Sunteți pe pagina 1din 6

Consideratii generale

Adoptarea noului Cod Civil reprezinta fara indoiala un eveniment de o importanta deosebita si face necesara ,in opinia noastra,evidentierea elementelor de noutate pe care aceasta le aduce in fiecare dintre materiile dreptului civil.De asemenea,este necesara,cu acest prilej,observarea masurii in care au intervenit prefaceri ale institutiilor de drept civil,cat de profunde sunt acestea,iar in acest context,daca prevaleaza ori nu continuitatea in reglementare,cu prezervarea figurii juridice consacrate pentru o institutie sau alta. Daca avem in vedere materia dreptului de mostenire,o apreciere generala este ca aceasta continuitate exista,chiar daca se intalnesc si numeroase prefaceri in raport cu reglementarea in vigoare.Trebuie de asemenea observat ca legiuitorul a fost receptiv si a consacrat in noul Cod Civil multe din propunerile facute in literatura juridica si in plus,ca a tinut seama de argumente ale instantelor de judecata,aduse cu prilejul solutionarii unor litigii. Din aceasta perspectiva,vom face in continuare unele consideratii privind optiunea succesorala,astfel cum este aceasta reglementata in noul Cod Civil,fara a epuiza insa subiectul. Speram totusi sa putem oferi cateva elemente edificatoare in ordinea de idei care ne preocupa. Optiunea succesorala inseamna in esenta,alegerea intre acceptarea si renuntarea la mostenire.Atat Codul Civil in vigoare,cat si in noul Cod Civul prevad in mod expres libertatea de a acceptao mostenire.Dand expresie acestei libertati,exista,pentru succesibil,optiunea intre acceptare si renuntare.Acestea sunt asadar cele 2 laturi ale optiunii succesorale.

2. Succinte consideraii asupra opiunii succesorale, cu precdere asupra sensurilor sale


Succesiunea, n una dintre accepiunile sale, este transmisiunea patrimoniului unei persoane decedate ctre una sau mai multe persoane n via. Transmisiunea succesoral are loc ope legis, n chiar clipa morii lui de cujus, fr s implice vreun demers, o anumit conduit din partea succesibililor. Cum inspirat s-a reinut n literatura noastr juridic, motenitorul nu trebuie s mearg spre motenire, ci motenirea l cuprinde, n puterea legii, a testamentului sau a donaiei de bunuri viitoare1. Aceasta nu nseamn c motenitorii sunt, asemenea erezilor necesari din dreptul roman2, n imposibilitate de a repudia motenirea, ci au a alege ntre

nsuirea i consolidarea transmisiunii succesorale, prin acceptare, i renunarea la succesiune. n adevr, potrivit art. 686 C.civ., Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moteniri ce i se cuvine. Aadar, succesibilii au exerciiul opiunii succesorale. Pot accepta motenirea (pur i simplu sau sub beneficiu de inventar) ori pot renuna la succesiune. Din aceast perspectiv, trebuie subliniat faptul c dou sunt sensurile opiunii, cu efecte diametral opuse, anume acceptarea i renunarea la motenire. Prin acceptare se nsuete i consolideaz titlul de erede, iar prin renunare se pierde aceast calitate, mai exact nfiarea sa nainte de exerciiul opiunii, anume aceea de succesibil. Nu este vorba prin urmare de trei posibile ramuri ntre care are a alege succesibilul: acceptarea pur i simpl, acceptarea sub beneficiu de inventar i renunarea la motenire, cum s-a susinut n doctrin3, ci n opinia noastr numai de dou ramuri ori laturi ale opiunii. Aceasta deoarece primele dou din enumerarea tripartit menionat sunt, n sensul terminologiei folosite, subramuri ale aceleiai ramuri: acceptarea. Numai aceasta (indiferent de forma sub care apare: voluntar sau forat, pur i simpl sau sub beneficiu de inventar, tacit sau expres) este n acelai plan cu cealalt latur a opiunii succesorale renunarea la succesiune. Precizarea o socotim util chiar i numai pentru a indica esena comun a acceptrii, indiferent de forma sa i deosebirea acesteia, la fel, oricare ar fi felul concret de acceptare, fa de cealalt latur ori ramur a opiunii: renunarea. Dac ntre acceptarea pur i simpl i cea sub beneficiu de inventar exist deosebiri, ele subliniaz diferene specifice nluntrul acceptrii motenirii. O a doua subliniere pe care, de asemenea, nu o socotim lipsit de interes este aceea de a preciza accepiunile noiunii de opiune succesoral. Se pot distinge, n opinia noastr, trei asemenea nelesuri: drept subiectiv de opiune, act juridic de opiune i, n fine, att drept subiectiv, ct i act juridic de opiune4. Urmeaz ca sensul n care, n concret, a fost folosit termenul de opiune succesoral s fie apreciat din context. n adevr, faptul juridic al morii are mai multe consecine n planul dreptului succesoral, printre care amintim: semnific deschiderea motenirii, determin transmisiunea succesoral i face s curg termenul de 6 luni pentru exercitarea opiunii succesorale. La data deschiderii motenirii se nate dreptul subiectiv de opiune (acea posibilitate ocrotit de lege, pe care succesibilul o are de a alege ntre acceptare i renunare); ncepe s curg i termenul pentru svrirea actului juridic de opiune, adic pentru manifestarea de voin a succesibilului prin care se pune n valoare posibila conduit despre care aminteam c reprezint dreptul subiectiv de opiune. n sfrit, dac un capitol dintr-o lucrare de drept succesoral s-ar intitula Opiunea succesoral, am fi ndreptii s ateptm i s gsim tratate toate aspectele, opiunii, prin urmare att ale dreptului subiectiv, ct i ale actului juridic de opiune (att cele generale care intereseaz i acceptarea i renunarea, ct i cele particulare, care au aadar relevan doar pentru una din laturile opiunii succesorale).

