INTRODUCERE

Ce este un sistem SCADA? n consecin a cerintei justificate de continuitate si siguranta in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, apare necesitatea tot mai mare de imbunatatire a fiabilitatii si sigurantei in functionarea echipamentelor. In condiiile unei economii competitive n care profitul crete proporional cu caliatea

serviciilor oferite, iar creterea productivitaii este direct influienat de dezvoltarea rapid a defeciunilor, erorile i viteza reaciei umane nu mai pot influiena pozitiv dezvoltarea proceselor industriale. Pentru a face faa competiiei i a aduce n prim-plan produse necesare consumatorilor, firmele apeleaz, din ce n ce mai mult la tehnologiile de varf, care dei sunt scumpe, pot duce la creterea spectaculoas a eficienei muncii depuse, n acelai timp mbuntind calitatea serviciilor. La convergena tehnologiilor de msurare, de comunicaii i de informaie a fost dezvoltat o tehnologie complex, care este specializat pe sarcini ce sunt legate de administrarea reelelor de transport i de distribuie. n cazul reelelor, reflectarea strilor se face cu multe variabile, iar interaciunile pe ramurile ce intr n componena acestora pot fi deosebit de complexe. Mai mult, n majoritatea cazurilor, reelele care trebuie administrate sunt de lungime foarte mare i pot traversa zone diverse. Administrarea reelelor de transport i distribuie este extrem de difcil de facut, astfel ntr-o abordare clasic acest lucru s-a realizat (naintea apariiei sistemelor SCADA) prin amplasarea n punctele cheie ale reelei a unor instrumente de msur i formarea unor echipe de teren. Echipele de teren erau menite s citeasc valorile instrumentelor amplasate n reea sau s fac msurtori cu aparate de msur portabile, s comunice valorile citite persoanelor responsabile de administrarea reelelor i s execute operaiile cerute de acetia. Comunicarea valorilor citite ctre administratorii de reele, precum i n sens invers se fcea ori prin telefon, ori prin staii de emisie-recepie. Procedeul a fost foarte ncet i a necesitat personal suplimentar, ne mai vorbind de salariile acestora (chiar i mijloc de transport pentru

deplasrile mai lungi) , dat fiind necesitatea deplasrii ntre diferitele puncte de msur, respectiv elemente de execuie.

Pentru eficientizarea citirii valorilor i a efecturii unor operaii la distan s-au introdus metodologiile de telemsurtori, respectiv comand la distan. Acest lucru a devenit posibil datorit dezvoltrii i scderii preului la instrumentele digitale, precum i a disponibilitii mijloacelor moderne de comunicaii. Pe de alt, parte echipamentele de calcul devenind tot mai performante i tot mai ieftine, au fost dezvoltate aplicaii de simulare i proiectare ale reelelor. Aceste instrumente au oferit un sprijin pentru administrarea reelelor, au putut fi analizate situaii conform scenariului "ce se ntmpl, dac?" (what if?). necesare pentru a reflecta stri din reea Odat ce s-a implementat un sistem SCADA, operaiile pot fi monitorizate i controlate, iar sistemul produce informaii de maximizare a profitului. Deoarece SCADA este centrul declanrii, transmiterii i a distribuiei de operaii, toi cei care folosesc informaiile sistemului pot beneficia de o vedere de ansamblu a amplasamentului, instalarea i funcionarea sistemului De asemenea programele de simulare pot ajuta n minimizarea numrului de instrumente de msurare

Aadar, SCADA este un acronim pentru Supervisory Control and Data Acquisition. Termenul se refera la un sistem amplu de masura si control. Un sistem SCADA asigura supravegherea unui sistem de la un centru de control si trimite date si informatii importante achizitionate din teren la un centru de control, astfel ncat supervizorul sistemului poate lua deciziile apropiate de reconfigurare a acestui sistem. SCADA asigur gestionarea n timp real a datelor privind operaiunile de producie, mbunataete sigurana personalului i reduce costurile de operare. Aceste beneficii sunt posible prin utilizarea de hardware i software, n sistemele SCADA, combnate cu protocoale de comunicare mbuntite i o conectivitate sporit la reelele externe, inclusiv la reeaua Internet. Supravegherea continua a principalilor parametri ai echipamentelor poate conduce, atunci cand este corect implementat si utilizat acest sistem, la identificarea precoce a tendintei de defectare, la identificarea si izolarea rapida a

componentelor defecte, prevenind astfel o cadere a intregului echipament sau, chiar mai grav, a unei instalatii. EMS (Energy Management System) DMS (Distribution Management System) si SCADA(Supervisory Control And Data Aquisition) reprezinta instrumente bazate pe calculator, utilizate de dispecerii energetici pentru a-i asista n controlul funcionarii sistemelor energetice complexe. Baza intregului eafodaj care concur la supravegherea, controlul si monitorizarea echipamentelor electrice din statiile si reelele electrice o constituie echipamentele de achizitie si comanda. Pe de alta parte, ntre instrumentele enumerate mai sus exista o strns colaborare - practic nu putem concepe funciuni EMS sau DMS, fara a avea la dispozitie un sistem SCADA care sa ofere, pe de-o parte, informatii din reeaua electric sau din procesul tehnologic, iar pe de alta parte posibilitatea comenzii de la distan a reelei electrice sau a procesului tehnologic. n continuare, se face trecerea n revist a funciunilor principale SCADA, EMS si DMS.n figura de mai jos este artat legatura cu echipamentele electrice din staii pornind de la schema de principiu a lanului funcional de teleconducere.

Figura 1.1 - Legatura cu echipamentele electrice din staii a sistemului SCADA

1. SCURT ISTORIC AL SISTEMULUI SCADA

SCADA (supervisory control and data acquisition) a fost perceput ca valoare atata timp cat au existat sistemele de control. Primele sisteme SCADA de achiziie a datelor erau utilizate prin intermediul unor panouri de contoare, beculee si benzi grafice de inregistrare. Operatorul opera manual cu diferite butoane de comand, exercitand controlul de supraveghere. Aceste dispositive au fost i nc sunt folosite pentru a face controlul de supraveghere i achiziie de date la fabrici i la generatoare de putere. n figura de mai jos este prezentat un sensor pentru sistemul de panouri.

Figura 1.2 - Senzori pentru panoul ce utilizeaz 4-20 mA sau de tensiune

Senzorul de tip panou al sistemului SCADA are urmtoarele avantaje: Este simplu, nu necesit RAM, ROM sau software Senzorii sund conectai direct la contoare, switch-uri i beculee de pe panou Ar putea fi (in cele mai multe cazuri) uor i ieftin pentru a aduga un dispozitiv simplu ca un comutator sau indicator Dezavantajele unui panou conectat direct la sistemul de senzori sunt: Suma de fire devine greu de gestionat,dup instalarea a sute de senzori Calitatea i tipul de date sunt minime i rudimentare Instalarea suplimentar a senzorilor devine treptat mai dificil deoarece sistemul se dezvolt Simularea folosind datele reale nu este posibil Stocarea datelor este greu de gestionat Cineva trebuie s se uite la apeluri si la contoare 24 de ore pe zi.

1.1 Cerine de baz Cerinele pentru sistemul SCADA i componentele sale sunt multiple, cea mai important dintre ele este deschiderea. Deschiderea unui sistem este n partea covritoare asigurat de respectarea unor standarde. (Trebuie ns menionat c exist i implementri, care nu respect aceast cerin, s-au elaborat sisteme proprietar, care ns ofer interfee de conectare cu alte aplicaii.) Menirea deschiderii este posibilitatea conlucrrii cu alte sisteme cum ar fi de exemplu sistemul informatic al ntreprinderii, sistemul programelor de proiectare, sistemul de facturare a consumurilor, staii de lucru LAN/WAN, sisteme de comand distribuite, sisteme de conducere a fabricaiei, sisteme de modelare a proceselor, sisteme de optimizare, etc., i posibilitatea extinderii funcionalitii. Deschiderea trebuie s fie prezent att din punct de vedere comunicaii (standarde internaionale i de facto), software (sisteme de operare diferite i cod portabil), hardware (platforme hardware diferite), ct i din punct de vedere al administrrii datelor (cum ar fi de exemplu, respectarea standardelor (SAG) SQL Standart Acces Group) i al aplicaiilor (posibiliti de interfaare i suport oferit pentru alte programe). Pentru a satisface aceast cerin n cazurile concrete s-a optat n majoritatea cazurilor pentru arhitectura deschis "client-server". A doua cerin important este punerea la dispoziie a datelor necesare n timp util, astfel pot fi luate msuri utile (i de asemenea n timp util), care ar provoca eventual accidente sau pur i simplu reclamaii din partea unor clieni. Un alt deziderat foarte important este, adaptabilitatea: posibilitatea de a configura componentele conform cerinelor concrete, chiar n cazul n care aceste cerine se modific pe parcursul duratei de via a sistemului; posibilitatea de a conecta noi echipamente sau programe la sistemul existent. Securitatea i sigurana datelor este de asemenea foarte important, ptrunderea unor intrui nedorii n sistem pot duce la dezvluirea unor informaii de firm confideniale sau chiar la efectuarea de comenzi de ctre intrui, ce pot provoca disfunciona liti grave n sistem. De asemenea, este necesar punerea la punct a unui sistem de arhivare, ca datele odat nregistrate s poat fi consultate i ulterior n vederea unor analize. Astfel, datele care s-au arhivat pot fi terse, acest lucru oferind spaiu de stocare eliberat pentru sistem.

Datele achiziionate s fie necesare i ct mai puine posibil, ca sistemul s nu fie suprancrcat cu date inutile. n acelai timp, datele s reflecte ct mai exact starea reelei, iar sistemul s poat oferi o imagine ct mai complet asupra strilor, evenimentelor din reea. n aceeai ordine de idei, datele oferite de sistem trebuie s fie conforme cu normele i reglementrile n vigoare. Sistemul trebuie s ofere posibilitatea depistrii rapide a defeciunilor din reea, precum i a localizrii ct mai exacte ale acestora. De asemenea, trebuie s poat oferi toate datele referitoare la posibilele elemente implicate n remedierea defeciunii. S ofere o disponibilitate ridicat acest deziderat se poate realiza prin componena modular i elemente redundante, precum i includerea de posibiliti de autotest, izolare i ocolire a modulelor defecte. S ofere o interfa prietenoas cu utilizatorii, elementele cu funcii similare sau ce se refer la lucruri similare s fie grupate. 3.3 Servicii de sistem Pentru a oferi suport decizional, sistemele SCADA trebuie s ofere o mare varietate de servicii. Enumerarea exhaustiv a tuturor serviciilor ar fi poate chiar imposibil, de aceea se va insist numai asupra serviciilor mai importante i a celor mai reprezentative. Datele culese de modulele de msurare trebuie s ajung la elementele locale i centrale de prelucrare, iar pe de alt parte i comenzile date de operatori sau procedurile iniiate de sistemul central de prelucrare sau de cele locale de decizie trebuie s ajung la elementele de execuie, din aceasta rezult necesitatea serviciului de comunicare. Strns legat de serviciul de comunicare este serviciul de achiziie de date i serviciul de comand la distan. Operatorii trebuie s poat urmri pe un panou sinoptic mare dispunerea reelei, cu afiarea celor mai importante stri. Acest panou trebuie s poat oferi o vedere de ansamblu a ntregii reele, cu informaiile eseniale de stare, fr a fi suprancrcat. Valorile de stare de detaliu ale unor puncte sau poriuni se vor afia pe ecrane mai mici, care pot fi ale unor monitoare de calculator obinuite. Pe aceleai afiaje de detalii trebuie s fie disponibile operatorului anumite comenzi, ce pot iniia operaii ale elementelor de execuie de la distan.
7

Afiarea datelor i a posibilelor elemente de comand, mpreun cu programele ce deservesc aceste funcii, asigur interfaa de operare. n funcionarea unor reele este important urmrirea tendinelor de variaii ale variabilelor de stare, cu menionarea faptului c jurnalizarea datelor pe anumite perioade de timp poate fi folosit i n scop predictiv, pe lng faptul c pe baza unor analize ulterioare se pot depista unele pro bleme de administrare. Din aceast cauz se va nregistra ntr-o baz de date o istorie a evenimentelor, care pe lng valorile de stare, va conine i eventualele alarme i comenzi date de operatori. Urmrirea i analiza tendinelor este esenial pentru a putea lua deciziile corecte. Acest serviciu presupune jurnalizarea datelor pe de o parte, iar pe de alt parte analize predictive. Acestea amndou sunt legate i de serviciile de afiare. Analizele de consum (care se pot deduce din valorile de stare) sunt utile pentru depistarea vrfurilor de consum zilnice, sptmnale, lunare i anuale; pe baza acestor date se pot seta parametrii pentru analizele predictive, rezultatele acestora vor uura munca operatorilor. Urmare a lurii unor decizii, operatorii vor iniia anumite aciuni, acestea vor apela la serviciile de lansare a comenzilor la distan. De asemenea este necesar urmrirea efecturii, sau cel puin a finalizrii comenzilor date. Un serviciu legat de achiziia de date este verificarea datelor fa de nite limite stabilite dinainte. Aceast verificare se face de regul local, nainte de a trimite datele sistemului central de prelucrare. Verificarea se face ca datele s fie valide, teletransmisia s funcioneze, dac exist mod de test pentru RTU, dac valorile au fost extrase din baza de date local, dac a aprut o eroare de calcul. Dac a aprut una din condiiile excepionale, se declaneaz serviciul de alarmare. Un deziderat important este verificarea accesului n sistem, acest lucru este efectuat de serviciul de securitate, care permite accesul pe baz de parole. La fiecare calculator sau terminal accesul este protejat i are un anumit nivel de acces. De asemenea opera torii sistemului posed cte o parol, care d un anumit nivel de acces (de la propriul calculator sau terminal). Accesul la sistem al unui operator de la un anumit terminal se face pe baza parolei proprii, drepturile de acces acordate de sistem fiind mini mul dintre drepturile implicite ale terminalului i ale operatorului.
8

Dintre instrumentele de analiz ale unui sistem SCADA un loc aparte l ocup serviciul de simulare. Aceasta permite simularea reelei, ceea ce ofer printre altele avantajul c se pot monta mai puine elemente de msurare, deoarece simularea va permite interpolarea valorilor i n unele puncte n care nu sunt montate asemenea instrumente. Pe de alt parte, tot sistemul de simulare permite analiza unor scenarii de tip "ce se ntmpl, dac ", acestea se pot referi la impactul unor dezvoltri, extinderi de reele, efectul scderii presiunii datorit unei avarii n cazul unei reele de transport fluide, cderea unei staii de transformare pentru cazul unei reele electrice, .a.m.d.

