Sunteți pe pagina 1din 14

CSTORIA NOTIUNEA, NATURA JURIDIC S1 CARACTERELE CSTORIEI 1.

Noiune Prin ncheierea casatoriei persoanele in cauza dobndesc o noua stare civila, aceea de soi, stare din care decurg o serie de consecine stabilite de lege. Casatoria rspunde anumitor scopuri si prezint, din punct de vedere al necesitailor sociale si al menirii sale, caractere extrem de variate. Din acest motiv, este dificil sa Se dea o definiia a casatoriei, care sa satisfac toate concepiile, att cele juridice, cat si cele religioase, sociale sau de alta natura, cu att mai mult cu cat nu exista o definiie legala in acest sens. Termenul ,,casatorie" are mai multe accepiuni.In primul rnd, ,,casatorie" nseamn actul juridic pe care II ncheie cei care vor sa se cstoreasca, exprimnd acordul de voina al persoanelor respective. In inteles de act juridic, Codul familiei folosete termenul ,,casatorie" in mai multe articole. Spre exemplu, art. 1 face vorbire de "casatoria liber consimita". In al doilea rnd, ,,casatoria" desemneaz situaia juridica, in principiu permanenta, a celor casatoriti, adic statutul legal al soilor. In acest sens, spre pilda, in art. 28 din Codul familiei se prevede ca, in timpul casatoriei, otii au obligaia de a purta un anumit nume. Termenul ,,casatorie" poate avea si intelesul de institute juridica, adica ansamblul normelor juridice care reglementeaz casatoria. Avnd in vedere cele ce preced, dintre numeroasele definiii existente in doctrina juridica romana privitoare !a casatorie, reinem aceea potrivit creia: "casatoria este uniunea liber consimita intre un brbat si o femeie, ncheiata potrivit dispoziiilor legale, cu scopul de a ntemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale legii." 2. Natura juridica In perioada romana casatoria era o instituie pur civila, insa, din cauza influentei mereu crescnde a bisericii cretine, a dobndit, treptat, un caracter religios. Legislaia civila, sub influenta dreptului canonic, a capatat din ce in ce mai mult dispoziii bisericeti, aa ca, in preajma secolului al X-lea, reglementarea casatoriei a ieit complet din domeniul dreptului civil. Secole in sir autoritile bisericeti in tarile catolice au pstrat competenta exclusiva a bisericii de a se pronuna in orice chestiuni care interesau raporturile matrimoniale. Casatoria dobndit astfel un caracter pur religios, transformnduse intr-o instituie de drept canonic, crmuita de o legislaie speciala, elaborata de soboarele bisericeti si de juritii bisericii catolice. ncepnd din secolul al XVl-lea, autoritile civile din Frana au reactionat mpotriva atotputerniciei bisericii in aceasta materie. Urmare a acestei reacii, autoritile civile, ajutate de ordonanele regilor francezi, au rectigat, ncetul cu incetuI, anumite drepturi, cum ar fi acela de a judeca procesele privitoare la interesele patrimoniale izvornd din casatorie sau la nulitatea casatoriei. Constituia franceza din 1791 declara: ca legea considera casatoria drept un contract civil. Legiuitorul revoluionar a atribuit ofierului strii civile competenta de a celebra cstoriile. Aceasta organizare a trecut in Codul

