Sunteți pe pagina 1din 12

Caisul

IMPORTANA I SCOPUL STUDIERII SPECIEI Trebuie recunoscut faptul ca progresele in pomicultura sunt importante. Anual, lista soiurilor din ce in ce mai performante, se extinde. Sunt create soiuri mai rezistente la atacuri si conditii climaterice care, totodata, sa asigure recolte mari si de calitate. Obtinerea unor astfel de rezultate presupune efort sustinut si cheltuieli foarte mari. Fara indoiala ca avantajele economice pe care le presupune cultura pomilor fructiferi asigura un profit, chiar scazand si aceste cheltuieli colaterale. Cultura caisului este deosebit de importanta datorita calitatii fructelor, precocitatii de rodire si productivitatii pomului. Caisele contin: zahar total 8,4015,20%; aciditate titrabila 0,56-1,86%; proteine 0,73%; pectine 0,30-0,88%; tanoide 0,03-26%; cenusa 0,28-0,93%; vitamina A 7 mg%; vitamina C 10 mg%; K 300 mg%; P 23 mg%; Ca 19 mg%; Mg 11 mg% s.a. (Popescu, M., 1993). Caisele se consuma atat in stare proaspata cat si sub forma de produse derivate, obtinute prin industrializare.

ORIGINEA I ARIA DE RSPNDIRE A SPECIEI Originea caisului este destul de controversata, dar cel mai plauzibil se considera ca ar proveni din Asia Centrala, zona irano-caucaziana sau China. Cultura caisului se intalneste in Europa inca din secolul I i.e.n., mai intai la greci, apoi in Italia si de aici in toata Europa. In prezent caisul este raspandit atat in emisfera nordica (Europa, Asia, America de Nord) cat si in cea sudica (Africa de Sud, America de Sud, Australia si Oceania). Principalele judete producatoare de cais in Romania sunt: Galati, Constanta, Calarasi, Ialomita, Olt, Teleorman, Dolj, Dambovita, judete care mai produc anual peste 1300 tone. Pentru Romania, un avantaj al caisului este acela ca intra repede pe rod in anul 2-4 de la plantare, produce mult si relativ constant. Ca dezavantaj este acela ca se adapteaza mai greu la conditiile ecologice, avand o rezistenta scazuta, in special la frig. Consumul de caise in Romania de cap de locuitor este foarte scazut, ajungand in 2001 la 0,3 Kg. In celelalte tari, consumul de caise pe cap de locuitor ajunge la 5 kg, in Grecia, 3 kg in Italia, 1,4 kg in Franta, 1,3 kg in Belgia si 0,5 kg in Anglia.

CERINELE SPECIEI FA DE FACTORII DE MEDIU I TEHNOLOGIA DE CULTUR Cerinele fa de factorii de mediu Cerine fa de lumin Speciile fructifere cultivate in climatul nostru fac parte din grupa plantelor fotofile, fiind pretentioase fata de lumina. Exista insa, diferente intre specii in privinta cerintelor fata de lumina, ceea ce permite clasificarea lor in trei grupe. Satisfacerea cerintelor fata de lumina are influenta favorabila asupra tuturor proceselor vitale ale pomilor. Prezenta luminii in cantitati suficiente conduce la cresteri viguroase, exprimate in lastari grosi, cu internoduri normale( scurte), aparitia de ramificatii numeroase; favorizeaza chimismul intern si contribuie la instalarea unei stari fitosanitare bune; mareste rezistenta plantei la ger; favorizeaza diferentierea mugurilor floriferi, rodirea regulata; contribuie la acumularea de zahar in fructe, precum si la aparitia aromei si colorarii mai intense a fructelor. Fiind insotita de caldura, lumina ridica temperatura mediului, ceea ce explica nevoile mai mari fata de apa ale plantelor si recoltelor mai timpurii si mai bogate in zahar ce se obtin pe expozitiile bine luminate. Insuficienta luminii sau umbrirea are influenta negativa asupra tuturor proceselor vitale.Umbrirea are efecte negative si asupra colorarii fructelor. In general, in zonele in care si ceilalti factori climatici sunt favorabili pomiculturii, este putin probabil ca lumina sa constituie un factor limitativ. Din frunzisul existent, cel situat la exteriorul coroanei primeste lumina mult peste pragul superior al fotosintezei, pe cand frunzele din straturile inferioare sunt luminate abia putin peste nivelul punctului de compensatie. Rezulta ca orice modificare in structura coroanei, care sporeste cantitatea de lumina la nivelele inferioare pana la limita de 25 % din lumina naturala, contribuie la sporirea randamentului frunzelor, la obtinerea unor recolte mari si de calitate. Forma si orientarea coroanei.La inaltimi mici ale soarelui, formele orizontale de coroane desfasoara o fotosinteza mai intensa decat cele verticale. Orientarea randurilor.In conditiile noastre de latitudine si clima, cel mai bine luminate sunt gardurile fructifere orientate pe directia N-S.