Posibilitati ale optiunii succesorale


Desi in literatura juridical se face aceasta precizare,se vorbeste uneori si despre 3 posibilitati pe care le are succesibilul: -de a accepta pur si simplu mostenirea; -de a o accepta sub beneficiu de inventar; -de a renunta la succesiune. Ni se pare important,pentru rigoare teoretica,sa precizam ca nu exista raport de sinonime intre laturile optiunii,care sunt 2-acceptare si renuntare- si cele 3 posibilitati mentionate.Aceasta deoarece intre cele 3 posibilitati se regasesc 2 forme de acceptare-pura si simpla si sub beneficiu de inventar dar,ambele presupun insusirea titlului de erede si apartin aceleiasi laturi a optiunii succesorale.In plus,notiunea de posibilitate,folosita in acest context,este,credem,mai putin precisa de vreme ce in acelas fel ar putea fi calificata si lipsa vreunei manifestari de vointa a succesibilului care,nici nu accepta,nici nu renunta. In acest caz insa,potrivit reglementarii in vigoare,astfel cum este comentata de doctrina si aplicata de catre instante,succesibilul devine strain de mostenire prin prescrierea dreptului de optiune succesorala.Altfel spus,cel indreptatit nu a optat in niciunul dintre sensuri,dar lipsa manifestarii sale de vointa este la randu-i o posibilitate.A nu accepta mostenirea nu inseamna a renunta la succesiune,dar reprezinta o posibila conduita a succesibilului. De altfel,distinctia terminologica despre care facem vorbire este pe cale de a-si pierde din pregnanta,de vreme ce Codul Civil recent adoptat nu mai reglementeaza acceptarea sub beneficiu de inventar,devenita inutila cata vreme se consacra principiul limitarii raspunderii mostenitorului pentru pasiv la activul succesoral.Astfel fiind,semnificatiile termenilor de posibilitati si laturi ale optiunii succesorale se vor apropia,fara a se putea,dupa cum am aratat,suprapune. In acest context,precizam si ca ,in opinia noastra,nu exista o ratiune suficienta in a ierarhiza laturile optiunii,socotind,de pilda,ca renuntarea la mostenire este mai importanta decat acceptarea.Fiecare dintre cele 2 laturi ale optiunii are propria-i semnificatie,produce efecte specifice si relevante pentru calitatea de succesibil si pentru devolutiunea mostenirii. Precizarile ce preced inca nu sunt suficiente pentru determinarea intelesului intreg al notiunii de optiune succesorala,deoarece nu este vorba de un singur inteles,ci de cel putin doua.Altfel spus notiunes despre care vorbim are mai multe valente si numai observarea tuturor poate sa ii evidentieze complexitatea.Mai inatai,optiunesa succesorala insemna posibilitatea unei anumite conduite a succesibililui constand fie in insusirea titlului de erede,fie in refugierea acestuia.Or,conduita subiectului de drept proteguita juridic,reprezinta in esenta elementele definitorii ale dreputului subiectiv,in cazul nostru,ale dreptului subiectiv de obtiune succesorala.Apoi,acest drept subiectiv urmeaza a fi valorificat.Exercitarea sa presupune manifestarea de vointa a succesibililui prin asumarea unei adintre cele 3 posibilitati conferite lui de lege.Suntem de asta data in prezenta actului juridic de optiune succesorala.In sfarsit,trebuie mentionata si acceptiunea optiunii succesorala de institutie juridica,prin urmare,de ansamblude norme juridice care reglementeaza exercitarea dreptului subiectiv si savarsirea actului juridic de acceptare sau de renuntare la mostenire.Iata intelesul complex al notiunii de care ne ocupam,iar acceptiunea concreta intr-un caz sau altul-avem in vedere in special primele 2 sensuri amintite-urmeaza a fi deduse din context.Pluralitatea d esensuri pe care am semnalat-o permite,de altfel,si o ordonare a preoblemelor optiunii succesorale,tinand seama de acelea ce privesc dreptul subiectiv de optiune iar apoi pe cele care intereseaza actul juridic de optiune.In sfarsit,pentru sistematizarea tratarii acestui subiect,este luat,de asemenea in considerare de doctrina un criteriu:acela al generalitatii