1.2 Principiile fundamentale al sistemelor moderne SCADA

n procesele moderne de fabricaie i industriale, industria minier, utiliti publice i private, de agrement i de industria de telemetrie de securitate sunt adesea necesare pentru a conecta echipamentele i sistemele separate prin distane mari. Acest lucru poate varia de la civa SCADA se metri de la mii de kilometri. Telemetria este folosit de achiziie de pentru a trimite comenzi, programe de monitorizare i pentru a primi informaii de la aceste locatii. refer la combinaia de telemetrie i date. SCADA cuprinde colectarea de informaii, transferul napoi la centrul de colectare a datelor, pentru a efectua orice analiz i control necesar i apoi afiarea acestei informaii la ecranele i monitoarele operatorului. Aciunile necesare de control sunt apoi transmise napoi la proces. n primele zile de achiziie a datelor, logica de releu a fost folosit pentru a controla sistemele de producie i instalaiile. Odat cu apariia procesorului i a altor dispozitive electronice, productorii ncorporau electronic digital n echipamentele logice de tip releu. Controlerul logic programabil sau PLC este nc unul din sistemele de control cele mai utilizate pe scar larg n industrie. Dup cum trebuie monitorizate i controlate mai multe dispozitive la ntreprinderi, automatele programabile au fost distribuite i sistemele au devenit mai inteligente i mai mici n dimensiune. PLC-uri i DCS (sisteme distribuite de control) sunt folosite aa cum se arat n figura de mai jos.

Figura 1.3 - PC la PLC sau DCS cu magistral i senzor Avantajele sistemului PLC / DCS SCADA sunt: Computerul poate nregistra i stoca o cantitate foarte mare de date Datele pot fi afiate n orice mod are nevoie utilizatorul De pe o mare suprafa pot fi conectai la sistem mii de senzori Operatorul poate include simulri de date reale n sistem Multe tipuri de date pot fi colectate de la RTU Datele pot fi vizualizate de oriunde Dezavantajele sistemului PLC / DCS SCADA sunt: Sistemul este mult mai complicat dect un sensor de tip panou Sunt necesare diferite competene de operare, cum ar fi analitii sistemului i programator Este nevoie de multe fire pentru a face fa miilor de senzori Dup cum cerina pentru sisteme mai mici i mai inteligente a crescut, senzorii au fost concepui cu inteligen de PLC-uri i DCS. Aceste dispozitive sunt cunoscute ca DEI (dispozitive electronice inteligente). DEI sunt conectate printr-o magestral la calculator. Acestea includ inteligen suficient pentru achiziionarea datelor, s comunice cu alte
10

dispozitive, i s preia o parte din programul general. Fiecare dintre aceti superinteligeni senzori pot avea mai mult de un senzor de ncorporat. De obicei DEI poate combina un senzor analogic de intrare, ieire analogic, sistemul de comunicare i memorie de program, toate acestea ntr-un singur dispozitiv.

Figure 1.4 - Conectarea PC la DEI prin magistrala de sistem Avantajele conectrii PC la DEI prin magistrala de sistem sunt: Necesit putin material pentru conectare(cablu,fire) Datele primite de la dispozitiv pot include informaii cum ar fi numere de serie, numerele de model, atunci cnd a fost instalat i de ctre cine Toate dispozitivele sunt de genconecteaz si cnt, deaceea este uor de instalat i inlocuit Dispozitive mai mici, nseamn mai puin spaiu fizic pentru sistemul de achiziie de date Dezavantajele conectrii PC la DEI prin magistrala de sistem sunt:
11

 Sistem mai sofisticat, deaceea e nevoie de angajai mai bine pregtii Preturile senzorilor sunt mai mari (dar acest lucru este compensat oarecum de lipsa dePLCuri) DEI-le sunt bazate mai mult pe sistemul de comunicare

1.3.Functii principale ale sistemelor SCADA n cazul concret al implementarilor de sisteme SCADA care deservesc instalaii, retele sau sisteme electroenergetice ntlnim urmatoarele funcii de baz: Supravegherea si controlul de la distan al instalaiilor si reelelor electroenergetice. n acest scop, se realizeaz: culegerea de informaii asupra strii sistemului energetic, prin intermediul interfeelor de achiziie corespunztoare; transferul informaiilor catre punctele de comand i control; comanda de la distan a proceselor electroenergetice; nregistrarea modificrilor semnificative ale procesului controlat. Operaiunile de comutare (conectare / deconectare) ale echipamentelor primare pot fi comandate de la distan de la un centru de control (dispecer energetic) . Strile intreruptoarelor i separatoarelor, valorile msurilor de tensiuni, cureni etc. sunt permanent cunoscute la centrul de control, fiind la ndemna dispecerului energetic. Acest lucru face s creasc eficiena operaional la postul de dispecer, prin creterea numarului de informaii disponibile i prin reducerea timpilor de actualizare a acestor informaii. Informaiile provenite de la instalaiile electroenergetice pot fi grupate i dirijate ctre postul de comand sub autoritatea cruia se gsesc aceste instalaii, de asemenea ele pot fi utilizate pentru analize globale ale reelelor electrice. Alarmarea. Sistemul recunoate strile de funcionare necorespunztoare ale echipamentelor i reelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiune n afara limitelor, acionarea sistemelor de proectie, modificarea nedorit a strii ntreruptoarelor i separatoarelor, etc. ) i avertizeaz optic / acustic dispecerul asupra celor ntamplate. Alarmele de sistem sunt prelucrate astfel ncat acestea s fie prezentate dispecerului ntr-o manier concis, clar, n timp util i numai la operatorii care au nevoie de aceste informaii. Modul n care o alarm este anuntat depinde de aria sa de interes cat i de nivelul su de prioritate. Sistemele moderne conin funcii de alarmare performante, realizate cu elemente de inteligen artificial, capabile s identifice cauza primar a unui set de evenimente i s

12

prezinte astfel dispecerului o situaie cat mai clar avariei. Funcia de alarmare presupune i memorarea tuturor evenimentelor eferente alarmelor iclusiv momentele de timp ale producerii acestora, in fiiere de date pe discuri magnetice, pentru a putea fi analizate ulterior. Analiza post avarie. Sistemul ntreine un istoric al modificrii strilor echipamentelor i reelelor electrice, punnd la dispoziia dispecerului informaiile necesare unei analize potrivit a evenimentelor petrecute. Toate evenimentele sunt memorate alturi de localizarea lor n timp i spaiu, fiind prezentate dispecerului, n general, n ordine cronologic, grupate pe categorii de instalaii. Totodat, aceste informaii pot constitui "materia prim" pentru sisteme expert de analiz post avarie asistat de calculator precum i pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor electrice dup caderi (care pot asista dispecerul sau pot intra n funciune n mod automat) . Informarea de ansamblu a dispecerului asupra topologiei i strii sistemului energetic condus, prin intermediul interfeelor om-masin (HMI: Human-Machine Interface) . Funcia de interfaare cu operatorul uman este de o importan deosebit n asigurarea unei activitai eficiente a dispecerului. Sunt urmrite cu deosebire: claritatea i conciziunea prezentrii informatiilor despre procesul tehnologic condus (evitarea confuziilor), comoditatea n obinerea informaiilor dorite, comoditatea si inconfundabilitatea comenzii ctre proces etc. Toate aceste deziderate sunt bazate pe utilizarea unei interfee grafice puternice la postul de lucru dispecer. Urmrirea ncrcarii reelelor. n scopul optimizrii funcionrii reelelor electrice, este memorat evoluia circulaiilor de puteri. Aceste informaii pot asista la o mai bun planificare a resurselor, precum i a schemelor reelei i a reglajelor tensiunii transformatoarelor. Planificarea i urmrirea reviziilor si reparaiilor n scopul evitrii cderilor. Monitorizarea evoluiei funcionrii diferitelor echipamente ofer informaii care, analizate corespunztor pot duce la necesitatea reviziilor / reparaiilor acestor echipamente sau instalaii. Aceast analiz poate fi asistat de sisteme expert.

1. 4. Arhitectura sistemelor SCADA Un sistem SCADA modern trebuie s se conformeze cerinelor sistemelor deschise. n momentul de faa, se folosesc mai multe concepte de "deschidere". o definiie formala a unui sistem deschis se poate pronuna astfel:
13

"Un sistem deschis dispune de posibiliti care permit implementarea aplicaiilor astfel nct: s poat fi executate pe sisteme provenind de la mai muli furnizori; s poat conlucra cu alte aplicaii realizate pe sisteme deschise (inclusiv la distan) ; s prezinte un stil consistent de interactiune cu utilizatorul. Aceste posibilitai sunt descrise ca specificaii extensibile de interfee, service si formate admise. n plus, acestea sunt specificaii publice meninute prin consens. " Obiectivul major n utilizarea sistemelor deschise este reducerea investiiei n software-ul de aplicaie i deci n o mai buna utilizare a resurselor umane. Cea mai mare deschidere pe care conceptul open-system o aduce n proiectarea sistemelor EMS/DMS/SCADA este posibilitatea de a distribui funciunile n diferite noduri de prelucrare. Fiecare nod funcional este independent ca resursa hardware. Staiile de lucru (workstations) constituie astfel de noduri care elibereaza sistemul de interfata om-masina. Alte de noduri funcionale sunt cele de achizitie de date, prelucrarea bazei de date relaionale i istorice i editarea rapoartelor, procesoarele de aplicaie etc. Gradul de dependenta ntre noduri este variabil. Totui, prin hardware trebuie asigurata o independenta cat mai mare deoarece, pe aceasta cale, se obine posibilitatea de extindere sau de nlocuire. De asemenea, independena nodurilor de prelucrare servete la minimizarea mesajelor i ncrcrii reelei de transmisie date. Redundanta n cadrul nodului marete gradul de disponibilitate i micoreaz riscul pierderii lui i a distribuirii funciunilor pierdute n alte noduri. O caracteristica importanta a sistemelor deschise este faptul ca nodurile pot fi situate la orice distana. Arhitectura distribuita devine o necesitate si folosete ca suport de comunicaie reelele de date locale (LAN Local Area Network) si cele la distana (WAN Wide Area Network) realizate pe baza unor proceduri i interfee standard. Practic, se vorbete tot mai mult de funciunile pe care un sistem distribuit trebuie s le ndeplineasc, n contextul conlucrrii mai multor componente ale sistemului situate n noduri informaionale diferite.

