Încercările generatoarelor sincrone pentru autovehicule

1. No iuni teoretice La noile construc ii de autovehicule s-au extins utilizarea generatoarelor sincrone (alternatoarelor) – ca sursă de energie electrică- în locul generatoarelor de c.c., rolul colectorului fiind preluat de redresorul conectat la bornele generatorului. Fa ă de generatoarele de c.c., G.S. de pe autovehicule au armătoarele avantaje: puterea specifică (pe unitatea de masă) de 2,5 ÷ 5 ori mai mică, tura ia maximă nmax = 1200 rot/min fa ă de 3500÷7000 rot/min, lipsa colectorului, construc ia rotorului este realtiv simplă, nu necesită limitator de curent, masa totală 3,5÷5 k fa ă de 8÷15 kg. Din toate acestea rezultă că GS au o construc ie şi o între inere mai simplă, sunt mai robuste şi au o fiabilitate ridicată. Dezavantajul sistemelor GS – redresor constă în numărul relativ mare de diode redresoare (6÷9 bucă i), care sunt costisitoare şi pot f scoase uşor din func iune în cazul supracuren ilor. În general, alternatoarele pentru automobile se construiesc c u indusul pe stator şi inductorul pe rotor. În prezent, construc ia cea mai răspândită este cea a alternatorului cu excita ie electromagnetică, cu două inele colectoare, având polii inductorului sub formă de gheară. La acest tip, înfăşurarea de excita ie se compune dintr-o singură bobină aşezată concentric pe miezul rotorului, ceea ce permite o construc ie simplă şi economică. Datorită polilor în formă de gheară şi a suprafe elor trapezoidale ale tălpilor acestora, se ob ine o formă convenabilă a curbei tensiunilor electromotoare induse în înfăşurarea statorică. Fazele înfăşurării trifazate a statorului pot fi conectate în stea sau în triunghi. Legarea în stea se foloseşte, în general, la alternatoarele de mică şi medie putere pentru autoturisme şi autocamioane, pe când legarea în triunghi se utilizează la cele de putere mare, în special la autobuze. Pentru grupul generator sincron-redresor cu diode prezintă importan ă următoarele caracteristici de func ionare: a. Caracteristicile de func ionare în gol, pe partea de c.c., Ucco = f(Iex) la Icc = 0 şi n = cst. şi Ucco = f(n) la Icc=0 şi Iex=ct. Dacă se notează cu Uf tensiunea de fază a GS, se poate scrie expresia de calcul a tensiunii redresate, la mersul în gol, pentru redresorul trifazat în punte, sub forma: U cco = k RU f = 2,34 U f
U cco 3 6 = ≅ 2,34 Uf π Este factorul de redresare a tensiunii . b. Caracteristicile externe, Ucc = f(Icc), la n=ct. Conform ecua iei de tensiuni în curent alternativ, pentru o fază a GS: U = U e 0 − jX ad I d − jX aq I q − jX σ I − R I Tensiunea la bornele acestuia, U, scade la creşterea curentului de sarcină datorită căderilor de tensiune pe rezisten e R şi pe reactan a de dispersie ale fazei, cât şi datorită efectului demagnetizant al reac iei tranversale (reac ia longitudinală are efect redus, deoarece unghiul de defazaj între fazorii tensiune şi curent este mic, determinat numai de unghiul de comuta ie al diodelor). Pentru tensiunea la bornele redresorului se poate scrie rela ia: 3 3γ   U cc = U cco − X k I cc − 2 Rk I cc 1 −  − 2∆U v π  4π  Adică tensiunea la bornele redresorului scade, la creşterea curentului de sarcină, şi datorită procesului de comuta ie al curentului între diode şi căderii de tensiune pe ventile (∆Uv). S-a notat kR =

1

Iex = f (Icc). Se poate ridica o infinitate de astfel caracteristici (pentru diferite valori ale tura iei). e.cu γ . trasarea caracteristicii Iex=f(n). Caracteristica Icc=f(n). pentru Ucc=Uccn şi reziaten a de sarcină Rs=ct=RN (RsN este rezisten a de sarcină pentru care se ob in UccN şi IccN la n=nmed). Procesul de comuta ie şi ∆Uv determină o varia ie mai mare a tensiunii pe partea de cc decât pe partea de ca. Pentru tura ii mai mari. această caracteristică se abate de la cea liniară datorită căderilor de tensiune. iv. însă prezintă importan ă cea corespunzătoare tura iei medii. Caracteristica Iex=f(n). 2. trasarea caracteristicilor externe. Caracteristica de reglaj. Determinarea exeperimentală a datelor necesare pentru. b. a. iii. Caracteristicile de la punctele b÷e dau informa ii despre modul (limitele) în care trebuie modificat curentul de excita ie – cu ajutorul regulatorului prezent pe autovehicul – astfel încât tensiunea la bornele redresorului să rămână în anumite limite (12 V ÷ 15 V) când rezisten a de sarcină este constantă şi tura ia se modifică în limitele (nmim ÷nmax). iar pentru tura ii mai mici se deplasează în sus. d. trasarea caracteristicilor de func ionare în gol pe partea de c.c. pentru n = ct = nmed şi Ucc=Uccn. pentru Ucc=Uccn şi rezisten a de sarcină Rs=ct=RN. i. pentru Iex=Iexn şi Rs=Rsn. ii.unghiul de comuta ie şi cu Xk şi Rk – parametrii circuitului de comuta ie. trasarea caracteristicii de reglaj Iex = f (Icc). Identificarea elementelor constructive ale alternatorului. c. fiind mai mult afectate de satura ie (cu scăderea tura iei creşte Iex pentru a asigura Ucc=Uccn). care. pentru n = ct = nmed şi Ucc=Uccn. determinarea factorului de redresare. la altă scară. caracteristicile se deplasează în jos. v. reprezintă şi caracteristica Ucc=f(n). 2 . Chestiuni de studiat. determina i de parametrii GS..