aspectelor ori dimpotriva,al specificitatii lor in functie de fiecare dintre laturile optiunii.Se vorbeste astfel despre aspectele generale ale optiunii succesorale(care viszeaza asadar oricare sintre laturile sale ,mai exact pe amndoua).Iata de ex.,problema termenului de optiune-natuta juridica,moment de la care se incepe sa curga-sau aceea a caracterelor juridice ale actlui de optiune succesorala,fie ca e vorba de acceptare ,fie de renuntare.Un al doilea plan al discutiei vizeaza aspectele specifice fiecareia dintre laturile optiunii succesorale,de pilda,felurile acceptarii si concretizarea fiecareia dintre ele ori conditiile specifice la fel si efectele renuntarii la mostenire.

Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala


Actul de optiune succesorala este un act juridic unilateral, voluntar, irevocabil, indivizibil, declarativ de drepturi, nesusceptibil de modalitati. 1. Act juridic unilateral Optiunea succesorala, indiferent de sensul n care se exercita, trebuie sa reprezinte vointa unei singure persoane, fiind prin urmare un act juridic unilateral. Daca exista mai multi mostenitori ei nu pot exercita dreptul de optiune n mod colectiv, fiecare urmnd sa-si manifesteze vointa juridica individual. Soarta juridica a optiunii facute de unul dintre succesori nu afecteaza optiunea celorlalti. Actul de optiune poate fi savrsit si prin reprezentantul legal sau conventional ori cu ncuviintarea autoritatii tutelare, spre deosebire de testament. Aceasta deoarece actul de optiune nu este esentialmente personal. 2. Act juridic voluntar Libertatea de alegere se manifesta, in primul rand, in faptul ca nimeni nu este obligat sa accepte mostenirea care i se cuvine (nemo invitus heres). In al doilea rand, succesibilul are, n principiu, un drept absolut sa aleaga ntre posibilitatile conferite prin dreptul de optiune. El nu poate fi obligat sa justifice motivele optiunii si nici sa raspunda pentru consecintele alegerii sale. In sfarsit, in caz ca exista mai multi mostenitori, fiecare dintre acestia este liber sa aleaga conform propriei vointe si independent de alegerea pe care au facut-o ceilalti succesibili. Este de precizat ca exista anumite exceptii la principiul libertatii de alegere: a) acceptarea mostenirii cuvenite unui minor, indiferent de vrsta, sau unei persoane puse sub interdictie, trebuie socotita ntotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar, conform art. 19 din Decretul nr. 32/1954. Astfel, legea limiteaza persoanelor incapabile dreptul la libertatea de alegere pentru ocrotirea acestora. De exemplu, acceptarea pura si simpla a unei mosteniri insolvabile ar putea leza interesele acestora. Dreptul de optiune se restrange asadar, pentru minori si persoanele puse sub interdictie, la a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar sau a renunta la aceasta. b) dreptul de optiune al succesibilului decedat naintea termenului de prescriptie de sase luni se transmite prin succesiune la propriul sau mostenitor conform art. 692 cod civil. Acesta va avea de exercitat propriul drept de optiune nascut in persoana sa la deschiderea mostenirii succesibilului decedat si dreptul de optiune retransmis in cadrul patrimoniului succesoral al mostenirii deschise anterior. Renuntarea la mostenirea succesibilului decedat exclude

