2. Forme de organizare spatiala a populatiei. Caracteristici ale locuitorilor de tip urban.

Inca din fazele primare ale dezvoltarii sale, societatea umana a remodelat cadrul natural creand mediul denumit de catre specialisti drept artificial. compus din multiple echipamente ce deservesc cerintele curente ale populatiei. Forma cea mai sintetica de concretizare a meditilui artificial o reprezinta localitatile, optimizate ca marime, structura, inzestrare si infatisare, astfel incat sa poata raspunde exigentelor sociale. Primul tip de asezare umana 1-a constituit satul, realizat ca urmare a primii mari diviziuni a muncii sociale, desprinderea agriculturii de sfera pastoritului, dand astfel omului posibilitatea de a se emancipa de constringerile cadrului natural. In contrapartida aglomeratia urbana reprezinta un spatiu caracterizat prin: incadrarea populatiei in ramuri ecomomice si sectoare de activitate neagricole,in care: munca se desfasoare cu ocupare permanenta, fara intreruperi sezoniere si cu un inalte nivel de productivitate; transferarea populatiei ocupate, in ponderi tot mai mari, din sectoriul productiei nemijlocite in sectorul serviciilor; modificarea structurii vietii sociale, a conceptelor si mentalitatilor indivizilor: interesul crescind pentru cultura , ocuparea timpului liber; intensificarea mobilitatii, cresterea contactelor sociale, amplificarea circulatiei informatiilor; impartirea teritoriului in zone specializate din punct de vedere al profilului social si economic; preocuparea deosebita pentru calitatea fondului construit si pentru aspectul spatiilor libere; prezenta si dezvoltarea unei retele de comunicatie cu mijloace perfectionate de transport pentru categorii de trafic differentiate dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi si a zonelor pentru sport si recreere. 4. Fenomene proprii lumii contemporane: explozia demografica si urbanistica - semnificatie. In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene, proprii lumii in care traim: -pe de o parte expolzia demografica, cresterea numarului locuitorilor planetei la cote necunoscute in decursul istoriei,- iar pe de alta parte, -desi in stransa legatura-explozie urbanistica, aparitia si profilarea la scara planetara a marilor aglomeratii urbane, exodul unor mase impresionante de populatie rurala catre oras, cu toate consecintele care decurg. Explozia demografica reprezint un efect al procesului de tranziie demografic, manifestat prin creterea rapid a populaiei n contextul decalajului dintre scderea progresiv a celor doi indicatori demografici principali natalitatea i mortalitatea. Prognozele Bancii Mondiale:-catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii a treia se nasc aproximativ 240 nou nascuti pe minut, in timp ce in Europa si tarile desvoltate numarul de nou nascuti se situiaza la aproximativ 26. Aglomeratia urbana este formata in jurul unui oras mare ,iar conurbatia ,din mai multe orase comparabile intre ele ca dimensiuni. Conurbatia reprezinta un sistem teritorial constituit din mai multe orase mari (orase satelit) care graviteaza in jurui unui oras important economic (oras polarizator). Aglomeratiile urbane au si functii de metropole , de diferite dimensiuni functionale si teritoriale. Aspectul de aglomeratie urbana este foarte evident pe exemplul urmatoarelor orase: Ciudad de Mexico, Londra, Paris, Moscova, Calcutta, Seul s.a. 6. Orasul ca system unitary de functiuni. Functia rezidentiala, functia economica, dotari publice, transport bunuri persoane, asigurare energie, comunicatii etc. Economia urbana apare ca fiind domeniul de preocupari privind analiza si organizarea orasului ca sistem complex de functiuni economice si sociale, prin care se urmareste utilizarea rationala a spatiului ocupat prin amplasarea si dimensionarea activitatilor economice si sociale. Functia rezidentiala consta din existenta terenurilor destinate cladirilor de locuit, a dotarilor si a cailor de circulatie aferente. Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt amplasate dotarile aflate in folosinta intregii populatii din localitatea respective. Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate principalelor artere de circulatie, parcajele si garajele publice, spatiile destinate transportului in comun, constructiile si instalatiile destinate transportului exterior (gari, autogari, aeroporturi, porturi, etc.).