14

Figura 3.1 Arhitectura posibila pentru un sistem SCADA distribuit n figura anterioar este prezentat o arhitectur posibil pentru un sistem SCADA distribuit, n care observm c elementul cheie l constituie conectarea diferitelor componente prin intermediul unor reele de comunicaie. La nivelul legturii cu procesul tehnologic (echipamentele din staia de transformare), gsim echipamente de achiziie date si comanda (EAC) destinate interfearii cu instalaiile electroenergetice, distribuite n punctele de interes. Acestea asigur preluarea informaiilor din proces precum i transmiterea comenzilor ctre proces. n sistemele moderne se asigur un grad nalt de prelucrare local - la nivelul EAC, cu funciuni de automatizare, protecie i masur. Echipamentele EAC sunt interconectate prin magistrale locale LAN(sau RL) cu calculatoare cu rol de procesare a datelor la nivelul ntregului proces (de exemplu la nivelul staiei de transformare). Legtura de date ntre staiile de transformare i punctul de comand i control se realizeaz prin reele de date specifice trasmisiei la distant WAN(sauRAL) . Transferul de date ntre WAN i reelele locale de date situate la punctul (punctele) de comand i control este asigurat de calculatoare cu rol de concentrator de date (Front End
15

Processor - FEP). n reeaua de la punctul central, se gsesc calculatoare care asigur funciuni de procesare specifice EMS-SCADA (servere de aplicaie, sisteme expert, interfee grafice etc). Din cele prezentate anterior, rezult faptul ca se schimba fundamental si modul de programare. n sistemele clasice, utilizatorul i definea cerintele iar echipa de programare realiza sistemul de programe de aplicaie. n momentul de faa, programarea trebuie s urmareasc realizarea funciunilor necesare, prevaznd de la nceput posibilitatea modificrii lor n timp precum i extinderea acestora. Sistemele SCADA sunt alctuite din componente de natur diferit, acestea fiind conectate ntre ele. Schema principial a unui sistem SCADA este prezentat n figura de mai jos. n continuare, vor fi enumerate principalele componente dup natura lor, urmnd s se discute rolul acestora: componente de msurare - n cazul reelelor de transport i distribuie fluide se msoar presiunea, temperatura i debi tul, iar pentru reele electrice se msoar tensiunea, curentul i frecvena. componente de acionare i automatizare - exemple pentru reele de transport i/sau distribuie de fluide: vane i robinete comandate, pompe prevzute cu comand; pentru reele electrice: comutatoare, ntreruptoare, disjunctoare comandate componente hardware panouri de comanda, calculatoare, imprimante, plottere, monitoare, afiaje sinoptice, module de conducere a proceselor inteligente, module de comand cu logic programat, uniti de stocare (discuri i/sau benzi magnetice) componente software - sisteme de operare (n timp real sau nu), sisteme de culegere a datelor, sisteme de gestionare a bazelor de date, programe de simulare, programe de comunicaii, programe de arhivare/incriptare/restaurare a datelor componente de comunicaii - comunicaiile se pot efectua pe diferite ci: o o o o reele LAN - cablurile reelelor (cabluri coaxiale, UTP, optice) , plci de reea linii telefonice (nchiriate sau proprietare) - linii telefonice, modemuri mijloace de comunicaii radio terestre - staii de emisie-recepie, relee de transmisie mijloace de comunicaii prin satelii - staii de emisie-recepie satelii

16

Figura 3.2: Schema unui sistem SCADA O terminologie specific este asociat cu componentele sistemului SCADA. Aceste elemente sunt definite dup cum urmeaz: Componentele de msurare pot fi traductori simpli conectai la o unitate de conversie analog-digital, sau pot fi instrumente de msur cu ieire digital. Valoarea digital a msurtorii se preia de ctre un controler de teletransmisie (RTU - remote terminal unit), care evalueaz rezultatul msurtorii (se face o verificare de ncadrare ntre limitele de msurare prestabilite), pentru unele cazuri obinuite iniiaz efectuarea unor comenzi i comunic rezultatele msurtorii ctre sistemul central de prelucrare. Componentele de acionare i automatizare sunt conectate la unitile terminale de teletransmisie RTU , care pe baza rezultatelor evalurii, sau pe baza comenzilor sosite de la sistemul central de prelucrare comand efectuarea unor operaii. De remarcat c RTU-urile sunt module decizionale locale, ce pot iniia unele operaii critice sau de rutin. Componentele hardware ofer suportul de prelucrare, stocare, introducere, afiare i trasare sau imprimare a datelor. Pentru sistemele SCADA se folosesc diverse echipamente, rolul fiecruia este bine determinat. Trebuie reinut ns faptul, c din conside rente de siguran se obinuiete folosirea unor elemente redundante pentru a preveni pierderea datelor sau ntreruperea funcionrii. Unele componente hardware sunt speciale, de exemplu afiajele sinoptice sunt
17

de construcie special, acestea trebuie s ofere o vedere de ansamblu asupra dispunerii reelei. De obicei, sistemul trebuie s ofere disponibilitate total 365 de zile din 365 i 24 de ore din 24, din aceast cauz toate componentele critice trebuie s fie de calitate corespunztoare acestei cerine. Componentele software ofer pe de o parte suport pentru prelucrare (sisteme de operare, medii de rulare a programelor i de dezvoltare), iar pe de alt parte asigur mijloace de urmrire, vizualizare, prelucrare a datelor. Pe baza unor prelucrri, unele dintre aceste componente pot iniia operaii fizi ce, cum ar fi comandarea unor elemente de acionare i automatizare. Tot aici trebuie menionate i programele de comunicaii, care pe lng suportul electronic de comunicare asigur legturile ntre diferitele elemente ale sistemului. Una dintre componentele cele mai importante ale sistemelor SCADA sunt sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD), trebuie s existe o baz de date de timp real pentru a putea nregistra valorile momentane, care asigur suportul unor prelucrri de timp real pe de o parte, iar pe de alt parte aceste date se vor nre gistra pentru analize ulterioare n baze de date convenionale. Componentele de comunicaii ofer mijloacele fizice de legturi dintre componente. ntre diferitele elemente pot exista diferite mijloace de comunicaii, de exemplu sistemul central de prelucrare va fi alctuit din echipamente ce sunt conectate ntre ele prin LAN (n condiiile n care acestea sunt dispuse ntr-un sediu central), dar legtura dintre sistemul central de prelucrare i elementele amplasate la distan (componente de msurare, componente de acionare i automatizare, echipamente decizionale locale) se va face prin alte mijloace de comunicaii: linii telefonice (nchiriate sau proprietare), mijloace de comunicaii radio terestre, mijloace de comunicaii prin satelii. Trebuie menionat c pentru sistemul central de prelucrare se va folosi un sistem de operare n timp real, care s poat oferi serviciile necesare pentru timp de rspuns rapid. Despre alegerea mijloacelor de comunicaii, trebuie menionat c opiunea pentru LAN este justificat doar pentru comunicaii pe distane mici ntre echipamentele de conectat, modemurile se pot justifica pentru distane medii sau mari n cazul n care este disponibil cte un capt de linie telefonic pentru fiecare punct din care se dorete transmisie de date, staiile radio terestre sunt o opiune pentru comunicarea cu puncte cu

18

dispersie teritorial mare, iar comunicaiile prin satelit pentru puncte la distan foarte mare. Deoarece comunicaiile asigur fluxul de date vital al sistemului, se vor folosi mijloace redundante de comunicaii, pentru a prentmpina cderea parial sau total a sistemului.

Figure 1.5 Schema principial a sistemului SCADA

19

Revenind la ideea de baz, i anume c un sistem SCADA se refer, de obicei la un centru de comand care monitorizeaz i controleaz unul sau mai multe procese automatizate, vom denumi anumite componente hardware ce se ocupa de execuia automat a celor mai multe operaiuni: RTU Remote Terminal Units (aa numitele n mediul romnesc: Unitai Terminale Comandate la Distan). PLC Programmable Logic Controller (Uniti Logice de Control Programabile) Achiziia datelor ncepe la nivelul RTU sau PLC i implic citirea indicatoarelor de msur i a strii echipamentelor care apoi snt comunicate, la cerere ctre SCADA. Datele snt apoi restructurate ntr-o form convenabil operatorului care utilizeaz o HMI Human Machine Interface, pentru a putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru normal al RTU/PLC. (Dupa cum am precizat, un sistem SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele, software ...)

20

n mod obinuit, SCADA implementeaz o baz de date distribuit care conine elemente denumite puncte. Un punct reprezint o singur valoare de intrare sau ieire monitorizat sau controlat de catre sistem. Punctele pot fi ori hard, ori soft. Un punct hard este reprezentarea unei intrri sau ieiri conectat la sistem, iar un punct soft reprezint rezultatul unor operaii matematice i logice aplicate altor puncte hard i soft. Valorile punctelor snt stocate de obicei mpreun cu momentul de timp cnd au fost nregistrate sau calculate. Seria de puncte+timp reprezinta istoricul acelui punct. Achizitionarea unui sistem SCADA (denumit i DCS- Sistem de control distribuit Distributed Control System) poate fi facuta de la un singur producator sau utilizatorul poate asambla un sistem SCADA din subcomponente. Arhitectura sistemului SCADA cuprinde dou nivele: un nivel conductor de la centrul de control de supraveghere i alt nivel care este condus sau la nivel de server de date, care interacioneaz cu procesele aflate sub control. Pe langa hardware(partea fizic) mai sunt i componentele software (partea logic) ale sistemului SCADA care sunt foarte importante n arhitectura SCADA. Aici sunt unele component tipice ale software-ul (programelor) SCADA. SCADA master/client Interfaa om-main Alarma de manevre Eveniment i monitorizarea Aplicaii speciale Controalele X sau conroalele Java SCADA instalaia condus/serverul de date Conducerea sistemului n timp real Aplicaii de prelucrare a datelor Generator de rapoarte Alarma de manevrare Drivere i interfee pentru controlul componentelor Tabele nregistrarea datelor Arhivarea Construirea diagramelor i comerul
21

Figure 1.6 Arhitectura tipic a sistemului SCADA

1.5. SCADA hardware i software

Un sistem SCADA este format dintr-un numr de uniti de terminale la distan (RTU) de colectare a datelor din teren i trimiterea de date napoi la un post conductor, prin intermediul unui sistem de comunicare. eful de staie afieaz datele obinute i permite operatorului de a efectua sarcini de control de la distan.
22

Datele trebuie s fie exacte i transmise in timp util pentru a permite optimizarea funcionrii instalaiei i a procesului. Alte beneficii includ operaiuni mai eficiente , de ncredere i cel mai important, operaiuni sigure. Aceste rezultate ntr-un cost mai mic de operare, comparative cu sistemele neautomatizate anterioare. La un sistem mai complex de tip SCADA, n esen exist cinci nivele erarhizate. Insrumentaie la nivel de camp i dispositive de control Terminale de sortare i terminale RTU Sistem de comunicaii Staia(ile) conductoare Departamentul sistem informatic de prelucrare a datelor comerciale RTU ofer o interfa pentru domenii analogice i senzori digitali, situai fiecrare ntr-un loc la distan. Sistemul de comunicaii ofera cale de comunicaie ntre staia conductoare i cele aflate la distan. Acest sistem de comunicare poate fi prin cablu, fibra optic, radio, telefon, microunde i posibil chear prin satelit. Protocoale specifice i filosofii de detectere a erorilor sunt folosite pentru transferul eficient i optim de date. Staia conductoare (sau condus) adun datele din diverse RTU i n general ofer o interfa operator pentru afiarea de informaii i control al locurilor distanate. Principalele caracteristici ale software-ul SCADA sunt: Interfaa utilizator Display-e grafice Alarme Tendine Interfee RTU (i PLC) Scalabilitate

23

 Acces la informaii Baza de date Reea Tolerana la erori i redundana

1.6. Consideraiile i beneficiile implimentrii sistemului SCADA

Consideraii tipice la implementarea unui sistem SCADA sunt: Cerine generale de control Ordine logic Bucl analogic de control Raportul i numrul de puncte de la analogice la digitale Vitez de control i achiziie de date Conductor / operator de staie de control Tipuri de display necesare Cerine de arhivri istorice Sistem de examinare Fiabilitate / disponibilitate Vitez n comunicare / actualizare a datelor / sistem de scanare(explorare) a tarifelor Redundana sistemului (redundana reprezint introducerea de dispozitive suplimentare fa de cele de baz, care s asigure funcionarea unui sistem n cazul cnd unul sau altul dintre dispozitivele cu aceeai funcie a ieit ntmpltor din uz.) Capacitatea de extindere a sistemului Aplicarea software-lui i modelarea
24

Este evident faptul c costul iniial al unui sistem SCADA trebuie justificat. Iat cteva motive specifice pentru punerea n aplicare aunui sistem SCADA: mbuntirea instalaiilor ce duce la economii datorit optimizrii sistemului Creterea productivitii personalului Sigurana mbuntit a sistemului datorit unei informri mai bune i controlului mbuntit Protecia instalaiilor i echipamentului Protejarea mediului ambiant de o eventual defeciune a sistemului mbuntirea economiei de energie datorit optimizrii instalaiilor mbuntirea i primirea mai rapid a datelor, astfel nct clienii pot fi facturai mai rapid i mai precis Reglementri guvernamentale pentru siguran i contorizare (obligaii, impozite, etc )

2. APLICAREA SCADA/EMS N SISTEMUL ENERGETIC AL MOLDOVEI

Grupul Bncii Mondiale a aprobat pentru Republica Moldova, la data de 25 noiembrie 2003, un mprumut de ncredere n valoare total de 35 milioane dolari SUA, destinate pentru susinerea infrastructurii electrice a rii. Criditul cu un termen de 40 de ani a fost acordat pentru renovarea sistemului energetic din Republica Moldova prin modernizarea contabil a sistemului de transport, modernizarea modernizarea sistemului de telecomunicare i de lichidare a "blocajelor" n reelele electrice etc. Acest proiect prevede : - Reabilitarea i modernizarea sistemului de telecomunicare; - modernizarea contabil a sistemului de transport; - de lichidare a blocajelor n reelele electrice; - lucrri asupra proteciei mediului ambiant.