Napoleon, de unde a fost mprumutata si de legiuitorul roman. In tarile romaneti, pana la laicizarea casatoriei - efectuata prin promulgarea Codului civil din 1864 - casatoria era o instituie pur religioasa; numai celebrarea casatoriei de ctre ministrul cultului putea sa dea persoanelor care Se cstoreau calitatea de soi. Intrarea in vigoare a Codului civil a nsemnat o noua era in dreptul matrimonial roman. Casatoria s-a transformat, dup modelul legislaiei franceze, intr-un contract civil, iar ofierii de stare civila erau singurii competent! sa o celebreze. Casatoria religioasa are rdcini adnci in tradiia populara, astfel ca, Constituia din 1866 a prevzut, cu privire la actele de casatorie, ca ele trebuie ntocmite. ntotdeauna, naintea slujbei religioase, care pentru casatorie va fi obligatorie, afara de cazurile prevzute de lege. In acest fel, textul constituional a transformat casatoria intr-un contract mixt: casatoria civila trebuia sa fie celebrata mai intai, dup care otii erau obligai sa se cstoreasca si la biserica. Fata de mprejurarea ca legea speciala anunata nu a fost votata niciodat, s-a pus problema daca o casatorie celebrata numai naintea ofierului strii civile este valabila. Majoritatea doctrinei si jurisprudena din acea vreme au dat un rspuns afirmativ. Prin urmare, legiuitorul constituant a prevzut o obligaie, pe care n-a sancionat-o, ramanand astfel o simpla declaraie de principii, care n-a fost pusa in concordanta cu prevederile Codului civil. Si nici nu putea fi altfel, cci, odat admisa teoria contractului civil, era imposibil a se introduce in legislaia civila dispoziii de drept canonic, fara a viola principiul libertii contiinei. Controversa a fost curmata definitiv prin Constituia din 1923, care, in art. 23, prevedea: "Actele strii civile sunt de atributia legii civile. ntocmirea/ acestor acte va trebui sa precead totdeauna binecuvntarea religioasa? In forma reprodusa mai sus, textul constituional nu suprima celebrarea religioasa, dar nu o mai declare obligatorie, aceasta avand doar caracter de recomandare. In peisajul legislativ internaional casatoria are, fie un caracter exclusiv laic, fie un caracter exclusiv religios , fie un caracter mixt. In legtura cu natura juridica a casatoriei, in doctrina juridica s-au conturat trei teorii, si anume: 1) teoria contractual - care considera casatoria fie un contract civil ,,sui generis", fie un act juridic - condiie, fie un act juridic - uniune; 2) teoria instituionala potrivit creia casatoria este o institute juridica, un statut reglementat de lege; 3) teoria mixta (contractual-instituionala), dominanta in doctrina juridica occidentala. In opinia noastr, casatoria este un act juridic bilateral, solemn si irevocabil, de dreptul familiei. mprejurarea ca are caracter bilateral, nu transform acest act ntr-un contract. Intre acestea exista mai multe deosebiri, si anume: 1) - In cazul contractului, fiecare parte urmrete un scop diferit de al celeilalte pari, in vreme ce, in cazul casatoriei, ambele parti urmresc un scop comun, respectiv ntemeierea unei familii; 2) - efectele juridice ale contractului sunt determinate de parti, in limitele legii, pe cnd, in cazul casatoriei, voina parilor are doar rolul de a determina aplicarea statutului legal al casatoriei; 3) - in principiu, contractul este susceptibil de modalitati (condiia si termenul), fata de casatorie, care nu poate fi afectata de modalitati;

4) - contractul, rezultnd din voina partilor {mutuus consensus), poate nceta prin acordul lor de voina in acest sens (mutuus dissensus}, pe cnd casatoria numai excepional poate fi desfcuta prin acordul soilor; 5) - neexecutarea unei obligaii contractuale atrage rezolutiunea (sau, dup caz, rezilierea), pe cnd casatoria poate fi desfcuta numai prin divor; 6) - nulitatea casatoriei prezint anumite particularitati fata de cele ale contractului si ale celorlalte acte juridice. 3. Caractere juridice Fata de reglementarea legala, suntem de prere ca instituia juridica a casatoriei prezint urmtoarele caractere juridice: 1) Casatoria este o uniune intre un brbat si o femeie In scopul ntemeierii unei familii, brbatul si femeia are dreptul de a se casatori. Cum unul dintre principalele scopuri ale casatoriei este procreaia, nu se poate concepe o casatorie intre doua persoane de acelai sex. Aceasta afirmaie este insa contrazisa de existenta unor reglementari din alte state, care permit casatoria intre persoane de acelai sex. 2) Casatoria este liber consimita de viitorii soi Exprimarea consimtamantului liber al celor-pe se casatoresc este garantata prin dispoziii constituionale si legale. 3) Casatoria este monogama Acest caracter decurge firesc din fundamentul casatoriei, anume afeciunea reciproca a soilor. Caracterul exclusiv al dragostei implica monogamia. 4) Casatoria se ncheie in formele cerute de lege, avnd caracter solemn Solemnitatea casatoriei este pusa in evidenta de faptul ca se incheie Intr-un anumit loc, in fata unei anume autoritati de fapt, intr-o zi dinainte fixata si in prezenta viitorilor soi si a martorilor, cu posibilitatea asistrii publice. 5) Casatoria are caracter civil ncheierea si nregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat. Este garantata constituional si casatoria religioasa, insa numai dup casatoria civila. Casatoria religioasa nu produce insa efecte juridice. 6) Casatoria se ncheie pe viata In principiu, legtura casatoriei este menita sa dinuiasc intre soi pe tot timpul vieii lor. 7) Casatoria se ntemeiaz pe egalitatea in dreptul si obligaii intre soi. Aceasta egalitate se refera att la condiiile in care se ncheiata casatoria, cat si la relaiile dintre soi sau dintre acetia si copiii lor. Egalitatea dintre brbat si femeie depaseste relaiile de familie, existnd in toate domeniile vieii sociale. 8) Casatoria se incheie in scopul ntemeierii unei familii. Casatoria este ocrotita de lege, deoarece constituie baza familiei. ntemeierea relaiilor de familie constituie coninutul casatoriei, cauza necesara si determinanta a acesteia. Dreptul la casatorie este un drept fundamental al omului si nici o autoritate nu-l poate limita.