8. Aparitia si dezvoltarea orasului si rolul activitatii comerciale in acest process. Teorii privind procesul de urbanizare. In decursul istoriei sale orasul a prezentat trasaturi foarte diverse, in functie de stadiul sau de dezvoltare istorica, mediul geografic, nivel de civilizatie si mod de viata, ca si a anume functiune dominanta. Desi procesul istoric al urbanizarii porneste de la aparitia asezarilor cu caracter agrar, in ceea ce priveste modalitatea de definire a cadrului urban, precum factorii care au contribuit la dezvoltarea acestora au fost elaborate o serie de teorii: Teoria apararii emisa de istoricul german Ludwig Maurer si economistul Karl Bucher care sustin ca orasele au aparut ca urmare a necesitatilor de aparare ale oamenilor impotriva navalitorilor, cetatile fortificate devenind astfel nucleele viitoarelor orase Teoria conditiilor geoclimatice elaborata de geografi, care explica aparitia oraselor ca urmare a mediului natural favorabil: conditiile geoclimatice, configuratia terenului etc. Teoria deciziei administrative emisa de istoricii G. Below, K. Hegel si T. Wright, care considera ca orasele au luat nastere ca urmare a deciziei puterii de stat, factorul determinant fiind organizarea politico-juridica. Teoria schimbului de marfuri considera ca principalul factor de dezvoltare a oraselor 1-a constituit plasarea acestora la intersectia unor artere comerciale, terestre sau maritime si care a favorizat schimbul de marfuri. Teoria oraselor-necropola care apartine lui Lewis Mamford si care sustine ca "orasul celor morti a precedat celor vii"si ca multe orase din Egipt, China sau Grecia au aparut in apropierea marilor necropole si complexe religioase: Ierusalim, Delfi, Memfis etc. 10. conceptual de urbanism.Obiective. planuri de abordare. urbanismul modern porneste de la asigurarea bunastarii locuitorilor si a unor conditii civilizate de viata. Conceptul de urbanism priveste: cadrul natural, functiile economice ale teritoriului, populatia, reteaua generala de localitati si echiparea tehnica a teritoriului. Obiectivele urbanismului : Urbanismul este privit in stransa interdependenta cu amenajarea teritoriului ca parte integranta a acesteia si constituit dintr-un ansamblu de activitati prin care sunt urmarite obiective legate de: - ameliorarea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii; - crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap; ; utilizarea eficienta a terenurilor in acord cu functiile urbanistice adecvate; - extinderea controlata a zonelor construite; - protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural; - asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile; - protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale si a riscurilor tehnologice. 12. Echilibrul ecologic conditie pentru existent umana. Etape ale relatiei om-ecosfera: biocenotica, conflictuala, si a reconcilierii. Terra este un fel de organism complex, cara are anatomia si fizionomia sa proprie si care produce fara intrerupere resursele necesare mentinerii si diversificarii structurilor sale, inclusive ale vietii, astfel ea se innoieste permanent. Omul a depins si va depinde mereu de reinoirea acestor resurse. Pe parcursul istoriei sale omul a cunoscut diverse faze de schimbare permanenta. In asa mod pot fi identificate trei etape importante: biocenotica, conflictuala si reconcilieii. In prima etapa , ce a biocenoticii s-a stability un echilibru spontan intre om si natura, prin adaptarea si resemnarea continua a omului fata de natura. La etapa a doua, cea conflictuala, omul se detaseaza de natura si inarmat cu mijloace material din ce in ce mai puternice agreseaza natura. Etapa reconcilierii este aceea cand omul realizeaza ca el nu este decat beneficiarul temporar al naturii sic a el devine responsabil fata de descendentii sai. Evolutia acestor relatii om-ecosfera se datoreaza doar activitatii economice a omului.

