Sunteți pe pagina 1din 3

Msurarea debitului cu TUBUL VENTURI I.

Scopul lucrrii Se urmrete msurarea debitelor cu ajutorului Tubul Venturi, care este un dispozitiv destinat masurarii debitului in conducte circulare, bazat pe principiul strangul arii tubului de curent (ca si diafragma). Tubul Venturi inlocuieste o portiune a conductei de diametru D. Se compune dintr-un cilindru de intrare de diametru D egal cu al conductei, un ajutaj convergent (trunchi de con cu unghi la varf de 2 1), un tub cilindric de strangulare de diametru d si lungime d, precum si un ajut aj divergent (trunchi de con cu unghiul la varf intre 7 si 15 ), toate coaxiale. C u D/2 inainte de ajutajul convergent si la mijlocului tubului de strangulare de diametru d sunt plasate prizele de presiune prin care tubul Venturi se racordeaz a la un manometru diferential. Fig. 1 Schema constructiva a tubului Venturi Constructiv tubul se caracterizeaza prin raportul diametrelor d/D, sau prin rapo rtul dintre aria strangulata 422dA=?si aria sectiunii conductei 421DA=?notat cu m ??????????????==212DdAAm (1) II. Formularea aplicaiei Pentru un debit Q viteza medie in conducta este 214DQV=?, iar in sectiunea strangu lata este 224dQV=?. Presiunea in sectiunea primei prize este iar in sectiunea stra ngulata este , mai mica, deoarece viteza este mai mare ca . Diferenta de presiun e sau presiunea diferentiala, 1p2p2v1vppp?=-21, reprezinta marimea caracteristca si poate fi masurata cu manometrul diferential. Din relatia lui Bernoulli pentr u fluid perfect si ecuatia de continuitate rezulta formula debitului ideal (sau teoretic). pmdvAvAQi???-===2114222211 (2) Factorul se numeste coeficientul vitezei de apropiere. In realitate fluidul este vascos, conducta este rugoasa, in tub au loc pierderi de sarcina, debitul este mai mic decat cel ideal si ca urmare formula se corecte aza cu un coeficient de descarcare C: Q . Produsul se numeste coeficient de debi t, deoarece apare in formula debitului real. (3) Cei doi coeficienti se determina din formulele: ; (4) Coeficientul de descarcare C si coeficientul de debit depind de numarul Reynolds al curgerii in conducta Re = (unde ? este vascozitatea cinematica) si de rugozi tate. Pentru tubul Venturi standardizat (STAS 7347/3-1975), cand m=0,20,5, daca numarul Re este mai mare decat numarul limita Re , atunci coeficientul de descarcare ra mane constant si egal cu 0.985. In general coeficientul de debit nu este cunoscu t si pentru un tub se determina variatia lui cu Re prin etalonare. III. Descrierea instalaiei i modul de lucru Prin masuratori experimentale, se determina coeficientului de descarcare C si co eficientul de debit al unui tub Venturi intr-o instalatie cu pomp centrifug i rezer voare de retur, respectiv de msurare (vezi fig. 2). nainte de pornirea instalaiei se nchid VR i Vl2. Pornirea pompei se face cu VP nchis, iar dup cuplarea la reeaua de alimentare cu energie electric se manevreaz vanele VP, R i Vl1 astfel nct s se modifice n sens cresctor debitul de curgere. Pentru fiecare debit reglat se msoar i se trec n tabelul de date, diferenele de nivel corespunztoare manometrelor ataate la TV i la deversor. Conducta pe care este montat tubul Venturi are diametrul D = 50 mm, respectiv po rtiunea ingustata a acestuia d = 30 mm. IV. Prezentarea datelor experimentale Mrimile msurate i calculate, vor fi centralizate ntr-un tabel de forma: Nr. Crt. ?hm ?hdev dev Qreal Q Re C

- mm mm l/s l/s 1 2 3

Fig. 2 Schema instalaiei de laborator Diferenta de presiune la tubul Venturi se masoara cu manometru diferential ?, cu perna de aer, pentru o denivelare ?h rezultand: mhgp???= si mhgp???=22 (5) Intr-o curgere stabila, valorile masurate permit determinarea coeficientilor C s i din formulele (4). Pentru debitul masurat se calculeaza si numarul Re. Cu date le calculate din tabel se traseaza curba = (Re). n curgerile cu suprafa liber, o metod utilizat pentru msurarea debitelor const n pla unui orificiu mare n seciunea transversal a curgerii, numit deversor. Pentru dever soare triunghiulare debitul se poate calcula cu relaia: 2/522158devdevrealhgtgQ?? = (6) unde: coeficientul de debit al deversorului, care depinde de nlimea lamei deversante ? dev hdev, conform unei curbe de etalonare, prezentat n fig. 3; ? unghiul la vrf al deve rsorului cu profil triunghiular, avnd valoarea de 110 . Etalonare deversor00,511,522,5152025303540Inaltime lama deversanta [mm]Coeficien t de debit Fig. 3 Curba de etalonare a deversorului Se dau , . 3/1000mkgapa=?smC/101.126100-?? Observatii de natura tehnica 1. In amonte de tubul Venturi pe o lungime l si in aval pe o lungime L curgerea trebuie sa fie rectilinie, axial simetrica, neperturbata, deci sa nu existe surs e de perturbare (robinete, coturi, variatii de sectiune, etc). Distantele minime l si L se exprima in multipli ai diametrului si sunt date in tabele in functie de ? = d/D si tipul de accesorii. De exemplu, pentru ? = 0.45, dupa robinet l = 3.5D. 2. Se recomanda ca axul conductei pe care se monteaza tubul Venturi sa fie orizo ntal. 3. Tuburile Venturi cu intrare tronconica se utilizeaza in anumite limite pentru diametrele de conducte si pentru rapoarte ? sau m. Constructie D(mm) ? m turnate 100-800 0.3-0.75 0.09-0.56 uzinate 50-250 0.4-0.75 0.16-0.56 din tabla 200-1200 0.4-0.7 0.16-0.49 V. Observaii i teme de lucru individual

Schema din fig. 2 nu cuprinde legturile hidraulice la PM. V rugm s facei dvs. acest l ucru ! Deasemenea, nu sunt marcate cotele hdev i hprag. Precizai cine sunt ele i de senai-le ! Care este combinaia cea mai eficient de reglare a debitului, cu vanele VP, R i Vl1 ? Cum sunt acestea dispuse d.p.d.v. al teoriei circuitelor ?