Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul IV

ŞTIINŢE ŞI CUNOAŞTEREA MEDIULUI. DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
Carmen TICĂ

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Ştiinţe şi cunoaşterea mediului. Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Carmen TICĂ

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04790-5

........................... Rădăcina .......................2 Volumul corpurilor . 21 1........................2 Vaporizarea................. Substanţe şi amestecuri ...........4.......................... 16 1.........................................................1................ 2.......................................................4..............................Cuprins CUPRINS Introducere.......Plante................. 4 1...... 31 2................................. Obiectivele unităţii de învăţare 2............................................ 26 2..........2............ Lucrarea de verificare 1 .............. Soluţii......................5....................... 9 1.................................3 Densitatea corpurilor ................................................2..2 Filtrarea .................... 15 1................................. Frunza ........................................3 Circuitul apei în natură ................................. 9 1... 2 1........................................................................................................................ 1 1.... Stări de agregare..................................................................... Obiectivele unităţii de învăţare 1.......................................... 3 1......................................3.............. 15 1..........................................................................5.....6.....7............................. Metode de separare a substanţelor din amestecuri..5............. 15 1..................................... Densitatea corpurilor ......................................................................... Transformări ale stărilor de agregare .......................... 17 1......2...........................................2................................................... 8 1.....................3............... Solidificarea...............................................1 Decantarea...... iv Unitatea de învăţare Nr. 33 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ..............................Fenomene fizice şi chimice ................................................................................................................................................................. 27 2.1 Topirea. 24 Unitatea de învăţare Nr.................................................................8......1........................................ Condensarea ....................5............................................... 2 1..................................3........................... 23 Bibliografie selectivă...............................................5.......................................3 Cristalizarea .. 17 1.............. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ................................. Masa......................................................3...........2....................................................................................................................................4 Distilarea ............. 26 2..... 2 1.......1 Masa corpurilor..................... 25 2........................................................................ Tulpina.................... Volumul....................... 8 1.................................. 1....5............................... 13 1............. Organizarea unei plante cu flori.....3...............................................................

...................................54 Unitatea de învăţare Nr............ Respiraţia ..........................................10.........66 3.................................................................66 3.........57 3..................................6...................................................................6 Echinoderme..............36 2...............................................................................................................2 Celenterate ....................38 2...................................................................2 Organizarea generală a unui animal ...........................4..64 3.......................................................5 Funcţia de reproducere .....................................2.................6..........................................................................................52 Bibliografie selectivă ......................................................2 Respiraţia ..........................................................................................................57 3............................................6....................3....................................................3.......5 Artropode ................................................. Sensibilitatea şi mişcarea la plante ........................................................................4 Funcţiile de nutriţie .....................3....12.....................64 3....61 3..............................................61 3.................................................................. Principalele grupe de plante..................1 Digestia.........6.....55 3.....................68 3.............57 3.......................................................8......................................................................7.....69 3.........................46 2.........11............... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ...62 3...............3 Viermi .............41 2.............................................36 2..............................................................49 2.......................................................72 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural ......6.........................................6 Regnul animal.............................................................................. Transpiraţia................................................................................................................................................................... Lucrarea de verificare 2 .............................................................6....................................................................4 Moluşte .........................1 Spongieri .....43 2...6..........................................4..........4 Excreţia...........6................................9............................................................2 Sensibilitatea ..................................................................... Fotosinteza .........Cuprins 2...4... Floarea......................................................................................... Funcţiile frunzei ..........51 2...................................................38 2..........3 Funcţiile de relaţie .56 3......................Animale ..nevertebratele ............ 3................................................................................................56 3........................................66 3..............................................3 Circulaţia.....67 3.......................4........6..............1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 ......................................1...1 Mişcarea .................... Fructul şi sămânţa................................................................6..........63 3...............................................................................

......................................................... 117 4...............5................2......................... 74 3. 76 3............................... 108 4....................................8 Lucrarea de verificare 4 ................... Unitatea de învăţare Nr...... 93 4......... 87 IV.............2 Planificarea calendaristică.....................................7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ...................................... 116 4............1....................5..............6.... 4Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar ........a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.4...................................... 130 4...6...................... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.........................................4 Păsări ......................3 Proiectarea unităţilor de învăţare ................... 92 4............... 85 Bibliografie selectivă..........8.....3... Obiectivele unităţii de învăţare 4........................................................................................................3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar .................. 130 Bibliografie selectivă...................................................................... 131 Bibliografie generală ..............................................6........... Proiectarea activităţii didactice ..................................7..................................................................................... 77 3........................Cuprins 3.....1 Peşti ......................................... 131 Proiectul pentru Învăţământul Rural iii ...................................................................... 89 4.................7............................ 75 3.....1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar ...................................... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară........ Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse .......................................................................3 Reptile .....................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii............................ 103 4.................6.............4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului .5.................. 121 4............................................................ Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar.............. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II........... 89 4....... 74 3. 88 4...... 116 4...6................ 116 4......................................................................................................................vertebrate ....................9. 81 3......7.......................................... 93 4...................................................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului......... 78 3...............................................a şi a IV-a )118.......7...................................7..........................................5 Mamifere .................................................................. 89 4............................... Lucrarea de verificare 3 .....1 Programa şcolară ................................. 99 4.........5...........7 Regnul animal...............2 Amfibieni .................5...............................................................................................

Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor. 110. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. fiecare finalizată cu o lucrare de verificare. îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. Lucrările de verificare se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare (paginile 30. posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat. enciclopedii. 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare. studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice. Internet. Aplicaţiile practice propuse. zoologice. Fiecare unitate de învăţare cuprinde: conţinuturi esenţiale. reviste de specialitate. aplicaţii practice. lucrare de verificare. Pentru o învăţare eficientă. în regim de studiu la distanţă. 163) au cerinţe clare.Introducere INTRODUCERE Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural. continuităţii şi sistematizării. etc. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. iar examenul o pondere de 50%. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare. 70.) iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare.învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar. vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii. anatomice. teste de autoevaluare.

Fenomene fizice şi chimice

Unitatea de învăţare Nr. 1
FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE Cuprins
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1................................................................................... 2 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor ........................................................................... 2 1.2.1 Masa corpurilor...................................................................................................... 2 1.2.2 Volumul corpurilor ................................................................................................. 3 1.2.3 Densitatea corpurilor ............................................................................................. 4 1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare .............................................. 8 1.3.1 Topirea. Solidificarea............................................................................................. 8 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea ................................................................................... 9 1.3.3 Circuitul apei în natură .......................................................................................... 9 1.4. Substanţe şi amestecuri ............................................................................................. 13 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri.................................................... 15 1.5.1 Decantarea.......................................................................................................... 15 1.5.2 Filtrarea ............................................................................................................... 15 1.5.3 Cristalizarea ........................................................................................................ 16 1.5.4 Distilarea ............................................................................................................. 17 1.6. Soluţii.......................................................................................................................... 17 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ................. 21 1.8. Lucrarea de verificare 1 .............................................................................................. 23 Bibliografie selectivă.......................................................................................................... 24

Proiectul pentru Învăţământul Rural

1

Fenomene fizice şi chimice

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare, studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate; • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice; • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.

1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1. Masa corpurilor Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- l opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de măsură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt în echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Masa corpurilor

2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Fenomene fizice şi chimice

Aplicaţii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Evidenţierea inerţiei corpurilor Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? - deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; - observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului; Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continue mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare. 1.2.2. Volumul corpurilor Fiecare corp ocupă un loc în spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă în cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1. Cum procedezi? . 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural .3.2 Determinarea volumului unui corp solid Materiale necesare: cilindru gradat.măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balanţei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. balanţă sau cântar cu arc.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1. Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus. apă.3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn şi plumb).2. 1.

1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul. dar mai mică decât densitatea platinei. 1 kg/m3 este densitatea unei substanţe. aluminiul şi sticla. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb). Datorită densităţii mari pe care o are. Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă. Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn. Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. probabil. Folosind tabelul din Figura 1. Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă. adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. el este folosit pentru construirea aeronavelor. Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp. dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg. fierul. În aliaje cu alte metale. a căror masă trebuie să fie foarte mică. Se notează cu ρ iar unităţile de măsură sunt kg/m3 sau g/ cm3 . Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . aurului şi mercurului. Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului. Densitatea apei este de 1000 kg/m3. oţelul. 1. deci este foarte uşor.1 poţi compara densităţile unor substanţe: Substanţa Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. Aluminiul are o densitate mică.Fenomene fizice şi chimice Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer.

Supraîncărcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus. pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. de la verificarea calităţii laptelui. se ridică datorită forţei arhimedice. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de la verificarea antigelului. măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeşte forţă arhimedică. linia de plutire). forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. datorită presiunii hidrostatice. o densitate mai mică a sângelui indică o anemie. fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. Porţiunea scufundată dezlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă. Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer. În medicină. Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat.densimetru. Din această cauză. Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul.Fenomene fizice şi chimice Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Un lichid exercită. El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen şi complet scufundat în lichid. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei. Datorită formei lor care asigură dezlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. În acest caz corpul pluteşte. Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp.

d. b. dublând volumul lichidului. sunt corecte? a. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. Care dintre afirmaţiile următoare. b. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. e. dublând volumul lichidului. Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): a. densitatea sa se micşorează de două ori. densitatea lichidului nu depinde de volumul său. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . dublând masa lichidului. se dublează densitatea sa. plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F. c. referitoare la un lichid. un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F. c. 3. se dublează densitatea sa. 1 1. 2. densitatea lichidului nu depinde de masa sa.

gazele. lichidă.au volum propriu. apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă). Topire. Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă.lichidele. Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior. Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă. lichidă şi gazoasă.3. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici. sunt fluide. lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă). care nu se văd cu ochiul liber). .1. . nu curg. fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese.gheaţă.3. În industrie. Topirea. au formă proprie. Stări de agregare 1.800C. trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă). Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă. volumul substanţei se modifică.Fenomene fizice şi chimice 1. adică îşi schimbă starea de agregare. în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: . temperatura de topire (solidificare) a gheţii. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a altor instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. Uneori. Excepţie face apa. Transformări ale stărilor de agregare În natură.au volum. Astfel. la care volumul creşte prin solidificare. Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe: temperatura de topire (solidificare) a naftalinei. Pentru a se topi. Stările de agregare sunt: solidă. Solidificare 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . corpurile absorb căldură. Solidificarea este fenomenul invers topirii. el trece dintr. gazoasă. curg. substanţele se află în diferite stări de agregare. Corpurile. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află).00C. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare. topirea gheţii). În timpul topirii (solidificării). De regulă.nu au volum propriu (sunt expansibile). Stări de agregare.o stare de agregare în alta.solidele.

Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială). Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. Prin fierbere. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr. mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri.se în lichid. Unele substanţe (iodul. În concluzie. apa trece dintr. pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid. Condensarea Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. prin absorbţie sau cedare de căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare.3. acestea se aburesc. Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi. pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii. mărilor. alcoolul la 780C). sub formă de ploaie sau zăpadă. cad pe pământ precipitaţii. Din nori. naftalina. Suflând pe un geam rece. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere.3. Vaporizarea.un vas.Fenomene fizice şi chimice 1. oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori.o eprubetă). Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci. Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte. Unele lichide (acetonă. Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare. alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile.2. Condensarea se produce cu cedare de căldură. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . transformându. Vaporizarea. Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 1000C.un vas întins faţă de alcoolul dintr.3. Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. Circuitul apei în natură În natură. Dacă în bucătărie fierbe apă într. Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude). Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor. camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat).o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă. râuri. apa trece în stare de vapori. Condensarea 1.

ceară Cum procedezi? pune într.încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis. aproximativ 450000.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură. se condensează în picături fine de apă şi formează roua. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aplicaţii practice Experimentul 1. deşi pare goală. tub deschis la ambele capete. cristale de naftalină. atunci când temperatura coboară sub 00C. mări. trecând dintr. apa urcă în interiorul tubului. vas cu apă Cum procedezi? .o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri. Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii. În fiecare an. Experimentul 1. în paharul cu apă. În cazul tubului deschis la ambele capete. picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă. cleşte pentru eprubete.repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete. vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci. Apa a împins aerul în exteriorul tubului. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.4 Evidenţierea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. . Aerul este un gaz. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. oceane sau pătrunde în pământ.Fenomene fizice şi chimice În timpul nopţilor reci. Ca toate gazele. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora. Iarna. spirtieră. ea conţine de fapt aer. Ce observi ? Explică.5 Evidenţierea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că.

de alcool şi de apă în cele trei vase identice. alcool.Fenomene fizice şi chimice Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită. repetă experimentul folosind eprubete. observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea. trecerea din stare solidă în stare lichidă d. Topirea 2. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa.6 Evidenţierea vitezei de evaporare a lichidelor Materiale necesare: trei eprubete. Asociază ce se potriveşte: 1. trecerea din stare lichidă în stare solidă b. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă. trei vase întinse (farfurii). 2 I. Experimentul 1. Condensarea 3. Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. trecerea din stare lichidă în stare gazoasă………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. dar mai încet decât acetona. Solidificarea a. Testul de autoevaluare nr. acetonă.

După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte. naftalina a dispărut. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21.Fenomene fizice şi chimice II. Încadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . De ce se usucă mai repede rufele când bate vântul? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. De ce se sparge o sticlă plină cu apă.. Explică circuitul apei în natură. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină. III.. 2. Cum explici? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. dacă este pusă în congelator? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. 3..

Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie. invizibile cu ochiul liber.4.o cană cu apă fierbinte. apă.deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează. Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn.Fenomene fizice şi chimice 1. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen. Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei. etc. Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice). …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . Substanţe şi amestecuri Tot ceea ce ne înconjoară este materie. Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen. Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici. apa dintr. ciment). dioxid de carbon. azot.te câţiva paşi de acestea. Datorită mişcării lor neîncetate. Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră.7 Evidenţierea procesului de difuzie Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? .un pahar. deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată. azot) şi atomi (argon). Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într. argint. Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile. aerul dintr. etc.).). Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi. Atomi Molecule Substanţe Materiale Difuzie Aplicaţii practice Experimentul 1. Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într.un balon. sticlă. aur. Ce simţi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. dar nu se pot observa direct.o continuă mişcare întâmplătoare. Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă. numite molecule. moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe.

pahar cu apă rece. Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată). . hidrogen. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1. câteva picături de cerneală. în paharul cu apă caldă.Fenomene fizice şi chimice Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede.a colorat omogen.observă cum difuzează cerneala. oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu).a realizat omogen. Procesul de difuzie este influenţat şi de starea de agregare. cerneală. în apa din fiecare pahar. De ce? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat.amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite).oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur. apa minerală). pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa). . Cum procedezi? . 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în paharul cu apă rece şi apoi. mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe. pe când mirosul de ulei nu se va simţi. Amestecurile de substanţe se clasifică în: . Amestecuri Substanţele pot fi simple (oxigen. Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul. difuzia nu s. În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen. .toarnă cu ajutorul pipetei.8 Evidenţierea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. carbon.notează observaţiile. pe când în apa rece. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Apa din paharul cu apă caldă s. azot).amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi). pipetă.

toarnă amestecul.un amestec neomogen solid.5. Nisipul se depune pe fundul paharului deoarece are o densitate mai mare decât apa. .într. într. în repaus.lichid. Filtrarea Aplicaţii practice Experimentul 1. câteva minute. 1. Decantarea Aplicaţii practice Experimentul 1. pune o hârtie de filtru.2. Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul. în decantoare speciale.9 Separarea nisipului de apă Materiale necesare: pahar. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr.pune puţină pulbere de cărbune.o pâlnie.agită sau amestecă cu o baghetă amestecul. hârtie de filtru Cum procedezi? . Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Ce amestec ai obţinut? . într. decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale. . pulbere de cărbune.5.un pahar. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen.pune într-un pahar apă cu nisip. prin pâlnie.Fenomene fizice şi chimice 1. apă.5.un pahar cu apă.1. nisip Cum procedezi? . apă.amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion). pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu.10 Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare. pâlnie. Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . În practică.

Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu a lichidului. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere. spirtieră. foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră. cu ajutorul spirtierei. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.3 Cristalizarea Aplicaţii practice Experimentul 1. metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării.încălzeşte capsula în care se află amestecul. sare de bucătărie. Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar se separă apa. toarnă apă cu sare de bucătărie: . În practică. Cum procedezi? . Filtrarea Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr.Fenomene fizice şi chimice Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural .o capsulă de porţelan.un amestec neomogen solid.lichid. Cristalizarea Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. cu formă geometrică definită. filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile.5. iar în capsulă rămâne sarea. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului. apa se evaporă. apă. Cristalele sunt corpuri solide.lichid. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid.într. 1. până la evaporarea completă a apei. sită de azbest. Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat. În lipsa acestor materiale.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan. În practică. omogene. trepied.

lichide sau gazoase. petrolului lampant şi a motorinei. 1. În fiecare zi. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. dioxidul de carbon.un anumit solvent. sarea de bucătărie. Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare. Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură.6. nu se foloseşte în cazul lichidelor Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându.Fenomene fizice şi chimice Atenţie! Cristalizarea inflamabile. lichidul aflat în cantitate mai mare. oţetul. apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul. prin fierbere urmată de condensare.4 Distilarea Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintrun amestec omogen de lichide. În acest mod se obţin soluţii. dizolvantul este apa. Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul. substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă. În funcţie de solubilitatea într. amestecăm apa cu diverse substanţe solide. nisipul este insolubil în apă). O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată). Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate. sucurile concentrate de fructe. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. cum ar fi: zahărul. eterul. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei. acetona. substanţele se clasifică în: substanţe solubile. (Consultă bibliografia recomandată). Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . benzina. bazalt). Soluţii Amestecurile omogene formate din două sau mai multe substanţe. alcoolul. Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr.se roci magmatice (granit. În majoritatea soluţiilor.5. Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant. 1.

într. 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural .o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie.un pahar. acetonă. câte o linguriţă de zahăr. apă caldă. Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă.pune într. apă caldă.13 Evidenţierea factorilor care solubilitatea (temperatura) influenţează Materiale necesare: 2 pahare transparente. .adaugă. Cum procedezi? . Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură. lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii. Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. zahăr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă. apă rece.un pahar cu apă. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin o cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului. Cantitatea de substanţă dizolvată într.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1. linguriţă. în fiecare pahar.un pahar. Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. un volum egal de apă rece. într. apă.12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente. Experimentul 1. care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate. iar în celălalt pahar.

masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g.). . acesta nu se mai dizolvă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă.într.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent. Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată. Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală.adaugă. a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Atenţie! Masa dizolvatului. a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2.un pahar cu apă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . zahăr. Care este concentraţia. la un moment dat. masa apei. linguriţă Cum procedezi? . md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1. Care este concentraţia. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. Ce observi? . din ce în ce mai mult.amestecă cu ajutorul linguriţei. etc. kg. în procente. pune o linguriţă de zahăr.Fenomene fizice şi chimice Experimentul 1. zahăr în apă. în procente. apă.

Alege răspunsul corect: 1. Ce observi? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . b) se diluează. c) indiferent care dintre. Vărsând o cantitate de soluţie dintr. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… III. Explică cum poţi separa un amestec de nisip. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. soluţia: a) se concentrează. b) 13. c) amestecuri neomogene. sare şi apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. Activitate experimentală Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%. 3 I. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4.33%. Pune oul în apa sărată. c) 10%. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. b) mai mare.un pahar. se consideră solvent.

îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. În timpul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului. Prin evaporarea apei se separă sarea. c 4. 1 1. 1. poţi trece mai departe. Separarea se realizează în două etape. III. c) adevărat Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Testul de autoevaluare nr. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet şi oul se va scufunda. 1. Testul de autoevaluare nr. 3 I. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13. care se depune la fundul vasului. prin metoda cristalizării. ai nelămuriri sau ai greşit.33% II. se separă soluţia de apă cu sare. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr.7. 2 I. b 2. 3. 1c. Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. b) fals. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. III. c a) adevărat. 3a II. poţi trece mai departe. de nisipul. 3. Prin decantare. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. vezi pagina 11. 2. 2. a 3. b. Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . ai nelămuriri sau ai greşit. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. 2b.Fenomene fizice şi chimice 1. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.

trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă.forţa cu care Pământul atrage un corp. Distilarea.un amestec omogen de lichide. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Lichidele.nu au volum propriu.au volum propriu.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă. Vaporizarea. prin fierbere urmată de condensare.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori. Sinteza unităţii de învăţare nr.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. de a se opune la orice acţiune care caută să. ai nelămuriri sau ai greşit.mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă.fenomenul prin care o substanţă solidă. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare. au formă proprie.fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe. Gazele. Desublimarea.un amestec neomogen solidlichid. nu curg. Condensarea.au volum propriu. Solidele. nu au formă proprie. Dizolvant (solvent).un amestec neomogen solid.metoda de separare a unui solid dintr. Legea lui Arhimede. sunt fluide.spaţiul ocupat de un corp.mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. respectiv. sunt fluide. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.proprietate a unui corp de a. rezultând soluţii.trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă. Difuzia. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Sublimarea. Densitatea.operaţia de separare a componentelor dintr.metoda de separare a unui solid dintr. Decantarea. Cristalizarea.operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. poţi trece mai departe. Greutatea. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. Filtrarea.i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie în care se află. Dizolvarea. Volumul. oul va pluti în apa sărată. Masa. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.Fenomene fizice şi chimice Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe. 1 Inerţia. Topirea.substanţa în care se face dizolvarea.lichid.un corp scufundat într. Solidificarea.

Te afli într. Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9.substanţa dizolvată. Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. e. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. mări.50 × 4) 1. Prin introducerea unui corp cu masa de 31. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c. Apa din râuri.25 × 4) 1. care are masa de 452g şi densitatea de 11. b.2g. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ. d.25 × 4) 1. Concentraţie procentuală. când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă îngheaţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3. Se formează în anotimpul rece. Nivelul apei dintr.3g/ cm3. în picioare. 4. Ploaia 2. 2. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III. 4. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc? Dar dacă porneşte brusc? Explică. 1. nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 . Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0. Exerciţii şi probleme 2p (0.un autobuz. Poleiul 3. II. Care este volumul unui corp din plumb. Ninsoarea a. Lapoviţa 4. la o anumită temperatură. oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2. Soluţie saturată. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3.proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă.Fenomene fizice şi chimice Dizolvat (solvat). Se formează în dimineţile răcoroase. Solubilitatea. 3. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0.8 Lucrarea de verificare 1 I.cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie.

clasa a IV. reviste. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. . Corega C. Se acordă un punct din oficiu. Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p . punctată şi va fi returnată. Editura Cartea Universală. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. Crocnan Daniel Ovidiu. pag. chimie.a. 2002.25 × 4) şi II. Pârâială Dumitru. clasa a IV. 4.27. auxiliar pentru elevi. cadre didactice şi părinţi.25. manual pentru clasa a VI. 2002.Luiza. 1998. Editura Teora.59. autoevaluare. Editura Didactică şi Pedagogică. p. clasa a IVa. Editura Corint. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. Pacearcă Ştefan. Ilarion Niculina. × 4). Editura Euristică. Stroe Felicia. 2000.2p (0. pag.reprezentarea schematică a circuitului apei în natură.importanţa apei (sursă de energie. Talpalaru Seryl. Bucureşti. suport al vieţii.a.principalele tipuri de precipitaţii. 2.Manualul învăţătorului. Se acordă un punct din oficiu. 2003.Fenomene fizice şi chimice IV. 4.stările de agregare ale apei.1p (0.47. p.5-14. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. Fătu Sanda. Editura Teora. pag.a.5p. manual pentru clasa a VIII. va fi analizată.pagube produse de apă (inundaţii.Manualul învăţătorului. Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare. Constantinescu Rodica.transformări ale stărilor de agregare. 5. Editura Humanitas Educaţional.. Talpalaru Seryl. Popescu Maria. 2001. 9. 20. .50 . manual pentru clasa a VII. Editura Didactică şi Pedagogică.). Pop Viorica. Bogheanu Maria Magdalena.Fizică. - Bibliografie selectivă: 1. R.. 47.Ştiinţe. R. .a.). Stroe Constantin. Pârâială Viorica. Bucureşti. etc. Eseul va avea maxim 3. Utilizarea unor surse suplimentare de informare IV.rezolvarea de probleme: III..a. Editura Radical.realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică.46. . Criterii de evaluare şi notare identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0.a experimente. Crocnan Daniel Ovidiu. Filoti Carmen. Huţanu Elena.. . Haralamb Dorel.Fizică manual pentru clasa a VIII a. evaluare. . Internet).circuitul apei în natură şi importanţa sa. Corega C.4 pagini. . 2000. Haralamb Dorel. utilizând corect terminologia adecvată.Chimie. 22.25 × 4). Huţanu Elena. clasa a III. 8. 7. 3. A. 6. etc. Iaşi. biologie) şi formularea unor concluzii.Fizică. 2002. Turcitu Doina.10. pag. 7.Ştiinţe ale naturii. A. 1999.Ştiinţe ale naturii.

............................................................................................ Frunza ...1............................................6......................................................................... Fotosinteza.................................6................................................. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .......6...........3....................7......................................................... Lucrarea de verificare 2 .............. Tulpina.................................................................9......................................... 26 2....... 38 2................................................................... 38 2....................1.. Funcţiile frunzei .... Transpiraţia ......... 26 2..........12............................ 36 2.............................................................................. Organizarea unei plante cu flori................... Fructul şi sămânţa ..............................5.........................6.... 27 2.....10............................................................... Obiectivele unităţii de învăţare 2.3. 49 2... Respiraţia ................... 43 2. 52 Bibliografie selectivă.......................................................................................................................... Sensibilitatea şi mişcarea la plante...... 36 2.... Principalele grupe de plante .. 33 2..................... 2 PLANTE Cuprins 2...2.........................8............................. 46 2.............Plante Unitatea de învăţare Nr.. Rădăcina ......................................................................11.......................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .................................................................................... Floarea .................................................4..................................2.................................................................. 41 2.............................. 51 2................................... 31 2...............................................................

floarea. Organizarea unei plante cu flori Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. amibă. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor. unitate.1. în care sunt încadrate bacteriile. frunza. utilizând un limbaj ştiinţific adecvat. Rădăcina. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. Celula vegetală este unitatea de bază structurală şi funcţională a plantei. evoluţie. • să analizeze relaţiile cauzale: structură. Obiectivele unităţii de învăţare nr. în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă.diversitate. organism vegetalmediu. citoplasma şi nucleul. tulpina şi frunzele asigură. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. Acestea sunt: rădăcina. hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. de producere. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante. de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe. În celulă. Regnul Animale. parameci etc.2. 2. precum şi funcţiile acestora. Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate. se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor. Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. Regnul Plante. în principal. Regnul Fungi (ciuperci). tulpina. Organizarea unei plante cu flori Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: Lumea vie - Regnul Monera.funcţie. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare.). 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fructul şi sămânţa. grupate în ţesuturi.Plante 2. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila). Regnul Protista.

grosime). numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare. formează asociaţii de celule numite ţesuturi.1) . . Mai multe celule care au aceeaşi formă. structură şi funcţie. Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă. trifoi). Aceste tipuri de ţesuturi se observă în structura organelor unei plante. . la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă.rădăcina pivotantă. . uleiuri). Fig. a dăunătorilor.ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei.3.ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime. Principalele tipuri de ţesuturi sunt: . 2.ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor. la care rădăcina principală are formă de ţăruş (fasole. - 2. 2. Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig. . lungime şi grosime (cereale. ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon. Celula vegetală. Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol.ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei.rădăcina fasciculată (firoasă).Plante Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei.1 – Tipuri de rădăcini 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . morcov. Rădăcinile au forme şi mărimi variate. .rădăcina lemnoasă. are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare.ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante îşi le protejează împotriva factorilor de mediu. prezentă la arbori şi arbuşti. spre deosebire de alte celule. lalea).

. Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov. 2.rădăcina firoasă: ……………………………………. Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2. Scrie denumirea zonelor din vârful unei rădăcini.……………………. 2. 3.20 zile. zona unde au căzut perii absorbanţi după 10.firişoare subţiri cu rol în absorbţia apei şi a sărurilor minerale din sol. 4. 4. grâu.……………………. .rădăcina pivotantă: ………………………………….zona netedă (2). . Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare: fasole. 1.2 – Vârful rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). Fig. sfeclă. 1 1.……………………. Notează câteva exemple de plante care au: . Testul de autoevaluare nr.zona perişorilor absorbanţi (3).2): .Plante Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. ridiche. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini. 3.. . un înveliş rezistent cu rol de protecţie. ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii.zona aspră (4). . Funcţiile rădăcinii Fig. 2. porumb. ridiche.scufia (1). sfeclă. 2.rădăcina lemnoasă: ………………………………….. ţelină.3 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural .…………………….

2 Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei. zona perişorilor absorbanţi d. citeşte rezultatele sau constatările. pune cu pipeta. într. peste care se adaugă o peliculă foarte fină de ulei.1 Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă. Rădăcina creşte în lungime prin: a. fierbe apa. spirtieră. până la evaporarea completă. . Experimentul 2. . Alege răspunsul corect.3 zile marchează din nou nivelul apei şi compară-l cu cel iniţial. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina 51. Experimentul 2. Materiale necesare: plantă cu rădăcină.analizează suprafaţa lingurii. scufie b. câteva picături de apă. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale.un vas cu apă. Aplicaţii practice Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Cum procedezi ? . pipetă. marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker). ulei Cum procedezi ? aşează planta cu rădăcină. Materiale necesare: lingură de metal. zona netedă c.Plante 5. apă de la robinet. după 2. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 .cu ajutorul spirtierei. vas de sticlă.o lingură.într.

iar vârful rădăcinii în apă. .a ofilit. În concluzie. plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii.observă plantele. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină. Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. după 2. astfel încât: în vasul 1. apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s. ce conţine apă şi ulei.5 cm). zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă.3 Evidenţierea absorbţiei apei la nivelul zonei perişorilor absorbanţi. în câte un vas de sticlă. ulei.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.Plante Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezintă schematic experimentul. în vasul 2.pune plantele de fasole. două vase de sticlă (eprubete). Experimentul 2. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cum procedezi ? .

floarea. Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. secundare şi de rod. conică. Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută. ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti). frunzelor şi a florilor. Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă. înmulţirea se realizează prin bulbi. celule lungi. Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei. viţa de vie). tubercul (cartof) şi rizom (ferigă. axul coroanei şi ramuri principale.care dau naştere atât la frunze cât şi la flori. crin). lalea. Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope). liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. au majoritatea plantelor ierboase (grâu. .soarelui). a frunzelor şi a florilor. tuberculi sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă.muguri foliari. Tulpinile aeriene ale unor plante s.situaţi în vârful tulpinii.muguri micşti. Categorii de muguri: . între care nu există pereţi despărţitori. După locul unde cresc.4. tulpinile sunt aeriene (ierboase.muguri de creştere. cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate.din care se formează florile. Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase. Tulpina Tulpinile au forme variate. La unele plante. Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică. forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor. volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate. tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor. diferiţi după poziţia. Prin ţesuturile de susţinere pe care le conţine.mazăre. în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. .din care se formează frunzele. stânjenel). puse cap la cap. Astfel de tulpini. aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza. . lemnoase) şi subterane. cilindrică. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni). În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). Tulpina Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale. Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 . În absenţa frunzelor.muguri florali. pletoasă.au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă.fasole.Plante 2. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor. porumb.

Plante Creşterea tulpinii Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime. Vasele lemnoase conduc seva brută. Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. Încercuieşte una din litera corespunzătoare: A (adevărat). c.an ploios. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . îngroşarea măduvei. cu plantele corespunzătoare. b. 2 1. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. atlasul botanic). Planta cu tulpină subterană este: a. Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. îngroşarea scoarţei. stânjenelul. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă tubercul rizom tulpină volubilă porumb viţă de vie ferigă fasole ceapă 2. vasele liberiene. b. Alege răspunsul corect. grâul. 4. I (informaţii insuficiente) a. c. Alege răspunsul corect. d. F (fals). Asociază tipurile de tulpini. Astfel. bradul. d. la nevoie. trandafirul. A/F/I b. inele înguste . Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. (Foloseşte. cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late . Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a.an secetos). Testul de autoevaluare nr. vasele lemnoase. A/F/I c. A / F/ I d. A / F/ I 3. Citeşte cu atenţie afirmaţiile. Culoarea inelelor lemnoase este diferită.

Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar.codiţa frunzei. străbătută de o reţea de vase conducătoare.5 Marginea frunzei c Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . La alte plante.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante. 2. Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina 51. peţiolul lipseşte. la porumb). 2. În acest caz. 2. rădăcină modificată pentru depozitarea hranei. 2. 2.teacă. dinţată (fig. întreagă (fig. .limb. care formează nervurile. care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu. limbul se leagă de tulpină prin teacă. tulpină târâtoare. rădăcină subterană. tulpină subterană. 2.partea cea mai lată a frunzei. Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig.4) alcătuită din: . .Plante 5. pot lipsi şi teaca şi peţiolul. Bulbul este: a. b. a b Fig.partea lăţită a peţiolului.5 a).5 c). Frunza Frunza este organul aerian al plantei ce creşte pe tulpină.5. 2. c. iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre).5 b).peţiol. Alege răspunsul corect. Fig. d. cu care frunza se prinde de tulpină. O frunză completă este (fig.

Frunze simple şi compuse Fig. molid. frunza liniară. frunza sagitată. 2. frunza cordată. penată (salcâm) şi frunza palmată (castan). Pe tulpină. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . porumb). 2. prun).în formă de ace lungi (brad. frunza reniformă. 2. f.7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta. 2.6 Frunze simple Spre deosebire de plantele cu frunze simple.9 Fig. Fig. frunza ovală (păr. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare.în formă de inimă (muşcată).în formă de panglică (grâu. b. condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei.în formă de rinichi (pochivnic). frunzele pot fi dispuse (fig. pin). d. 2. 2. c.7): frunza trifoliată (la trifoi). e. Există: a. frunza aciculară. opus (b) sau altern (a).Plante Frunzele diferă şi după forma limbului (fig.8): în rozetă la baza tulpinii (c).în formă de săgeată (săgeata apei). unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig.6).

. Structura internă a frunzei Testul de autoevaluare nr. respiraţie şi transpiraţie. . între 100. ce conţine celule pline cu clorofilă. . etc. între care rămâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze. legate de: . pentru fiecare frunză. aşezate faţă în faţă. 3 Observă frunzele următoarelor plante: stejar.marginea limbului (întreagă.1000 stomate/mm2 de frunză. Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei. Privit la microscop.modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină.). Notează. Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . Epiderma are ca formaţiuni caracteristice stomatele prin care se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei în timpul procesului de transpiraţie.aspectul frunzei (neted.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). Foloseşte material natural sau un atlas botanic.forma frunzei. Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta. cerat. între care se află mezofilul (miezul frunzei).alte observaţii. grâu şi pin. păros. lobată.8 Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză. limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară şi epiderma inferioară). O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole. dinţată. observaţiile tale. etc.).Plante a b c Fig. . 2. .

care vor fi transformate în energie chimică. Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii. Fotosinteza Funcţiile frunzei Frunza este considerată un mare laborator al naturii.. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. grâul.soarelui. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. gaz indispensabil vieţii. Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc. 2. se eliberează oxigen (O2). necesară procesului de fotosinteză. în care se sintetizează hrana plantei. bulbi.Plante Notează observaţiile pe spaţiile punctate. seminţe. zaharuri) depozitează cartoful.6. În acelaşi timp. În frunză. 3 se află la pagina 51. Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2). Din apă. floarea. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr. În urma procesului de fotosinteză. în diferite părţi ale plantei: în frunze. plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. Reţine ! În procesul de fotosinteză. ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei. proteine. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive.6. frunza sintetizează substanţe organice (glucide. soia. Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei. rapiţă. cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză. tuberculi sau rizomi. săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2). Funcţiile frunzei 2. sfecla. apoi prin nervurile frunzei. Substanţe dulci (amidon. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase. lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei. linte şi mazăre.1.

Plante Factorii care influenţează fotosinteza Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă. O astfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot. O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. viţă de vie).pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). Plantele parazite nu au clorofilă. Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase.muma. Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură. trăiesc parazit pe alte plante. din mediul în care trăiesc. grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C. fosfaţi). Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură. Alte plante. iau o parte din substanţele organice necesare. pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările. Plantele verzi. Procesul de fotosinteză se intensifică odată cu creşterea cantităţii de apă. Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol. Plantele semiparazite. fiind lipsite de clorofilă. fac parte plantele parazite.250 C. Plantele simbionte sunt un exemplu interesant de convieţuire. fructe şi seminţe. semiparazite şi simbionte. între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof. lumina şi temperatura. În concluzie. fotosinteza începe să scadă. Plantele parazite au un număr mare de flori. din alte plante. fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim. Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză. creşte în intensitate până când temperatura atinge 20. Din categoria plantelor heterotrofe.520 C. gata preparate.haustori). Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C. nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice. trifoi. iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor. la diferite plante de cultură.plante heterotrofe. din tulpina arborelui gazdă. Dacă lumina este foarte intensă. prin apele de ploaie şi zăpezi. care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. 37 Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural . substanţe organice rezultate din fotosinteză. fotosinteza se opreşte. Fotosinteza începe la lumină slabă (odată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate odată cu creşterea intensităţii luminii. sulfaţi. se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. se opreşte. deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza. . azotul necesar procesului de fotosinteză. în orele dimineţii şi spre amiază. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme. poartă denumirea de simbioză. deoarece îmbogăţesc solul în azot. care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. O astfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare. Plante parazite: . după care încetineşte treptat şi la 45. când apa este în exces.

apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorbţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. planta utilizează numai o mică parte din energia solară.Plante 2. Transpiraţia 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Transpiraţia În procesul de fotosinteză. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor. pentru a o transforma în energie chimică. ziua şi noaptea. Respiraţia Plantele. etc. plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxidul de carbon. 2. ca toate celelalte vieţuitoare. În urma procesului de respiraţie. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori. Prin procesul de transpiraţie. din această energie se transformă în căldură. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice. nu ar fi posibilă.6. Eliminarea apei se realizează prin stomate. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. înflorire.3. plantele elimină dioxidul de carbon. la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere. Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie.2. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu. dar mai ales prin frunze. Procesul se desfăşoară în mod continuu. formarea fructelor.6. Plantele respiră prin toate organele. prin stomate. O parte importantă. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. au nevoie de oxigen.

Experimentul 2. . în vasul cu apă. vas cu apă. . 2. structuri ce se numesc stomate. aşezând eprubeta. Cum procedezi ? . cerneală Cum procedezi? .3 frunze). la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze. . cu ajutorul pipetei. Ce observi ? Explică.apelor). într.3 frunze. Materiale necesare: plantule de fasole cu 2. Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii.pune planta. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. eprubete Cum procedezi ? . Ce observi ? Explică. respiraţie. .Plante Aplicaţii practice (fotosinteză.aşează eprubeta la lumină. benzină. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. transpiraţie) Experimentul nr. se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu. .pădurilor. Materiale necesare: frunza. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor.o eprubetă cu apă.pune plantule de fasole. 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen. Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor. Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma.pune o picătură de benzină.repetă experimentul. Experimentul 2.. benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă. cu partea secţionată orientată în sus.5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze. pe dosul frunzei. Dacă stomatele sunt deschise. pipetă.toarnă câteva picături de cerneală. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 . în vasul cu apă colorată. apoi prin nervuri şi a colorat frunzele.secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma.realizează observaţii după 2 zile.

decolorează frunza. timp de câteva ore. pipetă.expune planta la lumină.pe o secţiune dintr. acoperită cu staniol. fixată la capătul unei sârme. în apă şi alcool.pe o secţiune dintr. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….fixează. Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….un vas cu apă. numai în porţiunile expuse la lumină.un tubercul de cartof.detaşează frunza şi îndepărtează staniolul. pune 2. deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă. pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa frunza de plantă!!). Materiale necesare: seminţe încolţite de grâu sau fasole. . ghiveci cu muşcată.toarnă câteva picături de iod.8 Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen.Plante Ce observi ? Explică. 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon. borcan închis ermetic. . Partea de frunză. ceea ce demonstrează că. pe frunza decolorată . alcool etilic 96%. . 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se introduce un vas mai mic cu alcool etilic în care se pune frunza).a format în frunză. Cum procedezi ? .un tubercul de cartof. o fâşie de staniol..apelor ies bule de gaz (oxigen). introduci 20. (Atenţie ! Fierberea se realizează astfel: într. Experimentul 2. pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată. Ce observi ? Explică. Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol..30 de seminţe încolţite. . staniol. lumânare.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). pune 2. . amidonul s. Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate). Experimentul 2. nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon). după 2 zile. Materiale necesare: tubercul de cartof. prin fierbere. . sârmă Cum procedezi ? într-un borcan care se poate închide ermetic cu un capac. Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma. iod.

Fig.7.Plante Ce observi ? Explică. . timp de o oră. . morcov). într. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii. pătlagină). se formează fructele şi seminţele.ştiulete (porumb). muşeţel). etc. receptacul are formă de cilindru.mâţişori (mesteacăn).soarelui.fixează părţile aeriene ale plantei.. 2.o pungă de plastic. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….ciorchine (liliac. Florile sunt aşezate pe tulpină..umbrelă (soc. Floarea Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan. Receptaculul este partea terminală. Alcătuirea unei flori simple Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente. La floarea de măr receptaculul are forma unei cupe (la alte flori. A avut loc condensarea vaporilor eliminaţi de plantă.9 Floarea de măr Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . . viţă de vie). Din flori. Materiale necesare: plantă în ghiveci. Inflorescenţele au formă de : . Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen. câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc. Rezultate Pe punga din plastic apar picături de apă. . salcâm. Ce observi ? Explică. 9 Evidenţierea procesului de transpiraţie.spic (grâu. Experimentul 2. formând inflorescenţe. prin legare sau cu scotch. .). . Prin respiraţie. care să întreţină arderea. 2. prin transpiraţie.disc (floarea.închide punga de plastic. pungă de plastic Cum procedezi ? . con. Pedunculul este codiţa florii.