Clauzele de celibat sunt considerate nule de drept. Libertatea de a se casatori confera persoanei si dreptul de a refuza sa se casatoreasca, nefiind admisa nici o limitare a acestuia. Dreptul la casatorie este consacrat prin reglementari internaionale, precum: Declaraia Universal a Drepturilor Omului; Pactul internaional cu privire la drepturile civile si politice; Convenia Europeana a Drepturilor Omului, s.a.. Legislaia noastr actuala nu consacra expres dreptul la casatorie. De remarcat insa ca, potrivit art. 11 alin. (2) din Constitute, republicata; "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern". CONDITIILE INCHEIERII CASATORIEI 1. Noiuni introductive ncheierea casatoriei este supusa, anumitor cerine legale. Acestea pot fi impartite in: 1) condiii de fond; 2) impedimente (piedici) la casatorie; 3) condiii de forma, toate intelese stricto sensu. Condiiile de fond se infatiseaza sub forma pozitiva, adic trebuie sa existe pentru a se putea incheia casatoria. Impedimentele (piedicile) la casatorie sunt mprejurri de fapt sau de drept care mpiedica ncheierea casatoriei. Codul familiei le menioneaz sub denumirea "piedica legala la casatorie". Casatoria se poate ncheia daca ele nu exista. Prin urmare, acestea pot fi considerate condiii de fond negative. Condiiile de forma sunt mijloacele care realizeaz solemnitatea actului juridic al casatoriei. Lato sensu, condiiile de fond le includ att pe cele pozitive, cat si pe cele negative. Tot in sens larg, prin impedimente la casatorie se neleg mprejurrile care se opun incheierli acesteia, adic oricare dintre cele trei categorii de cerine, intelese stricto sensu, infatisate mai sus. 2. Condiii de fond 1) Diferena de sex Casatoria se poate ncheia numai intre persoane de sex diferit, ntruct unul dintre principalele scopuri ale casatoriei este procreaia. Aceasta condiie poate interesa, in mod practic, In cazul persoanelor al cror sex nu este suficient difereniat, fiind o problema medicala. In cazul persoanelor cu anumite tulburri, care au sexul incert sau ulterior nregistrrii naterii au Ioc modificri importante pe planul sexualizarii si In cazul tulburrilor psihologice de sexualizare este admisibila aciunea In stabilirea exacta a sexului ori aciunea in schimbarea sexului. In principiu, sexul fiecruia dintre viitorii soi se stabilete cu ajutorul certificatului de natere, care are o rubrica in acest sens.

2) Vrsta matrimoniala (nubila) a) Vrsta minima Pentru considerate biologice, in toate legislative exista dispoziii prohibitive, care mpiedica ncheierea casatoriei intre persoanele care nu au atins o anumita vrsta, ntruct posibilitatea de a procrea nu ncepe dect la sfritul adolescentei. Aceasta perioada, cnd omul devine apt de a procrea, poarta denumirea de ,,pubertate". De asemenea, impunerea unei vrste minime se justifica si eugenic, psihic, moral si juridic. Actualmente, la noi varsta minima pentru casatorie este de 18 ani mplinii pentru brbat si 16 ani mplinii pentru femei. b) Dispensa de vrsta Legea prevede ca, in anumite mprejurri, femeia poate obine dispensa pentru ncheierea casatoriei. Aceasta presupune ndeplinirea urmtoarelor condiii: - femeia a implinit 15 ani; - exista motive temeinice care justifica dispensa (de exemplu: graviditate, boala, s.a.). - exista un aviz dat de un medic oficial. Dispensa se acorda, dup caz, de primarul general al municipiului Bucureti, preedintele consiliului judeean in a crui circumscripie isi are domiciliul femeia sau comandantul navei aflata in afara granielor tarii. c) Vrsta maxima Casatoria se poate ncheia oricnd, chiar in extremis vitae momentis (in pragul morii), d) Diferena de varsta Legea nu impune o atare condiie. Diferena de vrsta prea mare intre soi poate fi un indiciu ca s-a ncheiat o casatorie fictiva. 3) Consimtamantui la casatorie a) Existenta consimtamantului liber Potrivit Codului familie, casatoria se ncheie prin consimtamantul liber al viitorilor soti. Aceasta condiie este prevzuta si de art. 48 alin. (1) din Constitute, republicata, precum si art. 16 pct. 2 din Declaraia Universala a Drepturilor Omului. In sens larg, consimtamantui liber la casatorie semnifica faptul ca au fost nlturate limitrile de casta, rasiale, religioase, juridice sau de alta natura in ce privete alegerea intre viitorii soi. In sens juridic, consimtamantul liber la casatorie nseamn lipsa viciilor de consimtamant. b) Condiiile consimtamantului 1) Existenta consimtamantului liber sau, in ali termeni, lipsa viciilor de consimtamant;