25

2.1 Mijloace existente de monitorizare si control

Actualele sisteme SCADA, n cea mai mare parte se bazeaza pe tehnologii sovietice vechi, care practic sunt imposibil de a sprijini i extinde, din cauza restriciilor funcionale i tehnice, iar acesta este incompatibil cu echipamente contemporane. Schimbri fundamentale n stadiul actual de evoluie n sistemul nostru de putere pot cauza descentralizarea sistemului de putere i aplicare a unor controale avansate ale obiectelor sistemului puterii locale. Asigurarea efortului de ncredere a sistemului de alimentare cu energie electric este nsoit nu numai de amplificarea numrului de sarcini tehnologice rezolvate , ci i prin integrarea sarcinilor. Condiii de baz, care determin cerinele pentru sistemele de control sunt: 1. Reorganizare structural a sistemului electric. 2. Existena unei Piei Energetice i cooperarea elementelor acesteia. 3. Dezvoltarea SCAPT (Sistem de control automat al procesului tehnologic),este bazat pe tehnologii avansate i posibilitatea de microprocesoare. 4. Integrarea controlorilor intelectuale ale sistemelor SCADA-, precum obiectele locale ale sistemului energetic au destuli parametri ce pot fi inregistrai. 5. nregistratoare digitale, care permit nregistrarea semnalelor discrete si analogice pentru a furniza o mai mare precizie. Condiiile prezentate mai sus, i n primul rnd cooperarea elementelor Piei Energetice, definesc necesitatea descentralizrii sistemului de control i consolidarea ncredere n activitatea dispozitivelor bazate pe

rolului de SCAPT n obiectele locale ale sistemului energetic.

2.2 Cerinele contemporane ale SCADA-EMS Pentru a ndeplini cerinele ctre un sistem modern de control al energiei, pentru sistemul de transport, pentru centralele electrice, gestionate i controlate de ctre Moldelectrica, Softwareul lui SCADA / EMS trebuie s includ urmtoarele funcii i caracteristici:
26

Funciile SCADA: - colectarea i procesarea datelor datelor din sistem; - prelucrarea i indicarea semnalelor de poziie, semnalelor de urgen, msurri i date de contabilitate; - informaii vizuale despre cursul procesului de producie i de nregistrare (Human Machine Interface - HMI); - procesarea comenzilor; - stocarea i regasirea datelor din arhiv; - calculul topologiei sistemului.

Funciile de monitorizare a energiei (ME) trebuie s corespund unor astfel de cerine de control a energiei electrice n Moldova ca: - prognozarea pe termen scurt, care permite utilizatorului s afieze/creeze prognoza sarcinii/cererii de energie pentru intervalul de timp curent; - rezerva controlului (RC); - Generarea automat a controlului (GAC) - Evaluarea strii (ES), aceast funcie analizeaz starea obiectelor conduse din sistemul energetic. Efectueaz calculul unor valori msurate, precum i efectuarea comparrii valorilor calculate i cele masurate. - distribuirea fluxurilor de putere (DFP), utilizat la analiza funcionrii stabile a sistemului energetic n modul de simulare i pentru obinerea soluiei de baz pentru alte funcii ale sistemului ingineresc, cum ar fi sensibilitate de sistem i distribuia optim a fluxului; - analiza consecinelor (AC), analiza fiabilitii, avaluarea impactului posibilelor accidente. Aceast funcie simuleaz una sau mai multe deteriorri n linii electrice, transformatoare, generatoare, reactore, etc,.

n dependen de aceste funcii, sistemul SCADA/EMS trebuie s ndeplineasc urmtoarele opiuni: - ntocmirea uni program (P); - Contabilitatea energiei (CE);
27

- Prognoza de ncarcare a liniei (PL); - Analiza scurtcircuitului (ASC), creaz modele, potrivite scurtcircuitelor trifazate dar nu i celor monofazate cu punere la pmnt, bifazate cu punere la pamnt, scurtcircuitelor ntre faze. Algoritmul folosete tehnica vectorilor dispersai pentru mbuntirea vitezei calculelor; - Fluxul optim de putere (FOP), un set de funcii multilaterale i efective pentru actualele i viitoarele optimizri ale situaiilor de exploatare; - Actuala capacitate de transfer (ACT); - ntrerupere planificat; - Sistem de antrenare a dispecerilor (SAD).

Server

SCADA/EMS server Time synchronization system

Training simulator

Server data entry

Printers

SCADA LAN Data archive server

DMZ LAN Measurements LAN Office LAN Remote diagnosis workstation Meters Measurements server RTU

Figura 2.2 Schema de transmitere a datelor

2.3 SCADA/EMS configuration

Sistemul SCADA include trei component principale structural:

28

 Unitatea Terminal la distan (RTU), care efectueaz prelucrarea sarcinilor n timp real. Ea are un spectru larg de incarnari : de la senzori primitivi, oferind eliminarea de informaii la obiectele sistemelor informatice specializate ca de exemplu multiprocesoarele, ce realizeaz procesarea n timp real si gestionarea informaiilor. Utilizarea acestor dispozitive de prelucrare a informaiei de nivel inferior, permite de a reduce cerinele referitoare la limea de band a canalelor de comunicare cu postul de comand central. Master Terminal Unit (MTU) Unitate Terminal Conductoare, Master Station (MS) Staie Conductoare postul de comand al dispecerilor (terminal principal) efectueaz la nivel nalt prelucrarea i gestionarea datelor n timp real. Una din funciile sale principale este asigurarea unei realizat n forme pentru canale interfae ntre operator i sistem. n funcie de sistem, MTU poate fi foarte variate de de la un singur calculator, cu conexiuni suplimentare informatice mari combinate n reeaua

comunicare, la sistemele

local a staiilor de lucru i serverelor. Sistem de comunicare (canale de comunicare) este necesar pentru transferul de datela distan, (terminale) pentru interfaa operatorului central, i controlul transferului de semnal la RTU (sau a obiectelor de la distan, n funcie de performana i proprietile sistemului). Ca RTU SCADA / EMS implementat pentru sistemul IS "Moldelectrica" a fost selectat RTU-560 produs de ABB. RTU-560 este un aparat digital care este utilizat pentru controlul de la distan ntr-o zon mic, cu puncte de msurare de la 1 la 10000. A fost conceput pentru I / E digitale i semnale analogice i comenzi. Lui RTU-560 i este caracteristic un procesorul ncorporat i programabil, care poate fi utilizat pentru controlul local, la calcul aritmetic .a.. Timpul de calcul este 10msec, calcule simultane ce pot fi efectuate -16.

29

Figura 2.3 Vedere a unui RTU-560 Pentru colectarea i transmiterea informaiei la RTU-560 este utilizat un dispozitiv de tip robot REF 545. REF 545 - terminale de protecie a feederilor au fost concepute pentru protejarea, control, msurare i monitorizare, n liniile de medie tensiune. Ele pot fi folosite n diferite tipuri de celule, inclusiv la bare unice, la sistemul cu bare duble i la sistemele duble. Funcii de protecie pot fi realizate n diferite tipuri de reele, cum ar fi reele cu neutru izolat, reele cu neutru compensat i parial reele cu neutru pus direct la pmnt. Posibiliti funcionale ale terminalelor REF-545 depind de nivelul ales de funcionalitate, precum i de configuraia hardware. Funciile necesare pot fi selectate dintr-o gam larg de securitate, management, masura, control, putere, calitate, caracteristici ale conditiei de monitorizare, precum i funcii generale i conexiune n capacitatea de conectare a articulaiilor lund n considerare sarcina total pe CPU. n comparaie cu utilizarea tradiional a dispozitivilor separate, combinaii de caracteristici necesare asigur soluii economice eficiente, mpreun cu configurarea releului (n conformitate cu IEC 61131) permite adaptarea cu uurin a terminalelor de protecie REF-545 n condiii diferite. Cu ajutorul unui display grafic HMI, funciile de control n domeniul proteciei terminalului se efectueaz cu ajutorul cartografierii (afiarea) intreruptoarelor. n plus, protecia terminalului v permite s transferai ntreruptoarelor i comutatoarelor informaii despre starea sistemul de control automat (SCADA / EMS). fi Obiecte gestionate, cum ar pornite i oprite cu

fi comutatoarele, poate

ajutorul

SCADA / EMS. Informaii de stare i de semnalele de control sunt transmise prin comunicaie serial. De asemenea, este posibil s se controleze local, folosind butoanele de pe partea din fa a terminalului de protecie a cabluri de alimentare. Protecia terminalului este proiectat pentru a oferi protecie mpotriva scurtcircuitului selectiv i scurtcircuitelor cu punere la pamnt. Protecia terminalului REF545 are funcii de protecie mpotriva supracurenilor (PSC) (OCP) i protecie contra scurtcircuitelor cu punere la pamnt, se utilizeaz n calitate de protecie mpotriva scurtcircuitelor cu punere la pamnt a cablurilor,i parial a reelelor legate la pmnt cu neutru compensat i izolat. Dac e necesar, poate fi efectuat reanclanarea automat (AR). Pot fi efectuate pn la cinci cicluri consecutive de AR. Terminalele REF-545 msoar curenii de faz,tensiunile de linie i de faz, curenii neutri, tensiunea remanent, frecvena i factorul de putere. Valorile puterilor active i reactive sunt calculate pe baza curenilor,tensiunilor i factorilor de putere masurati.
30

n baza puterii msurate poate fi calculat i energia electric consumat sau livrat. Valorile msurate pot fi monitorizate la faa locului sau de la distan n valorile primare. Dac utilizai funcia de monitorizare de exemplu : intervalele de presiunea ntreinere. n plus a strii echipamentelor, terminalele fa de securitate, de protecie pot record i un controla, indic i starea gazului i deteriorarea ntreruptoarelor,n timp terminale de REF-545 au

msurare, control

caracteristicilor monitorizare,

numr mare de

funcii logice programabile, ceea ce permite realizarea automatizrii i funciilor logice necesare pentru a combina sarcinile de automatizare ale substaiei ntr-un singur dispozitiv. Sistemul de comunicaii de date permite comunicarea cu mai multe dispozitive de nalt nivel cum ar fi : SPA, LON 1, protocoale IEC-03 . Sistem de comunicare este un sistem de canale de comunicare, att existente ct i nou construite. Astfel, n cadrul proiectului SCADA / EMS a .S.Moldelectrica, este prevzut construi-rea unui canal de fibra optic CND (Chiinu) Bli, realizat din cablu cu conexiune din componente de fibra optica (CFO). De asemenea, este prevzut nchirierea canalelor de comunicare ale standardele GSM, SDMA. Moldtelecom i utilizarea canalelor ce funcioneaz n

Proiectul SCADA / EMS prevede instalarea echipamentelor la urmtoarele substaii i surse generatoare: Grafic 2.1 Substaii incluse n planul telemecanicii Titlu Substaii 330-400 kV 1 2 3 4 Bli 330 kV Streni 330 kV Chiinu 330 kV Vulcneti 400 kV Substaiile 110 kV, Nord-Vest afiliate Fabrica de zahr din Briceni (ODG) Dondueni (ODD) Edine (ODG) Larga Ocnia
31

Tip

Nivelul tensiunii primre [kV]

s/s s/s s/s s/s

330 330 330 400

5 6 7 8 9

s/s s/s s/s s/s s/s

110 110 110 110 110

10 Otaci 11 Soroca Substaiile 110 kV, Nord afiliate 12 13 14 15 Floreti Ungheni Glodeni Fleti Substaiile 110 kV, Central afiliate Anenii Noi (ODG) Carpineni Cioara Hnceti (ODG) Orhei (ODG) tefan Vod Cueni (ODG) Clrai (ODG) Substaiile 110 kV, Sud afiliate Comrat (ODD) Cahul Etulia-1 Vulcneti Ceadr-Lunga Staii CHE Costeti CET- Bli CET-1 CET-2

s/s s/s

110 110 110 110 110 110 110

s/s s/s s/s s/s

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s

110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110

29 30 31 32

HPP TPP TPP TPP

Pentru fiecare din informaii despre:

aceste

staii a

fost pregtit

un plan telemecanic, care

include

starea celei mai mari staii, cu cele mai multe dispozitive de comutare staie (nu doar ntreruptoarele i capcanele, dar i separatoarele, i n unele cazuri, i cuitele de legare la pmnt);

parametrii de regim(curent, tensiune, putere activ, putere reativ, frecven) pentru cele mai multe conexiuni la circuitul principal al postului;

32

evenimente tehnologice alarmele, inclusiv devierea inacceptabil a parametrilor de reea, datele nregistrarii evenimentelor alarmante (declanri, dispozitive de declanare), localizarea defectelor, semnalizri pe liniile electrice, etc.;

defecte de software, de hardware, de tehnologii informaionale, sistemele de control i mijloace de comunicare (semnale de diagnostic), etc.