în formă de disc. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti. Celulele sexuale bărbăteşti. Transformarea florii polenizarea şi fecundaţia. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate. stilul şi stigmatul se usucă şi cad. de culoare verde. Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite). Nu toate florile prezintă această alcătuire. umflată se numeşte ovar. Spre deosebire de florile simple. Fiecare stamină are câte un filament în vârful căruia.o umflătură. fără petale şi sepale. de culoare galbenă. se îngroaşă şi se transformă în fruct. florile compuse au o altă structură. Totalitatea sepalelor formează caliciul floral. Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. organele de reproducere bărbăteşti. Florile exterioare. Pistilul are formă de pară. În centrul florii se află pistilul. stilul. susţinute de un receptacul lăţit. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. grupate în spic. care vor da naştere seminţei. Florile interne au petale mici. Imediat după fecundaţie. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). Totalitatea petalelor formează corola. Aceste flori tubulare sunt fertile.soarelui alcătuită de fapt. petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. organul de reproducere femeiesc. el germinează. Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. care sunt celulele sexuale femeieşti. terminat printr. stigmatul. unite în formă de tub. nu au decât elementele esenţiale ale florii şi anume staminele şi pistilul. etc. în fruct presupune două etape: De la floare la fruct Polenizarea constă în transportul polenului unei flori pe pistilul altei flori cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine. fuzionează cu celulele sexuale femeieşti. O astfel de floare.un ansamblu de flori. dintr. Petalele au forme. Ovarul conţine ovulele. este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră). iar baza sa. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate.Plante Alcătuirea unei flori compuse Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fluturi. este floarea. Receptaculul este înconjurat de frunze mici. prezente la capătul tubului polinic.). din ele se formează fructe şi seminţe. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori. ovarul creşte. Tot de receptacul se prind şi staminele. Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi.

19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie. cireşe. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane. se va dezvolta viitoarea plantă. eliberând seminţele: păstaia (fasole. salcâm) şi capsula (mac). iau naştere plantele monodicotiledonate. Fig.la formarea fructului participă. căpşuni. Sămânţa de fasole (fig. pe lângă ovar şi alte părţi ale florii. seminţele sunt închise în fructe. . Din embrion. • Fructele cărnoase au miezul zemos. La sămânţa de grâu (fig. pere. 2. iar substanţele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. La toate plantele cu flori. Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar. portocale. . există o mare diversitate de seminţe. ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei. Unele se deschid la maturitate. 2. se dezvoltă plantele dicotiledonate. fragi.fructe cărnoase false (poamă) . .formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3). bogat în vitamine şi substanţe hrănitoare.fructe cărnoase.fructe cărnoase multiple: zmeură.fructe cărnoase. din care se va forma o noua plantă. Din seminţele cu un cotiledon. piersici.10).10 Bobul de fasole Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . castraveţi. 2. Fructul şi sămânţa Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă. prune. de exemplu receptaculul: mere.un sâmbure lemnos (drupă): caise. două cotiledoane (2). cu o sămânţă închisă într. ghinda. . Din seminţele cu două cotiledoane.tegument (1).8. embrionul are un singur cotiledon. struguri. până la formarea primelor frunze. floareasoarelui) etc. gutui. După formă şi dimensiuni. cu mai multe seminţe (bacă): roşii. tulpiniţă (4) şi muguraş (5). cariopsa (grâu.Plante 2. Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna.

seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă. de la starea de repaus. Etapele germinaţiei: . ……………………………… 4. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1.îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora. 2. .formarea perişorilor absorbanţi şi transformarea rădăciniţei în rădăcină. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. la starea activă de creştere. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole. a oxigenului şi numai la o anumită temperatură. în casete. Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează. ……………………………… 3. .ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei. 2.uscarea cotiledonului. Test de autoevaluare nr.12 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ordinea în care se dezvoltă planta. Fig. ……………………………… Fig.11 Bobul de fasole 2.Plante Germinaţia seminţelor În condiţii favorabile. Scrie.creşterea tulpiniţei şi apariţia primelor frunze. . ……………………………… 2. ……………………………… 5. Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. apoi în plantă adultă. 4 1. . numai în prezenţa apei.

11 Modelarea componentelor unei flori. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa.. germinaţia.e. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă. . ……………………………. formarea frunzelor.……………………………. din plastilină. Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire. sămânţa.g……………………………. Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina 52. vată. .pune la încolţit seminţele de fasole. a.……………………………… c. fruct.h. sămânţă) Experimentul 2.. Experimentul 2...………………………………. având grijă ca vata să se menţină permanent umedă.după 2 zile. fecundaţia... Cum procedezi ? .. imagini ale unor flori Cum procedezi ? . tulpiniţa şi muguraşul...modelează toate componentele florii. planşetă pentru modelaj. farfurioare. observă cele două jumătăţi ale seminţei.le. formarea rădăcinii.f. b.. Materiale necesare: 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . ……………………………. d. polenizare. pe farfurioare. …………………………….12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole. astfel încât să obţii diferite flori.5 seminţe de fasole. formarea tulpinii.. ……………………………. Aplicaţii practice (floare.aranjează. Materiale necesare: plastilină de diferite culori.Plante 3.

9. zorele.o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia rădăcinii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 .observă şi compară seminţele puse la încolţit: • în condiţii de lumină. Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi.observă ce se întâmplă cu seminţele. . Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea. ghivece cu pământ. etc.un loc friguros Notează observaţiile tale. • sunt udate de trei ori pe zi. fasole sau porumb. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. deci se manifestă nu numai la animale. Lumina este necesară plantelor.Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. cu o cantitate mică de apă. . dacă: • sunt udate zilnic. Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii.o cutie). observă şi compară seminţele puse la încolţit: • la temperatura camerei. Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină. • într. . ci şi la plante.notează într. viţă de vie). tulpinii. temperatură. Cum procedezi ? pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în procesul de încolţire. temperatură).Plante Experimentul 2.. Mişcările plantelor sunt de fapt.).Mişcările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare a organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină. Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu). . - • la întuneric (într. - 2. cu o cantitate mare de apă. • nu sunt udate deloc. mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: . forţa de gravitaţie). după apariţia primelor frunze.13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Materiale necesare: seminţe de grâu. mazăre.

Ştiai că. Experiment 2. în sens antigravitaţional. timp de câteva zile Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s.pune o floare de lalea. se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii. determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus. iar dimineaţa se închid.3 cuburi de gheaţă) Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină. într.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… . cu forţa gravitaţională). Materiale necesare: Cum procedezi ? . La unele plante. în acelaşi sens.noapte. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) Cum procedezi ? .pune aceeaşi floare. la fereastră. Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei. cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli. În acest caz. adică fototropismul.Plante Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor.un vas cu apă rece (2.au orientat către lumină. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea.14 Evidenţierea fototropismului.aşează ghivecele.deschiderea florilor). se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi. Încearcă şi tu acest lucru ! Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2.nopţii se deschid seara. într. rădăcinile în jos.15 Evidenţierea termonastiilor. inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric. Florile de regina. în funcţie de temperatură. a florilor spre lumină).

2. sugativă Cum procedezi ? .observă cum se orientează rădăcinile. după 2 zile.pune la încolţit seminţele de fasole. .într. în poziţie orizontală.3 zile.după răsărirea plantelor de fasole. Aceeaşi floare. . Materiale necesare: borcane. câteva boabe de fasole încolţită (vezi fig. Fig. Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii.Plante Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate După ce a fost introdusă.17 Evidenţierea geotropismului tulpinii. ghivece cu pământ Cum procedezi ? . în ghivece. trecută în vasul cu apă rece se va închide. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în apă la temperatura de 300C. fixează pe o sugativă umedă.16 Evidenţierea geotropismului rădăcinii seminţei încolţite de fasole.13 Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos. Experiment 2.aşează borcanul în poziţia laterală. floarea se va deschide în câteva minute. în acelaşi sens cu forţa de gravitaţie. 2. aşează ghivecele.13). timp de 2.un borcan. Experiment 2. Materiale necesare: seminţe de fasole. .

creşteau acum 400 de milioane de ani şi. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare.10. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos. ferigile au dimensiuni mult mai reduse. Ferigile nu au flori.Plante Rezultate Plantele de fasole şi. Regnul Plante cuprinde: muşchii. prin procesul de fotosinteză. Ferigi Fig. gimnospermele şi angiospermele. sperma. Muşchi Muşchii sunt primele plante verzi de uscat. ferigile.sămânţă).descoperit. 2. în cea verticală. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală. scoarţa copacilor. tulpină şi frunze. În regiunile temperate. în păduri. pe sol. Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente). Există conuri mascule şi conuri femele. în era primară. străbătute de vase conducătoare. numită rizom. Strămoşii lor. dar nu au rădăcini adevărate. În regiunile tropicale. Sunt considerate primele plante superioare. stânci. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cele mai des întâlnite pe pământ. Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . Ele pot avea forme foarte variate. Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină.au îndreptat tulpinile în sus. astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare. Din acest motiv. adică plante cu sămânţa neprotejată. Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare. Ferigile sunt plante foarte vechi. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase. Au tulpină şi frunze.14 Feriga Conifere şi plante înrudite Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. 2. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor.

procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular). de unde şi denumirea de răşinoase (fig.Plante Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. porumb) şi despre plante ornamentale (lalele. pentru obţinerea energiei. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural .organul de înmulţire al plantei.organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcina. Transpiraţia. Au rădăcini.asociere de celule cu acelaşi rol. arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar. 2 Celula vegetală. seminţele sunt închise în fruct.unitatea de bază a plantelor. crini. Fotosinteza. temperatură). pag. cais.15). Plantele cu flori Fig. De aceea.eliminarea apei din frunze. Organe vegetative. cum sunt palmierii. la diferiţi factori de mediu (lumină. Sinteza unităţii de învăţare nr. Plantele cu flori se clasifică în două grupe. trandafir. Seva brută.acoperit. se numesc angiosperme (angios. molid. frunzele).soluţia de apă cu substanţe organice. Sensibilitatea. tulpina.procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză. Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa. Seva elaborată. Ţesutul.15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. 2. Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate. pin) le păstrează şi în timpul iernii. cu ajutorul oxigenului. Este vorba despre cereale (grâu. în prezenţa luminii.soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol. prun. măr).capacitatea plantelor de a reacţiona. zmeur. Pomii fructiferi (cireş. 56). tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele. Respiraţia. produsă în frunză. au structuri care secretă răşină. sub formă de vapori. dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. La toate plantele cu flori. mur) fac parte din această categorie. orhidee) dar şi despre unii arbori. Sub scoarţă. dar şi un număr mare de arbuşti (măceş. fag). Floarea. 2. spermasămânţă). organ esenţial pentru înmulţirea plantelor.

teacă. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele. tulpina. fag. etc. conţin răşină etc. margini întregi. Monocotiledonate.zona perişorilor absorbanţi. rizomferigă. tulpină volubilă. Angiosperme. a. trandafir. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . formă lobată. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.cartof.A. varză.scufia. alcătuită din limb şi teacă (lipseşte peţiolul). tulpină dreaptă. nervuri paralele. tăioasă.zona netedă. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina. formă de panglică. 2. 2. stejar.Plante Gimnosperme.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct. ci tulpini subterane). 4. d.frunze simple. 11. fasole.o teacă. Testul de autoevaluare nr. ridichea şi sfecla. peţiol. dură.A. 3. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare. b. 3. etc. 2 1. ai nelămuriri sau ai greşit. 4. 2.porumb. Vârful rădăcinii prezintă: 1.viţa de vie.rizom.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei). etc. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş. usturoi. Frunza de grâu. alcătuită din limb. Dicotiledonate. aspect cerat. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina.I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori). tubercul. aciculare (formă de ace lungi). 2. lalea. aşezate câte două frunze într. porumb. Testul de autoevaluare nr. b.frunză simplă.frunză simplă. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 5. măceş. c. b. 3 Frunza de stejar. aspect lucios.plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş. poţi trece mai departe. Plante cu rădăcina firoasă: grâu.zona aspră. 3.fasole. 5. c. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre.plante ale căror seminţe au două cotiledoane. 1 1.F (tuberculii nu sunt rădăcini. Tulpina agăţătoare. ceapă. Frunza de pin. 4.

Plante Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. c. ai nelămuriri sau ai greşit. f. transpiraţia.muguraş. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore.rădăciniţă. d. 5. Testul de autoevaluare nr. formarea rădăcinii.12 Lucrare de verificare 2 1. absorbţia. formarea tulpinii. 2. 2. 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Lipseşte al doilea cotiledon. b.tegument. 3. a. b. g. fixarea plantei. d. c. 3. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. absorbţia. germinaţie. înflorire. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: 1p a. polenizare. b. fotosinteza. e. respiraţia. 2. fecundaţie. poţi trece mai departe.tulpiniţă. ai nelămuriri sau ai greşit. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a. 2 1 4 3 sămânţa. 4 1. 1.cotiledon. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. d. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. formarea frunzelor. poţi trece mai departe. c. 1p 2. h. fotosinteza. respiraţia. 4.