2) Consimtamantul trebuie exprimat momentul ncheierii casatoriei. Promisiunile de casatorie nu au valoare juridica. Spre deosebire de dreptul comun, in aceasta materie nu se poate vorbi de un "antecontract"; 3) Consimtamantul trebuie exprimat personal, fiind exclusa ncheierea casatoriei prin reprezentare; 4) Consimtamantul trebuie exprimat simultan, trebuie sa consimita la casatorie unul imediat dup celalalt; 5) Consimtamantul trebuie sa fie constatat in mod direct de ctre ofierul de stare civila care oficiaz casatoria. Acesta ntocmete de indata actul de casatorie. c) Lipsa consimtamantului Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica. Lipsa materiala exista in situaia erorii ofierului de stare civila in constatarea ncheierii casatoriei. De exemplu, unui dintre parteneri rspunde negativ sau nu rspunde deloc la ntrebarea privind ncheierea casatoriei. Lipsa psihica exista in situaia in care unul dintre viitorii soi rspunde afirmativ la intrebarea ofierului de stare civila, dar, in acel moment, este lipsit de facultile sale mintale. Se afla in aceasta situaie alienatul sau debilul mintal. Din considerate de ordin medical, acetia nu se pot casatori nici in momente de luciditate pasagera. De asemenea, starea de ebrietate, delir, hipnoza sau sugestie determina lipsa unui consimtamant contient. Eroarea asupra consimtamantului obiectiv al manifestrii de voina, adic faptul de a nu fi tiut ca se casatoreste, este destructiva de voina. Casatoria fictiva - adic aceea ncheiata in alte scopuri dect al casatoriei - este un alt exemplu de lipsa de consimtamant. d) Viciile consimtamantului Fata de dreptul comun, in materia casatoriei reglementarea viciilor de consimtamant prezint anumite particularitati, dup cum se va arata in continuare. In primul rnd, in aceasta materie nu-si gsete aplicare leziunea. 1) Eroarea Eroarea constituie viciu de consimtamant numai daca" poarta asupra identitatii fizice a celuilalt so. Aceasta limitare face ca anularea casatoriei pe acest motiv sa fie aproape cu neputina, date fiind condiiile in care se ncheie casatoria. Nu constituie viciu de consimtamant eroarea asupra calitii ori nsuirilor viitorului so, chiar daca a fost determinanta la ncheierea casatoriei. Tot astfel, nu constituie viciu de consimtamant eroarea asupra strii civile a celuilalt viitor so (de exemplu, acesta este divorat, desi celalalt a crezut ca este celibatar). 2) Dolul (viclenia) Dolul viciaz consimtamantul viitorului so prin eroarea provocata ca urmare a mijloacelor viclene folosite mpotriva sa. Dolul cuprinde un element subiectiv - eroarea, si un element obiectiv - mijloacele dolosive.

Dolul constituie viciu de consimtamant si in cazul in care manoperele dolosive se manifesta sub forma reticentei. Domeniul de aplicare al dolului este mai ntins dect al erorii, putnd purta si asupra altor elemente dect identitatea fizica a celuilalt so, si anume asupra unor calitati ale viitorului so, pe care, daca le-ar fi cunoscut, nu ar fi ncheiat casatoria. Subliniem insa ca aceste calitati trebuie sa fie necesare pentru ncheierea unei casatorii. De aici consecina - de exemplu, daca viitorul so a fost indus in eroare, prin mijloace viclene, de ctre celalalt cu privire la starea sa materiale, nu suntem in prezenta vicierii consimtamantului. Dimpotriv, eroarea provocata prin mijloace viclene asupra strii sanatatii viitorului so, constituie viciu de consimtamant la casatorie, deoarece viitorii soi sunt obligai sa-si comunice reciproc starea sanatatii. 3) Violente Violenta viciaz consimtamantul viitorului ot prin teama ce i-a fost provocata ca urmare a constrngerii fizice sau morale exercitate mpotriva sa. Violenta cuprinde un element obiectiv - constrngerea, si un element subiectiv teama insuflata, care, conjugate, lipsesc de libertate consimtamantul. Violenta prin constrngere fizica este aproape imposibil de ntlnit in practica. ,,Temerea reverenioasa" (adic respectul datorat prinilor sau altor rude) nu constituie viciu de consimtamant. 4) Comunicarea reciproca a strii de sntate Potrivit art. 10 teza intai din Codul familiei, casatoria nu poate fi ncheiata daca viitorii soi nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Impunerea acestei cerine se justific din raiuni medicale i eugenice. Pe de alt parte, fiecare din viitorii soi trebuie s cunoasc starea sntii celuilalt pentru a aprecia liber dac dorete sau nu ncheierea cstoriei n condiiile date. Declaraia de cstorie cuprinde meniunea c persoanele care vor s se cstoreasc au luat cunotin reciproc de starea sntii lor. Aceast comunicare se realizeaz parial prin certificate medicale, care se anexeaz la declaraia de cstorie. Certificatul medical prenupial se refer la examenele medicale: serologic, veneric, pulmonar i neuropsihic. Informarea complet implic luarea fa cunotin reciproc de orice alte maladii. Persoanele suferinde se pot cstori, afar de cel care sufer de vreuna din bolile n cazul crora legea oprete cstoria. 3. Lipsa impedimentelor (piedicilor) la cstorie 1) Noiune Reglementarea actual prevede urmtoarele piedici la cstorie: 1) starea civil de persoan cstorit; 2) rudenia; 3) adopia; 4) tutela; 5) alienaia sau debilitatea mintal ori lipsa temporar a facultilor mintale; 6) lipsa aprobm prealabile a ministrului aprrii naionale n cazul cstoriei unui cadru militar cu o persoan apatrid sau care nu are exclusiv cetenie romn; 7} lipsa aprobrii prealabile a conductorului instituiei n care sunt ncadrai preoi militari n cazul cstoriei preotului militar cu o persoan apatrid sau care nu are exclusiv cetenie romn.

