Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Tehnic a Moldovei Cadastru,Geodezie si Construtii

La Filozofie

Tema: Confucius-conceptiile filosofice


A efectuat: Cerescu Daniel st.gr. CIC 097 A verificat: Vasile Vasilos

Chiinu 2010

Confucius concepiile filosofice


"Cel ce face ca n lume cinci lucruri s se mplineasc atinge aceast suprem virtute omeneasc. Politeea fa de cellalt, ngduina, buna-credin, zelul de a infptui si mrinimia. Politeea te ferete de jigniri, ingduina i-aduce sprijinul multora, de bun-credin fiind i pe ceilali te poi bizui, zelul ii asigur reuita, iar mrinimia i face pe ceilali s se supun cnd i vei conduce" (Confucius)

Apariia lui Confucius n istoria Chinei este considerat ca nceputul unei noi ere. Este o complex doctrin religioas, etic i filosofic elaborat n sec. al VI-lea I.Ch. de ctre Confucius i reprezint prima mare sintez a spiritualitii religioase chineze . Numele acestui erou al vieii spirituale chinezeti, Kung Fu-tzi ("naltul slujba i filosof Kung"), a fost latinizat in Confucius de misionarii cretini din secolul al XVII-lea provine dintr-o familie nobil chinez, educatia i cariera sa i-au permis asimilarea tradiiilor culturii si civilizaiei chineze. A fost un ,,nvator itinerant, strbtnd imensul teritoriu al Chinei Antice in ,,cutarea inelepciunii. Scrierile sale, sistematizate in ,, Canonul confucionist cuprind: - ,,Cartea Cntecelor (Odelor); - ,,Cartea Schimbrilor; - ,,Cartea Edictelor; - ,,Memorial de ritualuri (in limba chinez, ritual = li); - ,,Cartea Muzicii; - ,,

Primavara Toamna Tarii Lu. Doctrina confucionist este un interesant amalgam de tradiii arhaice chinezeti, de principii morale, filosofice, religioase etc. Principalele coordonate ale acestei doctrine sunt: - esafodajul invturii confucioniste l constituie tradiia i normele etico-politice: fidelitatea fa de eticheta social; respectarea datinilor, a moravurilor, a sacrificiilor ce fixeaza clar ierarhiile intr-o societate bine structurat; divinizarea mpratului chinez ca Fiu al Cerului; Toate acestea punctnd un veritabil sincretism ntre cultul strmoilor i cultul naturii. ,,Eu sunt transmitor i nu iniiator... Iubesc trecutul si-l cercetez cu intelepciune (Confucius). - in cadrul doctrinei confucioniste se realizeaza conexiuni intre Macrocosmos (Univers), guvernat de zeul cerului (Tian) si Microcosmos (societatea si omul), cele doua universuri graviteaza in jurul ideilor de norma, ordine, lege. ,,Cerul a pus inceput Puterii (Te) care este in mine; ,,a carmui prin virtute este ca si cum ai fi Steaua Polara (Confucius).. Dei n-a fost un ntemeietor de religie propriu-zis, Confucius a avut o mare influena asupra religiei chinezilor. Confucius s-a nscut n anul 551 .H Trind ntr-o epoc n care China se afla ntr-o stare de declin social i moral, Confucius a propovduit necesitatea de a urma dao(calea sau drumul) celor din vechime, accentund virtuile cardinale strvechi, susinnd c ierarhiile sociale de altdat reflectau ordinea moral a lumii, dar subliniind nevoia de virtute i de omenie sau bunvoin la fiecare nivel al societii. ,,Exist oare vreun cuvnt, a ntrebat Tzu-Kung, care ar putea fi adoptat ca regul de conduit pentru toat viaa? Maestrul a rspuns: ,,Nu este oare Omenia acel cuvnt? Nu face altora ce ie nu i-ar plcea. (Analecte XV, XXI) Exist, ntr-adevr, o filosofie chinez, cel puin n sensul european al termenului, distingnd conceptul de nelepciune. Faptul c o cultura de dimensiunile i importana celei chineze, cultura care s-a format independent de cultura european, care i-a ales singura domeniile i problemele, nu poate indrepti nici un semn de ntrebare ridicat asupra existenei filosofiei acestei naiuni. Aspectele fundamentale ale filosofiei chineze reprezint, n acelai timp, si distincia dintre aceasta si filosofia europeana, occidentala: gndirea chinez pune accentul doar asupra eticii, pe cnd gndirea occidental insist asupra logicii, a eticii, a metafizicii. Un alt aspect difereniator este faptul c in China a lipsit cu desavarire conceptul de filosofie ca disciplina n sine, pentru simplul motiv ca aceasta era att de strns legat de politic, de economie, de religie si de aproape orice aspect al vieii, nct nu putea fi considerat o activitate separabil de cotidian.