A B Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină Cireşe. reviste. 1 punct. membrană. limb. 2p 4. petale. Criterii de evaluare şi notare 12345Punctajul acordat: 1 punct. .structura frunzei. stamine. Se acordă un punct din oficiu.tipuri de nutriţie.1p). Internet). . târâtoare. Prezentaţi un experiment pe care l. dreaptă. citoplasmă. citoplasmă. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei”. 2 puncte. scufie. Se acordă un punct din oficiu.funcţiile frunzei. 4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii.membrană. nucleu. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr.aţi realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. dioxid de carbon. tegument. Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni corespunzătoare din coloana B. petale. lumină. peri absorbanţi. nucleu. peţiol. nervuri. . după următorul plan: 4p . alună. respiraţie şi transpiraţie. agăţătoare. 1p Exemplu: celulă. va fi finalizată. apă cu săruri minerale. 2. notată şi va fi returnată. pară. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. 1 punct. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.Plante 3.importanţa proceselor de fotosinteză. Eseul va avea maxim 3.4 pagini. cotiledon. cotiledon. clorofilă.

A. pag. Editura Didactică şi Pedagogică. Atlas botanic.170). Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu... Editura Sigma. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 5. 1996. 1983. Ţibea F. Editura Didactică şi Pedagogică. Todor V. Trifu M. p. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Lucrări practice. Manual pentru clasa a V-a.32.. Bucureşti. Copil V. Grinţescu I. p. 1997.Plante Bibliografie selectivă: 1. 6. R.VIII. Enciclopedia pentru tineri Larousse. 1988.78. Bucureşti. Gheţe M. Editura Albatros. Botanică. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii. Editura Rao. 9.. 3. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Grosu M. pag. 2004.48. 829. 1985p. Bucureşti. pag.. 4. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fiziologia plantelor. R. 7. Atlas şcolar de biologie. Biologie.. şi colaboratorii.. Opriş T.69. Raianu O. Bucureşti. Boldor O. 2002. 32.. 12.Plante şi animale.. 8. 81. 25. 2. A.. 1982.28. Metodica predării biologiei la clasele V. şi colaboratorii. Editura Didactică şi Pedagogică.

..........................................................................5 Funcţia de reproducere...........Animale Unitatea de învăţare Nr.....................................................6.....................................................................................................................................................................................................................................................................................1 Digestia ...........4...................................... 64 3......6...........................4 Excreţia .........6... 66 3.....................................................................................................................................8...............4 Moluşte...... 77 3.............. 62 3.....6.................................................................................. 85 Bibliografie selectivă.........3 Reptile ......................................................................................................................................................... 68 3.................3 Circulaţia .............. 78 3.............................. 57 3.............................................................................................................1 Peşti .............4.............2 Celenterate........................4 Funcţiile de nutriţie ................... 63 3...................................7.............6 Echinoderme ........................................1 Obiectivele unităţii de învăţare 3..............................1 Mişcarea...........vertebrate .4..... 81 3.................................................... 56 3........................................ Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ..2 Respiraţia ........................4 Păsări ......... 72 3.................................5 Artropode ............2 Sensibilitatea ..3....................................... 64 3.......................................................................................................3 Viermi ...... Lucrarea de verificare 3 .............. 66 3....5 Mamifere ......................................... 67 3......................................................6......................... 61 3........................................... 66 3.................................7........................................................ 74 3.............. 56 3....................................................................................................... 3 ANIMALE Cuprins 3..................................................... 69 3..........................................................7 Regnul animal................. 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 ..................................3..........6.................................................................................................... 57 3.... 61 3....................................2 Organizarea generală a unui animal................................................................................................................. 75 3.....1 Spongieri ...................... 74 3.........................................................6 Regnul animal...... 57 3. 76 3...........4..9...........7..........2 Amfibieni ...............................................nevertebratele...................................7.............3 Funcţiile de relaţie ..........................................................................7......................................

Mamiferele sunt animale care nasc pui.Animale 3. evoluţia lumii vii.ţesutul conjunctiv.funcţiile de relaţie.acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). . citoplasmă şi nucleu. Organele sunt alcătuite din ţesuturi. unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ.funcţiile de nutriţie. Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii. . . .asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător. este capabil de contracţie permiţând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne. Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande.funcţia de reproducere. este alcătuit din celule nervoase (neuroni). • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale. care îndeplinesc aceeaşi funcţie. • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat.asociaţii mai multe celule.ţesutul nervos. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: .2 Organizarea generală a unui animal Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim maximum de complexitate.ţesutul epitelial. alcătuită din membrană. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale. respiraţia. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii. cu formă şi structură asemănătoare. Funcţiile organismului animal Organizarea generală a unui animal Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: . pe care-I hrănesc cu lapte. intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur). 3. circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie. . secretat de mamele. structurală şi funcţională a oricărui animal. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural .coordonează funcţionarea întregului organism.intră în alcătuirea muşchilor. precum şi a funcţiilor acestora. Celula este unitatea de bază.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare.realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale). digestia.asigură perpetuarea speciei prin descendenţi.ţesutul muscular.

de auz. Oasele sunt ţinute într. muşchii membrelor inferioare. Mişcarea este o însuşire fundamentală a întregii lumi vii. se numesc striaţi datorită aspectului striat.3.muşchii gâtului. există 3 tipuri de muşchi: . Oasele cresc în lungime şi în grosime.scheletul trunchiului: coloana vertebrală. coaste.3 Funcţiile de relaţie 3. stern.1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. observabil la microscop. are o structură asemănătoare muşchiului striat. . să se mişte şi să execute mişcări variate.muşchi netezi. tendoanelor şi a muşchilor. Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz. se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului.o anumită poziţie şi puse în mişcare cu ajutorul ligamentelor.se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor.intră în alcătuirea organelor interne ale corpului. La mamifere. oasele feţei (maxilar. Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor. 57 Mişcarea Sensibilitatea Proiectul pentru Învăţământul Rural .). În acest mod.muşchii capului.muşchi striaţi. Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. În organism. nu sunt sub controlul conştient al creierului.muşchiul striat de tip cardiac. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular. Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ.2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ. prin tendoane.3.muşchii membrelor: muşchii spatelui şi a cefei muşchii membrelor superioare. prin intermediul creierului. . încât să permită oaselor.muşchii trunchiului: muşchii toracelui.scheletul membrelor: oasele membrelor anterioare şi posterioare. muşchii abdomenului . Scheletul este alcătuit din : . 3.formează miocardul sau muşchiul inimii. Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism. Toate acestea sunt conectate în aşa fel. mandibulă etc. Oasele sunt legate între ele prin articulaţii. . . .scheletul capului: cutia craniană. de miros etc. . Principalele grupe de muşchi: .Animale 3. controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului. se orientează şi se adaptează la condiţiile mediului înconjurător. animalul se deplasează. Muşchii se prind de oase.

transparentă.corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel. Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea în tot corpul. .pleoapele.Animale Sistemul nervos Sistemul osos este alcătuit din: .coroida: culoare neagră. aflată în camera posterioară a ochiului.prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric. cu rol în hrănire a globului ocular.format din encefal (creier) şi măduva spinării.corneea transparentă.este alcătuită din pavilion şi conductul auditiv extern.format din ganglioni nervoşi şi nervi.se află în vecinătatea ochilor şi produc un lichid ce menţine umed globul ocular. În capătul conductului auditiv extern se află timpanul.organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşchii globului ocular.muşchii globului ocular.sistem nervos central.sidefie.glandele lacrimale. în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila). opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă. Urechea.organul de simţ pentru auz şi echilibru Organele de simţ Organe de simţ Urechea este formată din: Urechea externă.retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic. Ochiul.controlează mişcările globului ocular în orbite. prin care circulă informaţiile. . Mediile transparente ale globului ocular sunt: . glandele lacrimale şi pleoapele). . urechea. .lentilă biconvexă.cristalinul.tunica internă. nicovala şi Proiectul pentru Învăţământul Rural 58 . nasul. .tunica medie. între cristalin şi retină) Structurile anexe ale globului ocular sunt: . Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul). . care produce un lichid care lubrifiază globul ocular. aflată între cornee şi cristalin). limba şi pielea. . bogat vascularizată. Organele de simţ sunt: ochiul. .sclerotica: culoare alb.comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului) şi conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul.umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului.sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă.sistem nervos periferic. Globul ocular. .tunica externă. Urechea medie.

glandele suprarenale. Sistemul endocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. glandele sexuale şi pancreasul endocrin. nutriţie şi reproducere.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi. amar. numite papile. numite hormoni. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce.recepţionează diferite substanţe dizolvate în salivă. glandele paratiroide. unde sunt transformate în senzaţii olfactive. ce detectează substanţele volatile din aerul inspirat. Impulsurile nervoase ajung în creier. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare. Urechea internă. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă. alcătuit din 3 canale semicirculare. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi. La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vestibulo.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos. stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. Limba. Nasul. tiroida. se află receptorii pentru simţul auzului. Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere. are multiple funcţii.organul pentru simţ tactil. În labirintul osos se află labirintul membros. organe specializate în secreţia unor substanţe.cohleari spre creier.Animale scăriţa) articulate între ele. În plus pielea. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu. unde ia naştere senzaţia de auz. vestibul şi melc membranos. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza. şi respectiv. acru şi sărat. Pielea.organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici. termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos.

………………. Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste 2.……………………. . . . Alege răspunsurile corecte: 1. 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Funcţiile organismului de ………………. Completează schema: de relaţie . Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II. 1 I.………………. Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 81.……………………. ..…………………….. Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii 3. Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida 4.Animale Testul de autoevaluare nr. .excreţia de reproducere III. Alege răspunsurile corecte.

4 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor.Animale 3. B6 şi K. 3. Sistemul digestiv este alcătuit din: .1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv. La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac. colon şi rect. Pe lângă procesele de fermentaţie şi de putrefacţie. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas). Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . faringe. premolarii şi molarii. B2. se află receptorii pentru gust. flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B. caninii (colţii). înghiţire şi în vorbire.4. La nivelul limbii. Prezintă trei porţiuni: cecum. intestin gros. Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii. respiraţia. Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric. alimentele sunt împiedicate să pătrundă în calea respiratorie.tub digestiv: cavitate bucală. Digestia se realizează de către sistemul digestiv. Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. B1. cu rol în mestecarea alimentelor. Intestinul subţire are rol în absorbţia substanţelor nutritive din alimente.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare. pancreas. esofag. circulaţia şi excreţia. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor. În urma digestiei. . stomac. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. În timpul înghiţirii. ficat. În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie). intestin subţire. Stomacul este organul cavitar. Limba este un organ musculos. situat între esofag şi intestinul subţire. alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie. acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. Tipurile de dinţi sunt: incisivii.

laringele. . respiraţia cuprinde: . Bronhiile principale pătrund în plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare. Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice.respiraţia internă.este cea mai mare glandă din organism. Ficatul. . fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag.bronhiile.schimburile gazoase dintre organism şi mediu.respiraţia celulară. Glande anexe 3.4. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice. În concluzie.fosele nazale.Animale Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare.locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă. Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu.faringele. În inspiraţie. extrapulmonare .primul segment al căilor respiratorii prin Căi respiratorii intrapulmonare 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . aerul pătrunde în plămâni. Ultimele ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole. Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii. expiraţia).procesele biologice de la nivel celular. cu rol în digestie. Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni. Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule. de unde este eliminat prin expiraţie.produce sucul pancreatic.(inspiraţia. 1. Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respirator Căi respiratorii care aerul atmosferic pătrunde în organism. produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară Pancreasul. .situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor). .2. Respiraţia se realizează de către sistemul respirator.produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale.tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului. submaxilare şi parotide).formate prin bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale. .transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule.traheea.respiraţia externă. În urma acestor oxidări (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni. eliberând energia chimică stocată în acestea.

cavitar. Cele 2 ventricule. prin artere. . pompează sângele spre organe şi ţesuturi. partea lichidă a sângelui îndeplineşte funcţia de transport a substanţelor nutritive. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard. cu pereţii mai groşi. în cele două circulaţii: . Vasele de sânge (artere. Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene. iar din cel drept arterele pulmonare. Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze. Capilarele sunt vase cu calibru foarte mic.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele).Animale Plămânii 2. prin aortă. situat în cavitatea toracică.3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge). Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari.trombocitele (plachetele sangvine).4. inima pompează sângele. Din ventriculul stâng pleacă artera aortă. vene. În miocard se află un ţesut specializat. format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii. Elemente figurate: Sângele . Inima tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule). după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. 3. sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă.globulele albe (leucocitele). capilare) alcătuiesc o reţea Vasele de prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) sânge şi de aici înapoi la inimă (vene).intervin în fenomenul de coagulare.conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). prin venele cave. Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură. a sărurilor minerale şi a apei). vene.în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă. Plămânii sunt organele respiratorii pereche. la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi. 63 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Prin contracţie. situate în cavitatea toracică. chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac). capilare). miocard şi endocard. Contracţiile inimii se numesc sistole. Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor. iar relaxările se numesc diastole. Plasma. . Inima mamiferelor este un organ muscular.globulele roşii (eritocitele).circulaţia sistemică (marea circulaţie). Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat. Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui). până la ţesuturi.

elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină.circulaţia pulmonară (mica circulaţie). situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. sub formă de materii fecale. Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare. puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern.elimină resturile nedigerate.plămâni. prin expiraţie. cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare).Animale . formând marea şi mica circulaţie). placenta este slab dezvoltată. circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţi proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă.rinichi. În plus. care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele. La mamiferele marsupiale. 3.piele. Rinichii sunt organe pereche. La mamifere. dioxid de carbon. . Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere. prin venele pulmonare.în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni. organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii.5 Funcţia de reproducere Sistemul reproducător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă). 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul. Sistemul excretor 3.4 Excreţia Excreţia. Mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei. sângele cu oxigen se întoarce la inimă. la nivelul căruia se produce urina. după schimbul de gaze de la nivelul plămânilor.elimină. organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare). Mamiferele se reproduc sexuat. de ovare.intestinul gros. prin arterele pulmonare. Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător.eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: .4.elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie. . care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti). Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule. vezică urinară şi uretră). Mamiferele nasc direct pui (vivipare). .

globulele albe d) conţin hemoglobină 3. III. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1. Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv . trombocitele e) produc anticorpi Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 82.. Alegeţi răspunsurile corecte: 1. Sistemul digestiv ……………. .glande salivare căi respiratorii 2. 2 I.Animale Testul de autoevaluare nr. Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2.. globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui c) transportă gazele respiratorii 2. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II.cavitatea bucală 1.