posibilitatea exercitarii dreptului de optiune cu privire la prima succesiune. In aceasta ultima ipoteza, cel in cauza devine strain fata de ambele mosteniri, ceea ce nu se va intampla daca renunta numai la prima succesiune. In cazul n care mostenitorii sunt in dezacord n privinta optiunii unice succesorale retransmise, legea prevede ca succesiunea va fi acceptata sub beneficiu de inventar. Nu este vorba aici de situatia in care mai multi succesori vin la mosteniri prin reprezentare succesorala. c) de asemenea, ii va fi inalturata libertatea de optiune mostenitorului care cu intentie frauduloasa a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale mostenirii. Un asemenea mostenitor este considerat acceptant pur si simplu, cu titlu de sanctiune civila. 3. Act juridic irevocabil Prin aceasta se ntelege ca, o data exercitat dreptul de optiune succesorala nu se mai poate reveni asupra optiunii facute. Acest principiu opereaza cu caracter absolut n cazul acceptarii pur si simple a mostenirii. Si de la irevocabilitatea optiunii succesorale exista anumite exceptii. De exemplu, optiunea de a renunta la mostenire poate fi retractata prin acceptare pur si simpla, dar numai n termenul legal de prescriptie si daca mostenirea nu a fost acceptata de alti mostenitori. De asemenea, mostenitorul care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar poate sa renunte la beneficiul de inventar si sa devina mostenitor pur si simplu. O alta exceptie de la irevocabilitatea optiunii succesorale este cand acceptantul sub beneficiu de inventar savarseste fapte culpabile cu privire la bunurile succesorale. Legea prevede, drept sactiune intr-o asemenea ipoteza, decaderea succesibilului vinovat din beneficiul de inventar. 4. Act juridic indivizibil Acest caracter reiese din faptul ca succesibilului ii este permis sa opteze numai ntre a renunta sau a accepta mostenirea n ntregul ei. Prin urmare, el nu are posibilitatea sa accepte doar o anumita parte din mostenire si sa renunte la alta parte. Exceptiil de la principiul indivizibilitatii dreptului de optiune succesorala: a) mostenitorul legal gratificat si prin testament poate opta diferit cu privire la mostenirea legala si la legat. Aceasta exceptie este reglementata de art. 752 cod civil. Totusi, daca legatul are o valoare mai mica decat cota legala, dispozitia testamentara poate reprezenta o exheredare partiala. In acest caz succesibilul nu poate renunta la legat ca sa accepte mostenirea legala mai valoroasa, dar va putea beneficia de calitatea sa de mostenitor rezervatar. b) n materia retrocedarilor imobiliare (Legea 18/1991, Legea 1/2000, Legea 112/1995 etc.) formularea cererilor de restituire echivaleaza cu acceptarea succesiunii n privinta imobilelor trecute abuziv n proprietatea statului, chiar daca anterior succesibilul a renuntat la mostenirea fostului proprietar. c) daca n cadrul devolutiunii succesorale intervine un element de extraneitate, condtiile si efectele optiunii succesorale sunt supuse unor legi diferite (lex patriae n ce priveste lucrurile mobile si lex rei sitae n ceea ce priveste bunurile imobile). Succesibilul va putea opta diferit, acceptnd o masa de bunuri si renuntnd la alta, conform art. 66-68 din Legea 105/1992. d) optiunea succesorala va avea efecte relative, numai intre partile din proces, daca ea rezulta dintr-o hotarare judecatoreasca. Exemplu: ipoteza in care un creditor al succesiunii il cheama in judecata pe un mostenitor renuntator, solicitand instantei sa pronunte o hotarare prin care acesta din urma sa fie obligat sa accepte succesiunea. Dupa admiterea actiunii creditorului, calitate de mostenitor acceptant va putea fi invocata numai intre ei. 5. Act juridic declarativ de drepturi

Efectele optiunii se produc retroactiv, de la data deschiderii succesiunii. Aceste efecte se produc si n cazul retractarii renuntarii. Prin derogare, nsa, drepturile debndite de tertii de buna credinta asupra bunurilor succesiunii ntre momentul renuntarii si acela al retractarii ei vor trebui respectate. 6. Act juridic pur si simplu, nesusceptibil de modalitati Optiunea succesorala nu poate fi afectata de termen sau conditie. Soarta juridica a mostenirii nu poate depinde de un eveniment viitor si incert sau de un termen. Cand actul de manifestare a optiunii succesorale este afectat de o modalitate, acesta nu poate produce in mod valabil niciun efect, fiind nul absolut.