Sunteți pe pagina 1din 20

Procesul de globalizare a economiei mondiale

A nceput la mijlocul anilor '80, a cptat noi valene i adepi n deceniul '90 i continu n prezent s se manifeste cu putere dei are de nfruntat concepii regionaliste i naionaliste. ntr-un sens larg, procesul de globalizare economic, poate fi definit ca fiind procesul dinamic al creterii interdependenelor dintre statele naionale, ca urmare a extinderii i adncirii legturilor dintre acestea i variate sfere ale vieii economice, politice, sociale i culturale. Abordat din punct de vedere economic i financiar, globalizarea poate fi definit drept ntrirea i lrgirea legturilor dintre economiile naionale pe piaa global a bunurilor, serviciilor i mai ales a capitalurilor. Globalizarea a devenit un proces obiectiv, implacabil, care se desfoar cu o vitez adeseori ameitoare, cuprinznd n sfera sa cvasitotalitatea statelor lumii. Sub aspect strict economic, al eficienei alocrii i utilizrii resurselor, globalizarea economic apare ca un fenomen raional, de natur s furnizeze un volum mai mare de bunuri i servicii cu resurse tot mai puine. Globalizarea economic presupune, aadar, n esen, globalizarea procesului de creare a produciei interne brute ale statelor lumii.

Factorii economico-comerciali care au influenat adncirea procesului de globalizare a economiei mondiale sunt:

Liberalizarea comerului cu servicii n special n domeniul :


telecomunicaiilor bancar asigurrilor

a constituit tendina dominant a anilor 70 n SUA, fiind continuat n anii 80 n Marea Britanie i ulterior n Uniunea European i Japonia. Tendina continu i n prezent, incluznd i rile Europei Centrale i de Est.

Liberalizarea pieelor de capital


ca urmare a eliminrii treptate a obstacolelor impuse circulaiei devizelor i a capitalului, reprezint un pas favorabil n vederea formrii unor piee financiare globale

Liberalizarea investiiilor strine directe ncepnd cu anii 70, interesul comun al umanitii de aprare a mediului nconjurtor s-a concretizat prin apariia unor concepte, cu vocaie global: bunurile comune ale umanitii, dezvoltarea durabil i securitatea ecologic, care au constituit noi factori ce au dinamizat procesul de globalizare a economiei mondiale.

Bunurile comune ale umanitii sunt spaii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate i nici nu cad sub incidena suveranitii statelor. Cu excepia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate, deoarece este relativ faptul c oamenii posed capaciti tehnice de exploatare i deteriorare.

Dezvoltarea durabil
este definit drept dezvoltarea care rspunde nevoilor prezente, fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface nevoile. Dezvoltarea durabil e conceput n vederea reconcilierii dintre economie i mediul nconjurtor, ca o nou cale de dezvoltare care s susin progresul uman nu numai n cteva locuri i pentru civa ani, ci pe ntreaga planet i pentru un viitor apropiat.

Globalizarea este abordat n mod divers, putndu-se desprinde mai multe abordri conceptuale: Globalizarea este definit prin interdependena economiei dintre state, ca urmare a creterii coeficientului de dependen fa de economia mondial. Globalizarea este conceput ca proces al diminurii taxelor vamale, al renunrii la politica vamal i la restriciile de circulaie a mrfurilor, serviciilor, tehnologiilor i capitalurilor, pe msura dezvoltrii schimburilor economice internaionale. Globalizarea este considerat ca factor ce determin diminuarea rolului guvernului naional ca urmare a extinderii aciunii capitalului investiional internaional i a societilor transnaionale. Globalizarea este apreciat drept proces de administrare a lumii ctre fore transnaionale.

Susintorii globalizrii pun accentul n principal pe avantajele generate de procesul de mondializare: *reducerea costurilor de producie datorit economiei de scar; accelerarea tranzaciilor schimburilor care se realizeaz aproape n timpii comunicai fax, Internet, etc.; *creterea vitezei de derulare a operaiunilor comerciale, financiare i tehnologice; *extinderea puternic a pieelor i crearea de noi piee independente de anumite surse sau zone tradiionale.

Oponenii globalizrii invoc i uneori absolutizeaz consecinele negative: *desfiinarea naiunii i statului naional; *reducerea locurilor de munc n rile n curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitii muncii; *specializarea unor state n activiti de producie generatoare de poluare i care necesit un consum mare de munc, materii prime i energie; *pericolele privind desfiinarea unor ramuri, falimentarea unor bnci, destabilizarea vieii economice, inclusiv a unor state.