Pentru restul 163 staii,care nu sunt incluse n SCADA / EMS, este prevzut instalarea sistemelor de telemetrie "Granite-micro". Complexul "Granit-Micro" prevede: - schimbul de date ntre PC-ul centrului de producie al panoului de control (CP) i punctele controlate sau alte puncte de control (CP). - starea (poziia) controlului operaional al obietelor care sunt conectate la punctele controlate sau la alte CP; - "eveniment" secven de nregistrare; - alarm audio i vizual atunci cnd starea obiectelor controlate se schimb; - masurarea energiei electrice i cererea altor resurse energetice; - crearea, meninerea i editarea bazelor de date curente i istorice; - crearea automat a documentelor de tip text cu informaii (statice) i cmpuri pentru introducerea informaiei dinamice; - formarea i schimbul de date cum ar fi client server pentru reele departamentale sau corporative; - sortarea datelor pentru formarea pachetelor de date, care sunt retransmise pe canalele de comunicare telemetrice; - transportarea automat a pachetelor de date generate; Pachetul include programele: - de administrare de baz; - de afiare a datelor contabile de consum al energiei electrice; - de vedere a configuraiei hardwere i a strii sistemului; - de crearea abloanelor de documente (tabele); - de completare a documentelor (foi de calcul).

33

Granit-Micro i SCADA/EMS suport protocoale de transmisii de date similare. Astfel, dup finisarea implimentrii SCADA / EMS n sistemul energetic al Republicii Moldova,realizat de ABB i adoptarea n acest sistem a "Granit-Micro" va fi posibil de vorbit cu ncredere despre crearea unui sistem modern operaional i despre un sistem tehnologig de management.
Workstations Training leaders work place

Work places 1,2

Simulator

EMS

Shedulling

Videowall

Printers

BACK UP server

SCADA LAN

Figura 2.2 Configurarea reelei de dispecerat

3 REMOTE TERMINAL UNITS (RTU)

Un RTU (denumit uneori ca o unitate de telemetrie la distan), dup cum se nelege din denumire, este o unitate de control independent de achiziii de date, n general pe baz de microprocesor, care din staia central monitorizeaz i controleaz echipamentele aflate la distan. Sarcina sa principal este de a controla i de a dobndi date de la echipamente aflate la distan i de a transfera aceste date napoi la staia central. n general, are deasemenea

34

facilitatea de a avea configuraia i programele de control de descarcare dinamic a datelor de la o oarecare staie central. Exist de asemenea, facilitatea de a fi configurat la nivel local printr-o unitate de programare RTU. Dei n mod tradiional RTU comunic cu o anumit staie central, este de asemenea posibil s comunice pe baz de peer-to-peer cu alte RTU. Aceasta poate deasemenea s funcioneze ca o staie retranslatoare de date ( denumit uneori depozit de date ) pentru alte RTU care nu pot accesa datele de la staia central.

Figura 3.1 - Vedere a unui RTU

3.1 Arhitectura general a RTU

Structura RTU trebuie s fie modular i const din urmtoarele componente: Unul sau mai multe plci de baz a microprocesorului. Plcile de baz a microprocesorului trebuie s fie un standart de producie industrial i s foloseasc cel puin pe plan intern 32 de bii de date pentru calculele lor i pe plan extern de 16 bii pentru transportarea lor prin magistral;
35

 Cteva carduri microprocesoare I / O de diferite tipuri, fiecare dintre ele echipat cuun procesor suplimentar pentru a evita blocajele de trafic n timpul colectrii de date; Porturi de comunicare (Ethernet) pentru comunicarea cu sistemul SCADA / EMS, i eventual, cu altele programe de control (de exemplu, transferul de fiiere de date despre zgomote); Conexiune cu modemuri pentru comunicarea la substaii subordonate, dac este cazul; Porturi de comunicare la substaii (de exemplu, RS 232 / RS 485, Ethernet) pentru comunicarea cu dispozitive electronice pe baz de microprocesoare, de exemplu.: o controlul i protecia prin relee pentru recuperarea echipamentelor substaiei Bli 330 kV, Chiinu, Streni, prin protocolul standard IEC 61850 o senzori digitali cu protocolul standart IEC 61850

Figura 3.1 Aspect frontal a RTU

3.1.1 Sistemul de sincronizare intern al RTU

Acesta trebuie s aib posibilitatea de a sincroniza RTU cu timpul substaiei din sistem, care la rndul ei, se sincronizeaz cu o surs extern (ex, GPS). n caz dac este imposibil de a sincroniza sistemul de sincronizare cu o surs extern, ceasul intern al RTU devine o surs de semnale de referin pentru sursele externe. Precizia sistemului intern de sincronizare de timp al RTU, trebuie s fie nu mai mic de + / - 1 ms, i stabilitatea sistemului de sincronizare, n cazul absenei unui ceas extern, trebuie s fie de 5 pri la milion, i chear mai mare.

36

Ceasul intern al RTU trebuie deasemenea s aib posibilitatea sincronizrii cu sistemul central de senzori de timp. La toate staiile trebuie s fie instalat sistemul de timp a substaie. Pentru

a sincroniza timpul trebuie s fie date module GPS de sincronizare a timpul. Sistemul de timp al substaiei trebuie s fie capabil de a sincroniza prin oricare din urmtoarele modaliti: RTU sau Controlul substaiei i sistemul de monitorizare (CSSM); Sincronizarea prin intermediul RTU de la temporizatorul central n camera de control prin intermediul unor telegrame speciale trimise de ctre sistemul de expediere n RTU. Sistemul de timp al substaiei trebuie s prevad sincronizarea timpului pentru toate sistemele de la substaie, care necesit sincronizare de timp. Surs de timp extern (GPS). n cazul n care este imposibil s se sincronizeze timpul de la o surs extern, sistemele de timp al substaiilor vor menine stabilitatea. Citirea automat la distan a datelor contabile i a sistemelor de comunicaii.

3.1.2 Hardware-ul i alimentarea RTU

RTU sunt elaborate n conformitate cu standardele internaionale n ceea ce privete cerinele de fiabilitate i de siguran sau compatibilitate electromagnetic de la staii i n conformitate cu cele mai recente standarde de constructii industriale: Intrarea / Ieirea izolaiei contra tensiunii de funcionare; Intrarea tehnologic / izolaiei ieirea cu tensiunea limit a izolaiei de cel puin 2,5 kV; Dulapuri de instalare ntr-un perete sau dulapuri liber n picioare; Dulap sau cutie metalic de tip standart; Dispozitivele I / O sunt proiectate n aa fel nct defectarea unuia dintre ele nu duce la defeciuni sau indisponibilitatea altor dispozitive. Designul de baz const dintr-un numr mic de blocuri hardware diferite, suprapuse pentru dispozitivele de comunicare, panoul de comand central i defectarea alimentrii cu energie .

37

ceea

ce

privete standardele

i nivelurile

de rezisten electric trebuie

fie

ndeplinite urmtoarele standarde: IEC 60255-5, ratele de rezistenta dielectrica: o 2kV/50Hz/1mn rezisten dielectric mic, rezistena izolaiei> 100 M; IEC 60255-22, nivelul zgomotului: o 2.5kV/1MHz/400 p/s zgomote comune de nalt frecven; o 8 kV descrcri 2 categoria 3); o 10V / m 20-1000 MHz interferene radio a intensitii cmpului (IEC 255-223, IEC 1000-4-3). RTU sunt echipate cu duplicat (pereche), surs separat de alimentare. Timpul mediu ntre defectri la funcionarea nentrerupt la sarcina nominal de 100 % este de cel puin 10 ani, La staiile sau posturile, la care vor fi montate noi surse de alimentare de curent continuu 48V, RTU vor fi alimentate de la aceste surse. La staiile, la care s-au electrostatice n aer (IEC 255-22-3 i IEC 1000-4-

instalat recent noi surse de alimentare cu curent continuu 220 V, RTU vor fi alimentate de la 220V curent continuu. Posibilitile memoriei flash compacte sunt incluse n RTU pentru a deine datele stocate i setrile n cazul ntreruperii prelungite a sursei de alimentare. Indicatorii de poziie i indicatorii defectelor, cum ar fi scurtcircuitele interne, defeciunile bateriilor sau controlul tensiunii trebuie s fie afiate la indicatoarele LED al panoului frontal. RTU are funcii de izolare de potenial dintre Intrare i Ieire, scurt-circuit i protecie la supratensiune.

3.1.3 Principiile constructive ale hardware-ului RTU

Echipamentul trebuie s fie proiectat n conformitate cu cele mai bune exemple de practici de inginerie. Trebuie s fie luate n considerare urmtoarele principii de proiectare:

38

 Caracteristicile funcionale ale echipamentului trebuie s rspund cerinelor specificaiilor pentru numrul de actualizri de informaii i viteza de executie a comenzilor; n plus, pentru a oferi caracteristicile funcionale dorite, echipamentul ar trebui s reduc riscurile de incendiu, explozii, etc, i pericolul pentru ntreinere i personalul de conducere; ntreruperea energiei nu trebuie s afecteze echipamentele, precum i ntreruperile de mai puin de10 ms nu ar trebui s afecteze funcionarea normal; Nivelurile de condiionare a ocurilor ar trebui s ndeplineasc standardele de IEC cel puin; Dispozitivele de protecie ale echipamentelor i sistemele de alarm a circuitelor ar trebui s reduc avariile echipamentelor i s faciliteze depistarea locului defectului rapid; Proiectat pentru uurina ntreinerii cu cerine minime: o Locaia echipamentelor ar trebui s permit repararea majoritii problemelor, prin nlocuirea modulelor defecte; o Este nevoie s fie prevzut diagnosticul corespunztor i controlul

echipamentelor, precum n literatura de specialitate privind procedurile de determinare a prejudiciului, pentru a oferi un diagnostic rapid i pentru a izola locaia defectelor; o Placile deteriorate trebuie s fie reparate la un centru de reparaii sau de ctre productor. Echipamentul nu trebuie s interfereze cu alte dispozitive; Dispunerea echipamentelor n cazul ar trebui s fie standardizate, dar reeaua staiei trebuie s fie echipat cu un numr diferit de uniti de interfa nlocuibile. Unitile de baz ale fiecrui echipament de reea a statiei ar trebui s aib capacitatea de a spori; n cazul defectrii echipamentului reelei staiei sau ntreruperii alimentrii sau la restabilirea condiiilor normale, nu trebuie s se transmit indicaii false; RTU trebuie s fie proiectate astfel nct s asigure o disponibilitate ridicat; o Problemele cu unul dintre panouri nu ar trebui s duc n panourile rmase n funcie la distrugerea sau indisponibilitate acestora; o RTU trebuie s aib anumite funcii de auto-control pentru modulele hardware i software, prin care sunt transmise semnalele sistemului defect SCADA

/ EMS.

39

3.1.4 Transferul de date. Conectarea dintre sistemul SCADA / EMS i RTU

Se consider c sistemul SCADA / EMS trebuie s fie conductorul iar RTU dispozitivul condus. Transferul de date este realizat prin sistemul de comunicaii al Moldelectricii, bazat pe reeaua Ethernet de scar larg peste linii nchiriate de la Moldtelecom. Cu toate acestea, ar trebui s fie opiuni posibile pentru o structur radial "unul-unul", structur radial multi-punct, structur de lan-multipunct, structur inel multipunct sau linie multipl (topologia magistral serial). Protocolul de comunicare trebuie s fie IEC 60870-5104. Numai n cazul n care transmiterea de date prin protocolul IP nu vor putea fi efectut, se va utiliza protocolul IEC 870-5-101 pentru transmiterea datelor la RTU urmtoare n reeaua IP, care va aciona ca un concentrator de date.

40

Transferul

de

date

ntre staii i sistemul

SCADA / EMS va fi conceput pentru IEC 60870-5-104, la viteza de 64 kbps. n figura urmtoare "Comunicarea cu sistemul SCADA / EMS", sunt prezentate

principiile de conjugare la staii.

Figura 3.3 Comunicarea cu sistemul SCADA / EMS RTU are caracteristici speciale de securitate, cum ar fi timpul de asteptare pentru recunoatere, monitorizarea canalelor, scanarea statului, comenzi de control, erori digitale sau detectarea pierderilor de date. Pentru mesaje importante, cum ar fi evenimente n domeniul proteciei, este posibil de a transmite datele cu o prioritate mai mare n comparaie cu alte evenimente. Aceste evenimente importante ar trebui s genereze mesaje cu prioritate ridicat, ceea ce va amna mesajul cu un nivel mai mic de prioritate. n plus fa de posibilitatea de transfer spontan (de exemplu, n cazul unor evenimente n procesul tehnologic sau n sistem, semnale de alarm, modificri ale indicatorilor de stare sau n valorile de prag), RTU ar trebui s fie n msur s transmit informaii periodice / ciclice.

41

Comunicarea cu alte sisteme i dispozitive de management, sau alte DEI la staie, ar trebui s se efectueze n conformitate cu protocoale standard, IEC 61850 i / sau IEC 60870-5. n scopul de a controla aceasta este de asemenea necesar de a transmite informaii despre erorile i deconectrile echipamentelor pentru sistemul SCADA / EMS de la staiile de nalt tensiune care nu sunt echipate cu RTU. Opional se ofer un transfer (prin intermediul microRTU) a dou semnale de alarm (un semnal unic i de un grup (staia) de semnale). Dispozitivul are urmtoarele proprieti: Colectarea de cel puin 1 alarm (afiare individual); Plasarea pe perete; Alimentarea de la staie a bateriei 220V curent continuu; Posibilitatea de apelare spontan i transferare a semnalului de alarm la sistemul

SCADA prin intermediul unui canal singur ISDN sau canal de voce CDMA, n cazul n care canalul singur ISDN sau canalul de date CDMA sunt folosite n sistemul de contabilitate.