Modul de lucru. de la zero până la valoarea pentru care se ob ine Ucco=1. atât la func ionarea în gol (Iexo şi I=0). b. iii. se modifica Iex la GS. care se trec în tabelul 5. după care se închide întrerupătorul corespunzător sarcinii de pe generator. pentru Iex=Iexn şi Rs=Rsn (la altă scară această caracteristică reprezintă şi dependen a Ucc=f(n) c. Verificarea diodelor semiconductoare le scurtcicuit. Se porneşte MC şi creşterea tensiunii la ieşirea din AT până când tura ia GS (nGS=3nMC sau masurată cu turometrul electronic) devine egală cu nmed (precizată la laborator). Se citesc 6÷7 valori pentru Iex şi Ucco. Tabelul 1 Iex(A) Ucco(V) Pentru Iex=Iexo (ob inut în cazul anterior pentru Ucco=Uccn) constant. Păstrând constante aceste valori ale curentului de excita iei şi tura iei. Iccn. care se trec în tabelul 3. care se trec în tabelul 2. (ob inut pentru Uccn şi Iccn) Tabelul 3 Iex(A) Icc (A) Ucc(V) iv. Se repetă aceleaşi opera ii pentru n=nmed=ct. d. iar AT-urile pe pozi ia de tensiune minimă. care se trec în tabelul 4. se modifică concomitent. GS în regim nominal de func ionare (Uccn. punând toate întrerupătoarele pe pozi ia deschis. Pentru n=nmed şi I=Iexo. citind 6÷7 valori pentru Ucc şi Icc. Tabelul 2 n(rot/min) Ucco(V) ii.75 Uccn (Uccn= 12 V). a. se modifică tura ia între nmin şi nmax (precizate la laborator) astfel încât Ucco să nu depăşească 20 V şi se citesc 6÷7 valori pentru n şi Ucco. şi Ucc=Uccn=cst. iar rezisten ele pe pozi iemxmă. Uf şi Ucco şi se verifică rela ia lui kR. 3. Se reglează curentul de excita ie al GS la Iexo şi tura ia GS la nmed. cât şi în cazul func ionării la parametrii nominali (Uccn. Se execută shema de maontaj. Tabelul 4 Iex(A) Icc(A) v. Şi Iex=Iexn=ct. trasarea caracteristicii Icc=f(n). pornind de la valoare maximă. 3 . Men inând constantă tura ia. se modifică Rs. Pentru n=nmed. Se aduce. Men inând n=nmed=cst. se reglează concomintent Icc (cu ajuotul lui Rs) şi Iex citindu-se 6÷7 valori. Păstrând constantă această valoare a lui Rs. i. din nou. n şi Iex astfel încât Ucc=Uccn=cst. pentru care Rs=Rsn. nmed). se măsoară tensiunea de fază a GS. Iccn) se vizualizează pe osciloscop tensiunea şi curentul pe partea cc şi pe partea de ca. Se demontează un generator sincron pentru autovehiculul DACIA şi se identifică elementele şi particularită ile constructive ale acestuia. citindu-se 6÷7 valori..vi. care se trec în tabelul 1.

c. Se reduce la zero curentul din excita ie al GS. se traseaza caracteristicile eneun ate anterior. Vizualizarea se face la n=nemd pentru Icc=0 şi Ucc=Uccn. Se face vizualizarea celor două mărimi la gol. respectiv Icc=Iccn şi Ucc=Uccn. respectiv lui icc(t). Din oscilografierea curen ilor pe fiecare fază (iA. iC) sau chiar din forma curbei ucc(t) se poate constata dacă una din diode este întreruptă.iB. Tabelul 6 n(rot/min) ICC(A) Se aduce GS în regim nominal şi. 4 .Tabelul 5 n(rot/min) Iex(V) vi. păstrând Rs=Rsn= şi Iex=Iexn. citindu-se Icc. respectiv lui if(t). respectiv la Iccn şi Uccn. se modifică n între nmin şi n max. Observa ie: Cu datele trecute în tabele. se alimentează la re ea osciloscopul şi se conectează cele două intrări ale acestuia la bornele de ieşire ale RD – pentru vizualizarea lui ucc(t). Datele se trec în tabelul 6. Se conectează cele două intrări ale osciloscopului pe partea de ca a GS între o fază şi nul – pentru vizualizarea lui uf(t).