2) Clasificare Impedimentele la cstorie pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: A. al sanciunii nclcrii; B. al persoanelor ntre care exist. A. Dup criteriul sanciunii, distingem impedimente dirimante adic acele piedici a cror nclcare atrage nulitatea cstoriei, i impedimente prohibitive - adic acele piedici care nu atrag nulitatea cstoriei, ci, eventual, sanciuni pentru ofierul de stare civil care a instrumentat ncheierea cstoriei cu ignorarea impedimentelor. Sunt impedimente dirimante: a) existena unei cstorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soi; b) rudenia (n gradul prevzut de lege); c) adopia; d) alienaia i debilitatea mintal. Sunt impedimente prohibitive: a) tutela; b) lipsa aprobrii ministrului aprrii naionale; c) lipsa aprobrii conductorului instituiei la care este angajat preotul militar. B. Dup criteriul persoanelor ntre care este oprit cstoria unei persoane cu o alt persoan, impedimentele se mpart n absolute i relative. Impedimentele absolute sunt acelea care opresc ncheierea cstoriei cu orice persoan. Acestea sunt: a) starea de persoan cstorit; b)alienaia sau debilitatea mintal ori lipsa temporar a facultilor mintale. Impedimentele relative sunt acelea care opresc numai cstoria unei persoane cu o anumit alt persoan. Intr n aceast categorie celelalte impedimente. 3) Analiz A. Starea civil de persoan cstorit Potrivit art. 5 din Codul familiei "este oprit s se cstoreasc brbatul care este cstorit sau femeia care este cstorit". Aadar, pentru a se putea cstori fiecare dintre viitorii soi trebuie s fie necstorit. Este consacrat astfel principiul monogamiei, care se gsete la baza cstoriei. B. Rudenia Legtura de rudenie - din raiuni de ordin biologic i moral - constituie cea mai veche piedic la cstorie. Conform art. 6 alin. (1) din Codul familiei "este oprit cstoria ntre rudele n linie dreapt, precum i ntre cele n linie colateral pn la gradul al patrulea inclusiv". Este oprit astfel cstoria dintre: a) tat i fiic; b) mam i fiu; c) bunic i nepoat; d) bunic i nepot; e) strbunic i strnepoat; f) strbunic i strnepot; g) frate i sor (fr deosebire dac sunt frai buni ori numai consagvini sau uterini); h) unchi i nepoat; i) mtu i nepot; j) vr primar i verioar primar. Impedimentul ce rezult din rudenie sa refer att la rudenia din cstorie, ct i la rudenia din afara cstoriei, chiar dac aceasta din urm nu a fost stabilit. Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudelor n linie colateral de gradul al patrulea poate fi ncuviinat de preedintele consiliului judeean sau, dup caz, de primarul

general al municipiului Bucureti n circumscripia cruia cel care cere aceast ncuviinare i are domiciliul. n sens larg, nclcarea impedimentului rezultnd din rudenie este considerat incest. C. Adopia n conformitate cu art. 7 alin. (1) din Codul familiei, este oprit cstoria: a) ntre cel care adopt sau ascendenii lui, de o parte, i cel adoptat ori descendenii acestuia, de alta; b) ntre copiii celui care adopt, de o parte, i cel adoptat sau copiii acestuia, de alta; c) ntre cei adoptai de aceeai persoan. Ca i cazul rudeniei colaterale de gradul al patrulea, primarul general al municipiului Bucureti sau preedintele consiliului judeean n a crui raz teritorial i are domiciliul solicitantul poate ncuviina, pentru motive temeinice, cstoria ntre copiii adoptatorului i cel adoptat sau copiii acestuia i ntre cei adoptai de aceeai persoan (art. 7 alin. (2) din Codul familiei). Acest impediment se refer doar la adopia cu efecte restrnse existent pn la data adoptrii Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.25/1997. In prezent, cum adoptatul devine rud cu rudele adoptatorului, ca un copil firesc al acestuia, iar drepturile i ndatoririle izvorte din filiaie ntre adoptat i prinii si fireti i rudele acestuia nceteaz, cstoria este oprit ntre adoptat i rudele sale din adopie, n aceleai condiii ca i ntre rudele fireti. Se impune precizarea c, adopiile cu efecte restrnse ncheiate n mod legal, n raport de reglementrile n vigoare la data ncuviinrii acestora se menin, astfel c i impedimentul analizat i gsete aplicarea. D. Tutela Art. 8 din Codul familiei prevede c: "n timpul tutelei, cstoria este oprit ntre tutore i persoana minor ce se afl sub tutela sa". n realitate, acest impediment se refer ta tutore i femeia minor ce se afl sub tutela sa, cci brbatul minor nu se poate cstori cu tutoarea sa, deoarece nu are vrsta legal pentru cstorie. Impedimentul urmrete protejarea intereselor celui aflat sub tutela, fundamentndu-se pe considerente morale. E. Alienaia sau debilitatea mintal ori lipsa temporar a facultilor mintale Art. 9 din Codul familiei prevede c: Este oprit s se cstoreasc alienatul mintal, debilul mintal, precum i cel care este lipsit vremelnic de facultile mintale, ct timp nu are discernmntul faptelor sale". Cum legea nu distinge, alienaia i debilitatea mintal constituie un impediment la cstorie att n cazul care au fost constatate prin procedura special a interdiciei, ct i n alte cazuri. Alienatul i debilul mintal nu se pot cstori att n momentele n care nu se gsesc n stare de luciditate, ct i atunci cnd au luciditate pasager. n cazul celor lipsii vremelnic de facultile lor mintale, este oprit cstoria numai ct timp nu au discernmntul faptelor lor.