14. orasul factor de degradare al mediului inconjurator. Consecinte nefavorabile asupra spatiului si mediului inconjurator. Dezvoltarea orasului are consecinte nefavorabile nu doar asupra spatiului si mediului inconjurator, dar si asupra calitatii vietii vietii oamenilor. Explozia continua a fenomenului urban a dus la cresterea costurilor pentru educatie, sanatate, petrecerea timpului liber , ceea ce a contribuit in mod direct la degradarea calitatii vietii si a mediului. Din pacate exista o multime de consecinte care au effect negative asupra spatiului si mediului inconjurator: Defrisarile, desecarile., eroziunile, modificari ale raportului intre populatie si habitat. Expoatarea fara restrictii a resurselor natural, in special a celor neregenerabile Efectele poluante ale marilor orase, care se refera la problema deseurilor, poluarea si degradarea spatiilor verzi, modificari in climat. Efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin cresterea nr de imbolnaviri mintale, cardiovasculare, etc. Degradarea mediului inconjurator are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar si a activitatilor economice ceea ce antreneaza dezechilibre ecologice in interiorul oraselor, cantitatile mari de poluanti din apa, aer si sol determina un grad ridicat de imbolnaviri in randul locuitorilor. 16. arii de influenta urbana. Legea gravitatii urbane/comerciale. Influenta orasului Chisinau asupra zonelor inconjuratoare. Analiza economica a ceea ce numim armatura urbana apare ca o componenta a studiilor si programelor de sistematizare urbana. In funcie de specificul unui centru urban sau altuia, de particularitatile zonei sale de influenta/atractie, popualtia nonrezidenta poate sa reprezinte un segment important al pietei orasanesti, atit prin oferta de produse cu precadera agroalimentare, cat si prin cererea de marfuri din retiaua comerciala orasaneasca. Una dintre cele mai dificile probleme din economia urbana o reprezinta stabilirea extinderii teritoriale a zonei de influenta Aceasta dificultate rezida din multitudinea relatiilor dintre orase si zonele lor inconjuratoare, cat i din modul de propagare a influentelor urbane. . Multimea de elemente componente ale fiecarei zone de influenui impune stabilirea ariilor de influenta pentru fiecare dintre acestea. Variabilitatea limitelor fiecarei componente constituie un obstacol in delimitarea teritoriala a zonei de influenta. Legea gravitatii urbane/comerciale: In perioada interbelica, inspirat din legea atractiei universale a lui Newton, W. Reilly ajunge la concluzia ca doua orase atrag cumpArAtorii dintr-un spatiu, direct proportional cu marimea lor si invers proportional cu patratul distantei dintre acestea. Reilly utilizeaza ca indicatori volumul vanzarilor in cele doua centre si formuleaza urmatoarea lege, cunoscuta sub numele de Legea atractiei urbane: V = p/d2, unde v este raportul vanzarilor de marfuri in localitatea X din cele doua-centre, p raportul populatiilor, iar d este distanta de la localitatea X la A. 18. conceptul de urbanism commercial. Viziunea contemporana a comertului. Urbanismul comercial prin tezele si problematica sa se integreaza in conceptia moderna de urbanism. El(urbanismul) ofera o noua viziune cu privire la crearea ansamblurilor ordonate, in care omul sa gaseasca reasamblate toate mijloacele necesare desfasurarii unei veti armonioase(amplasarea obiectivelor industriale, a cartierelor de locuit, a obiectivelor social-culturale, hotaririlor privind servirea populatiei, a obiectivelor administrative si spatiilor plantate, spatior de circulatie etc.). Incercinrd sa asigure o viziune unitara globala cu privira la functia comerciala a orasului, urbanismul comercial redimensioneaza insasi rolul comertului in oras. Portivit unei asemenea viziuni, comertul contribue la decorarea strazilor, la diversificarea si inveselirea vietii sociale, exprinind intr-o manera specifica, aspiratiile de bunastare, de viata buna si frumoasa a unei colectivitati. In conditiile modernismului, caracteristic lumii contemporane, . comertul devine un important factor al confortului urban. Comertul este vazut astazi peste tot in lume intr-o noua perspectiva care sa ofere: servire economica usoara si libera a consumatorului,un echilibru intre diferitele forme de intreprinderi; orientare pilotata pentreu activitatea oricarei firme comerciale; integrarea activitatilor in progrsamele de modernizare si infrumusetare a oraselor ; transformarea centrelor comerciale in puncte de atractie, de placere si de satisfactii pentru populatia unei urbi.

