Sunteți pe pagina 1din 6

'EUL' IN COGNITIA SOCIALA 'EUL' - UN CONCEPT SOCIAL?

Eul - concept asociat psihologiei personalitatii Efectele personalitatii (eului) ies in evidenta in mediul social interes al psihologiei sociale care incearca sa explice relatia eu (individ) - ceilalti (societate) - functionarea individului in diverse contexte sociale Cele trei serii de norme care descriu o persoana - Allport 1991: a) fiecare om este in anumite privinte: ca toti ceilalti oameni: norme universale norme de grup norme idosincrasice

b) ca unii oameni: c) ca nici un alt om:

Eul - este cel care ghideaza comportamentul unei persoane daca vom cunoaste conceptul de sine, vom putea prezice comportamentul - este sediul motivatiei sociale, care are la baza conceptul de sine Sinele - consta in totalitatea informatiilor, credintelor si atitudinilor pe care le are o persoana despre ea insasi Teoriile americane ale autocategorizarii: exista doua niveluri de clasificare ale categoriilor referitoare la eu: - nivel personal persoane) identitatea personala (caracteristici unice, ce-l deosebesc de alte (caracteristici comune cu ceilalti)

- nivel social identitatea sociala 1. Modalitati de autocunoastere EVALUAREA REFLECTATA Eul: construct privat, personal public, social

prin care oamenii dobandesc informatii despre ei insisi

T cunoasterea de sine este data de feed-back-ul pe care il obtinem de la cei din jur privind propria persoana (specifica varstelor mici, socializarii) James, 1890: reactiile si evaluarile celorlalti reprezinta un set de informatii folosite pentru cunoasterea de sine (atatea euri cati oameni cunosc respectiva persoana) Gergen, 1997: experiment privind stima de sine (stima de sine este mai ridicata la persoanele al caror comportament a fost aprobat de cei din jur) informatiile despre propria persoana pot fi obtinute de la cei din jur 1.1. COMPARAREA SOCIALA

Festinger: -

informatiile despre propria persoana pot fi obtinute comparandu-se calitatile proprii cu calitatile celor din jur

nu orice persoana este aleasa drept etalon, ci doar persoanele similare si relevante

Compararea sociala: in sus (comparatie cu cineva mai bun) imboldul spre perfectionare in jos (comparatie cu cineva mai slab) cresterea stimei de sine explica unele paradoxuri - ex. stima de sine a minoritatilor este mai mare decat a majoritatii

T minoritatile vor cauta feed-back-uri care sa le satisfaca (nu se compara cu majoritatea, ci cu alte minoritati) Gergen 1997 - experiment cu stima de sine: creste prin comparatie cu cei mai slabi cei din jur servesc ca standard de comparatie pentru propriul eu 1.2. INTERIORIZAREA ROLURILOR fiecare dintre noi asuma zilnic diverse roluri sociale

- informatii despre sine pot fi obtinute prin generalizarea comportamentelor prescrise de anumite roluri si pentru alte situatii 1.3. TEORIA CELOR DOI FACTORI EMOTIONALI - Schachter si Singer 1962 eului social) cum ne cunoastem propriile emotii (componenta afectiva a

Cunoasterea emotiilor parcurge doua etape: 1. 2. trairea unei excitatii fiziologice - arousal interpretarea - etichetarea cognitiva a acesteia

Etapa a doua poate duce la atribuiri gresite ale starii de excitatie: daca avem un arousal subiectii pot trai o stare interioara fara ca acest lucru sa se petreaca real, cu conditia sa nu existe dinainte o explicatie sau expectanta Teorie similara: teoria transferului a lui Zilman eveniment A excitatie eveniment B excitatie excitatia finala A+B este atribuita lui B Critici: Valins - oamenii isi pot atribui emotii chiar daca doar cred ca traiesc arousal-ul Maslach - oamenii folosesc pentru a defini un arousal explicatiile care le au la indemana

Taylor 1982 - exista emotii stabile care sunt singurele care au importanta T judecarea emotiilor - indicatori interni + indicatori externi 1.4. TEORIA AUTOPERCEPTIEI - D. Bem cunoasterea propriilor caracteristici pornind de la comportamente anterioare

- indivizii isi atribuie calitati pe baza propriilor comportamente; ei isi cunosc propriile calitati ca si cum o alta persoana din afara le-ar observa comportamentul., Etape: a) reamintirea comportamentelor anterioare, care sustin sau infirma prezenta (sau absenta) unei calitati b) judecarea comportamentului: daca este voluntar sau constrans c) deducerea atitudinii concordante cu comportamentul dorit sau discordante cu comportamentul impus. Orice poate deduce corect atitudinile daca are acces la aceste informatii; deducerea atitudinilor se realizeaza pe baza analizei comportamentului. 2. Conceptul de sine (self - concept) Psihologia sociala trateaza psihicul sub trei aspecte: cognitiv afectiv comportamental