F. Lipsa aprobri prealabile a ministrului aprrii naionale Potrivit art. 29 lit. f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cstoria unei cadru militar n activitate cu o persoan apatrid sau care nu are exclusiv cetenia romn este condiionat de obinerea prealabil a aprobrii ministrului aprrii naionale. G. Lipsa aprobrii prealabile a conductorului instituiei n care este angajat preotul militar Potrivit art. 18 lit. a) din Legea nr. 195/2000 privind constituirea i organizarea clerului militar, cstoria preotului militar cu o persoan apatrid sau care nu are exclusiv cetenia romn este condiionat de obinerea aprobrii prealabile a conductorului instituiei n care este ncadrat. 4. Condiii de form 1) Aspecte introductive Cstoria - baza a familiei prezint, ntocmai ca i aceasta, nu numai un interes personal al celor care o ncheie, ci i un interes social major. Tocmai de aceea, grija statului pentru ntemeierea familiei se manifest i prin preocuparea legislativ pentru ncheierea unei cstorii care s prezinte toate garaniile. Condiiile de form sunt prevzute: 1) ca mijloc pentru a asigura ndeplinirea condiiilor de fond i lipsa impedimentelor (piedicilor) la cstorie; 2) ca form a recunoaterii publice a cstoriei;3) pentru a asigura mijlocul de prob al cstoriei. Condiiile de form se mpart n dou categorii, i anume: 1) formaliti premergtoare ncheierii cstoriei 2) formaliti privind ncheierea cstoriei. 1) Formaliti premergtoare ncheierii cstoriei A. Finalitate Aceste formaliti urmresc: 1) s asigure consimmntul liber al celor ce vor s se cstoreasc; 2) s-l informeze pe ofierul de stare civil asupra statutului civil al viitorilor soi; 3) s aduc la cunotina terilor ncheierea cstoriei i s pun n micare, dac este cazul, opoziiile la cstorie. B. Analiz a) Declaraia de cstorie Prima formalitate anterioar cstoriei este declaraia de cstorie, adic actul prin care viitorii soi i manifest voina n vederea ncheierii cstoriei. Persoanele care vor s se cstoreasc vor completa personal, n scris, declaraia de cstorie la serviciul de stare civil la care urmeaz s se ncheie cstoria. In situaia In care unul dintre viitorii soi nu se afla in localitatea unde urmeaz sa se ncheie casatoria, declaraia de casatorie se poate face la serviciul de stare civila din localitatea in care se afla, care o va transmite, din oficiu si fara ntrziere, serviciului de stare civila competent sa ncheie casatoria. Daca unul dintre viitorii soi nu se poate prezenta la serviciul de stare civila pentru a face declaraia, aceasta va fi luata de ctre ofierul de stare civila si in afara serviciului de stare civila.