Cerine fa de cldur Spre deosebire de lumina, care exista din abundenta, depansind nevoile pomilor, caldura poate fi un factor limitativ pentru cultura speciilor fructifere de climat temperat. Aspectul limitativ se manifesta, in principal, prin insuficienta generala de caldura intr-o regiune data, prin temperaturile negative extreme care se instaleaza in timpul iernii, precum si prin accidentele climatice (brumele si ingheturile tarzii de primavara) care se inregistreaza la inceputul vegetatiei pomilor, dar si prin arsitele prelungite.

In privinta cantitatii totale de caldura acumulata intr-un bazin pomicol, media anuala a temperaturilor ofera informatii importante. Caisul este una din speciile care au cele mai mari cerinte fata de caldura. Suporta satisfacator iernile de la noi, dar in iernile aspre degera mugurii pe rod si chiar o parte din ramuri. Pomii intra in vegetatie dupa 7-10 zile, timp in care temperatura aerului depaseste 60C si isi desfasoara fenofazele de inflorire, fecundare si legare a fructelor, cand temperatura aerului depaseste 10-120C. Solicita in timpul vegetatie temperaturi medii in jur de 200C, fiindu-i defavorabile caldurile excesive din timpul verii, mai ales cand sunt asociate cu lipsa de apa. Cerine fa de ap Acestea difera de la o specie la alta si chiar la aceeasi specie nevoile difera in decursul perioadei de vegetatie. Caisul are cerintele cele mai reduse fata de apa, fiind cultivat in zone cu minimum 500 mm precipitatii anuale. Exista faze critice pentru umiditate care coincid cu cresterea intensiva a lastarilor. In timpul infloritului si coacerii fructelor si, in general, spre sfarsitul perioadei de vegetatie, nevoile de apa ale pomilor sunt mai mici. Seceta, manifestata prin lipsa apei, provoaca scaderea recoltelor, cresterea insuficienta si imbatranirea prematura. Radacinele pomilor se ramifica foarte mult in cautarea apei si consuma multe substante sintetizate de frunze in detrimentul recoltei. Excesul de apa este si el danator. Timpul ploios si rece opreste cresterea, micsoreaza fotosinteza, prelungeste perioada de vegetatie, impiedica coacerea lemnului, maturarea si colorarea fructelor. In timpul infloritului umiditatea ridicata si ploaia spala polenul, dilueaza secretia stigmatului, impiedica zborul insectelor polenizatoare, favorizeaza dezvoltarea bolilor criptogamice. Poate duce chiar la asfixierea radacinilor.Caisul altoit de zarzar nu suporta excesul de apa. Prin pastrarea zapezii in jurul caisului si topirea ei inceata se intarzie pornirea in vegetatie. Roua, apreciata la 30 mm anual, mareste umiditatea relativa a aerului si creeaza conditii favorabile pentru pomi, micsorand transpiratia. Chiciura si poleiul provoaca ruperea ramurilor, iar poleiul impiedica respiratia, provocand asfixierea mugurilor si ramurilor. Grindina are efecte daunatoare foarte mari, prin sfasierea fruunzelor, micsorarea fotosintezei, provoaca rani pe tulpini, lastari si fructe care se vindeca foarte greu, sau duc la deprecierea calitativa a fructelor. Cerine fa de sol i expoziia terenului Caisul solicita soluri adanci, fertile, indeosebi bine aprovizionate cu fosfor si potasiu, permeabile pentru aer si apa, cu reactie neutra si usor alcalina. Sunt nefavorabile caisului solurile grele, reci, cu slaba permeabilitate pentru aer si