20. continutul studiilor si programelor de urbanism comecial. Fondul de date utilizat la elaborarea studiului de urbanism commercial. 3. Studiile de urbanism comercial isi propun sa dea raspuns privind: 1) localizarea si dimensiunea retelei comerciale existente 2) directiile de descentralizare a activitatii comerciale pentru comertul en gross si comertul cu amanuntul 3) programe de amplasare si dimensionare a retelei de mari suprafete comerciale 4) perfectionarea tipurilor de unitati comerciale si a tehnologiei de aprovizionare si desfacere 5) evaluarea atractiei comerciale extraurbane Solutionarea problematicii programelor de urbanism comercial: a) identificarea si masurarea factorilor socio-economici si demografici care influenteaza volumul, structura si evolutia pietii bunurilor si serviciilor b) studierea tipologiei si comportamentului menajelor, volumul si structura cererii de marfuri si servicii, factori emotionali care pot influenta comportamentul spatial al cererii, adica: gradul de mobilitate al cererii de marfuri, care poate fi si un reflex al mobilitatii generale a populatiei (relatia rezidenta loc de munca) dar poate fi determinat de factori proprii ofertei si echipamentului comercial atractia zonei centrale asupra populatiei din alte zone urbane cu identificarea factorilor obiectivi sau subiectivi de atractie. c) determinarea indicilor de mobilitate a cererii de marfuri a populatiei indici de atractie si indici de evaziune cu indentificarea factorilor motivationali pentru fiecare zona si la scara intregului ansamblu. Fondul de date: 1. Date statistice recensamintul populatiei cu distributia pe zone urbane structurate pe grupe de virste, socio profesionala etc. recensamintul echipamentului comercial la scara aglomeratiei urbane pe zone. Determinarea zonelor de interes comercial major inclusiv a marilor suprafete comerciale, mari magazine bugetele de venituri si cheltuieli ale populatiei si date statistice privind evolutia desfacerea de marfuri total si in structura. 2. date si informatii privind planul de amenajare si sistematizare a localitatilor, inclusiv a zonei periurbane, planuri de urbanism zonal, si de la caz la caz, planuri de urbanism de detalii. 3. informatii directe, care se obtin pe baza anchetelor si sondajelor desfasurate in rindul populatiei sau in rindul vizitatorilor unor obiective comerciale majore. 22. notiune de dotare comerciala. Forme, tipuri. Caracteristica dotarilor comerciale ale orasului Chisinau. Prin dotari comerciale se intelege sistemul global de intreprinderi, institutii si echipamente, care prin intermediul cumpararilor de marfuri de la produactorii nationali sau straini, prin transportul acestora, soratarea, conservarea si ambalarea, prin vanzari directe sau succesive in interiorul tarii, pun bunurile si serviciile aferente la dispozitia consumatorilor in conditii conforme cu puterea de cumparare, obiceiurile de consum si comportamentul spatial al acestora. Tipuri de uniati comeriale caracteristce ansamblurilor urbane : Superete si supermagazine ;Marele magazine, Magazin popular,Discont hausse,Drug Store ,hipermarche, Centru comercial independent. Caracteristica dotarilor comerciale ale or. Chisinau: In Chisinau dotarile comerciale sunt foarte multe si situate in asa fel incat nu e nevoie ca o persoana sa se deplaseze undeva departe pentru a procura produse alimentare, in schimb persoanele care nu locuiesc in centrul orasului vor fi nevoite sa se deplaseze pentru a cumpara vestimentatie sau electrocasnice, deoarece majoritatea magazinelor de acest gen se afla in centrul orasului. Centrele comerciale mari sunt contruite in locuri potrivite, de obicei pe arterele principale ale orasului iar stilul lor architectural se incadreaza perfect in cerintele stabilite.

