Sunteți pe pagina 1din 5

INVESTIII n comer,turism,servicii CURS 1

n teoriile economice actuale sunt analizate legturile dintre procesele de cretere i investiii.. Investiiile sunt un factor important al creeterii economice, avnd efecte de antrenare , accelerare i multiplicare. n clasica lucrare Teoria general a ocuprii forei de munc, a dobnzii i a banilor de John Maynard Keynes a fost prezentat letura dintre economisire, investiii i creterea economic. 1. Definitii n limbajul comun sunt folosite mai multe sensuri pentru acest termen : INVESTIE, investiii, s. f. 1. Plasare de capitaluri n ntreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obinerii de profituri; (concr.) capitalul plasat. 2. Alocare (de ctre stat) a unei sume i a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru lrgirea, reutilarea i modernizarea celor existente; (concr.) suma alocat, fondurile alocate. [Var.: investiine s. f.] Din germ. Investion, rus. investiiia. INVESTIE s. f. 1. plasare de capital ntr-o ntreprindere; capitalul plasat. 2. (psih.) faptul de a ncrca cu o anumit cantitate de energie psihic o reprezentare, un obiect etc. (< germ. Investition, rus. investiiia) Investiia este una dintre cele dou destinaii de principiu ale venitului: investiie i consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre utiliti alternative, investiia reprezint renunarea la consumul imediat n favoarea unui consum viitor.De aceea, factorul timp are o importan aparte n analiza raional a proiectelor de investiii. Sacrificiul are loc in prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai tarziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. Trebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. Economisirea poate fi definita mai curand ca un simplu consum amanat, in timp ce, in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are in plus si un caracter real, in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale. Notiunea de investitie, intr-o acceptiune mai larga, este sinonima cu: alocare, plasare, dotare, iar intr-un sens mai restrans (financiar-contabil) reprezinta o cheltuiala facuta pentru obtinerea de bunuri, materiale de valoare mare si durata de folosinta indelungata. Asa cum subliniaza unii specialisti, investitia reprezinta:angajarea resurselor facuta cu speranta realizarii unor beneficii in decursul unei lungi perioade de timp in viitor sau actiune prin care se cheltuiesc bani sau alte resurse in speranta ca in viitor se vor incasa sume mai mari de bani

sau se vor obtine alte beneficii. Aceste formulari pun in evidenta continutul concret, material al investitiei (resurse materiale, financiare ) si scopul final -; beneficiul (profitul). Notiunii de investitie ii este imanent timpul -; element definitoriu al procesului investitional. Potrivit ONU investitiile cuprind: 1 Investitiile brute care includ cheltuielile pentru realizarea de noi mijloace fixe, cheltuielile cu reparatiile capitale, cele pentru cresterea mijloacelor circulante si soldul miscarii de capital strain. 2Investitiile nete care includ cheltuielile pentru cresterea capitalului fix si a celui circulant. Sintetizand, definirea investitiilor trebuie sa releve faptul ca: Reprezinta o plasare de fonduri banesti intr-o actiune, intr-un proiect sau operatie pentru a creea un spor de avutie, atat la nivelul individului, cat si al firmelor si al societatii. Scopul urmarit nu consta numai in obtinerea sporului de bunuri si capacitati de productie si de folosinta indelungata, ci si a unui castig, a unui profit. Reprezinta un flux al valorilor care au ca punct initial fondurile financiare, o parte a veniturilor si economiilor realizate. Exista un decalaj de timp, intre momentul investirii si cel al obtinerii rezultatelor si veniturilor scontate. Sunt o cheltuiala efectuata in prezent, certa, in scopul obtinerii unor efecte viitoare, adesea incerte; din acest punct de vedere investitiile constituie o resursa avansata care comporta un risc. Pentru a produce, in timp, acumularea viitoare de capital fix este necesara functionarea normala a intregului sistem economic. 2. Rolul investiiilor Investitor, speculator, antreprenor In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista. Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare. In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc. Termenul speculatie este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator. Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific:

speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu investitorul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut; Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pietei, ci dimpotriva, un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc.