nc de la nceputurile gndirii filosofice chineze au aprut elemente ale unei filosofii strns legat de Univers si via, nscndu-se din noiunea arhaica de unitate originar cele doua principii antagonist-complementare,Yin si Ya n g. Yin, principiul de natur feminin, analog ntunericului, pmntului, lunii, recelui, umedului, completeaz masculinul, Yang, analogul luminii, cerului, soarelui, cldurii, a uscatului. n gndirea chineza orice lucru sau fiina, cu excepia pmntului (Yin pur) i a cerului (Yang pur), este alctuit din Yin si Yang, in diferite proporii. La fel, este considerat ca insi ordinea si echilibrul Universului sunt meninute de echilibrul dintre aceste doua principii antagonist-complementare. Alternana dintre ele sau intreractiunea lor au ca rezultat, in conceptul chinez, transformarile continue ale universului si ale vietii.
Ca sa pui lumea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem natiunea in oranduiala; ca sa punem natiunea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem familia in oranduiala; ca sa punem familia in oranduiala, trebuie sa ne cultivam viata noastra personala; si ca sa cultivam viata noastra personala, mai intai trebuie sa ne indreptam inimile noastre.

Momentul apariiei lui Confucius (numele latinizat al lui Kong-zi, sau Kong Fu-zi, cca 551 479 dH) a marcat nceputul tradiiei filosofice dominante in cultura chineza pentru mai mult de doua mii de ani, ins i influenta spirituala in mai toate domeniile culturii chineze, inclusiv medicina sau tiinte exacte. Motenirea lsat in urma sa nu a inclus opere scrise, ideile, interpretarile, comentariile sau completarile sale asupra vechiului patrimoniu cultural chinez ( Cartea Poeziei, Cartea Schimbarilor, Cartea Ritualurilor, Cartea Muzicii, Analele Primaverii si ale Toamnei) fiind transpuse de discipolii sai intr-o colectie de texte cuprinzand 30 de carti . China a avut filosofi mai profunzi dect Confucius, totui influena acestuia asupra poporului chinez a fost mai mare dect a tuturor celorlalti. La aceasta au contribuit att imprejurrile istorice ct si simplitatea nvturii sale. Trind intr-o vreme de mare confuzie politica si decdere moral, cnd dinastia Ciou i pierduse prestigiul, Confucius i-a pus viaa n slujba mbuntirii vieii politice si sociale din timpul su. El n-a avut un succes real decat dupa moartea sa. El afirma, c cerul ca realitate suprem dicteaz omului voina sa, c viaa oamenilor depinde de soart, iar bogia i nobilitatea depind de cer. In centru filozofiei lui Confucius st problema educaiei. El afirm c oamenii snt apropriai i seamn unii cu alii dup natura sa, iar se deosebesc dup