24. centre comerciale independente. Tipuri >caracteristici. centrul comercial independent cuprinde minimum 10 uniti comerciale, din care cel puin una de mare suprafa (peste 500 mp). Structura diversificat a centrului comercial este n sine un factor de atracie conjugat, efectul sinergetic exprimndu-se prin faptul ca fora de atracie este mai puternic dect suma forelor de atracie a componentelor. n concepia Consiliului Internaional al Centrelor comerciale, tipurile de centre comerciale pot fi: a - centre comerciale aprute ca urmare a programelor de reconstrucie i remodelare a centrelor istorice ale oraelor; b - centre comerciale amplasate n zone de intersectare a curenilor de circulaie (gri, aeroporturi etc); c - centre comerciale, cu caracter pronunat sezonier, amplasate n zone de agrement sau de mare traffic turistic; d - centre comerciale care includ galerii i pasaje (ntre 3-8 mii mp.); e - centre comerciale regionale - presupun o pia potenial de minimum 250 mii locuitori pe o raz de aproximativ 20 minute deplasare; Suprafaa 30-100 mii mp; Structura -ntre 100 - 200 uniti comerciale. 26. amplasarea dotarilor comerciale. Principii. Etape. Amplasamentul izolat. Amplasamentul unei intreprinderi de comert/ servicii desemneaza locul, zona limitata si identificata geografic in care se desfasoara acte de comert. Decizia de amplasare are particularitati legate de obiceiul de activitate, natura obiectivelor si orizontul in care se asteapta indeplinirea lor. Amplasarea punctului de vinzare va respecta principiile: capacitatii de interceptare a unitatii se masoara prin volumul de trafic existent in vecinatatea locului de amplasare a punctului de vinzare atractii cumulate gruparea mai multor puncte de vinzare genereaza o atractie cumulata/ superioara sumei atractiilor individuale ale punctului de vinzare localizate izolat. De compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare exercita o atractie comerciala mai mare De accesibilitate: consumatorii trebuie sa poata intra, traversa si iesi usor din perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vinzare. Etapele alegerii amplasamentului: identificarea amplasamentelor posibile evaluarea acestora alegerea amplasamentului optim organizarea exploatarii.

28. studiile de amplasament. Obiective. Cerintele unui amplasament ideal. Studiile de amplasament intra in categoria de lucrari preliminare pentru evaluarea reusitei unei investitii si alcatuiesc o componenta a studiilor de fezabilitate. Obiectivele: sa ofere certitudine investitorului in privinta comatibilitatii terenului cu intentiile sale constructive sau de exploatare sa ofere primele imagini sau informatii privind amplasarea lucrarilor de amenajare a terenurilor, inclusiv a operatiunilor de echipare edilitara, accese rutiere si de alt gen, conditii de alimentare cu energie, apa,etc. costuri si conditii de finantare. Cerintele unui amplasament ideal: regimul de proprietate asupra terenului (statutul juridic al terenului) suprafata acoperitoare pentru executia si functionarea obiectivului propus pozitia in ansamblul urban structura socio-demografica si dinamismul zonei de influenta accesibilitate si vecinatati forma terenului si gradul de planeitor caracteristici tip si cit mai corespunzator sau care sa impuna adoptari cu costuri cit mai reduse grad de echipare a zonei (energie, apa, gaze, solubritate) pretul terenului si a lucrarilor de amenajare exterioare, infrastructura. 29. Criterii de ierarhizare si selecare a amplasamentelor pt obiectivele comerciale noi. Principalele criterii de ierarhizare a amplasamentelor pentru obiective comerciale noi 1. Populatia 50 1.1 Populatia rezidentiala 22 1.1.1 in zona primara 12 1.1.2 in zona secundara 5 1.1.3 populatia non rezidentiala 5 2. Trafic pietonal pentru cumaratori 5 3. Trafic pietonal pentru alte scopuri 3 4. transport in comun 5 5. trafic auto 4 6. accesibilitate auto 4 7. dinamica demografica 7 II. Suprafata 15 III Caracteristici fizice 25 1. Forma terenului 4 2. Lipsa de retele care sectioneaza terenul 8 3. Centrul facil al traficului 4 4. costuri demolari, defrisari, utilitati, drenari, desecari 4 5. vizibilite 3 6. zona inconjuratoare 2 IV. Fezabilitate 10 1. Usurinta de achizitie 6 2. Costul terenului 4.