Declaraia de casatorie este un formular tipizat , care cuprinde urmtoarele meniuni: 1) identificarea fiecruia din viitorii soi; 2) manifestarea de voina ce acetia vor sa se casatoreasca; 3) declaraia acestora ca au luat cunotina reciproc de starea sanatatii lor; 4) declaraia viitorilor soi in sensul ca nu exista nici o piedica la casatorie dintre cele prevzute de art. 4-10 din Codul familiei; 5) declaraia cu privire la normele pe care doresc sa-l poarte in timpul casatoriei ; 6) indicarea locului unde se va ncheia casatoria, daca declarative au fost fcute in localitati diferite; 7) meniunea cunoaterii consecinelor penale ale falsului n declaraii. Declaraia se semneaza de declarant. Ofierul de stare civila este obligat sa confrunte datele nscrise in declaraia de casatorie cu cele care rezulta din actele prezentate. O data cu declaraia, viitorii soi vor prezenta urmtoarele acte: 1) actul de identitate; 2) certificate de natere; 3) certificatul medical privind starea sanatatii ; 4) acte din care sa rezulte nulitatea, anularea ori desfacerea casatoriei anterioare, daca este cazul. Vor mai fi anexate, dup caz: 1) aprobarea primarului sau a comandantului navei pentru ncheierea casatoriei nainte de mplinirea termenului de 10 zile de la nregistrarea declaraiei; 2) aprobarea primarului pentru ncheierea casatoriei in afara sediului primriei, la cererea persoanei interesate; 3) aprobarea preedintelui consiliul judeean sau a primarului general al municipiului Bucureti, in cazul unor impedimente rezultate din condiiile de vrsta, rudenie fireasca sau adopie; 4) dovada eliberata ori autentificata de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate in Romnia, in cazul casatoriei unui cetatean strin, din care sa rezulte ca ndeplinete condiiile de fond, cerute de legea sa naionala, pentru ncheierea casatoriei in Romnia. Daca statul respectiv nu are misiune diplomatica sau oficiu consular in Romnia se da declaraie pe propria rspundere; 5) aprobarea ministrului apararii naionale sau a conductorului instituiei la care este angajat cadrul militar sau, dup caz, preotul militar; 6) procesul-verbal ntocmit mpreuna cu interpretul autorizat, in cazul ncheierii casatoriei intre persoane care nu cunosc limba romana sau intre surdomui. La primirea declaraiei de casatorie, ofierul de stare civila va citi viitorilor soi prevederile art. 4-10 din Codul familiei, care stabilesc condiiile de fond si impedimentele la casatorie, si cele ale art. 27 din acelai cod, privitor la nume. Totodat, le va atrage atenia asupra dispoziiilor art. 292 din Codul penal. Dup ndeplinirea acestor formalitati, declaraia de casatorie se nregistreaz. b) Publicarea declaraiei de casatorie Ofierul de stare civila va dispune in ziua primirii declaraiei de casatorie publicarea acesteia, prin afiare, in extras, Intr-un loc special amenajat, la sediul primriei unde urmeaz sa se ncheie casatoria. Acest extras va cuprinde, in mod obligatoriu: 1) data afirii; 2) datele de stare civila ale viitorilor soi; 3) instiintarea ca orice persoana poate face apunere la casatorie, in termen de 10 zile de la data afirii. Afiarea este o msura de publicitate , care are drept scop sa aduc la cunotina publica proiectul de casatorie. c) Opoziia la casatorie Potrivit art. 14 alin. (1) din Codul familiei: ,,Orice persoana poate face opunere la casatorie, daca exista o piedica legala ori daca alte cerine ale legii nu sunt ndeplinite".

Opoziia la casatorie este actul prin care o persoana aduce la cunotina ofierului de stare civila existenta unei mprejurri de fapt sau de drept care nu permite ncheierea casatoriei. Persoana care face opozitie nu trebuie sa dovedeasc vreun interes, dat fiind interesul general al societatii la ncheierea unei casatorii valide. Opoziia se poate face in intervalul de timp cuprins intre data depunerii declaraiei de casatorie si momentul ncheierii casatoriei. Pentru a produce efecte, opoziia la casatorie trebuie sa respecte urmtoarele cerine: 1) sa fie fcuta in sens; 2) sa fie semnata; 3) sa arate mprejurarea de fapt sau de drept care mpiedica ncheierea casatoriei: 4) sa arate dovezile pe care se ntemeiaz. Opoziia poate fi fcuta si de ctre ofierul de stare civila, cnd constata personal ca exista cauze care duc la oprirea casatoriei. In acest caz, opoziia se face prin ntocmirea unui proces verbal. Opoziia care nu ndeplinete cerinele de mai sus constituie o simpla informare a ofierului de stare civila, care o va verifica, putndu-se sesiza si din oficiu. Soluionnd opoziia, ofierul de stare civila are urmtoarele variante: - ncheie casatoria, daca opoziia este nentemeiata; - refuza ncheierea casatoriei, ntocmind un proces-verbal daca opoziia este ntemeiata. La cererea parii, toate lucrrilor se nainteaz instanei de judecata; - amna ncheierea casatoriei, daca este nevoie de timp mai ndelungat pentru verificarea opoziiei. 2) Formalitati privind ncheierea casatoriei A. Precizri prealabile Formalitile ncheierii casatoriei au un caracter complex, fiind guvernate de solemnitate si publicitate. Analiza acestora presupune luarea in considerare a aspectelor ce vor fi prezentate in cele ce urmeaz. Analiza a) Data ncheierii casatoriei Ofierul de stare civila stabilete ziua ncheierii casatoriei, in raport de prevederile legale. Ca regula, casatoria se ncheie la expirarea termenului de 10 zile de la depunerea declaraiei de casatorie, termen in care se cuprind att ziua cnd a fost fcuta declaraia de casatorie, cat si ziua in care se oficiaz casatoria. In cazul in care declaraia de casatorie a fost fcuta in alta localitate dect cea in care urmeaz sa se ncheie casatoria, termenul de 10 zile se socotete de la data cnd s-a primit declaraia de casatorie la primria unde urmeaz sa se ncheie casatoria. Dup expirarea termenului de 10 zile de la depunerea declaraiei, casatoria se poate ncheia numai pana la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale. Cu titlu de excepie, primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucureti, al oraului sau al comunei unde urmeaz sa se ncheie casatoria poate sa ncuviineze, pentru motive temeinice, ncheierea casatoriei nainte de mplinirea termenului de 10 zile de la depunerea declaraiei de casatorie.

