Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 4. Drept Roman 31.10.

2011

Legarea Procesului : desemneaza momentul in care se contureaza definitiv cadrul procesual sub 2 aspecte: sub aspectul obiectului litigiului si sub aspectul partilor procesuale. In consecinta sentinta judecatoreasca care v-a fi pronuntata in faza in iudicio v-a beneficia de autoritate de lucru judecatat. Autoritatea de lucru judecat este o exceptie ( o cale indirecta ) - NU se poate porni un nou proces cu privire la acelasi obiect si intre aceleasi 2 persoane in calitate de reclamant si parat - deja s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca.

Executarea hotararii judecatoresti :


- in procedura legis-actiunilor se facea asupra persoanei debitorului. - in procedura formulara se realizeaza tot asupra persoanei debitorului ( initial ) , dar intr-o maniera simplificata fata de Legea celor XII Table. Ulterior se trece treptat de la executarea personala la cea reala si anume asupra bunurilor/patrimoniului. PERSOANELE - subiect de drepturi si de obligatii. Personalitatea juridica Capacitatea juridica - aptitudinea de a avea drepturi si obligatii. Capacitatea in dreptul roman este recunoscuta indivizilor care intrunesc cumulativ 2 aspecte si anume : capacitate de folosinta + capacitate de exercitiu. Capacitatea de folosinta au indivizii care intrunesc in persoana lor calitatile de : - SEF DE FAMILIE - status familiae - CETATEAN ROMAN - status civitatis - OM LIBER - status libertatis Pentru a avea capacitate de exercitiu mai trebuia sa se afle in deplinatatea facultatilor mintale ( discernamant ).

- persoana de sex masculin. - sa fie ajuns la maturitate. Capacitatea de folosinta - aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii. Capacitatea de exercitiu - aptitudinea concreta de a-si exercita drepturile si de a-si executa obligatiile. - ulterior se exerseaza o capacitate de exercitiu si pentru femei. In principiu capacitatea de folosinta a unei persoane fizice incepe prin nastere si se incheie prin moarte fizica. Pentru a solutiona in mod echitabil ipotezele ivite in practica s-a formulat prin solutiile date in mod repetat principiul conform caruia drepturile copilului conceput sunt recunoscute in masura in care interesele sale o cer. Aceasta exceptie functioneaza doar daca descendentul conceput se naste : viu si cu infatisare umana. Sfarsitul capacitatii de folosinta - s-au facut unele distinctii legate de ipoteze concrete astfel testatorul decedat in prizonierat era considerat printr-o fictiune legala a fi decedat la momentul caderii in prizonierat. In cazul in care cetateanul cazut in prizonierat se intoarce in mod onorabil din lupta se considera prin fictiunea legii dreptului de reintoarcere ca nu a fost niciodata prizonier. Fictiunea dreptului de reintorcere acopera numa situatiile de drept nu si cele de fapt - in drept repunerea in situatia anterioara. STATUS LIBERATATIS - libertatea era principalul atribut al capacitatii de folosinta apartinand unei persoane. Starea de sclavie rezulta cu prioritate din caderea in prizonierat si se perpetueaza prin nasterea intr-o familie de sclavi. Poti fi scalv prin nastere sau ulterior ... In VDR sclavul era tratat ca un membru inferior de familie. Dupa expansiunea masiva din a 2 - a jumatate a republicii sclavul iese din familie ajungand sa fie tratat de catre unii jurisconsulti clasici in categorila bunurilor.

Masuri de ameliorare a situatiei sclavilor - regula venita din VDR este ca stapanul are drept de viata si de moarte asupra sclavului - seful de familie avea prerogative nelimitate. - in Principat se prevede ca cel care abandoneaza un scalv batran si bolnav v-a fi sanctionat. Stapanul de sclavi nu-si poate da sclavul la lupte la gladiatori sau la circ decat cu incuviintarea prealabila a magistratului. STARILE DE SEMISCLAVIE - persoanele care se comporta si traiesc ca niste sclavi nestiind ca in realitate au calitatea juridica de om liber ( - error comunis facit jus - aparenta creeaza drept ). - persoanele libere care isi inchiriaza abilitatile unui antreprenor de lupte de circ sau de gladiatori. - colonii/Colonatul - In secolul I p. Chr in contextul diminuarii razboaielor ofensive se diminueaza si numarul de sclavi. Pentru a nu lasa pamanturile nelucrate se apeleaza de catre proprietarii de terenuri agricole la exploatarea acestora prin incheierea de contracte de arendare cu oameni liberi. Colonul - lucreaza pe baza unui contract de arendare. Arenda - era pretul folosintei. Din secolul al III -lea pe masura instaurarii si agravarii crizei economice intre arendator si arendasi in imposibilitate de plata se incheie o conventiei speciala -> raportul contractual v-a continua si in anii urmatori urmand ca arendasul sa plateasca pe langa arenda cuvenita si pe cea restanta -> colonul nu mai poate parasi pamantul respectiv. Colonul era intr-un raport de dependenta patrimoniala iar nu una personala cu stapanul sau. Casatoria sclavului era indiferenta din punct de vedere civil - > sclavii nu aveau drepturi.