30. check-list pentru amplasament destinat gazduirii unui hotel. Factori in alegerea amplasarii unui hotel : de distantare a seatului (loc): aeroport, centrul orasului, centru commercial, etc. Factori economici: concurenta, pretul terenului, indicele de construire din zona, etc. Factorii de mediu: descrierea zonelor din preajma, securitatea zonei, clima, etc. Reglementarea urbbanistica si potentialul sitului: planul urbanistic, nr de unitati de camera construibile etc. Potentialul de extindere: suprafata terenului , posibilitatea de extinderi adiacente, tendinta de dezvoltare a zonei, tendinta de dezvoltare a regiunii Vizibilitatea si accesibilitatea sitului: vizibilitatea la drum, accesibilitatea pt automobile si autocare, capacitate de parcare, etc. 32. etapele unui proiect investitional. Oricare ar fi contextul in care se efectueaza investitia, interventia se va face totdeauna la 3 nivele: arhitectura, echipamente, functionare. 6 etape principale ale unui proiect investitional: - studiul de fezabilitate - planificarea - proiectarea - constructia - punerea in functiune - exploatarea Se disting 3 etape ale fezabilitatii: faza de investigare - Faza de formulare - Montarea unui Planificarea.. Obiectivul unui plan este de a exprima intr-un limbaj exploatabil de catre autorul de concept destinatia lucrarii. Continutul sau este standardizat si este alcatuit din patru capitole de baza: datele care prezinta caracteristici fizice ale sitului necesitatile care exprima caracteristicile sale functionale constringerile care inventarizeaza cadrele de reglementare cerintele particulare - pe care si le fixeaza beneficiarul in ceea ce priveste termenele, preturile si calitatea. Proiectarea cuprinde diverse studii care elaboreaza solutiile tehnice capabile sa permita realizarea obiectivelor. Constructia este faza de executie, de realizare. Punerea in functiune: Aceasta faza corespunde cu perioada de deschidere a institutiei si consta din: definirea precisa a organizarii si a prodecurilor de munca; elaborarea unui plan de formare a personalului; Faza de asistenta pentru deschidere in timpul careia expertii confirmati asista echipa permanent pe parcursul primelor saptamini de exploatare Exploatarea este faza de viata nomala a institutiei, in cursul careia gestionarii incearca sa atinga obiectivele propuse de proiect si opereaza ajustarile necesare pentru buna functionare a intreprinderii.