Figura 3.4 Comunicarea cu sistemul SCADA / EMS la substaiile cu transfer contabil de date

3.1.5 Procesul de vizualizare si controlul local SE Moldelectrica a instalat blocuri de control al celulelor n celulele renovate de la substaiile Bli 330 kV, Streni 330 i Chiinu 330. Transferul de date dintre aceste blocuri i RTU se bazeaz pe protocolul standard IEC 61850.

42

Vizualizarea i gestionarea pe de aceast parte a celor trei statii sunt realizate prin mijloace de vizualizare / sistem de management integrat n RTU, cu locul de munc corespunztor al operatorului. n dependen de resursele baneti disponibile, sistemul de vizualizare i de management vor fi instalate la substaia Anenii Noi 110 kV, care trebuie s fie modernizat n viitorul apropiat. De asemenea, nemodernizate sunt echipamentele de 110 kV/35 kV/10 kV, la care este conectat la RTU, pentru a fi supravegheat de acest sistem de monitorizare i de management. n plus, sistemul de vizualizare i gestionare trebuie s fie oferit ca o opiune pentru urmtoarele staii:

Tabel 3.1 - Substatii unde sistemul de vizualizare i gestionare trebuie s fie oferit Titlu Vulcneti 400 kV Briceni (ODG) Dondueni (ODD) Soroca Floreti Glodeni Fleti Hnceti (ODG) Orhei (ODG) Tip Nivelul tensiunii primare [kV] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s s/s 400 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110

10 Cueni (ODG) 11 Clrai (ODG) 12 Comrat (ODD) 13 Cahul

Sistemul de vizualizare i de management are urmtoarele proprieti: Interfa om-main (HMI), n conformitate cu Windows sau interfaa grafic a utilizatorului bazat pe browser-ul Web pe un sistem PC;
43

 Editor de imagine pentru crearea de imagini grafice: o Simboluri statice i dinamice; o Diagrame cu o singur linie pentru substaii pentru controlul strii cu simboluri animate ale dispozitivelor de comutaie; o Vizualizarea masurtorilor; o Uoar legtur a obiectelor de comutaie; Drepturile de utilizare i autorizare de control gestionabil; Funcionalitatea de baz a sistemului SCADA: o Semnale de alarm; o Funcii de arhivare; o Funcii ale diagramelor schematice i capacitatea de a transmite datele la MS Excel; o Lista evenimentelor personalizabile i lista de alarme (cu confirmare); o Funcia de baz a supravegherii (expedierii) i control. Funcia de imprimare a foilor i diagramelor cu o singur linie. informare i simbolurile dispozitivelor de

3.2 Echipamentul substaiei

For the substations adaptation works and the installation of sensors and auxiliary relays, the basic layout is presented below.

44

SCADA/EMS NDC

IEC 60870-4-104

RTU

Builder
Conjugation box Intermediate relays

Counter pulses

Measurements

Indications and commands

Contractor and ME after training at the workplace, organized by the contractor

approx. 30 - 50 m

Electricity meters

Sensors in the control panel

Relays in the control panel

Safety relays

Figure 3.5 Basic layout for substations adaptation works Intermediate relays for input signal and output command should be set to the conjugation box or in the vicinity of display device or push-button breaker. Pulse output of energy meters is connected to the RTU. Conjugation cases are provided for connection between RTU and SCADA terminals in order to decouple the RTUs I / O boards (48VDC and / or 220 V DC) and the network stations operational voltage (220V DC). Equipment is located near the RTUs main case. Inside the case are located devices for: signal shutdown for maintenance and testing; testing points for connecting measurement equipment; distribution units of substation own needs; grouping alarm signals to ensure the general alarm in the SCADA system.

45

This includes a terminal block for interfacing with the RTU, one terminal block for incoming / outgoing conjugation relays and separate output for the sensor signals. Outputs are made with detachable plugs to facilitate the network integrity verification. Outputs are grouped by functions: management, indication, accounting and signaling. Connections for status indicators, alarm signals, etc. are implemented by installing auxiliary relays in the circuits of the control panel indicators. Cable routing from each connection point is carried out directly to the conjugation case. Connections for analog outputs (measurements) are performed from sensor outputs located in the switchgear cells, to the conjugation case with consecutive measurements on the power substation. In the conjugation case are located coupling relays (interface relays). These relays disconnect technological connections from RTU for the signals such as DIS SIS. Process connections are decoupled through conjugation relays, even if the contact in the field is already free from the electric potential. It prevents induced high voltage damage RTUs I / O. Coupling output relays are excited by RTU DC 48V (or DC 220 V) power supply. Their contacts to switch 220V of DC voltage to controlled switchgear.

4 REF 54_ FEEDER TERMINALS

Figure 4.1 REFs surface

46

4.1 Caracteristici principale ale terminalelor feeder REF

Terminale de alimentare pentru protecie, control, msurare i de supraveghere a retelelor de medie tensiune; Msurarea tensiunii i curentului prin transformatoare convenionale de msurare sau senzori de curent i divizoare de tensiune; Interfa om-main fix include un display grafic mare, sau un modul de afiare extern pentru instalarea instalaiei de distribuie flexibil; Include funcii de protecie, de exemplu: contra suprasarcinii nondirectional i direcional, protecie contra scurtcircuitelor cu punere la pmnt, contra tensiunii remanente, protecie la supratensiune i subtensiune, protectie la suprasarcina termica i altele. Funcii de control incluznd controlul local i cel de la distan al obiectelor de indicarea statutului obiectelor de comutare i comutaie cu sincronizare-verificare, interblocarea la nivel de staie; Masurarea curenilor de faz, tensiunilor de faz i de linie, curentului neutru i tensiunii remanente, frecvenei, factorului de putere, energia precum i puterile activ i reactiv. Capaciti avansate de msurare a calitii puterii. Coeficientul sumar al distorsiunilor armonice (CSDA) pentru msurarea att a curentului ct i a tensiunii. Measurement for short duration voltage variations like sags, swells and short interruptions; Msurarea de scurt durat a variaiilor de tensiune, cum ar fi cderi, ntreruperi scurte; Condition monitoring including circuit breaker condition monitoring, trip circuit Sincronizarea timpului prin intermediul intrrii binare. Sincronizarea impulsurilor

supervision and internal self-supervision of the feeder terminal; odat pe secund sau odat pe minut. Fault locator for short circuits in all kinds of network and for earth-faults in effectively Funcii suplimentare inclusiv sincronizare-verificare, protecia de frecven, protecia

earthed and low resistance/low reactance earthed networks; i controlul condensatoarelor; RTD/analogue module for temperature measurement, current/voltage measurement and mA-outputs;
47

Comunicarea cu peste trei interfete de comunicare: una pentru comunicarea local cu

un PC i dou pentru comunicarea simultan cu portul dublu, de ex un sistem de comunicare termic i un sistem de monitorizare a staiei; Suport pentru IEC 61850 protocol prin intermediul adaptorului SPA-ZC 400. i supravegherea retelelor Terminalele feeder REF 541, REF 543 i REF 545 sunt concepute pentru a fi utilizate pentru protecia, controlul, msurarea de medie tensiune. Ele pot fi folosite cu diferite tipuri de instalaii de distribuie incluznd sistemului de bare colectoare unic, bare duble i sisteme duplex. Funcii de parial legat la pamnt. Application area also covers protection functions for a large variety of applications, e.g. frequency and voltage based protection, motor protection, thermal overload protection, and capacitor bank protection and synchrocheck/voltage check function. In addition to protection, measurement, control and condition monitoring functions, the feeder terminals are provided with a large amount of PLC functions allowing several automation and sequence logic functions needed for substation automation to be integrated into one unit. protecie precum i susinere a diferitor tipuri de reele cum ar fi: reele cu neutru izolat, cu neutrul legat la pamnt i neutru

48

Figure 4.2 Schema de conexiune a REF

4.2

Terminalele feeder REF funcii principale

The REF 54_ feeder terminals incorporate a wide range of feeder terminal functions: Protection functions Funcii de protecie Measurement functions Funcii de masurare Disturbance recorder Power quality functions Control functions Funcii de control Fault locator Condition monitoring functions
49

General functions Funcii generale Standard functions Funcii standarte

4.2.1 Funcii de protecie

Protection is one of the most important functions of the REF 54_ feeder terminal. The protection function blocks are independent of each other and have their own setting groups and data recording. Either Rogowski coils or conventional current transformers can be used for protection functions based on current measurement. Correspondingly, voltage dividers or voltage transformers are used for protection functions based on voltage measurement. The feeder terminal is designed to be used for the selective short-circuit and earth-fault protection. The feeder protection type REF 54_ includes overcurrent and earth-fault functions and is used for feeder short-circuit, time overcurrent and earth-fault protection in solidly, resistant or resonant-earthed networks and in isolated neutral networks. When desired, autoreclosing is achieved by using the auto-reclose function. Up to five successive auto-reclose cycles can be carried out. For an example application with basic functions, see Figure 4.2 below.

50

Figure 4.3 Basic functions of the integrated feeder terminal REF54_

4.2.2 Funcii de masurare

The measurement functions include three-phase currents, neutral current, three-phase voltages, residual voltage, frequency, active and reactive power and power factor. In addition, other measurement functions are available. As a standard feature the REF 54_ terminal includes pulse counter inputs. The number of pulse inputs varies from 7 (REF 541) to 10 (REF 545) according to the REF variant.

51

4.2.3 Disturbance recorder

The transient disturbance recorder is able to record 16 current or voltage waveforms and 16 logic digital signals. The sampling frequency of the analogue inputs is 2 kHz at the rated frequency of 50 Hz and 2.4 kHz at the rated frequency of 60 Hz. The user can set the length of a recording within a range determined by the number of analogue inputs used. The number of recordings depends on the sampling frequency, length of recordings and number of analogue inputs. The recordings can be uploaded with a DRCollector Tool which converts the data to a COMTRADE format. The DR-Collector Tool is supported in CAP501 and CAP505 relay tools.

4.2.4 Power quality functions

Power quality functions enable measurement of total harmonic distortion (THD) of voltage and current, total demand distortion (TDD) of current. Individual harmonics are measured up to 13th. Power quality functions also include measurement of short duration voltage variations like sags, swells and short interruptions. Measurements are done according to the IEC standard 61000-4-30. LIB 510 supports tools for presentation of harmonics and short duration voltage variations.

4.2.5 Funcii de control

The control functions are used to indicate the position of switching devices, i.e. circuit breakers and disconnectors, and to execute open and close commands for controllable switching devices in the switchgear. Furthermore, there are supplementary functions for

52

control logic purposes, e.g. on/off switches, MIMIC alarm, LED control, numerical data for the MIMIC and logic controlled position selection. The control functions configured using the Relay Configuration Tool can be associated with position indicators that are part of the MIMIC configuration picture displayed on the HMI. Position indicators are used to indicate the position of switching devices via the MIMIC picture and to control them locally. The status of different objects, e.g. open/close/undefined, displayed in the MIMIC view can be freely designed.

4.2.6 Fault locator al inchiderii circuitului

The fault locator functions for radial distribution systems. Localizarea scurtcircuitului, n tot felul de reele de distribuie. Earth-fault localization in effectively earthed networks and in low reactance/low resistance earthed networks. Assists fast power restoration after the fault. Improves system availability and performance.

4.2.7 Condition monitoring functions

Condition monitoring function blocks such as supervision of the energizing current and voltage input circuit, operation time counter, circuit breaker electric wear, scheduled maintenance, trip circuit supervision and breaker travel time are available for the REF 54_ feeder terminals.

4.2.8 Funcii generale

Additional functions are available for different general purposes to be used in logics such as activation of HMI backlight, switchgroups, and resetting of operation indications, latched output signals, registers and disturbance recorder.

4.2.9 Funcii standarte

53

Standard functions are used for logics such as interlocking, alarming and control sequencing. The use of logic functions is not limited and the functions can be interconnected with each other as well as with protection, measurement, power quality, control, condition monitoring and general functions. In addition, the digital inputs and outputs as well as LON inputs and outputs can be connected to standard functions by using the Relay Configuration Tool.

4.2.10 Alte funcii

Low auxiliary voltage indication:

The REF 54_ feeder terminal is provided with a low auxiliary voltage indication feature. The power supply module issues an internal alarm signal when a drop in the power supply voltage is detected (ACFail, active low). The alarm signal is activated if the power supply voltage falls about 10% below the lowest rated DC input voltage of the power supply module. The indication of a low auxiliary voltage is available in the feeder terminal configuration and can be connected to any signal output of the REF 54_.

Overtemperature indication:

The REF 54_ feeder terminal includes an internal temperature supervision function. The power supply module issues an internal alarm signal when overtemperature has been detected inside the terminal enclosure. The alarm signal will be activated once the temperature inside cation is available in the feeder terminal configuration and can be connected to any signal output of the terminal.