educaie. Educaia omului trebuie s fie n spiritul atitudunii cu stim i respect fa de mediu i societate. n alt loc Confucius afirm, c pentru a cunoate noul e necesar de a cunoate vechiul. Invtura fr gndire este inutil, iar gndirea fr invtur este oarb. Etica lui Confucius concepe omul in relaii cu funcia lui social, el este personalitate nu pentru sine, ci pentru societate, iar educaia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenit a acestei funcii. Relaiile sociale trebuie s se formeze dup analogie cu relaiile familiale crmuitor i supus, subaltern i ef, aa ca i relaiile dintre fecior i tat, fratelui mai mic ctre cel mai mare. Pentru respectarea subordonrii i ordinii Confucius formuleaz principiul echitii, punctualitii i contiinciozitii. Omul trebuie s procedeza aa cum cere ordinea i situaia. Comportamentul punctual este comportament cu respectarea ordinii i umanitii. Dupa opinia lui Confucius, nobleea se dobndete prin educaie i nu prin natere, ea caracterizndu-se prin inelepciune, buntate i curaj, avnd drept scop suprem dezvoltarea virtuiilor. - Confucius a elaborat un veritabil cod etic ce se fundamenteaz pe urmtoarele principii: 1) Reciprocitatea: ,,ceea ce nu doreti s i se fac ie s nu faci nici tu altora; 2) Omenia nseamn, in viziunea confucionist, a iubi pe oameni, a fi uman, insemnnd un sumum de virtui cultivate: respect, sinceritate, mrinimie, statornicie, buntate; 3) Dragostea si respectul n familie, Confucius insista pe relaia sosoie, printe-fiu, btrn-tnr, subliniind necesitatea ca ntre membrii familiei s existe cele mai bune relaii, bazate pe respect, dar si a respectului ceteanului fa de stat, a viilor fa de morti. - Confucius refuza speculatiile teologice, pentru ca atentia sa s-a focalizat exclusiv spre problemele de ordin practic, etic, social. Traditia confucionist relateaz faptul c atunci cnd a fost intrebat despre moarte si ce se intampl dupa moarte, el a raspuns: ,,Tu nu cunosti nc viata, cum vrei s cunoti moartea?... Sub dinastia Han (sec. al II-lea i.Ch.), Confucius a fost zeificat, iar mai tarziu este declarat ,,Supremul invatator sau ,,Invatatorul celor 10.000 de generatii, confucionismul devenind religia oficiala a Chinei timp de aprox. 2000 de ani. Cu toate marile sale contributii legate de moralitate, disciplina etc., prin caracterul sau rigid, conservator, prin nclinaiile spre un raionalism sec, prin exagerarea influenei tradiiilor i a formalismului, a inoculat Chinei o nota de imobilitate, confucionismul funcionnd ca un veritabil ,,Zid Chinezesc al mentalitailor. n China antic au existat aproape o sut de coli (probabil de atta c pentru a ocupa un oarecare post tinerii trebuiau s susin examene, instruirea tineretului era ceva normal inc din antichitate), printre care se evideniaz coala naturfilizofilor, moitilor, legitilor, numelor s.a.

Confucius s-a remarcat prin doctrina sa etic, a elaborat codul de norme morale privind comportamentul oamenilor fa de superiori, fa de ceilalti. Tema fundamental impus ineleptului este societatea, existena social a individului, condiiile ideale dintre om si societate, scopul filosofiei sale fiind formarea omului util societii. Problema central a lui Confucius fiind sistemul de guvernare care se cerea mereu reinnoit, acesta urmarea in permanenta ca discipolii sai, multi de origine modesta, carora le preda lectii de istorie, literatura, diplomatie si ritualuri de curte, sa fie pregatiti pentru a putea deveni buni functionari ai statului. n centrul doctrinei morale se afla ideea armoniei dintre om si cosmos. O alt idee este c omul trebuie s tind spre perfeciune moral i c fericirea depinde de perfeciune. Perfeciunea moral i fericirea depind de venerarea tradiiilor trecutului cu scopul de a se imbunti climatul prezent. Printre frumuseile morale pe care trebuie sa le probeze omul, patru erau considerate cele mai importante, valabile pan in ziua de azi: S fii generos, dar nu risipitor. S fii mndru, dar nu trufa. S ai dorine, dar nu pofte. S ari inocena, dar nu asprime. Confucius evita metafizica, displcndu-i toate noiunile sau teoriile haotice, incerte, neclare, atribuind toate problemele din viata unui individ, a unei societai sau a unui stat obscuritatii si impreciziei gandirii si a limbajului, sau lipsei de sinceritate. Un rege, parinte sau fiu care nu se comporta ca atare, ignornd respectivele lor privilegii i ndatoriri ca rege, printe sau fiu, comit adevarate abuzuri adapostindu-se in spatele cuvintelor de rege, printe sau fiu. Un alt concept fundamental n filosofia confucianist este omul superior. In opinia sa, ceea ce ii acorda superioritate omului este cultivarea propriului sau eu, cu grija zeloasa si constanta. Cele trei virtuti ale omului ideal sunt inteligena, curajul si buna intenie, ceea ce nseamn caracter, corectitudine, generozitate. Baza caracterului este sinceritatea (s-i pui de acord cuvintele cu faptele), corectitudinea (s caui n tine cauza nereuitei tale), moderatia in vorbe si atitudini, simpatia cordiala pentru toi oamenii. Confucius a descoperit ca ntre oameni se stabilesc 5 feluri de relaii fundamentale, bazate pe dragoste si datorie, care ar putea fi imbunataite, daca fiecare din cei implicai i-ar aduce contribuia: conducator-supus, parinte-fiu, so-soie, frate-frate, prieten-prieten. Confucianismul este pur umanism, o