apa, ca si solurile pietroase, sarace, terenurile inundabile ori cu apa freatica la mai putin de 2-3m. Principalele elemente fizice, hidrofizice si chimice care trebuie avute in vedere pentru cultura pomilor sunt: grosimea stratului de sol, alcatuirea granulometrica, volumul edafic util, porozitatea, starea de gleizare, continutul in humus, continutul in principalele substante minerale si microelemente, reactia solului, continutul de carbonati si adancimea apei freatice. Grosimea stratului de sol.Se considera ca adancimea de 1m este obligatorie si suficienta, desi numeroase specii pomicole formeaza radacini care ajung la 3-4 m adancime. Alcatuirea granulometrica. Daca pomii sau arbustii fructiferi cresc si se dezvolta bine, aceasta constuie premisele unei capacitati de productie mari. Insusirile hidrofizice ale solului. In mod deosebit porozitatea si capacitatea de apa utila, manifesta o importanta inflenta asupra cresterii si rodirii pomilor. De fapt, aceste insusiri sunt conditionate de alcatuirea granulometrica a solului, de starea de structurarea a acestuia si de posibilitatile de drenaj. Gleizarea. O insusire importanta a solului, constituind un factor limitativ in procesul general de crestere si rodire a pomilor o constituie starea de gleizare a solului, determinata fie de apele freatice, fie de cele stangnante deasupra unui orizont impermeabil, fie din izvoarele de coasta.Influenteaza direct procesul de crestere, determinand asfixierea radiculara. Insusirile chimice. Prezenta azotului in sol constituie, de asemenea, un factor important pentru procesul de crestere si rodire.Insuficienta azotului determina incetinirea si incetarea cresterii lastarilor si a radacinilor, reducerea procesului de inflorire si fructificare, caderea prematura a frunzelor. Prezenta calciului in sol contribuie la realizarea unui echilibru fiziologic intre diferitele elemente si microelemente din solutiile nutritive. Prezenta sa in exces inhiba absorbtia unor elemente ca magneziul, sau microelemente ca fier, zinc, mangan, bor. Adancimea apei freatice. Constituie un important factor limitativ in alegerea terenurilor destinate noilor plantatii de pomi.Trebuie sa luam in considerare nivelul maxim pe care il poate atinge apa freatica in cel mai umed sezon al anului sau in timpul altor perioade cand nivelul apei se poate ridica cel mai mult. Pentru cais adancimea apei freatice trebuie sa depaseasca 2,5-3 m.

Tehnologia de cultur nfiinarea cmpului I la cais se face prin semnatul smburilor, portaltoilor n cuiburi la distana de 90/20 cm. n fiecare cuib se pun 2-3 smburi ncolii, iar cnd puieii au 10-15 cm se alege unul mai viguros, iar toi ceilali se suprim. Pomii se formeaz n cmpul II (fr intermediar) sau n cmpul III (cu intermediar). Se folosesc ca intermediar pentru zarzr soiul de prun Renclod verde, iar pentru corcodu soiurile Buburuz i Doron. Soiurile de cais altoite pe Renclod verde i caisul Trandafiriu nu au nevoie de intermediar. Specificul producerii materialului sditor n pomicultur, in funcie de particularitile biologice ale speciei, se folosete una din metodele vegetative de nmulire : butirea, marcotaj, prin drajoni sau prin stoloni. Producerea materialului sditor pomicol -etapele producerii materialului sditor pomicol ; -extragerea seminelor, condiionarea, pstrarea i stratificarea; -producerea puieilor, altoirea; -operaii de ngrijire n cmpul I i II; -dezinfecia, combaterea bolilor i duntorilor.

