Sunteți pe pagina 1din 3

Proclamaia de la Timioara este un document programator adoptat la Timioara n data de 12 martie 1990.

A fost redactat n urma manifestaiei populare din Piaa Operei nceput cu o zi nainte. George erban, mai trziu deputat PNCD de Timi, iniiatorul Proclamaiei de la Timioara i al declarrii zilei de 16 decembrie ca zi naional de lupt mpotriva totalitarismului, a fost inspirat n demersul su de colaboratoarea sa, Alexandra Indrie. [1] Cea mai bine cunoscut cerere a documentului este punctul 8, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Romn sau al Securitii s nu aib dreptul de a lucra n funcii publice pe o perioad de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punnd accent mai ales pe funcia de preedinte. Aceast interdicie se numete lustraie. n perioada urmtoare, documentul a fost recunoscut i sprijinit de sute de asociaii civice, iar aproape 4 milioane de ceteni au semnat apeluri n favoarea introducerii punctului 8 n legea electoral[2]. Aplicarea punctului 8 a fost i una dintre principalele cereri ale Golaniadelor.

Punctul 8
8. Ca o consecinta a punctului anterior, propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte (...)".

Consecine
Succesul limitat al Proclamaiei a fost atribuit rezistenei structurilor comuniste [3] i caracteristicilor speciale al Timioarei n comparaie cu restul rii [4]. Victor Neumann a menionat contrastele observate chiar n timpul Revoluiei, cnd n doar cteva orae n afar de Timioara au existat rebeliuni: Arad, Lugoj, Sibiu, Cluj-Napoca, Braov, Bucureti, Iai [5]. Aceste tipare n comportament au fost atribuite de ctre Neumann discrepanelor politicie, sociale i economice dintre diferitele regiuni ale rii, diferene pe care el consider c au rmas notabile i n Romnia post-Revoluie.

Proclamaia a euat n a stabili procedurile electorale n Romnia: Alegerile prezideniale din 1990 i Alegerile legislative din 1990 s-au desfurat fr aplicarea regulilor lustraiei

Punctul 8 din Proclamaia de la Timioara


Ca o consecinta a punctului anterior, propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei functii, dupa modelul multor tari civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Presedinte al Romaniei ar putea candida si personalitati marcante ale vietii culturale si stiintifice, fara o experienta politica deosebita. Tot in acest context, propunem ca prima legislatura sa fie de numai doi ani, timp necesar intaririi institutiilor democratice si clarificarii pozitiei ideologice a fiecaruia dintre multele partide aparute. De-abia atunci am putea face o alegere in cunostinta de cauza, cu cartile pe fata.

Aplicarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara ar fi fost cea mai potrivita cale de revenire la normal, eliminand atat teama de razbunare, pe care au simtit-o acut fostii tortionari in 1990, cat si sentimentul greu de suportat al lipsei oricarei forme de justitie, fata de cei care au batjocorit acest popor timp de decenii. Era punctul 0 al reinceperii sadirii sentimentului de incredere in justitia morala, daca ma pot exprima astfel, adica in acea justitie care nu mai poate rabda la nesfarsit proliferarea imposturii, minciunii, adularii,ignorarii individului obisnuit-, in favoarea camarilei, a gastii, a clanurilor celor mai presus de lege. Asta s-ar fi realizat prin aplicarea punctului 8 dela Timisoara. O curatire a trupului Romaniei inainte de a incerca sa-i dai cu parfum, adica inainte de a incepe sa repui bazele democratiei.

LEGEA LUSTRATIEI

La 22 de ani dup Revoluie, parlamentarii puterii au adoptat cu 167 de voturi pentru i patru abineri legea lustraiei. USL a lipsit de la votul final.

Proiectul legii lustraiei a fost pus intempestiv pe ordinea de zi la cererea PDL, parlamentarii USL netiind c acesta urmeaz s fie discutat, chiar dac printre iniiatori s-au numrat i membri PNL. n grab, Comisia Juridic s-a ntrunit pentru a modifica acele prevederi ale legii care fuseser declarate neconstituionale n iunie 2010.

Noua form a legii lustraiei face o deosebire major ntre cei care candideaz pentru o funcie i cei care sunt numii. Astfel, potrivit legii, toi cei care vor candida pentru diferite funcii n stat - preedinte, primar, preedinte de Consiliu Judeean, consilier local sau judeean nu vor intra sub incidena legii, n sensul c nu le poate fi blocat candidatura. Ei trebuie s dea o declaraie pe proprie rspundere privind trecutul lor. n schimb, toi cei numii n funcii vor fi verificai dup intrarea n vigoare a legii lustraiei. Instituia care se va ocupa de aceste verificri este CNSAS. Astfel, o persoan poate candida pentru funcia de preedinte, dar poate fi blocat s ocupe funcia de primministru dac trecutul su intr sub incidena legii lustraiei. "Lustrabile" sunt acele persoane care au fost pltite de regimul comunist sau au ocupat diferite funcii politice, lor urmnd s le fie interzis dreptul de a mai ocupa anumite demniti publice pentru o perioad de cinci ani. S-a redus astfel perioada de la zece la cinci ani, un deceniu fiind considerat excesiv. Sunt vizate persoanele care au avut funcii politice de conducere retribuite de PCR, n aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Romn, membrii i membrii supleani ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de minitri, directorii de editur.

Cu legea lustratiei lucrurile sunt mai complicate. Nu se poate judeca pe categorii largi.Un adevarat Proces al Comunismului ar insemna sa se judece de la caz la caz. Au existat totusi si activisti cumsecade, care si-au folosit pozitia pt. a face bine, in limitele sistemului, fiind sau nu convinsi ca comunismul va mai dura 100 de ani.Chiar daca 90% din cei care au ocupat anumite pozitii au facut lucruri reprobabile,poate 10% au actionat altfel. Nu intentionez catusi de putin sa apar comunismul ca sistem,insa realitatile se prezinta rareori in alb si negru. Dar care e instanta "obiectiva" care ar putea face un asemenea Proces al Comunismului?