De asemenea, in cazul expirrii termenului de valabilitate a certificatelor medicale, ofierul de stare civila va stabili data casatoriei in perioada cuprinsa intre data depunerii noilor certificate medicale si data expirrii valabilitii acestora. b) Momentul ncheierii casatoriei Momentul ncheierii casatoriei este acela in care ofierul de stare civila constata existenta consimtamantului viitorilor soi si ii declara casatoritj. c) Localitatea unde se ncheie casatoria Casatoria se ncheie in localitatea aleasa de viitorii soi, sub condiia ca, cel puin unul dintre acetia sa-si aib domiciliul sau reedina in acea localitate. d) Locul unde se ncheie casatoria Ca regula, casatoria se ncheie la sediul autoritatii administraiei publice locale. In cazuri excepionale (ca, de exemplu: infirmitate, boala gravji, sarcina naintata, moarte iminenta, s.a.), cu aprobarea primarului, casatoria se poate ncheia si in afara sediului autoritatii administraiei publice locale. Casatoria se poate ncheia si pe o nava sub pavilion romanesc aflata in timpul unei calatorii in afara apelor teritoriale romane, comandantul navei avnd si atribuii de stare civila. Este insa necesar ca viitorii soi sa aib cetenie romana. Casatoria se nregistreaz in jurnalul de bord, aceasta operaiune cuprinznd toate datele necesare ntocmirii actului da casatorie, precum si semnturile cerute de lege. Comandantul navei este obligat, la sosirea in tara", sa nainteze o copie certificate de pe nregistrarea fcuta, prin cpitnia portului de nscriere a navei, la Primria sectorului 1, Bucureti, care va ntocmi actul de casatorie. Casatoria nu se poate ncheia pe o aeronava, chiar daca se afla in cursul unei calatorii in afara granielor tarii. e) Competenta ofierului de stare civila Se deosebesc urmtoarele aspecte: - Competenta materiala - este determinate de calitatea pe care o are cel ce instrumenteaz si de atribuiile ce i-au fost conferite. In principiu, daca persoana care a oficiat casatoria nu a avut atribuii de ofrter de stare civila, casatoria este nula. Ca excepie, actele de stare civila Tntocmite de o persoana care a exercitat !n mod public atributii de ofier de stare civila, cu respectarea prevederilor legii, tiind valabile, chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate, ca expresie a principiului error communis facit ius; - Competenta personala-esta determinate de domiciliul sau reedina viitorilor soi, acetia putnd ncheia casatoria la serviciul de stare civila de la domiciliul sau reedina oricruia dintre ei; - Competenta teritoriala - este determinata de limitele teritoriale ale localitii respective. O atare depire de competenta este posibila numai in cazul in care casatoria se ncheie Tn afara sediului serviciului de stare civila. ncalcarea competentei personale sau a competentei teritoriale nu atrage nulitatea casatoriei, ci, eventual, sanciuni disciplinare pentru ofierul de stare civila. f) Procedura ncheierii casatoriei La data fixata pentru celebrarea casatoriei, ofierul de stare civila efectueaz in ordine cronologica urmtoarele operaiuni: 1) identifica viitorii soi; 2) constata prezenta a doi martori; 3) constata ca sunt ndeplinite condiiile de fond si ca nu exista impedimente la casatorie; 4) constata ca nu exista opoziii ntemeiate la casatorie; 5) citete viitorilor soi dispoziiile art. 1 si 2 din Codul familiei; 6) ia consimtamantul viitorilor soi; 7) declara casatoria ncheiata pe baza consimtamantului exprimat; 8) citete soilor

dispoziiile Codului familiei privind drepturile si obligaiile acestora; 9) ntocmete actul de casatorie. Dup ntocmirea actului de casatorie se elibereaz soilor certificatul de casatorie si livretul de familie. 1 C. Solemnitatea ncheierii casatoriei Solemnitatea ncheierii casatoriei rezulta din urmtoarele elemente: 1) casatoria se ncheie in fata unei anumite autoritati; 2) casatoria se ncheie in prezenta a doi martori; 3) casatoria se ncheie intr-un anume loc; 4) casatoria se ncheie in prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soi; 5) viitorii soi trebuie sa-si exprime personal si concomitent consimtamantul. D. Publicitatea ncheierii casatoriei Publicitatea ncheierii casatoriei reclama, in esena, asigurarea accesului oricrei persoane care dorete sa asiste la ncheierea casatoriei - in limita locurilor disponibile - fara a fi necesara prezenta efectiva a publicului, cu exceptia celor doi martori.