Specificul nfiinrii si intretinerii plantaiilor Botez i Burloi (1977), Teaci i colab. (1977) consider c rezultate bune la cais se obin n zonele n care temperatura n timpul iernii nu coboar sub 25C, iar indicele de eficien fizico-edafic este situat ntre 0,4-0,5. Teskey i Shoemaker (1978)v arat c la nfiinarea plantaiilor de cais trebuie evitate solurile umede i cu toxicitate salin (peste 0,3% clorur de sodiu). n ara noastr caisul se cultiv extensiv i intensiv, asigurndu-se densiti de 333 pomi/ha (6/5,5 m) i respectiv 571 pomi/ha (5/3,5 m). n Italia, Fideghelli (1980) recomand pentru plantaiile comerciale i pomii condui n vas distana de plantare de 5-75,5-7 m (la pomii altoii pe franc), 5-65-6 m (la pomii altoii pe corcodu) i 6-86-8 m (la pomii altoii pe piersic). Pentru plantaiile intensive cu pomii dirijai n palmet, el indic distane de 4,5 m ntre rnduri i 5-6 m ntre pomi pe rnd (n funcie de portaltoiul folosit).

Tendina natural de cretere a coroanei Ritmul de cretere este deosebit de rapid la cais n primii ani de la plantare, formnd creteri anuale de 80-120 cm, cu numeroi lstari anticipai i nregistrnd 2-3 valuri de cretere n aceeai perioad de vegetaie. Pomii ajung repede la nlimea de 4-6 m i la un diametru al coroanei de 6-8 m. Dup intrarea pe rod, n anul 3-4 de la plantare, ritmul de cretere scade pentru ca, dup intrarea n plin producie la 7-8 ani, practic, coroana s rmn la aceleai dimensiuni. Tendina natural a caisului este s formeze n tineree o coroan piramidal rsfirat, apoi globuloas, care, cu timpul, sub greutatea rodului, tinde ctre o form globuloas spre turtit. Coroana natural este nc destul de des practicat la pomii din curile i grdinile familiale. O asemenea coroan se formeaz la pomii care nu se taie niciodat. Pomii cu astfel de coroan intr repede pe rod, ns tot aa de repede se epuizeaz din cauza rodului abundent. nainte de a se forma un schelet viguros, partea inferioar a arpantelor se degarnisete aproape complet, iar fructele rmn mici i ptate, fr valoare comercial. Caracteristic pentru un pom aflat n aceast situaie este periodicitatea de rodire, ramuri multe n coroan, arcade de rotire aprute nc de la primii ani de rod, n sfrit, forma turtit a coroanei. Forme de coroan recomandate n ara noastr, ca i pe plan mondial, se practica n prezent dou sisteme de nfiinare i conducere a plantaiilor de cais: n forma de vas ameliorat, la distana de 6 m ntre rnduri i 5 m pe rnd, sau n form aplatizat, la distana de 4,5 m ntre rnduri i 4 m pe rnd. Ca forme aplatizate se practic: palmeta etajat i palmeta neetajat. Tierea de formare si fructificare n rndul pomicultorilor din ar i strintate, mult timp s-au purtat discuii dac s se aplice sau nu tierile la cais. Argumente pro i contra erau susinute cu exemple concrete privind producia i calitatea fructelor, longevitatea pomilor etc. Odat cu trecerea culturii caisului de la suprafee mici la plantaii pe suprafee mari, s-a simit nevoia aplicrii unei tehnologii corespunztoare cerinelor biologice ale caisului, iar aceasta impunea intervenia pomicultorilor prin tieri. Caisul reacioneaz favorabil la tieri, ns la tieri moderate i fcute cu regularitate. Prin tieri trebuie s se realizeze forma de coroan care s asigure ptrunderea aerului i a luminii n tot cursul zilei. Scheletul pomului trebuie s fie puternic, echilibrat, capabil s suporte producii mari de fructe, lucru ce trebuie realizat nc din primii ani de cultur. Tehnica tierii trebuie respectat, la cais mai mult ca la alte specii. Tierea ramurilor se face obligatoriu n zona inelului de cretere, cu instrumente bine ascuite, iar rana lsat de fierstru s fie netezit cu cosorul. Rnile cu diametru mai mare de 2-3 cm se ung cu mastic sau cu vopsea pe baz de ulei vegetal.