34. solutii pentru hotelierul privet investitor. Caracteristici. Constructie la cheie Franciza Investitorul devine manager de proiect Recurgere la managementul de proiect Management de proiect plus asistarea beneficiarului Constructie la cheie - In acest caz, hotelierul cumpara o lucrare perfect elaborata, vanduta la un pret prestabilit, cu termene precise de realizare; pentru aceasta el se adreseaza unui promotor sau unui constructor specializat in hotelerie sau restauratie. Avantaje Hotelierul nu are decat un singur interlocutor. Pretul este general si, in principiu, fara surprize. Inconveniente Produse standard Modul de stabilire a pretului nu este divulgat, continand un intermediar in plus. Franciza - Un anumit numar de intreprinderi hoteliere sau de restauratie, pentru a-si asigura dezvoltarea, propun produsul lor in franciza unor parteneri. Avantaje Un singur interlocutor Produs global, ce include pana si formare de personal, control de gestiune si publicitate. Inconveniente Produse standard Viitorul intreprinderii legat de cel al grupului francizor. Investitorul devine manager de proiect - Solutie posibila in cazul unor mici unitati ori a unor mici operatii de modificare sau renovare a unei parti a unui hotel, ce nu depaseste 170 m2 suprafata neta. Avantaje Hotelierul detine controlul situatiei. Interesul si satisfactia de a fi constructorul propriei unelte de munca. Inconveniente Conceperea proiectului si urmarirea lucrarilor cer mult timp de la hotelier, ceea ce deseori este incompatibil cu o activitate profesionala. Cumularea functiilor de beneficiar si de executant (manager de proiect) sporeste responsabilitatile si reduce posibilitatile de recurs in caz de nereguli. Recurgere la managementul de proiect - Managementul de proiect poate fi incredintat unei echipe constituite dintr-un arhitect si unul sau mai multe birouri de proiectare. Avantaje Formula care permite realizarea unui produs corespunzator cerintelor exacte ale beneficiarului. Aceasta solutie deseori este cea mai ieftina: onorariul managerului de proiect fiind frecvent compensat de economiile facute (pentru conceptie si realizare). Inconveniente Arhitectii, in general, nu sunt specialisti in hotelerie, de aceea calitatea si performanta hotelului sau restaurantului vor depinde daca arhitectul nu este asociat cu un birou de proiectari specializat de calitatea planului realizat de beneficiar sau de consultantii sai. Management de proiect plus asistarea beneficiarului - Asistarea beneficiarului este o solutie care permite unui profesionist sa efectueze o investitie beneficiind de expertiza unor montori de proiect.

36. certificatul de urbanism. Obtinerea certificatului de urbanism. Regulamentul privind obtinerea certificatului de urbanism si autorizarea construirii sau desfiintarii constructiei si amenajarilor. MON 3132 din 15.05.97. Ca orice procedura de autorizare administrativa, si cea de urbanism presupune parcurgerea anumitor etape, si eliberarea anumitor documente, respectiv certificatul de urbanism si apoi autorizatia de construire. Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea publica face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii. Din aceasta definitie rezulta ca certificatul de urbanism ofera informatii asupra constructibilitatii unui teren sau in privinta fezabilitatii unei operatiuni determinate. Acest act este necesar intocmirii documentatiei si dosarului in vederea obtonerii autorizatiei de construire, dar el nu tine loc de autorizatie de construire. Procedura de obtinere a certificatului de urbanism cuprinde doua etape: solicitarea si, respectiv, instrumentarea si eliberarea actului. Conditiile generale de solicitare se refera la faptul ca solicitantul va trebui sa achite niste taxe legale, si in cerere trebuiesc precizate elementele de identificare a imobilului. Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. Ea se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului. Autorizatia de construire sanctioneaza atat regulile de urbanism, cat si regulile de constructie. 38. orasul ca centre de receptive turistica. Tipuri de orase turistice. 40.exigentele urbanismului touristic. Atractiile turistice ale oraselor. n conditiile cresterii concurentei ntre diferitele orae turistice ale lumii ca urmare amutaiilor nregistrate n evoluia turismului internaional, autoritile locale trebuie s se preocupe deintegrarea dezvoltrii turismului n politica general de dezvoltare economic local; aceasta presupune elaborarea unor strategii de conservare i valorificare a potenialului natural i antropic nmsur s contribuie la creterea dimensiunilor activitii turistice i implicit a impactului pozitiv alacesteia, rezultatul acestui demers constnd n crearea unui mediu economic i social satisfctor att pentru ateptrile vizitatorilor ct i pentru interesele agentilor economici i populaiei locale. Exigentele urbanismului touristic: Modernizarea asezarilor umane i mbuntirea conditiilor de viata-obiective fundamentale ale strategiei dezvoltrii urbane; Dezvoltarea infrastructurii de baz ce reprezinta prioritate n modernizarea oraelor turistice; Imbuntirea condiiilor de locuit; protejarea mediului; elaborarea diferitor Strategii pentru activitatea turistic; amenajarea peisajului urban; dezvoltarea infrastructurii turistice; cresterea rolului animatiei; reabilitarea patrimoniului istoric;