultate ca martori sunt : Marotii pot fi numai persoane fizice care au cunostiinte despre faptele care formeaza obiectul juridic. Legea nu pune o conditie de varsta dar precede ca la aprecierea depozitiei minorii sub 14 ani si persoanele alienate mintal instanta va tine seama de situatia speciala a martorului. In conformitate cu art 189 cod pr.civila nu pot fi ascultati ca martori : rudele si afinii pana la gradul trei inclusive, sotul sau fostul sot, intezisii judecatoresti, persoanele care au fost condamnate pentru marturie micinoasa. In situatia 1-2 norma are un character dispozitiv partilor prin acordul lor pot sa deroge de la ea., iar situatiile 3 si 4 prezinta un character imperative. Exista si persoane care ar putea fi martori dar pe care legea le declara scutite : 1. Cei tinuti de secretul professional cu privire la faptele lor in timpul profesiei; 2. Cei tinuti de secretul serviciului pentru imprejurari cunoscute in timpul seriviciului; 3. Persoanele care prin depozitie s-ar putea expune pe ei sau rudele sau afinii la o pedeapsa penala sau dispretului public. Obs : primele doua categorii vor fi obligate sa depuna marturie daca au fost dezlegate de indatorirea pastrarii secretului de cei interesati. Administrarea probei cu martori : Poate fi propusa prin cererea de chemare in judecata sau intampinare in prima zi de infatisare. De asemenea mai poate fi propusa in art 138 pct 2-4 situatie in care numele martorilor vor trebui depuse cu lista la dosar in cinci zile de la incuviintarea probei iar proba centala va fi ceruta cu proba decaderii in aceiasi sedinta. Instanta va putea limita numarul martorilor propusi iar martorilor care au fost incuviintati vor fi ascultati neputandu-se renunta la ei. Inlocuirea marotilor se poate face numai in caz de moarte, diparitie, sau motive bine intemeiate. Lista cu maroti va trebui depusa in 5 zile sub sanctiunea decaderii. Martorii vor fi solicitati, iar atunci cand se prezinta vor fi audiati separat cu incuviintarea presedintelui. Inainte de a da declaratie martorul trebuie sa decline identitatea sis a is idea toate datele si in ce relatii este cu partile daca este ruda, in relatii de dusmanie sau are vreun interes. Martorul va depune juramantul, va raspunde la intrebarile presedintelui, ale partii care l.a propus si apoi la intrebarile partii celelalte. Marturia se va face oral si va fi consemnata in scris de grefier dupa dictarea presedintelui. Marturia va fi semnata pe fiecare pagina de presedinte, grefier si martor iar daca va refuza sa o semneze se va face o mentiune despre aceasta. Aprecierea probei cu martori : Prezinta unele particularitati : trebuie sa se stabileasca daca martorul este sincer iar apoi daca martuira lui corespunde realitatii, sinceritatea se apreciaza prin intrebarile initiale; iar in ceea ce priveste reflectarea realitatii, judecatorul va trebui sa tina cont de varsta ,

profesia, gradul de cultura, intervalul de timp scurs astfel incat sa stabileasca valoarea depozitiei.

Curs 7.

4.04.2012

Citarea si compunerea actiunilor de procedura : Art 85 c.p.c. ca o aplicatie a principiului contradictorialitatii judecatorul nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea si infatisarea partilor cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege. Exceptii :Procedura ordonantei presedentiale, suspendarea provizorie a execuatarii silite art 403 a;in 4 c.p.c. Compunerea cererilor de chemare in judecata si a actelor de procedura se face de catre instanta fie prin agenti procedurali, fie prin posta. Art 87 c.p.c. citarea se face astfel : 1. Statul, judetul, comuna, si celelalte persoane de drept public vor fi citati la sediul central al administratiei respective prin conditia lor. 2. Persoanele juridice de drept privat vor fi citate prin reprezentant la sediul lor. 3. Asociatiile si societatile care nu au personalitate juridical vor fi citati prin organul lor de conducere la sediuladministratiei. 4. Societatile comerciale si alti agenti ai procedurii de insolventa si faliment vor fi citati prin administrator judiciar sau lichidator judiciar. 5. Incapabilii vor fi reprezentanti prin reprezentantul lor legal. 6. In cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care Romania este parte sau prin alte acte normative nu se prevede alta procedura persoanelor aflate in strainatate cu domiciliul stiut, vor fi citate prin scrisoare recomandata cu dovada de raspuns. In masura in care nu se cunoaste domiciliul sau resedinta celor aflati in strinatate acestia vor fi citati prin publicitate in conditiile articolului 95 c.p.c. Cuprinsul citatiei art 188 c.p.c. : citatia cuprinde numarul si data emiterii, numarul dosarului, mentiunea datei exacte, zi, luna precum si ora la care cel citat trebuie sa se prezinte in fata instantei. Se arata instanta si sediul acesteia, anume domiciliul si calitatea a celui citat, numele, domiciliul partii potrivnice, felul cauzei, parafa, grefierul instantei si semnatura grefierului. Citatia va trebui inmanata sub sanctiunea nulitatii cu cel putin 5 zile inainte de judecata iar pentru cause urgent termenul poate fi mai scurt. In cazul nerespectarii termenului cel citat poate solicita acordarea unui termen de judecata in vederea pregstirii apararii. Inmanarea citatiei si a actelor de procedura se face la domiciliul celui citat. In masura in care partea desi nu a fost regulat citata se prezinta in instanta in persoana sau prin mandatare se acorda viciu de procedura. Citatia se inmaneaza subiectiolor cei aflati sub arme la unitatea militara, respective pentru echipajul unui vas de comert citatia se inmaneaza la capitania portului la care este

inregistrat vasul, pentru detinuti citatia se inmaneaza la administratia inchisorii iar pentru bolnavi la administratia sanatoriului sau spitalului. Inmanarea citatiei: aceasta se face personal celui citat care va semna procesul verbal de indeplinire a procedurii de citare, agenul procedural atestand sub semnatura identitatea si semnatura persoanei citate.