Rolul investitiei Aceasta chestiune de maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica. Investitiile in model clasic Economistii clasici si mai tarziu cei neoclasici, au constatat ca oferta isi creeaza propria-i cerere. Astfel s-a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului in economie. Acestia sustin ca:

procesele si fenomenele economice se autoregleaza. Pe termen lung, economia isi gaseste mereu pozitia de echilibru. In pozitia e echilibru, oferta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, folosirea deplina a fortei de munca este asigurata; investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. Economisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele economisite. Efectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza. Are loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii, fenomen denumit in mod uzual recesiune; investitiile joaca un rol economic expansionist. A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii, intretinand si extinzand activitatea altor agenti economici, efect reflectat in cresterea outputului economic total, adica a PNB sau PIB; deoarece intre momentul efectuarii investitie si momentul in care se fac simtite efectele sale exista un interval mai scurt sau mai lung, are loc aparitia unei cereri suplimentare care nu are inca corespondent in bunuri si servicii; deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite. Pe termen scurt, pot exista neconcordante. Sumele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers.

Cresterea sumelor economisite va duce la cresterea ofertei de depuneri la vedere sau la termen. In consecinta, rata dobanzii se va reduce, incurajand investitiile si descurajand depunerile. In cele din urma echilibrul se va restabili. Cresterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. Nivelul dobanzii va cunoaste o tendinta ascendenta, descurajand investitiile si incurajand depunerile. Dupa cum se observa, in cadrul modelului clasic elementul primordial care determina nivelul activitatii investitionale dintr-o economie este rata dobanzii.

3. Clasificarea investitiilor a)dupa nationalitatea capitalului investit: autohtone; straine; mixte. b)dupa sursa de provenienta a capitalului: investitii realizate din surse proprii care se pot construi din : profit, fondul de amortizare, din veniturile obtinute din vanzarea unor active investitii realizate din surse atrase : credite bancare , investiii realizate din finanri nerambursabile ( de ex fonduri UE, subvenii) c)dupa natura investitiilor : investitii corporale: se materializeaza in elemente de capital fix si alte categorii de active si la randul lor, cuprind : investitii propriu-zise investitii asimilate investitii necorporale : cheltuieli pt crearea si mentinerea retelelor comerciale, cheltuieli cu activitati de cercetare-dezvoltare pt atragerea de clienti care in cel mult 5 ani vor asigura succesul comercial al firmei, cheltuieli cu formarea si perfectionarea personalului, cheltuieli cu realizarea de studii, analize, diagnostice economico-financiare de management si marketing investitii financiare : cumpararea de titluri de valoare (actiuni, obligatiuni) si cumparare de creante d)dupa scopul in care se realizeaza investitiile sau dupa obiectivul urmarit : investitii de inlocuire a capitalului fix uzat moral si fizic investitii pt cresterea economica (investitii pt dezvoltare, extindere sau pt creare de obiective noi) investitii strategice ofensive (se realizeaza pt extinderea cotei de piata, pt patrunderea de noi piete) defensive (pt protejarea firmei fata de concurenti, pt pastrarea pozitiei firmei pe care o are pe piata) e)dupa gradul de risc : investitii cu grad de risc minim : investitii strategice realizate cu ajutorul statului investitii cu grad de risc redus : investitii realizate pt inlocuirea unor utilaje uzate pe durata scurta investitii cu grad de risc moderat sau mediu : pt modernizare, dezvoltare, retehnologizare, fara schimbarea pietei de desfacere investitii cu grad de risc ridicat : implica costuri ridicate, durata de viata a obiectivului de investitii este de peste 25 ani, durata de recuperare a capitalului este de 6-7 ani si pot fi destinate cresterii capacitatii de productie cu peste 50% investitii cu grad de risc foarte ridicat : au la baza solutii tehnice noi, lansare de produse noi f) dupa destinatie: investitii productive (mijloace de productie); investitii neproductive

(investitii cu caracter social, investitii efectuate pt cumpararea unor bunuri cu caracter speculativ) f)dupa destinatie: investitii directe; investitii conexe; investitii colaterale Foarte des se folosete noiunea de investiii strine, investitori strini. Investitia internationala si formele ei Formele investitiilor internationala reprezinta modalitatile concrete prin care un agent economic realizeaza o investitie internationala, adica ori de cate ori:

cumpara actiuni de pe o piata straina sau emise de o firma din alta tara; cumpara obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina; construieste pe loc gol o societate noua sau deschide o filiala in alta tara; acorda un credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara sau unui agent economic strain ce opereaza in propria tara; preia (achizitioneaza) o firma straina sau fuzioneaza cu o firma straina; participa cu capital investitional la construirea de societati mixte; incheie contracte internationale de leasing sau franchising.

S-ar putea să vă placă și