2 Celenterate Din această grupă fac parte. meduzele. moluştele sau insectele. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin.1 Burete marin 3. Principalele grupe de nevertebrate 3. care trăiesc în ape dulci sau marine. la rândul său împărţit în două mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală).Animale 3. Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării. este dificil să se identifice trăsături comune. ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă. Regnul animal este. Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig.6.6. viermii. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii. precum spongierii. Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase. altele ajung la un diametru de un metru. Unele meduze sunt mici. cât şi în apele dulci sau sărate. fiind animale sedentare. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) sau bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip). pentru toate aceste animale. Au formă de umbrelă deschisă. Datorită diversităţii lor. Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează prada. Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute. 3. Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori. cu tentacule pe margini. atât pe pământ.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă.6. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului. Meduzele şi coralii 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . meduzele şi coralii. Regnul animal. coralii. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele.

Viermii inelaţi se caracterizează printr. Fig.est de Australia. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia). Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşte în lacuri. Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri. izolaţi sau în colonii. de formă alungită. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi reprezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. 3. Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă. Datorită formei. Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvoltate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă. Viermi Fig.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat). Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal. Din această grupă. Scheletele lor formează. Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă. viermii cilindrici şi viermii inelaţi. fără schelet. Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi. Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice. oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om). O colonie de corali este formată din milioane de indivizi. ei au fost multă vreme consideraţi plante.3 Râma Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. numită hirudină. de unde aspiră sângele. în timp. Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. 3.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. recifele de corali. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea. fac parte o serie de viermi paraziţi: limbricul.6.2 Meduza 3. culorii şi imobilităţii lor.Animale Coralii trăiesc în mări şi oceane. contribuind astfel la afânarea solului. bălţi şi mlaştini.

se află ochii. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru. limaxul).observă ce s. cu straturi alternative de pământ. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele).6. . Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument. adesea răsucită în spirală. hârtie neagră. La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule. Cum procedezi? .). 3.alege 2. . nisip şi deasupra.Animale Aplicaţii practice Experimentul 1. În vârful tentaculelor lungi.stropeşte zilnic pământul.stropeşte. un nou strat de pământ. Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul. apă. nisip. Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă. în formă de talpă lăţită.3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit. Melcii Fig. etc. Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci. după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat. . cu puţină apă.o grădină (de preferat după ploaie) şi vei descoperii râmele.a întâmplat în borcan. Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului).sapă pământul dintr.umple borcanul de sticlă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ. . 3. Melcii acvatici respiră prin branhii.4 Melc 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pentru a umezi tot conţinutul vasului . . musculos. salată. frunze uscate.înveleşte vasul de jur împrejur cu hârtie neagră astfel încât. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare. alţii în apa mărilor. caracatiţa). . cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov.1 Evidenţierea rolului râmelor în afânarea solului Materiale necesare: un borcan mare de sticlă. iar speciile terestre respiră prin plămâni.4. scoicile (lamelibranhiatele) şi cefalopodele (sepia. să nu pătrundă lumina. pământ. Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă.

fixate pe tentacule. au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale. O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. articulate şi mobile. Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc. cealaltă posterioară ce are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului. Speciile care trăiesc la adâncime mare.4 ani. Sunt animale exclusiv acvatice. Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide). fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. picioare sau mandibule).6. cu branhii în formă de lame. ele elimină un nor de cerneală. La cefalopode (calmar.o articulaţie. când ajung la maturitate. miriapodele şi insectele. cochilia lipseşte. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede : ele produc un jet puternic de apă printr. iar corpul este împărţit în segmente. fixând animalul.un orificiu aflat în partea anterioară a corpului. Cele două valve sunt legate între ele printr. în jurul vârstei de 2.şi formeze un alt înveliş mai mare. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi. stridiile şi midiile. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus. de pradă. sepie. Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să. pe fundul apei. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme. Cochilia lor este formată din 2 valve. Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet). de unde şi celălalt nume al lorbivalve. La caracatiţă.5 Artropode Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . situată în grosimea tegumentului (osul de sepie). folosite ca mijloc de apărare. racii (crustacee). prin pipăit şi văz. o parte din corp. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii. Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime. Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară ce înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze. care le propulsează în sens invers. Cefalopodele 3. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată. prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide. În caz de pericol. Picioarele lor sunt articulate.Animale Scoicile Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. Sunt animale active. Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap. Piciorul musculos se înfige în mâl. Creierul lor este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi. pentru a lăsa să treacă. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor.

Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar. Înţepătura unor scorpioni din zona tropicală este mortală. ziua se ascund în locuri răcoroase. Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni. animale şi om (căpuşele.Animale Păianjenii Arahnidele (păianjeni. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. creveţi. Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. majoritatea parazite la plante. După împerechere. languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. Ultimul segment se termină cu un ac. Corpul lor are o carapace transparentă. abdomenul. crustaceele năpârlesc de mai multe ori. prima pereche de picioare prezintă cleşti. 2 fălci tăioase. sarcoptul râiei). Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare. homar). Ca toate artropodele. ele trăiesc în pământ şi în locuri umede (exemplu: urechelniţa). Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen.000 de specii). În cursul vieţii. raci. Sunt animale active noaptea. Scorpionii Miriapodele Crustacee Insectele 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu. scorpioni. cu care înoată sau merg. femelele îşi devorează masculul. crab. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. din care păianjenii îşi ţes pânza. La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care. Crustaceele superioare (crabi. alcătuit din chitină. la numeroase specii de scorpioni.000. Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. Prezintă 5 perechi de picioare articulate. În general. în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase. Din aceste ouă apar păianjeni mici. identici cu adulţii. Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului. Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. Acarienii sunt arahnide minuscule. Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi. au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). La unele specii (rac. Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat.

Abdomenul prezintă orificii mici. .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. Fig.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (oularvă. în funcţie de modul de hrănire.aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari).nimfă.tipul aparatului bucal. . . .au aripi care se pliază în evantai (în repaus). două antene şi un aparat bucal. .aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins.adult). care nu se pliază în lungul corpului.un sistem de tuburi.aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat. de forme variate. . . Libelule . a doua pereche sunt aripi membranoase. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 .au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari. Gândaci (coleoptere) . . viespi. . . Muşte.picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase. greieri .sunt răpitoare. . ţânţari . . numite trahee. b. chitinoase (elitre). torace şi abdomen. transparente.emit sunete. prind prada din zbor. . cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere). egale ca lungime.au o singură pereche de aripi pentru zbor. fără să aibă aripi.metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult). 3. prin frecarea unor părţi ale corpului. Albine. numite stigme. Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli).adult).larvele se aseamănă cu adulţii.trăiesc în grupuri mari (insecte sociale).Animale Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. . a.forma şi dimensiunea aripilor. prin care aerul intră într. .5 Albina d.au două perechi de aripi subţiri. cu rol în respiraţie. Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: . . Lăcuste.au aripi transparente.se deplasează în salturi.prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari. Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi două perechi de aripi. străbătute de nervuri. c. furnici . e.

tenia. Fluturi ( lepidoptere) .. Completează tabelul. 3. 3 1.6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin. meduza. steaua de mare. aricii de mare şi crinii de mare. acoperite cu solzi microscopici. . . Completează schema: SPONGIERI .exemple: …………. Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice.omidă.………………. cărăbuşul.exemple: NEVERTEBRATE …………… . scoica. . dispuse în jurul unui ax central.cefalopode – exemple: ARTROPODE .6. buretele de apă.există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii).Animale f.. libelula.exemple: miriapode – exemple: crustacee – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2. în special nectarul florilor. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă.exemple: . lipitoarea. coralul alb.cilindrici .…………. .exemple: scoici . scorpionul.exemple: .……………. adesea coloraţi.………………… .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. caracatiţa.adult). albina. încadrând animalele următoare. ca spiţele unei roţi).aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide.exemple: .……………….au două perechi de aripi mari. 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..exemple: VIERMI .. . Din acest grup fac parte stelele de mare. ţânţarul. crevetele. racul.nimfă. Testul de autoevaluare nr. .

Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . Completează în tabel. caracterele generale ale animalelor nevertebrate. cu rol în deplasare 3. Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 83. prezintă picior musculos.Animale Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie.

adică puii se formează în ou. cu solzi.au schelet osos: ştiuca.au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul.7. cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morunul. Peştii sunt de mai multe feluri: a. Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile). a cărui parte principală este coloana vertebrală. Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). păstrăvul. trunchi şi membre. iar dezvoltarea embrionului. Regnul animal.Amfibieni . Peşti osoşi. Peşti Fig. la majoritatea speciilor.au schelet cartilaginos. se face în interiorul corpului (specii vivipare). Majoritatea speciilor sunt ovipare.1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit. apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii). pisica de mare. Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: . Femela elimină ovulele în apă (icrele). crapul. vulpea de mare.vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. adaptate la diferite moduri de locomoţie. Peşti cartilaginoşi. fecundaţia este internă.7.Animale 3. Peşti cartilaginoşi osoşi. care populează toate mediile de viaţă (terestru.Păsări .Reptile . cu ajutorul înotătoarelor. b. bibanul. Au un organ special.Peşti . etc. Se deplasează prin înot. nisetrul. Rechinii nu au această vezică înotătoare. Corpul este alcătuit.6 Şalău 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . şalăul. aerian. acvatic şi subteran). păstruga). La rechini. 3. la majoritatea din: cap.fecundaţie externă.Mamifere 3. c. Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate.

Corpul este împărţit în: cap. Cum procedezi? . fără picioare şi o coadă lungă. . . 4 cm). schimbă parţial apa din vasul de sticlă.hrăneşte peştişorii cu purici de baltă. Femela depune ouă în apă din care ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. La majoritatea amfibienilor. fără a scoate peştii din vas. circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii.au patru membre). apă. Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul). turtită lateral. etc. Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . fără a împrăştia nisipul. lasă apa. nisip. vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă.în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante. trunchi şi membre (sunt animale tetrapode. . brotăcelul). . comportament.2 Amfibieni Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. alcătuit din nisip şi pietriş bine spălate.) Sfaturi practice . plante acvatice. pietriş.7. fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză.umple vasul cu apă. 3. . uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. înconjurată de o înotătoare membranoasă. alţii nu au coadă (broasca adultă.spală bine vasul de sticlă.evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. Dacă ai destulă răbdare. În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare.Animale Aplicaţii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă. pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor. peşti. Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne).aşează pe fundul său un strat gros ( cca.la fiecare două zile. adaptări la mediu. după umplere.

La “broaştele. pitonul. . O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul terestru: .majoritatea se deplasează prin târâre. coada lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă. iguana. înmulţirea se face fără metamorfoză. . Clasificarea reptilelor a.Animale Apoi.7. şarpele boa.au corpul cilindric. .exemple: ( şopârla cenuşie.au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie). Şopârlele . . ochii nu au pleoape. . au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul.temperatura corpului este variabilă.au pielea uscată.7 Broasca 3. Fig. Respiraţia amibienilor este pulmonară.pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii.există ţestoase de apă dulce. Reptile 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . c. Au apărut acum 300 de milioane de ani. b. şarpele cu clopoţei. . Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă. lipsit de dinţi. 3. acestea dispar şi se formează plămânii.au plămâni care le permit să respire. se deplasează cu multă agilitate. . Amfibienii sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme).au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare. puţine specii sunt vivipare (nasc pui). cameleonul). Şerpii .au corpul alungit. pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire). guşterul. vipera (veninoasă). Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup.are un cioc cornos.reptilele sunt ovipare (depun ouă). îngroşată.exemple: şarpele de casă (neveninos).3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru. . Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii). lipsit de membre.ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice. acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere. Broaştele ţestoase . . de unde şi numele de târâtoare. . . ţestoase marine şi ţestoase de uscat.fecundaţia este internă.

Animale

d. Crocodilii - reptile adaptate secundar la mediul acvatic; - au corpul alungit, acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă; - degetele membrelor posterioare sunt unite printr- o membrană interdigitală, urechile şi nările se închid la intrarea în apă; - dinţii sunt înfipţi în alveole dentare; - exemple: crocodilul de Nil, aligatorul.
Fig. 3.8 Crocodil

3.7.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor, având corpul aerodinamic. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers, înot). Corpul este acoperit cu pene, fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă, sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Pentru a pune aripile în mişcare, muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă, foarte dur, a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore, curbat la păsările răpitoare, etc.). Respiraţia este exclusiv pulmonară. Cei doi plămâni sunt în legătură cu numeroşi saci aerieni de la care pornesc ramificaţii ce ajung la oase. Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi, construite special. La majoritatea speciilor, puii sunt îngrijiţi de părinţi. În perioada de reproducere, multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1. acarenate (lipseşte carena) 2. carenate (carena este prezentă) 1. Acarenatele sunt reprezentate de struţi. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte, puternice şi musculoase care îi servesc la alergat. Aripile sunt scurte iar corpul greoi, are oase pline cu măduvă.
Fig. 3.9 Struţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

77

Animale

2. Carenatele sunt reprezentate de numeroase grupe de păsări: - păsărelele: rândunica, ciocârlia, vrabia, privighetoarea; - păsările scurmătoare: găina, cocoşul de munte, prepeliţa; - păsările picioroange: barza, bâtlanul, cocorul; - păsările răpitoare de zi ( uliul- găinilor, şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa, cucuveaua); - păsări agăţătoare: ciocănitoarea; - păsări înotătoare: gâsca, raţa. 3.7.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate. Alături de păsări, mamiferele sunt singurele animale capabile să- şi regleze temperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru, acvatic, aerian şi subteran. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana. La unele animale, aceşti peri s- au transformat în ţepi (la arici). Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor, mamiferele se împart în 3 grupe: 1. Monoterme 2. Marsupiale 3. Placentare

Monotremele

1. Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. De la strămoşii lor reptilieni, aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a depune ouă. Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi echidnă. Ornitorincul este un animal semiacvatic, cu un cioc lăţit, fără dinţi, ca de raţă şi degetele unite printr- o membrană înotătoare. Echidnele se aseamănă cu nişte arici, având corpul acoperit cu păr şi ţepi.