La cais, tierea de fructificare este uor de efectuat, tiind faptul ca el rodete aproape exclusiv pe creteri de an. nc de la formarea coroanei se caut s se asigure un schelet puternic i un plasament ct mai convenabil pentru formaiunile de rod. La cais se disting ca formaiuni de rod ramurile mijlocii i buchete de mai. Dac tierile de ntreinere a pomului se fac corect, tierile de fructificare se rezum la intervenii asupra formaiunilor fructifere la care, prin scurtri, se stimuleaz creteri vegetative i implicit prelungirea perioadei de via i normarea produciei de fructe. Mai precis, prin tierile de ntreinere, pentru toate formele de coroan adoptate, se urmarete: - ndeprtarea tuturor creterilor care concureaz sau tind s ia locul axului sau a unei ramuri de schelet sau semischelet; - eliminarea creterilor care tind s ndeseasc coroana; - asigurarea subordonrii ramurilor i pstrarea echilibrului, mai ales la coroanele n forma de vas; - ndeprtarea tuturor uscturilor i creterilor care se ncrucieaz, care mpiedic micarea aerului i ptrunderea luminii, favoriznd astfel rspndirea moniliozei i a altor boli. Tierile de fructificare se aplic anual, difereniat cu vrsta pomilor, cu vigoarea de cretere, cu specificul de fructificare al soiului, cu gradul de afectare a temperaturilor sczute. n primii 3-4 ani de fructificare, tierile de rodire, la soiurile cu fructificare predominant pe ramuri mijlocii, vor fi concretizate prin: - rrirea ramurilor mijlocii la 12-15 cm, prin ndeprtarea, n primul rnd, a celor inserate pe partea superioar i inferioar a fiecrei ramuri de schelet sau semischelet; - scurtarea ramurilor mijlocii, respectiv ramurile anuale care depesc 8090 cm lungime; - reinerea fr scurtarea ramurilor cu lungime de pn la 60 cm, rrindule la distana precizat, 12-15 cm. Toate aceste operaii se efectueaz concomitent cu tierile de ntreinere. n cadrul soiurilor cu fructificare preponderent pe buchete, n aceeai perioad (3-4 ani de rodire), tierile de fructificare constau n: - scurtarea ramurilor mijlocii la 40-45 cm, pentru o bun ramificare, i rrirea lor la 15-20 cm; - meninerea ramurilor mijlocii ntregi cnd nu depesc 40 cm, dar rrirea la aceeai distan precizat; - rrirea buchetelor de mai la 8-10 cm. Dup 3-4 ani de rodire, tierile de fructificare la ambele categorii de soiuri include spre intervenie i ramurile de semischelet.

Pentru soiurile cu rodire dominant pe ramuri lungi: - se scurteaz 1/3 din ramurile de semischelet cu vrsta de 4-5 ani n lemn de 2-3 ani, n scopul rentineririi i favorizrii de noi creteri. Scurtarea se realizeaz deasupra unei formaiuni bine formate, cu poziie favorabil relurii procesului de cretere; - se suprim 1/3 din ramurile de semischelet, de obicei cele cu poziie favorabil, cu bun garnisire i vigoare, urmnd a fi suprimate sau scurtate n anul viitor; - se suprim 1/3 din ramurile de semischelet, cu vrsta de 4-5 ani, nlocuindu-se cu noi creteri anuale, prezente n apropierea lor; - se rresc ramurile mijlocii, prezente pe schelet sau semischelet, la 12-15 cm i se scurteaz numai cnd depesc 70 cm, la lungimea de 60-65 cm; - buchetele ramificate se scurteaz la primele ramificaii i se rresc la 1012 cm. Pentru soiurile cu fructificare preponderent pe buchete: - se suprim 1/5 din ramurile de semischelet cu vrsta de peste 5-6 ani, nlocuindu-se cu noi creteri anuale, situate n apropierea lor. nlocuirea ramurilor de semischelet se efectueaz treptat, pe o perioad de 5-6 ani, prin suprimarea i nlocuirea cu noi creteri; - se rresc buchetele de mai la 8-10 cm, nlturndu-se buchetele ramificate de peste 5 ani sau se scurteaz la prima ramificaie bazal; - se rein nescurtate ramurile mijlocii cu lungimea de 30-35 cm, rrindu-se la 15-20 cm. Indiferent de modul de fructificare sau de vrsta pomilor, n cazul afectrii pomilor de temperaturi sczute n proporie de pn la 80%, intervenia este bine s se realizeze la pornirea n vegetaie. n acest caz se reine un numr mai mari de ramuri mijlocii, ndeprtnd de obicei concurentele prelungirilor i ramurile crescute vertical, pe arpante sau subarpante, fr posibilitatea de garnisire. Ramurile mijlocii pot fi reinute ntregi chiar la 70-80 cm, dat tiind faptul ca acestea, spre vrf, prezint muguri viabili. Ramurile de semischelet se rresc la 20-25 cm, nlocuind 1/3 din numrul lor cu ramuri anuale. Se ndeprteaz cele cu vrsta de 4-5 ani, cu poziie favorabil unei bune garnisiri. n anul urmtor, tierile de fructificare vor fi efectuate n funcie de specificul de rodire precizat. Tierea n verde a caisului. Tierea caisului n timpul perioadei de vegetaie este cunoscut de mult timp. Aplicarea ei ns n producie se face pe scar mai restrns pentru faptul c necesit un volum mare de munc calificat. n funcie de vrsta lstarului, a perioadei n care se execut lucrarea i a scopului urmrit se disting: plivitul, tierea de var i tierea dup recoltatul fructelor.