filozofie care se preocupa de fiinele umane, de interesele si realizarile lor, mai degraba dect de abstraciuni sau probleme de teologie. El nu este att o religie, ct un cod moral, care a influenat foarte mult gndirea i modul de viaa al chinezilor. Principiile fundamentale ale acestei gndiri sunt: supunere i respect fa de superiori si prini, datorie fa de familie, loialitate fa de prieteni, umilina, sinceritate si politee. Ultimii ani din via i-a petrecut n oraul natal, unde s-a dedicat in totalitate propovduirii nvturilor sale. Analectele reprezint o colecie de nvturi ale lui Confucius, pstrate de discipolii lui, considerate singurele care i se pot atribui lui Confucius cu siguran. Confucianismul este una din cele mai influente tradiii filozofice din lume, cu introspecii profunde in natura umana. Desi confucianismul a devenit ideologia oficial a statului chinez, n-a existat niciodat ca religie instaurat, cu biserici si preoi. Savanii chinezi l-au onorat pe Confucius ca pe un mare nelept, fr ns a-l venera ca pe un zeu. La rndul lui, Confucius nu a pretins niciodat a fi o divinitate. n confucianism, omul este centrul universului, el nu poate tri in izolare, ci in comunitate. Scopul vietii este atingerea fericirii individuale, care se poate obtine prin pace. Dupa moartea lui Confucius, toi cei care l ndeprtaser sau l criticaser pentru rigurozitatea inutei sale morale i-au artat admiraia pentru marele moralist. Guvernatorul din Lu i-a consacrat o capela, unde aducea sacrificii spiritului lui Confucius si celor patru anotimpuri. Dar adevaratul sau cult a inceput mai tarziu, dupa 250 de ani, datorita imprejurarilor politice favorabile ideilor sale. Ca religie de stat, confucianismul a meninut elementele fundamentale ale vechii religii chineze si in primul rnd cultul strmoilor i al naturii, practicile cultice avnd n centrul lor Cerul si pe "Fiul Cerului", mparatul. Locurile de cult ale vechii religii i-au pierdut desigur simplitatea de odinioara, devenind vaste temple, ca acela din Beijing, inchinat Cerului, care este cel mai mare templu din lume. Cultul imperial a luat sfarsit prin revolutia din 1912, iar in 1917, n-a mai fost recunoscut confucianismul ca religie oficial a statului. Chiar si adepii cei mai hotarati ai confucianismului, reproseaza astazi lui Confucius respectul sau exagerat pentru traditii si formalismul sau rigid, datorita carora China s-a caracterizat printr-o vadita nota de imobilitate. ns nvtura lui Confucius, cu tot moralismul sau respectabil, este considerata ca un al doilea zid chinezesc, care a inut China departe de influenta culturii europene.