Analog channels:

54

The feeder terminal measures the analogue signals needed for protection, measuring, etc. via sensors or galvanically separated matching transformers.Depending on whether sensors are included or not, REF 54_ feeder terminals have 9 (without sensors) or 10 (with sensors) analogue channels. The number of channels used depends on the feeder terminal configuration and the kind of matching transformers or sensor inputs used. Furthermore, the feeder terminal includes virtual analogue channels for calculating the phase-to-phase voltages, neutral current and residual voltage from phase currents and voltages. Each analog channel is separately configured with the Relay Configuration Tool. Both the measuring unit for each analog channel and the type of signal to be measured are to be configured. A separate scaling factor can be set for each analogue channel. The factors enable differences between the ratings of the protected unit and those of the measuring device (CTs, VTs etc.). The setting value 1.00 means that the rated value of the protected unit is exactly the same as that of the measuring device. The matching transformers and sensor inputs of the feeder terminal are designed so as to allow either sensors or matching transformers to be used on the measuring channels 2...5 and 7...10. Should a matching transformer be used on a channel, no sensor is allowed to be used on the same channel or vice versa. On channel 1 only sensors can be used and on channel 6 only a matching transformer.

55

56

Figure 4.4 Analogue channels with 9matching transformers and 9 sensors Calculated analogue channels:

The REF 54_ feeder terminal includes virtual channels to obtain phase-to-phase voltages, neutral current and residual voltage when sensors are used. Sensors are connected to the feeder terminal via coaxial cables and therefore a residual connection of phase currents or an open-delta connection of phase voltages cannot be made. Both the amplitude and the phase angle are calculated for the virtual channels. Though primarily meant to be used with sensors, the calculated analogue channels can also be used with conventional current and voltage transformers. Digital inputs:

The digital inputs of the feeder terminals are voltage-controlled and optically isolated. The function of a digital input can be inverted. The programmable filter time removes debounces and short disturbances on a digital input. The filter time can be set for each digital input separately. Some specific digital inputs can be programmed to operate either as digital inputs, as pulse counters or as used for time synchronization. When a digital input operates as a pulse counter, pulse counting frequency can be up to100 Hz. Oscillation suppression:

The feeder terminals have two global parameters for the suppression of digital input oscillation. The settings of these parameters determine the oscillation level and hysteresis for all digital inputs. Event is generated in case oscillation is detected. Digital output:

The outputs of the feeder terminal are categorized as follows: o HSPO: High-speed power output, doublepole contact, preferred for tripping purposes and for circuit breaker and disconnector control; o PO: Power output, either single-pole or double-pole contact, preferred for circuit breaker and disconnector control;

57

o SO: Signal output, either NO (Normally Open) or NO/NC (Normally Open/Normally Closed) contact. The output contact is a normal-duty contact and cannot be used for controlling a heavy load such as a circuit breaker. Analogue outputs:

The REF 541 and REF 543 feeder terminals equipped with an RTD/analogue module have four general purposes 0...20 mA analogue current outputs. All outputs are galvanically isolated from the supply and enclosure of the feeder terminal and from each other. Analogue outputs can be utilized for transferring any measured or calculated information to panel meters or e.g. PLCs.

4.3

Panoul display (HMI)

The feeder terminal is provided with either a fixed display or an external display module. The external display module requires a separate voltage supply from a common source with the main unit. A special cable delivered with the feeder terminal is needed for communication between the terminal and the external display panel. Graphical LCD display, with the resolution 128 x 160 pixels, consisting of 19 rows divided into two windows has: main window (17 rows) providing detailed information on MIMIC, objects, events, measurements, control alarms and parameters of the terminal; assisting window (2 rows) for terminal-dependent protection indications and alarms, and for general help messages three push-buttons for object control eight freely programmable alarm LEDs with different colors and modes according to the configuration (off, green, yellow, red, steady, blinking) LED indicator for control test and interlocking three protection LED indicators HMI push-button section with four arrow buttons and buttons for clear [C] and enter [E] optically isolated serial communication port backlight and contrast control freely programmable button [F]
58

button for remote/local control (Control position button [R\L])

Figure 4.5 Front view of the REF54_ feeder terminal

POSIBIL SA TREBUIASCA!!!!!!!!!!!!!
3. INTEGRAREA FUNCTIILOR DE PROTECTIE, AUTOMATIZARE,MASURA, CONTROL

3. 1. Sisteme integrate de protectie, automatizare, masura si control a statiilor electrice

Dezvoltarea sistemelor de protectie si automatizare ale instalatiilor electroenergetice si in mod special aparitia echipamentelor digitale de automatizare si protectie este un fenomen de actualitate. Unele protectii au nevoie nu numai de informatii locale, din zona de proces cu care se interfateaza in mod direct, dar si de informatii globale, care pot fi cunoscute numai prin prelungiri ale interfatarii in alte zone ale procesului tehnologic. Astfel, echipamentul de protectie devine foarte complicat, odata cu luarea in considerare a unei mai mari cantitati de informatii globale, pierzandu-si din flexibilitate si disponibilitate. Multiplicarea interfetelor de achizitie precum si raspandirea lor in spatiu este un fenomen nedorit, cu atat mai mult cu cat diferitele sisteme de protectie folosesc adesea aceleasi marimi de intrare dinspre proces. In mod normal releele numerice au o interfata seriala. Sistemele de control al statiei bazate pe microprocesor prevad deopotriva informatii globale despre proces cat si legaturi de comunicatie. Apare astfel naturala preocuparea pentru conlucrarea intre sistemele de protectie si cele de control. Preocuparile actuale privind tratarea unitara a protectiei si controlului, se pot impartii
59

in doua categorii majore, si anume: a) Sisteme coordonate de protectie si de control. Sistemele de control si de protectie isi pastreaza autonomia unele fata de celelalte, insa prevad functiuni de "colaborare" reciproca. Intr-un asemenea concept, functia de protectie este localizata in general in echipamente distincte de cele de comanda / control. Cele doua subsisteme sisteme comunica insa, transmitandu-si reciproc informatii globale, in general rezultate in urma prelucrarii marimilor din proces. b) Sisteme integrate de protectie si control. Subsistemele de control si de protectie sunt concepute ca un tot unitar, utilizand in comun anumite resurse hardware si software. In acest caz asistam la o descentralizare foarte puternica a functiunilor de comanda, control si protectie, elementul cheie in acest concept fiind comunicatia de mare viteza intre modulele componente.

3. 1. 1. Sisteme coordonate de protectie si comanda.

Coordonarea sistemelor de protectie si comanda este realizata cu ajutorul sistemului de comunicatie, folosind informatia suplimentara din sistemul complet (intreg) . Motivul principal pentru un asemenea concept coordonat nu este doar de a inlocui protectia conventionala cu dispozitivele de control bazate pe microprocesoare ci de a exploata toate facilitatile acestei noi tehnologii pentru o mai buna performanta a protectiei si controlului in statie si pentru un control imbunatatit al retelei. Este prevazut un sistem unificat care coordoneaza controlul statiei si protectia statiei, bazate pe microprocesoare, intr-o arhitectura descentralizata. Coordonarea consta in combinarea controlului si a protectiei fara a se pierde autonomia protectiei. Unificarea inseamna , ca toate datele si informatiile in sistem sunt accesibile in acelasi mod prin sistemul comun de comunicatie. Descentralizarea inseamna ca atat informatiile (datele achizitionate sau calculate) cat si functiile sunt distribuite si sunt folosite, procesate, in cel mai apropiat loc de procesul1 tehnologic la care se refera. Structura functiunilor unui sistem de control si protectie coordonat la nivelul unei statii de transformare este reprezentata urmatoare. O statie de transformare este intotdeauna constituita din celule, continand conexiunile de intrare-iesire la una sau mai multe bare, care functioneaza ca si noduri electrice si definesc intreaga statie. Exista diferite sarcini de control si de protectie realizate la nivelul celulei. Astfel, structura de baza este ierarhica si consta in doua nivele: nivelul celulei si nivelul statiei. La nivelul celulei sunt realizate acele sarcini care reclama informatii (date) numai de la nivelul celulei, si emit comenzi catre dispozitivele si echipamentele din aceasta celula. Aceste sarcini sunt: controlul celulei (comenzi, blocaje la nivelul celulei) ; interfata om -masina, daca este necesar; masuratori si monitorizare la nivelul celulei (I, U, P, Q, evenimente, defecte) ; protectia celulei (eliminarea defectelor si masuri preventive) . Aceste sarcini se refera nu numai la intreruptoare si separatoare dar si la schimbatorul de ploturi al transformatorului deputere, controlul bateriilor de condensatori, proceduri automate de comutatie cu/fara conditionare din partea protectiei, semnalizari si altele. La nivelul statiei se executa acele sarcini care au nevoie de informatii de la mai mult de o celula, si emit comenzi catre dispozitivele situate in mai multe celule. Aceste sarcini sunt: -controlul statiei (baza de date centrala, supervizoare, coordonare comunicatie, interblocaje la nivelul statiei, procesare centrala a datelor culese din celule) ; -protectii la nivel de statie (exemplu protectia diferentiala de bare) ; interfata om-masina pentru operatorul statiei; -comunicatia dintre statie si nivelul superior de comanda si control.

60

In conformitate cu definitia celulei de mai sus, nivelul statiei nu presupune acces direct la proces. In acest context, protectia de bare, de exemplu, este o functie la nivelul statiei cu interfete de intrare/iesire situate la distanta, in celule. 3. 1. 2. Sisteme integrate de control si protectie. Privite ca un intreg, sistemele de control, protectie, automatizare si masura, constau in unitati de achizitie date (UAD) relee digitale de protectie, unitati de procesare la nivelul celulei sistatiei si canale de comunicatie prin care aceste echipamente sunt interconectate. Daca in sistemele clasice remarcam existenta unor echipamente distincte de control si respectiv de protectie, sistemele integrate isi propun sa distribuie si mai puternic functiunile de achizitie poate apare in mai multe echipamente. Subsistemul secundar din statiile moderne se bazeaza din ce in ce mai mult pe un numar de echipamente digitale multifunctionale. Tendinta este de a integra functiuni care istoric sunt separate -protectia, controlul, comunicatia si masura. Pentru a raspunde necesitatilor tehnice, cele mai multe functiuni trebuie sa opereze in timp real, fapt de care trebuie sa se tina seama in proiectare. Pentru utilizarea la maximum a acestor resurse de calcul, functiunile software se impart in diferite categorii dupa timpul de raspuns, astfel incat o platforma hardware sa poata efectua atat functiuni cu timpi critici foarte mici, cat si functiuni la care timpul de indeplinire nu este esential. Se poate face o clasificare a prioritatilor de executie a functiunilor dupa cum urmeaza: P1 corespunzatoare sarcinilor cu timpi de raspuns de maximum 250 ms. P2 corespunzatoare gamei de timp de pana la cateva secunde. P2 pentru celelalte functiuni mai lente.

3. 1. 3. Principalele cerinte ale subsistemelor secundare moderne.

Tendintele actuale in domeniul protectiei si controlului in statiile de transformare elimina din ce in ce mai mult granitele traditionale dintre subsistemele de protectie, control, comunicatie si masura care exista actualmente. Gradul de integrare a diverselor functiuni alesubsistemului secundar, pe de o parte si a echipamentelor primare si celor secundare pe de alta parte, devine o preocupare importanta a companiilor de electricitate, nivelul de acceptare fiind determinat de consideratiile privind costul, fiabilitatea, mentenanta si functionalitatea. Subsistemul secundar dintr-o statie de transformare trebuie sa asigure: Deconectarea portiunilor defecte din retea la aparitia unui defect - izolarea defectului. Astfel, sistemul de protectie trebuie sa determine portiunea defecta si sa comande corespunzator intreruptoarele pentru a izola defectul cat mai repede posibil. Echipamentul primar trebuie corect intretinut pentru a ramane operational. Subsistemul secundar trebuie sa colecteze informatii despre starea echipamentelor primare si sa ofere suport pentru mentenanta acestora. Dispeceratele energetice de la diferite nivele (local, teritorial, national) trebuie sa primeasca informatiile de stare din statie. Subsistemul secundar al statiei are datoria de a face posibil transferul datelor spre centrele de control si respectiv de a transmite comenzile catre procesul tehnologic controlat. Controlul local. Subsistemul secundar trebuie sa asigure functiunile de control local ale statiei fie ca o rezerva la caderea sistemului de teleconducere fie ca o functiune de sine statatoare in cazul statiilor necuprinse in sistemul de teleconducere. Pornind de la cerintele enumerate mai sus, principalele functiuni ale subsistemului secundar al statiei sunt: Protectia impotriva defectelor in sistemul primar;
61

 Stapanirea starilor anormale ale echipamentelor primare; Automatizari; Suport pentru conducere locala; Teleconducere; Masura locala si telemasura; Monitorizarea retelei si a echipamentelor primare; Analiza automata a datelor.