Plivitul se execut primvara ndat ce se individualizeaz lstarii (5-6 cm). Lstarii n aceast faz fiind nc erbaceei se pot rupe uor cu mana. Se ndeprteaz n primul rnd lstarii care tind s creasc ctre interiorul coroanei, apoi creterile care concureaz lstarii de prelungire, precum i o parte din lstari, n general cei mai debili, care aglomereaz unele zone de cretere. Periodic este bine ca pomii crora li s-a fcut plivitul s fie verificai pentru c este posibil s porneasc noi lstari n zonele nedorite, lucru ntlnit destul de des la cais, i care trebuie ndeprtai sau ciupii. Tierea de var. Tehnica tierii const n ndeprtarea cu foarfeca a treimii superioare a lstarilor ce garnisesc arpantele i care depesc lungimea de 3540 cm. sunt exclui de la aceast operaie lstarii de prelungire a ramurilor de semischelet i schelet de la pomii a cror coroan n-a atins maximum de volum, precum i lstarii care, prin poziia lor, vor trebui sa nlocuiasc sau s completeze o ramur de semischelet i mai rar de schelet. Tierea dup recoltatul fructelor. Perioada cea mai potrivit este 1-15 august. Acest sistem de tiere se aplic la pomii deja intrai pe rod i se bazeaz pe aceleai principii ca la tierile din perioada de repaus. Deosebirea este ca tierile n verde dup recoltatul fructelor trebuie obligatoriu completate cu fertilizare i irigare, operaiuni de o importan major n aceast perioad cnd caiii au suportat sarcina produciei n perioada cea mai secetoas i mai clduroas a anului: iulie-august. Tierile dup recoltare este bine s se realizeze asupra ramurilor rupte, uscate sau afectate de apoplexie, completate cu tieri n perioada de repaus, dac nu este posibil o ngrare suplimentar i o udare imediat. Intretinerea solului La cais sunt necesare udarile de aprovizionare, intretinerea solului curat de buruieni, cosirea intervalelor inierbate, eliberarea terenului de resturile vegetale rezultate de la eventualele culturi existente intre randurile de pomi.

Fertilizarea caisului Tendina caisului spre o rodire abundent trebuie susinut alturi de buna lucrarea a solului i printr-o fertilizare raional a solului. n primii 4-5 ani dup plantare, se administreaz la fiecare pom n jurul trunchiului, pe o raza ce se mrete anual cu 0,5 m, cte 4 kg blegar fermentat mpreun cu 6 g azot, 5 g fosfor i 8 g potasiu, substana activ, a 1 m2. Dup mprtierea acestor ngrminte, zona circular se lucreaz cu sapa sau cu freza, la adncimea de 10-12 cm. n plantaiile de cais pe rod, mai mult ca la alte specii, trebuie s se aplice o fertilizare de baz i una sau mai multe fertilizri suplimentare. Pentru fertilizarea de baz, la un hectar de livada pe rod, pe un sol cu fertilitate mijlocie, este necesar s se ncorporeze o dat la doi ani o cantitate de 40 t de gunoi de grajd. Acesta se ncorporeaz n sol o dat cu artura de toamn.