Cognitia sociala pune accentul pe aspectele cognitive ale eului T 'concept de sine' Continutul conceptului de sine: a) din punct de vedere cognitiv: totalitatea informatiilor despre propria persoana informatii legate de personalitate - trasaturi de personalitate aspecte fizice ale propriei persoane aspecte legate de statutul social (bunuri detinute, pozitii sociale ocupate)

b) din punct de vedere afectiv: stima de sine: evaluare afectiva globala a propriei persoane

- atitudinile fata de sine: evaluare afectiva in situatii specifice 2.1. STABILITATE VERSUS MALEABILITATE intuitiv, conceptul de sine este stabil, dar din experienta, stim ca este schimbator

diverse teorii A. Conceptul de sine stabil - studiul longitudinal al lui Black (de la adolescenta pana la 70 de ani) demonstreaza stabilitatea trasaturilor personale la anumite varste Conceptul 'schema de sine': structura organizata de cunostinte pe care cineva le poseda despre sine (Markus) diferit de conceptul de sine: schema de sine este o componenta a eului fata de anumite trasaturi personale, oamenii pot fi:

T schematici: extremi in acea dimensiune pe care o percep ca foarte importanta (ex. schematici fata de sociabilitate) T aschematici

Consecintele faptului de a fi schematic: - din punct de vedere perceptual: percep mai usor, mai rapid, situatiile in care este implicata trasatura fata de care sunt schematici - din punct de vedere al reamintirii informatiilor sociale: vor retine mai usor informatii in legatura cu respectiva trasatura - in domeniul judecatii sociale: sunt mai experti in procese in care este implicata trasatura fata de care sunt schematici si isi iau eul ca standard de judecare, au capacitate de memorare a detaliilor foarte mare in legatura cu situatiile care implica trasatura respectiva B. Conceptul de sine maleabil putem activa din repertoriul nostru trasaturi opuse

- studiul lui Fazio privind autoevaluarea unor subiecti ca introvertiti sau extrovertiti: prin ghidarea intrebarilor se pot determina schimbari comportamentale - Kunda si Sanitioso 1989: in memoria despre propria persoana, care face parte din conceptul de sine, sunt stocate doar informatii legate de interese. motivatia poate schimba cognitia C. Reconcilierea Abordarea moderna, integrativa: eul poate fi si maleabil si stabil in acelasi timp. Exista: - eul stabil, care contine informatii despre sine stabile in timp, chiar daca nu sunt accesibile in orice moment - eul momentan (eul de lucru) - contine subseturi de cunostinte, la care omul are acces la un moment dat, care sunt activate de un context dat 2.2. CONSISTENTA COMPORTAMENTELOR PERSONALE sunt comportamentele noastre ghidate de conceptul de sine?

A. Teoria autoverificarii Swam 1983; sinele: structura nascuta din interactiunea dinamica a subiectului cu mediul exterior (oamenii au propriile idei despre ei pe care simt nevoia sa le fie confirmate de catre ceilalti) T indivizii creeaza sau cauta situatii sociale, persoane care sa le confirme propriul concept despre sine Strategii: T comportamentale: alegerea situatiei sau a persoanelor de contact

T afisarea unor indicatori de identitate (arata cum doreste sa fie tratat) controlabili, solicita raspunsuri precise T cognitive: atentia, reamintirea, interpretarea: selectiva, partinitoare

B. Teoria managementului impresiilor - indivizii se angajeaza anumite strategii comportamentale pentru a manipula impresia asupra celorlalti - teoria managementului impresiilor (Schlenker 1982) inverseaza teoria disonantei cognitive (Festinger 1957). Teoria disonantei cognitive: oamenii care se manifesta contradictoriu in mediul social prin comportamentul lor, vor trai o stare de disonanta (disconfort) pe care trebuie sa il reduca fie prin schimbari comportamentale, fie prin justificari Teoria managementului impresiilor: oamenii nu traiesc in mod subiectiv disonanta cognitiva, ei vor doar sa creeze o anumita impresie in mediul social, o strategie de adaptare la mediul social C C. Teoria eurilor posibile Eurile posibile: portrete ale eului nostru in viitor, proiecte realiste, personalizate si concrete ale propriilor calitati reprezentarea cognitiva a scopurilor si motivatiei noastre in sfera conceptului de sine

Functii: T T factori stimulatori, motivationali context evaluativ pentru eul actual

Higgins - Teoria discrepantei dintre euri: Exista trei euri: eul actual perceput: ce crede subiectul despre sine

eul ideal: eul dorit:

cum ar dori subiectul sa fie ce crede subiectul ca ar trebui sa fie conform celor din jur

Discrepanta dintre euri conduce la emotii specifice: discrepanta dintre eul actual si eul ideal emotii asociate cu respingerea discrepanta dintre eul actual si eul dorit emotii asociate cu agitatia

Reducerea discrepantei: cognitiv: modificarea eului ideal si dorit

comportamental: modificarea eului actual

Eul a fost abordat asadar din multiple puncte de vedere. Toate abordarile recunosc ca cei din jur sunt parte integranta din propriul concept de sine.