Principalul continuator al lui Confucius a fost Mencius (nume latinizat al lui Mengzi, cca 371 289 idH). Centrul gandirii sale a fost constituit de teoria despre caracterul omului prin esenta bun: toti oamenii se nasc egali si buni, toti au rationalitate si simtul virtutii innascut; doar ca unii cultiva acest simt, altii nu, lasandu-se prada pasiunilor simturilor. Omul devine rau doar atunci cand nu cauta sa-si infraneze porniri lipsite de valoare morala, porniri care nu fac parte din firea omeneasca. Mencius a atins cu mult inaintea altor ganditori anumite probleme ce ating campul psihologiei, aratand ca in loc de a-ti infrana anumite impulsuri sau dorinte (fapt inutil si daunator), este mai adecvat sa le canalizezi pe alte cai, spre activitati folositoare omului si societatii. Un alt contemporan al lui Confucius, cu toate ca nu poate fi numit filosof in adevaratul sens al cuvantului, a fost Sun-zi (Sun Wo, cunoscut cel mai bine sub numele Sun-Tzu). General al armatelor chineze, este autorul faimosului tratat Arta Razboiului (scris in 512 idH). Obisnuit de mic copil cu mediul militar, datorita tatalui sau care a fost ofiter al armatelor chineze, interesul sau a fost canalizat spre tacticile de razboi de la o varsta frageda, ajutandu-l sa devina expert in domeniul militar. Fiind introdus lui Ho Lu, imparatul Statului Wu, pentru a demonstra arta sa in tacticile de razboi, Sun-Tzu a probat cu succes strategiile sale militare asupra concubinelor imparatului la solicitarea acestuia din urma, in cele din urma fiind angajat ca General al armatelor imparatului. Strategiile prezentate in tratatul Arta razboiului au fost in mare masura urmate si puse in aplicare in Japonia Evului Mediu (sec. XV XVI): clasica Gorin No Sho (Cartea celor cinci cercuri), scrisa de Miyamoto Musashi, un faimos samurai (1583 -1645), in acelasi timp pictor si caligraf, contine multe similaritati cu invataturile lui Sun-Tzu. Invataturile lui Sun-Tzu au ajuns in Europa cu putin inainte de Revolutia franceza (in 1772) sub forma unei traduceri sumare facuta de parintele J.J.M. Amiot, un preot iezuit francez. De altfel Arta razboiului a fost tradusa in multe limbi, valorificandu- se astfel invataturile autorului pe plan international, reprezentand o carte fundamentala in diferite academii militare. In Statele Unite ale Americii lucrarea lui Sun-Tzu a fost cunoscuta pe larg incepand cu anii 1970. Diplomatul Henry Kissinger a facut referire la aceasta lucrare, Arta razboiului ce a constituit subiectul unor studii minutioase in cercurile militare americane de-a lungul multor ani.

In zilele noastre teoriile prezentate in carte sunt aplicate in mod considerabil nu numai in plan militar, dar si in mediile de afaceri, strategii organizationale si in dezvoltarea abilitatilor manageriale, sport, diplomatie, sau chiar si in viata personala a unor oameni. Sun-Tzu probabil ca este una din cele mai renumite personalitati din China in plan international.
Cunoate-i inamicul i cunoate-te pe tine nsui; ntr-o sut de btlii nu te vei expune nici unei primejdii. Cnd nu-i cunoti inamicul, dar te cunoti pe tine nsui, ansele tale de victorie sau de nfrngere sunt egale. Dac nu-i cunoti nici inamicul i nici pe tine nsui, eti sigur c te vei gsi n primejdie n fiecare btlie.

Ca religie de stat, confucianismul a mentinut elementele fundamentale ale vechii religii chineze si in primul rand cultul strmosilor i al naturii, practicile cultice avnd n centrul lor Cerul si pe "Fiul Cerului", mpratul. Locurile de cult ale vechii religii i-au pierdut desigur simplitatea de odinioara, devenind vaste temple, ca acela din Beijing, nchinat Cerului, care este cel mai mare templu din lume. Cultul imperial a luat sfrit prin revoluia din 1912, iar n 1917, n-a mai fost recunoscut confucianismul ca religie oficial a statului. Chiar i adepii cei mai hotri ai confucianismului, reproeaza astzi lui Confucius respectul sau exagerat pentru tradiii i formalismul su rigid, datorit crora China s-a caracterizat printr-o vdit not de imobilitate. ns nvtura lui Confucius, cu tot moralismul su respectabil, este considerat ca un al doilea zid chinezesc, care a inut China departe de influena culturii europene.