5. 1. 2. Semnalizari
a) Semnalizari de stare, necesare pentru stabilirea configuratiei de functionare a retelei in maximum 3 secunde de la modificarea pozitiei echipamentelor ca urmare a unor actiuni dorite de operator: - pozitia echipamentelor de comutatie (intreruptoare, separatoare ) ; - pozitia comutatoarelor de ploturi la transformatoare, bobine de compensare cu reglaj continuu; - pozitii la RAR, AAR, DRRI, DAS, etc. b) De alarmare (preventive ) , necesare petnru luarea unor masuri preventive privind regimul de functionarea a reletei electrice conduse operativ , cu aducerea la cunostinta operatorului in maxim 5 secunde, ca de exemplu depasirii de limite. c) De incident, necesare pentru luarea unor masuri rapide de remediere cu aducerea la cunostinta operatorului in maxim 3 secunde. Aceste semnalizari corespund actionarii protectiilor si automatizarilor (RAR, AAR, DAS, DRRI ) si schimbarilor de configuratie a retelei conduse operativ ca urmare a a cestor actionari, precum si semnalizari de tipul: arderea sigurantei generale pe balteria de acumulatoare, avarie redresori, punere la pamant in C. C. , semnalul Incendiu in statie (pentru statiile electrice fara personal in tura ) . d) De stare a sistemului DMS/SCADA, cuprinzand informatii asupra elementelor de culegere si transmitere a datelor si statiile electrice.

6. Functiunile sistemelor DMS/SCADA dedicate conducerii operative la nivel de Dispecer Energetic de Distributie(DED)
In conformitate cu normele RENEL, sistemele informatice dedeicate conducerii operative a retelelor de distributi etrebuie sa realizeze urmatoarele functiuni operationale: - functiuni SCADA; - functiuni DMS (aplicatii pentru retelele de distributie a energiei electrice) . Denumirile si continutul acestor functiuni sunt, in general, standardizate pe plan mondial si software ul aferent acestora este disponibil a fi cumparate pe piata libera In cele ce urmeaza se prezinta unele detalii privind functiunile de tip SCADA si DMS specifice sistemelor informatice destinate conducerii operative prin dispecer a retelelor de distributie a energiei electrice.

6. 1. Functiuni tip SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition )

Un sistem tipic SCADA realizeaza in principal urmatoarele functiuni: - culegerea si schimbul de date; - validarea, prelucrarea, afisarea, arhivarea de date; - initierea si executatea telecomenzilor in instalatii. Aceste functiuni permit personalului operativ de la punctul de dispecer sa suprevegheze
62

functionarea instalatiilor in timp real si in acest context sa decida actiunile care trebuie intreprinse si, daca este necesar, sa dea comenzi operative sau sa realizeze telecomenzi. Sistemele SCASA include, in principal urmatoarele functiuni:

6. 1. 1. Achizitie si Schimb de Date (data Acquisition and Exchange )

Functiunea de Achizitie si Schimb de date este utilizata pentru a se utiliza interfata dintre sistemul DMS/SCADA si echipamentele de achizitie de date si sisteme informatice externe. Utilizand aceasta functiune se realizeaza: - culegerea si transmiterea informatiilor din /in instalatii (statii electrice, centrale ) ; - schimbul de date cu alte trepte de dispecer sau alte sisteme informatice. Tipurile de informatii ce pot fi schimbate cu alte sisteme EMS, DMS/SCADA pot include: - stari ale retelei electrice si marimi masurate (puteri, tensiuni ) in zona de contur necesare pentru Estimatorul de Stare si pentru analizarea sigurantei in functionarea retelei - marimi ale retelelor electrice (MWh ) de pe interconexiuni pentru gestiunea energiei; - telecomenzi (pentru a fi transmise la RTU ) ; - fisiere (baze de date, imagini, rapoarte, software, tabele diagrame, etc. ) ; - actualizari de baze de date; - mesaje operative (informatii privind iesiri din functiune, energii/capacitati disponibile, preturi, etc. ) ; - controlul plauzabilitatii si validarea informatiilor.

6. 1. 2. Inregistrarea Secventiala a Evenimentelor (Sequence of Events Recording)

O serie de elemente predefinite din statii si centrale electrice (de exemplu intreruptoare ) pot fi selectate pentru o inregistrare secventiala a modificarii starii acestora, modificare care este considerata ca fiind un eveniment. Mesajele din Inregistrarea Secventiala a evenimentelor sunt tratate separat de cele referitoare la schimbarile normale de stare, mesajele aferente secventei de evenimente nefacand parte din procesul de tratare a alarmelor. Mesajele de la inregistrarea secventiala a avenimentelor sunt stocate si raportate separat. Aceste informatii sunt in mod normal utilizate postfactum petnru analiza functionarii echipamentelor si instalatiilor. 6. 1. 3. Prelucrarea datelor (data Processing ) Functiunea de prelucrare a datelor include urmatoarele: - prelucrarea de date analogice scanate realizeaza conversia acestora in unitati ingineresti si verificarea incadrarii lor in limitele prestabilite. - prelucrarea de date privind starile scanate - detecteaza schimbarea starii intreruptoarelor si separatoarelor. - prelucrarea de tip acumulare scanare (de exemplu energii ) - de exemplu convertirea numarului de impulsuri in MVh. - calcule in timp: sumari, scaderi, inmultiri, impartiri, medii orare, maxime si minime orare, determinarea de energii prin integrarea marimilor masurate, bilanturi de energii si puterii pe contur etc. , inclusiv determinarea puterilor si energiilor absorbite de consumatori pentru compararea cu valorile contractate. - Verificarea consistentei informatiilor referitoare la topologie se poate face fie in cadrul acestei functiuni fie ca o functiune separata. Functiunea de Prelucrare a Datelor asigura stocarea datelor de timp real in baza de date, precum si verificarea si evaluarea calitatii si plauzibilitatii imformatiei codate, (de exemplu: telemasura corecta, suprascriere manuala, iesire din functiune, depasire de limita, informatie eronata etc ) .

6. 1. 4. Revista Post Factum (Post Disturbance Review )

63

La fiecare 10 secunde se stocheaza un snapshot (o citire instantanee ) a unor puncte selectate de dispecer sau a intregii baze de date intr-un fisier circular ce contine ultimele 10 snapshot uri. In cazul unui eveniment de declansare/actionare sau la cerere, fisierul circular se ingheata si aditional se memoreaza inca 30 de snapshot uri consecutive luate fiecare la 10 secunde dupa producerea evenimentului. Acest set de date stocate este denumit set de revista. Multiplele seturi de revista sunt inregistrate pe discuri, pentru a fi revazute pe display sau printate pe hardcopy. Ele sunt arhivate la cerere in vederea unor analize ulterioare. Snapshot rile unor baze de date complete pot fi utilizate pentru initierea unui caz de baza pentru scenariul de pregatire a operatorilor pe simulator. 6. 1. 5. Inregistrare instantanee de date (Database Snapshot ) Un Snapshot al unei baze de date complete este stocat pe disc pentru a fi arhivat mai tarziu si/sau a fi utilizat fie pentru scenariu pe simulator pentru pregatirea operatorilor fie pentru analize de retea. Aceste Snapshot uri pot fi efectuate la cerere sau ca urmare a producerii unor tipuri de evenimente externe preselectate.

6. 1. 6. Sistem de Informatii Istorice ( Historical Information System - HIS )

Functiunea HIS realizeaza actualizarea si completarea bazelor de date. HIS ete depozitarul central pentru informatii. In mod normal se utilizeaza un sistem de management de baze de date rational accesibil comercial (relational database management system RDBMS ) , ca de exemplu ORACLE, care este in mod normal utilizat pentru crearea, intretinerea si accesul in baza de date a HIS. Accesul la baza de date HIS este in mod obisnuit restrictionat datorita importantei informatiilor stocate.

6. 1. 7. Telecomanda, telereglaj in instalatii (Supervisory Control )

Prin intermediul Sistemului SCADA, un dispecer poate telecomanda echipamentele aflate in statii electrice, prin intermediul RTU urilor, ca de exemplu: - intreruptoare (conectat/deconectat ) ; - separatoare actionate cu motor (conectat/deconectat ) ; - baterii de condensatoare (conectat/deconectat ) ; - pozitie comutator de ploturi la transformatoare (creste/scade ) ; - valori de consemn; - reglajul bobinelor de stingere. Echipamentele cu doua stari sunt mai intai selectate, telecomanda data fiind o comanda nemijlocita.

6. 1. 8. Marcarea (Tagging )
Un echipament marcat reprezinta o actiune a operatorului pentru a atrage vizual atentia asupra unui simbol de echipament de pe o schema reprezentata de display ca este fie interzisa comanda acestui echipament fie ca trebuie sa se execute cu atentie. In mod uzual este posibil a se marca un echipament cu pana la patru niveluri de marcare si anume: - interzisa comanda; - interzisa comanda de inchidere; - interzisa comanda de deschidere; - comanda permisa, dar se recomanda atentie. Marcarile sunt inregistrate ca evenimente. Este posibil ca operatorul sa adnoteze intrarile din Lista de Marcari cu comentarii care sa descrie marcarea. Marcarea este utilizata in mod traditional ca o masura de siguranta pentru a se asigura ca o echipa de interventie, care lucreaza la un echipament, este protejata impotriva unor actionari inadecvate.
64

6. 1. 9. Interfata cu utilizatorii (User Interface )

Interfata cu utilizatorii include urmatoarele: A. Console CRT cu grafica completa (Full Graphics CRT Consoles ) Console CRT cu grafica completa sunt echipate uzual cu unul, doua sau trei monitoare (CRT ) color de mare rezolutie (1280 pixel x 1024 pixel ) : - consola operator doua sau trei monitoare; - consola de programare/planificare un monitor; - consola programator unul sau doua monitoare; - consola pentru baza de date un monitor; - consola pentru intretinerea imaginilor un monitor; - consola pentru management un monit. B. Echipamente de inregistrare (Loggers ) In mod obisnuit sunt plasate doua astfel de echipamente in zona operationala si cate unul in zona de planificare, zona de programare, zona de creare a bazelor de date si zona de creare a imaginilor.

C. Imprimante
In mod obisnuit, in aria operationala sunt amplasate doua echipamente hardcopy, capabile sa reproduca imagini grafice color de pe oricare din display uri.

6. 1. 10. Prelucrarea si gestiunea alarmelor (Alarming )

Alarmele detectate de Sistemul SCADA sunt prelucrate astfel incat conditiile de alarma importante sa fie raportate intr-o maniera clara, concisa si cu timpul asociat numai la consolele care au nevoie de aceasta informatie. Alarmele multiple sunt tratate in raport cu nivelul lor de prioritate. Alarmele si evenimentele sunt stocate intr-o baza de date zilnica intr-un fisier de dimensiuni mari pe disc. Alarmele si evenimentele dintr-o zi pot fi arhivate pentru o referire ulterioara.

6. 1. 11. Afisarea pe panou (Wallboard Display )

Afisarea pe Panou, consta dintr-un sistem sau un grup de sisteme de protectie video, amplasate in zona operationala si, eventual daca este necesar, altul in zona de pregatire/vizitare. Acest lucru permite comentarea imaginilor de pe display fara a se crea aglomeratie la consola.

6. 1. 12. Prelucrarea parolelor (Word Processing )

Functiunea de Prelucrare a Parolelor asigura gestionarea accesului utilizatorilor potentiali in sistemul informatic dedicat conducerii operative a instalatiilor de distributie sau in anumite zone particulare ale sistemului. Utilizand o permisie acceptata, chiar si un utilizator extern poate efectua aceleasi activitati ca si un utilizator local de la o statie de lucru a sistemului si viceversa.

6. 1. 13. Supravegherea starii Sistemului Informatic

Functiunea asigura supravegherea starii de functionare a diferitor componente si a intregului sistem informatic. Vor fi semnalizate operatorului si administratorului de retea starile anormale de functionare ale sistemului informatic, inclusiv iesirea din functiune a diferitelor echipamente, precum si diagnosticarea defectelor.

6. 1. 14. Supravegherea sistemului de electroalimentare a Sistemului de la DED

Vor fi semnalizate operatorului starile anormale de functionare ale echipamentelor sistemului de electroalimentare (redresoare, invertoare, baterii de acumulatori etc. ) respectiv : - declansarea oricarui intrerupator de 0,4kV, - tensiuni inafara limitelor admise
65

- lipsa tensiunii operative pentru alimentarea echipamentelor

6. 2.

Functiuni DMS (Distribution Management System aplicatii pentru

retelele electrice de distributie a energiei electrice )
Intr-un Sistem de Management a Distributiei energiei electrice (DMS ) , prezentarea geografica a informatiilor si a componentelor retelelor de distributie joaca un rol principal. Prin urmare,conectivitatea componentelor retelei de distributie intr-o prezentare geografica este de importanta majora. Din aceasta cauza, orientarea in tehnologia DMS este de a utiliza produse GIS (Geographic Information System ) pentru a se crea structuri de baze de date care faciliteaza adaugarea sau stergerea echipamentelor intr-un mod interactiv, cartarea informaiilor aferente echipamentelor intr-o baza de date geografica si afisarea conectivitatii pe harti geografice.

, SCADA-:
1. ( , /) . 2. . 3. (HMI . . Human Machine Interface - ). 4. . 5. . 6. . 7. SCADA . 8. (, , . .). , MES

66