Procesele obiective globalizrii economice:

ale

*Liberalizarea micrii internaionale a mrfurilor, capitalurilor, serviciilor, persoanelor, forei de munc i a tehnologiilor, conduce la dispariia granielor comerciale , nu ns i a granielor naionale. *nfiinarea unor instituii i organisme internaionale comune cu atribuii la scar mondial, regional sau subregional publice i private.

Evoluia contradictorie a globalizarii


Micrile de capital Globalizarea a fost cel mai des asociat n ultima vreme cu creterea fluxurilor private de capital nspre rile n curs de dezvoltare pe parcursul anilor '90. Investiiile de portofoliu, ct i creditele bancare au marcat evoluii tot mai sinuoase, reducndu-se dramatic la nceputul crizei financiare din a doua jumtate a deceniului al zecelea.

Migraia forei de munc

Fora de munc s-a micat de la o ar la alta, parial datorit ncercrilor de identificare a unor oportuniti de lucru.

Comerul

Cea mai important cretere a fost, de departe, cea a exportului de produse manufacturate. Ponderea produselor primare, oferite mai ales rilor srace, s-a redus.

Summitul G20 i criza economiei mondiale

Fondul Monetar International sustine ca, pentru prima data din 1945 incoace, economia mondiala va inregistra o contractie. Ce poate face in acest context Summitul
celor 20 de tari dezvoltate si in curs de dezvoltare? Summitul se va concentra asupra citorva chestiuni. Prima: stimularea economiei. Cererea in economia mondiala a inregistrat un regres substantial. Fondul Monetar International considera ca ea trebuie stimulata cu echivalentul a 2% din productia globala. Statele Unite asta si incearca sa faca. Europenii insa ezita, temindu-se de consecintele asupra deficitelor.
Multi experti considera insa ca, in decurs de citeva saptamini, atunci cind dimensiunile crizei vor ajunge sa fie constientizate public in Europa stimularea economiilor va deveni de actualitate si acolo. Deocamdata insa, Germania , Franta si Europa continentala sustin ca nu de stimulente economice producatoare de datorii e nevoie ci de un nou sistem regulator, de natura sa impiedice excesele, care au contribuit la actuala criza. Ideea este ca sistemul financiar este unul global si ca in prezent nu exista reguli si proceduri la acelasi nivel, in legatura cu o serie intreaga de institutii si trazactii financiare. Asta doresc Franta si Germania, intr-atit incit presedintele Sarkozy a amenintat ca va parasi summitul daca nu vor fi realizate progrese concrete.

O alta chestiune este restructurarea institutiilor financiare internationale FMI si Banca Mondiala. Este clar ca ambele au nevoie de capital suplimentar. Doar ca tari al caror aport la economia mondiala este in vertiginoasa crestere, cum sint India si China doresc sa aiba un cuvint mai greu de spus in luarea deciziilor, in schimbul contributiilor lor financiare. In plus, modelul economic promovat de-a lungul ultimelor crize de Fondul Monetar International este contestat si aceasta ar putea fi o tema de discutie la summit.

Premierul britanic Gordon Brown a salutat joi "noua ordine mondiala" rezultata din criza economica actuala, in cadrul unei conferinte de presa susinute la finalul summitului G-20 de la Londra, relateaza AFP. "O noua ordine mondiala a aprut si odat cu ea intram intr-o noua era a cooperrii internaionale", a declarat gazda summitului celor 20 de tari dezvoltate si emergente, consacrat crizei economice si financiare mondiale. Gordon Brown a anunat si nfiinarea unui nou organism de supervizare care sa semnaleze potenialele probleme din sistemul financiar internaional. Noul organism ar urma sa asigure cooperarea dincolo de frontiere si, mpreuna cu FMI, sa asigure "un mecanism timpuriu de alerta de care are nevoie economia globala". Brown a accentuat faptul ca este esenial ca lumea sa fac tot ce este necesar pentru "a reconstrui ncrederea" si a se asigura ca "o astfel de criza" nu se va mai repeta.

O analiz obiectiv a procesului de globalizare de pn acum, atest faptul c avantajele economice nclin mai mult spre rile dezvoltate i ctre marile puteri economice unde i gsesc originea societile transnaionale. n acest sens acioneaz i mecanismul financiar mondial care prin instituiile sale: F.M.I., Banca Mondial, Organizaia Mondial a Comerului dominate de marile puteri economice avantajeaz ntr-o proporie covritoare rile dezvoltate implicate n acordarea de credite, nfptuirea investiiilor strine directe, instituiile, societile transnaionale i statele creditoare obin profituri ridicate.

Globalizarea este o realitate probabil ireversibil i orice ar care-i pregtete temeinic viitorul se vede nevoit s interfereze cu ea.