Pe lng ngrminte, pe solurile argiloase i acide din zonele deluroase i umede se aplic amendamente calcaroase, fa de care caisul reacioneaz destul de bine. Irigarea culturii Plantatii tinere: 400-500 mc/ha Plantatii pe rod: 600-700 mc/ha. Momentele importante cand trebuie sa se efectueze udari sunt: la umflarea mugurilor; la intarirea samburelui; la intrarea fructelor in parga; dupa recoltare.

Combaterea bolilor i duntorilor Pentru combaterea bolilor la piersic se folosesc preparate minerale iar pentru combaterea combaterea duntorilor se folosesc specii plante autohtone cu efect insecticid i raticid. Pentru combaterea pduchelui din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus) se folosete viespea parazit (Prospaltella perniciosi) care paraziteaz larvele i femelele pduchelui, cu o eficacitate 6095%. Pentru combaterea Apoplexia samburoaselor se recomanda cultivarea caisului in zone cu ierni blande, soare mult, fara oscilatii mari de temperatura. Terenurile sa fie drenate, usoare. Se va evita supraproductia care epuizeaza pomii si ii predispun atacului parazitilor. Pentru combaterea Monilinia laxa/Monilioza se recomanda taierea lastarilor si ramurilor atacate de arderea lor, adunarea fructelor mumificate si distrugerea lor. Tratamentele preventive se aplica la umflarea mugurilor, in faza de buton roz si caderea florilor. Pentru combaterea Cydia molesta(daunator) se recomanda taierea si distrugerea lastarilor atacati, intretinerea prin lucrari ale solului, tratamente cu produse chimice omologate. Pentru combaterea Hyphantria cunea (daunator) se practica aplicarea tratamentelor fitosanitare cu produse omologate la aparitia primelor colonii. Recoltarea i pstrarea Recoltarea caiselor si piersicilor se face cu 2-5 zile inainte ca fructele sa ajunga la maturitatea de consum, cand fructele suporta manipularile si transportul, pe timp uscat, dimineata sau seara. Fructele isi continua maturarea si dupa recoltare.

Caisele pentru consumul proaspt se recolteaz cnd 2/3 din suprafaa fructului capt culoarea de baz, iar pentru export n faza apariiei culorii i aromei specifice. Studiile efectuate de Cepoiu (1980) n plantaii cu densiti de 280-1250 pomi/ha au artat c cele mai valoroase fructele se obin la pomii condui n vas din plantaiile clasice. Caisele se recolteaz manual i mecanizat. Belyakov (1977) constat c la recoltarea mecanizat se nregistreaz pierderi nerecuperabile de circa 10%.

Moduri de comercializare Ambalarea fructelor se face in ladite de tip platou C sau I, II, III, IV, cu capacitatea de 6-13 kg. Ambalajele se pot paletiza pe palete cu montanti sau se pot manipula nepaletizate. Transportul se executa in conditii de preracire (sub 100 C) cu mijloace izoterme sau frigorifice. Pastrarea caiselor este doar temporara si se face in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau controlata in maxim 12 ore de la recoltare. Depozitarea se face pe specii. Paletele cu lazi se stivuiesc pe 1-2 niveluri, iar ambalajele nepaletizate se aranjeaza in stive de 8-10. Conditiile de pastrare sunt: pentru caise temperatura de 0 0,50 C si u.r. 90%. Durata de pastrare este de doua saptamani pentru caise (soiurile tardive 4 saptamani) si 2-6 saptamani, in functie de soi la piersici. In spatiile cu atmosfera controlata 3% O2 si 5% CO2 , la temperaturi de 00 C si u.r. 85% se poate prelungi durata de pastrare cu 2-3 saptamani. In vederea desfacerii pentru consum se efectueaza o noua conditionare ce consta, la caise in sortare si preambalare in pungi perforate sau pelicula semipermeabila.

Bibliografie

"Pomii fructiferi. Lucrrile de ntreinere a plantaiilor". Autori: Adrian Chira, Lenua Chira, Florin Mateescu) http://www.hortinform.ro http://www.scritube.com http://www.fermierul.ro http://www.agritech.ro