Fig. 3.8 Echidna

Marsupialele

2. Marsupialele Din această grupă fac parte cangurul, ursuleţul Koala, oposumul, veveriţa marsupială, lupul marsupial, etc. Caracteristic pentru ele este faptul că la naştere, puiul este incomplet dezvoltat. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu, unde se găsesc glandele mamare. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani, marsupialele sunt reprezentate de circa 250 de specii, majoritatea fiind întâlnite în Australia.

Fig. 3.9 Cangur

78

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Animale

Placentarele

3. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar şi reprezintă un criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: - insectivorele: au talie mică, bot alungit, numeroşi dinţi ascuţiţi, conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul, cârtiţa, chiţcanul); - chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare, au oasele subţiri, uşoare, carenă la nivelul sternului; prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare laturile corpului, membrele posterioare şi coada; primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe; sunt animale nocturne (active în timpul nopţii); emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane; majoritatea speciilor sunt insectivore; există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. - edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau cu dinţi slab dezvoltaţi pe care nu- i folosesc (leneşul). Prind prada cu limba lungă, acoperită de o substanţă lipicioasă. - rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca. 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă, au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi, cu creştere continuă, caninii lipsesc, molarii au creste transversale) de smalţ. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. Rozătoare: veveriţa, hârciogul, popândăul, şobolani, şoareci, etc. - carnivorele: majoritatea sunt animale de pradă cu dinţi adaptaţi la modul de hrănire (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia, carnasiere puternice); unele vânează solitar, altele vânează în haite; simţurile sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. Carnivore: lupul, vulpea, pantera, leul, ursul brun. - pinipedele: carnivore acvatice, cu membrele transformate în palete înotătoare; corpul este fusiform, acoperit cu peri subţiri şi aspri. Reprezentanţi: foca, morsa. - cetaceele: mamifere exclusiv acvatice, cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros; membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc; coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare; nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. Reprezentanţi: balena, delfinul, caşalotul. - proboscidienii (elefanţii): mamifere erbivore de talie mare cu degetele învelite în copite; pielea este groasă, lipsită de păr; au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă- fildeşii. - erbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ, hipopotam, cerb, vacă, cămila, oaie, girafă) sau neperechi (cal, zebra, rinocer). Unele erbivore au stomac simplu (hipopotam, mistreţ), altele (vaca, oaia) au stomacul împărţit în patru camere (burduf, ciur, foios, cheag).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

79

adaptări. respiraţie. Testul de autoevaluare nr. înmulţire. au o singură pereche de mamele. sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) pot apuca obiecte. creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere. dentiţia este de tip omnivor. Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila. etc. ochii sunt aşezaţi frontal. cimpanzeul. caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă.primatele: mamiferele cele mai evoluate. urangutanul).Animale .). deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. Completează în tabel. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . degetele sunt terminate cu unghii. 4 1. Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 84.

8.digestia – sistem digestiv . vene. a.organe excretorii: rinichi .Animale Sinteza unităţii de învăţare nr. 1 I.glande anexe: glande salivare. a. Principalele grupe de animale Nevertebrate: spongieri.respiraţia . reptile.căi urinare: uretere. artropode. ficat. laringe. 3. intestin gros . 1. b.mişcarea de nutriţie . faringe.sensibilitatea . faringe. bronhii . Funcţia de nutriţie: . d 81 Proiectul pentru Învăţământul Rural . moluşte. esofag. viermi. trahee.excreţia de reproducere Funcţiile organismului III. amfibieni. păsări. II. echinoderme Vertebrate: peşti. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. e c. d a. uretră 3.tub digestiv: cavitatea bucală. 3 I.inimă . Funcţiile de relaţie: .sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1. Funcţiile organismului animal: .mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2. stomac. mamifere 3. vezică urinară. capilare . Funcţia de reproducere – sistem reproducător II. pancreas .vase de sânge: artere. e a. celenterate. c. c. intestin subţire.circulaţia – sistem circulator . 4.excreţia – sistem excretor .circulaţia . 2.organe respiratorii: plămânii .digestia . e de relaţie .respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale.

intestin subţire . Sistemul digestiv glande anexe .bronhii 2. Testul de autoevaluare nr. Sistemul respirator organe respiratorii . d 2. 1. 1.plămânii II. poţi trece mai departe.laringe .ficat . e 3.stomac . b. c.Animale Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. b 2.cavitate bucală .pancreas căi respiratorii . a. b Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.trahee .faringe . 2 I.glande salivare .esofag .intestin gros 1.faringe . îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. ai nelămuriri sau ai greşit. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore.fose nazale . d III. poţi trece mai departe. tub digestiv . 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ai nelămuriri sau ai greşit. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.

furnica ECHINODERME 2.exemple: scoici .Animale Testul de autoevaluare nr.exemple: tenia . mlaştini) acvatic (mări. animale sedentare. scorpioni . animale sociale. năpârlesc. aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt. Specia Melcul de livadă Albina Burete de apă Racul Grupa sistematică Moluştegasteropode Artropodeinsecte Spongieri Artropodecrustacee Celenterate Mediul de viaţă terestru aerian acvatic (ape dulci şi marine acvatic/ terestru acvatic Caractere generale corp acoperit de cochilie. formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini. cărăbuşul. crabi. schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică. corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve. creveţi . 3 1. corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen.exemple: râma.insecte – exemple: albina. homari.crustacee – exemple: raci.cilindrici . prezintă un picior musculos cu rol în deplasare. sunt lipsite de cap. respiraţie branhială. aparat bucal adaptat pentru supt şi lins. se deplasează prin contracţii ale corpului.arahnide.cefalopode – exemple: sepia. dezvoltare prin metamorfoză completă. lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode .exemple: păienjeni. SPONGIERI . animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru. animale solitare sau coloniale.plaţi . solitare şi coloniale. au branhii în formă de lamele.miriapode – exemple: urechelniţa .lamelibrahiate . corali VIERMI . bălţi. caracatiţa ARTROPODE .exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze. animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice. oceane) Celenterate Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . libelula. se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate. limbric .exemple: oxiur. secretă o substanţă anticoagulantă. prezintă schelet calcaros formează recifele de corali Meduza Ţânţar Artropodeinsecte Moluştelamelibranhiate Viermiinelat vierme aerian Scoica Lipitoare a Coralul alb acvatic acvatic (lacuri. dezvoltare prin metamorfoză completă.exemple: melci . cu 2 perechi de aripi cu nervuri.inelaţi . au celule urzicătoare.

îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen. acvatic. nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. corp acoperit cu o crustă. animale adaptate la diferite medii (terestru. la majoritatea speciilor. puf. subţire.Animale Libelula Artropodeinsecte Artropodecrustacee aerian corp alcătuit din: cap. dinţi adaptaţi la modul de hrănire. respiraţie traheală. abdomen prezintă ochi compuşi. ai nelămuriri sau ai greşit. torace. temperatura corpului este variabilă. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi. fulgi. respiraţie branhială. crocodili). Testul de autoevaluare nr. pe care le clocesc. temperatura corpului este constantă (homeoterme). respiraţie branhială. înmulţire prin ouă. fecundaţia este externă. placentarele au un organ special numit placentă. Amfibieni Reptile Păsări Mamifere 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . corp acoperit cu solzi cornoşi. respiraţie pulmonară. 4 Caractere generale Peşti animale acvatice. respiraţie pulmonară. forma corpului este hidrodinamică. corp acoperit de pene. aerian). temperatura corpului este variabilă. poţi trece mai departe. respiraţie pulmonară. corp acoperit cu piele umedă. oase pneumatice. corp acoperit cu păr. înmulţirea prin ouă. animale adaptate la zbor. marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi. dezvoltare prin metamorfoză. corp acoperit cu solzi sau plăci osoase. dezvoltare prin metamorfoză incompletă. puternic vascularizată. trăiesc în apă şi pe uscat. temperatura corpului este constantă. Crevete acvatic Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respiră prin branhii externe). şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine. temperatura corpului este variabilă (poikiloterme).

. de …………………… (1 punct) Funcţiile organismului 2. în urma căreia s.Animale 3.…………….. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng artera aortă ( O2) organe schimb de gaze b) ventricul drept artera pulmonară (CO2) plămâni schimb de gaze vene pulmonare ( O 2) atriul stâng vene cave (CO2) atriul drept Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 .9 Lucrarea de verificare 3 1. Completaţi schema cu noţiunile corespunzătoare: de ………………… .…………….……………. Explicaţi de ce? (1 punct) 3.. .…………. după ce a suferit de otită a urechii drepte. O persoană.…………………… de …………………. nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă. .sensibilitatea .a perforat timpanul.. .

balena.explicaţii referitoare la recepţionarea şi transmiterea undelor sonore 1 punct 3.20 × 10) Se acordă un punct din oficiu. Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse). Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac. delfinul. 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5. vipera. 5 puncte . cangurul. crabul.completarea corectă a schemei 1 punct 2. Completaţi tabelul. 5 puncte . va fi analizată. 3 (Animale). punctată şi va fi returnată. caracatiţa. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.marea circulaţie 1 punct mica circulaţie 1 punct 4.identificarea rolului timpanului 0. pinguinul. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scorpionul. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală.Animale 4. crapul. 2 puncte (0.alcătuirea urechii 0. (3 puncte) Specia Broasca lac Animal vertebrat/ nevertebrat de vertebrat amfibieni Acvatic şi terestru Grupa sistematică Mediul de viaţă 5. 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. Lucrarea de verificare 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. furnica. 3 puncte (0. liliacul.

A.Biologie. 2002. Regnul Animal). ghid metodologic.89 Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . Ţibea Florica. Gheţe M. 2005 7.A.Plante şi animale.Atlas şcolar de biologie. R. Enciclopedia Rao. Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri.Biologia animală şi vegetală.Cercetător la …. colaboratorii. zece ani.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. Întrebări şi răspunsuri. R. 32. *** Arborele lumii 12.45 5. Editura Ion Creangă.. Ariniş Ioana.. R. 10. p. 32. Grupul Editorial Rao. p. Grosu M. Editura Paralela 45. Editura Didactică şi Pedagogică. 1996. Editura Didactică şi Pedagogică.Ştiinţa în viaţa cotidiană.. A. 2005 8. Bucureşti. Grupul Editorial Rao. p. Enciclopedia pentru tineri Larousse.Animale Bibliografie selectivă 1. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).. 2006. 96.Natură şi animale. Bucureşti. 2004. Bucureşti. 63. manual pentru clasa a IX-a. 1988 6. Piteşti. Editura Aramis. Editura Rao. 2004 10. Enciclopedia Rao. Bucureşti. Opriş Tudor.Anatomia omului. Cristescu D. 2004 11. p. 2001 4. Vodă Claudiu. Ariniş Ioana. 2000 2. Editura Didactică şi Pedagogică. Ţibea Florica. Bucureşti.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. *** MEC.. Editura All.Aceste uimitoare plante şi animale.110 3. p.99 9. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu..29.

.....................2.......5.......................6............................... Proiectarea activităţii didactice.....108 4...............................................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului ......1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar....2 Planificarea calendaristică ...........Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Unitatea de învăţare Nr............8 Lucrarea de verificare 4 .............................................4....................93 4.......5............................ 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Cuprins 4.................................3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar .89 4.......89 4................3 Proiectarea unităţilor de învăţare ..................................130 Bibliografie selectivă .......................3...............99 4..................................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii .........................................a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III................................................89 4................... Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II.............116 4...103 4.......a şi a IV-a )118 ....................................5...................................116 4............4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului.........93 4................................................................6............................................. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară ..................6...5................................................................1.........6....................1 Programa şcolară .... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii .................131 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural ...6........................................ Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ..121 4...............................130 4...........5..7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .....117 4........................................92 4.............................................. Obiectivele unităţii de învăţare 4 ...........116 4..................

termenul de metodă. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii). uneori superficială. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr. studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare.cale. Editura Didactică şi pedagogică.2.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia. În învăţământ. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . 4. La disciplina metodică. studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. Metodica este o “disciplină ştiinţifică.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară.către.educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie. • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice.ca proces instructiv.1. drum şi “metha”. care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. provenit din grecescul methodos (“odos”. mai detaşat de percepţia directă. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a. Metodica În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.învăţareevaluare? 4.abordări teoreticeEtimologic. • să elaboreze planificări calendaristice. pag.3. “cale de urmat” în vederea aflării adevărului. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?).i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare. Bucureşti. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică. 270). Metoda este o cale de acţiune comună profesor. dar percepţia sa este globală. spre) înseamnă “drum spre…”. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare.învăţare. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat.

Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. este mai stabilă.o permanentă solicitare a gândirii. Editura Didactică şi Pedagogică. iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul. etc. 1997. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (Popescu.educativ de calitate. Curiozitatea se diversifică. A.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine. Întregul proces de învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice. manual pentru clasa a X. Bucureşti. de număr. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii. se dezvoltă imaginaţia reproductivă. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a. Paul şi colaboratoriiPsihologie. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special. de la intuiţia articulată.Neveanu. În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive. Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. mai flexibilă şi distributivă. Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal.a şcoli normale şi licee. În acest mod. R. a cunoaşterii sistematice a realităţii. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. cât şi a caracterului. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. pag. de mişcare. Piaget considera că la 6.n minte. fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. cât şi cea creatoare. Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. Perioada şcolară mică se caracterizează printr..şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplini un program impus de activitate. 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de spaţiu. 52. Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire.53). psihice şi sociale. de cauză. din intuitivă gândirea devine operaţională.

• explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 1 1. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi psihologice ale copilului de vârstă şcolară. învăţământul modern. • realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”. • încurajarea iniţiativei elevilor. 2. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi. responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului. Testul de autoevaluare nr. Definiţi metodica. orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii).Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat.

pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. nevoile lor reale de cunoaştere. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte. ci dezvoltarea capacităţilor de observare. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor. a obiectelor şi fenomenelor concrete. În cazul şcolarului mic (6. a II a). Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conştientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale. Conform notei de prezentare a programei. I şi cls. Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. adică observarea plantelor.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. igiena clasei. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl înconjoară.fizice ale şcolarului mic. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. Se asigură.4 Prezentarea generală a disciplinelor. etc. a animalelor. o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. cu componentele. ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. igiena locuinţei. Cunoaşterea mediului Ştiinţe ale naturii 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor. Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinţe ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a.). ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat. cls. • stimularea potenţialului creativ al copilului. Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”. în acest fel. procesele şi fenomenele caracteristice. Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho. Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţării şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului.

5. Lectura programei se realizează pe orizontală. Proiectarea lecţiilor. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase. 4. Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor. Obiectivele cadru. 3. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi. Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare a unităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor. 4. pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. de oferta materială a şcolii.1 Programa şcolară Etapele proiectării anuale şi Programe şcolare Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică). etc. Studierea programelor şcolare. înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice. pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Proiectarea didactică presupune: 1.5. A proiecta. Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale. Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 . conţinuturile şi activităţile de învăţare. Proiectarea unităţilor de învăţare. 2. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. de pregătirea profesională a cadrului didactic. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. dar poate fi adaptată.

3.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat. fenomene din mediul înconjurător. Plante şi animale: .6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului.1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural. Dezvoltarea capacităţilor de observare. 3. 3.clasa I • • Elemente ale mediului social şi cultural: . . 2. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. . Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici. localitate. 3.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. 3. 3. 2.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. 3. Pentru fiecare obiectiv de referinţă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Clasa I. Proiectul pentru Învăţământul Rural 94 .2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat. localitate. 2. 1.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.Obiective culturale din cartier. 2. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare.Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal).3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător . Cunoaşterea.Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. 1.5 să precizeze câteva reguli de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite.Obiective sociale din cartier. Conţinuturile învăţării.

Anotimpurile: denumire. 2. 3.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite. fenomene din mediul înconjurător. Cunoaşterea. 2.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. 3. . 3.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2.Contribuţia copiilor la protejarea mediului. Dezvoltarea capacităţilor de observare.a . 2.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător. Educaţie pentru sănătate: .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • • • Fenomene ale naturii: Fenomene ale naturii: ploaie. - Clasa a II. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . .Programul zilnic al şcolarului. Mediul înconjurător şi protejarea lui: . . lunile anotimpurilor.2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat.1 să descrie caracteristici ale mediului natural. caracteristici. 3.Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor. 3. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. tunet. vânt. fulger.Igiena alimentaţiei.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. ninsoare. 1. 1.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei. * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice. 3.Igiena corpului.

programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare. .Igiena clasei. în mediul rural sau urban. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . câmpii Plante şi animale: . Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: . Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. propice vieţii. . Conţinuturile învăţării. . Educaţie pentru sănătate: .Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural.Igiena locuinţei. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. 2. folosind instrumente şi procedee specifice. 1.Protejarea mediului de către copii. comparând rezultatele cu propriile estimări.4 *să descrie proceduri simple. organisme.2 să ordoneze obiecte.2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.clasa a II-a • • • • • Elemente ale mediului natural: . . utilizate în experimente. 1. de natură ştiinţifică.*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice.Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor. .3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate. 2.Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii.Asemănări şi deosebiri între plante şi animale. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Pentru fiecare obiectiv de referinţă.Forme de relief: munţi. Mediul înconjurător şi protejarea lui: .Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp. 2. 1. 3.

*Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare. materiale naturale şi prelucrate. insecte). Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale. Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz). peşti. etc. 7. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard). 2. 2. căderile de apă. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1. hrana). Circuitul apei în natură.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 2. 9. reptile. imitând obiecte din mediul înconjurător 3.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. schelet. volum. rinichi.identificare în funcţie de formă. Utilizări. solidificare.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. culoare.. programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare. exerciţiul fizic. Transformări de stări de agregare (topire. decantare. Utilizări. condensare). Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . fruct.noapte. frunză. arderea combustibililor. vaporizare. trunchi. Surse de energie (vântul. plămâni.caracteristici generale. Formă. 8. soarele. Principalele grupe de animale (mamifere. sămânţă. stomac. păsări. zi.întuneric. membre. 5. anotimpurile).1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. 3.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. igienă personală. *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. Soarele. 2. 3. 2. dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard. 2. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă. floare. în desfăşurarea activităţilor de grup. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap. organe de simţ. *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare.6 *să confecţioneze jucării/ produse. tulpină. Conţinuturile învăţării. 4.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. 6.

1.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători de mediu. 1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător. 2.1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură. 2. folosind instrumente şi procedee specifice.1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism. surse de căldură) asupra organismelor vii. 2. 2. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat. Clasa a IV-a. utilizări.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică. localizare. 1. Surse de apă. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină.1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat. sol. 2.5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător.Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. 3. apă. Apa.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate. 3.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie. 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prezentând adecvat rezultatele. Protejarea mediului. 2. solul.tipuri.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Omul şi mediul 1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate. propice vieţii. 3. 3. aerul. Deşeurile şi *reciclarea lor. aer.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date. 2.

cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă. coacerea. combustibili. *vânt. forţe de împingere şi tragere).Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. *frig. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite. cunoaşterea conţinuturilor. multipli şi submultipli). soluri.Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc. vizibilitatea corpurilor. precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare). . *umiditate. *delta. Comportamentul luminii.Resurse naturale: apă. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante.producerea curcubeului. Circuite electrice simple. Elaborarea planificării calendaristice presupune: Planificarea 1. hrană. Omul şi mediul . broaşte. specifice disciplinei. balanţa. dar de volume identice. culorile. recapitulare şi sistematizare.Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul.Ciclul vieţii: naştere. lemn. Magneţi. 4. Protejarea lor. . identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. înmulţire. Relaţii de hrănire . arderea.Planetele sistemului solar. creştere şi dezvoltare. stabilirea tipurilor de activităţi: predare. căldura absorbită şi căldura cedată . Mişcare şi repaus .învăţare. de ansamblu a obiectului de studiu. roci. . evaluare. minerale. fluturi.Surse de lumină.clasa a IV-a • • • Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor .Medii de viaţă: grădina. oameni). *mările calde. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 .2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. *peştera. . *oceanul. umbra. putrezirea. moarte. *Plutirea corpurilor. semestrială 3. . pădurea. realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi calendaristică conţinuturi. 4. .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinuturile învăţării.*Încălzire şi răcire.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. balta. anuală şi 2.Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. Transformări ale corpurilor şi materialelor .Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea. alterarea.5.

8 ore. ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare. pag. Clasa ……………… Nr. Anul şcolar ……………….1. Atenţie! Prezentul curs nu. Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar. CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. în general. Obiectivele de referinţă. Instituţia de învăţământ …………… Disciplina ……………………. 7). 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice.2.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1. ore pe săpt.2./ Tip de curriculum ………………… Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. nu trebuie să depăşească 7. Profesor ………………. 2. etc. Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări.). 1..se indică prin titluri stabilite de către profesor.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Planificarea calendaristică se poate întocmi.a/ a IV-a..

22. Calendarul naturii Vreau să cresc sănătos! 1.2. 3. 2.1.fenomene ale naturii: ploaie. 2. 1.1oră/ săpt.22 aprilie 29 aprilie.4 Conţinuturi Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier. 2.3. 1.igiena corpului Anotimpurile: denumire. 1. localitate. Fenomene ale naturii: .2.17 dec.8 oct. 1. 2. Educaţie pentru sănătate: .4.10 iunie 10. trunchi. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină. 2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap.1.2.15. 1825 febr.3.3 1. 2. 1.3 4 În lumea animalelor domestice Soseşte primăvara! Animale sălbatice 5 4 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . membre).3. 3. modificări în lumea vie şi activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp. 1.1.21. bucuria copiilor 10 În lumea plantelor 1. vânt. 14.1.4. membre). Recapitulare finală şi evaluativă. 2.1.17 iunie Iarna. 2. 2.19.3.10. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap.1.1. frunze. caracteristici Recapitularea şi evaluarea finală Observarea unor plante de la colţul viu al clasei.3 1.2. 1. flori. 1. 3 15. Fenomene ale naturii. trunchi.2. 2. 2.1. fruct). 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr.3 1. Nr. 2.4. 1926 noiembr. 2. 1. 1. 2. ore Săptămâna Observaţii Spre şcoală 2 17.1. 1.18. tunet. 1.18 martie 8. 2. obiective culturale din cartier. 1. ore.3 1. 1. 2.4. tulpină.24 sept. 1. 1.2. 12.2. 2128 ian.6 mai 6-13. 2. succesiunea lor.3. 13. 2. 1.3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Şcoala generală nr.2.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. 1. 15.1. lunile anotimpurilor.3 2 1. 1. 11.2.2.20 mai 27 mai-3 iunie 3.2.2. 1. 1. 2.1. Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului.1.2. Observarea unor plante din mediul apropiat. 2. fulger. Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.3.4.3 1.10. 4 martie 11.3.3.1.1. 1.4.4. 1. 2229 oct.1. 2. 1.2.2.

102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Testul de autoevaluare nr. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.

i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor. să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. noţiuni. Unitatea de • este unitară tematic.5. ca element operaţional. structurare. Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare. explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare. având următoarele caracteristici: • este coerentă în raport cu obiectivele de referinţă.un efort propriu de observare. În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. Cadrul didactic se abţine să definească termeni. pag. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze. aplicare. În această etapă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. 12). comparare. Rolul cadrului didactic este de a. a conceptelor cu care operează. • subordonează lecţia. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . CNC. În această etapă.: În ce scop voi face? Cu ce voi face? Ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor Selectarea conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumente lor de Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. învăţare • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp. 7. Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor. • se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă. experimentare. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea.a/ a IV-a. exprimată printr. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. pas cu pas. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu.

ore alocate ………………. 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . etc. Evaluare. 1. Activităţi de învăţare. pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare. mijloace de învăţământ).. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed. Atenţie! Prezentul curs nu. Unitatea de învăţare …………………… Nr.). mai ales.a/ a IV-a. Clasa ……………. forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp). Obiective de referinţă. 24). Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri. resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. Resurse. CNC.se notează resursele materiale necesare (materiale didactice. utilizând informaţia pe care o deţine).1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte.se trec obiectivele de referinţă (ex. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina …………………………. ceea ce poate să facă.cuprinde menţiuni cu privire la tipul instrumentelor de evaluare folosite (important este să fie evaluată. Conţinuturi. 2. pag.se detaliază conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare.şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III.se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor..back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi competenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.3. nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci.

vânt.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitoarele şi mediul lor de viaţă Nr. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. respiraţie. 1. creşterea şi dezvoltarea. film didactic. fişe de activitate. 1. 2. umiditate. Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii.2. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora. vânt. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze.3. chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze. reacţiile la factorii de mediu. ore alocate 10 Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintrun mediu natural/ amenajat. Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător.2 Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii. hrănire. hrană. Observarea sistematică Probă scrisă Comportam ente de supravieţuir e la plante şi animale 1. înmulţire) 1. umiditate.1. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă.2. Teste. creşterea şi dezvoltarea. 1. înmulţirea. etc. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră.3. fişe de evaluare 1 oră Evaluare Obs . hrănirea. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini. reacţii la factorii de mediu. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină. etc. temperatură.1. 2. temperatură. 2. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă. 1. albume. hrănirea.3 Proba orală Procese care asigură supravieţuir ea (sensibilitat e. Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . Descrierea părţilor componente a unei plante. înmulţirea. material biologic.1.) favorabile şi nefavorabile vieţii. Truse de laborator.

fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu ( temperatura.2 Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcursul anotimpurilor. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor. 3. fişe de observaţie 1 oră Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1. livada. Fişe de activitate. etc. Investigaţii practice în mediul înconjurătorexcursie didactică. etc. Probă scrisă Autoevaluarea Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factori de mediu (temperatură. Fişe de activitate. la sunete. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. diapozitive. 2. atlas zoologic. fişe de evaluare.1. Film didactic. sunete. 2. Material biologic viu. umiditatea. fişe de lucru. albume. atlas botanic. alte vieţuitoare. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor. Studiu de caz: pădurea (parcul. Experiment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Experiment/ investigaţie Observare sistematică 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . film didactic. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de apărare/ adaptare ale vieţuitoarelor.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. diapozitive. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri.3.) dea lungul unui an : album. lumina).2. diapozitive. umiditatea. truse de laborator. etc. lumina). fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu.

un mediu terestru/ acvatic. colecţii de plante. Probă scrisă Medii de viaţă: grădina. albume. Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice. baltă. a unor vieţuitoare din pădure. grădină: insectare. albume.3. baltă. etc. Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . planşe. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr. filme. Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om.2.1. planşe.1 Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). balta. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. Completarea de fişe de observaţie privind caracteristici observabile (macroscopice. Probă orală Investigaţii Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina. 2. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. baltă.3. grădină. a unor medii de viaţă: pădure. pădurea. baltă. grădină. ierbare. Exerciţii de identificare pe planşe.2. ierbarizat. atlase. ierbare. 3. 2. baltă. 1. albume. etc. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă. grădină. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure. Realizarea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizând material biologic natural. Fişe de observaţie. grădină. baltă. balta 1. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic. animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Observaţii în natură sau pe planşe. naturalizări. pădurea. 1. etc.

în raport cu un anumit conţinut. Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic.învăţare. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil. învăţarea prin descoperire.evaluare. Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice. “a completa”.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Fişe de observaţie. “a recunoaşte”. sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor. “cu ajutorul”. 3. Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Alegerea tipului şi a variantei de lecţie. “a utiliza”. “a argumenta”. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă. Mijloacele de învăţământ. 5. “a distinge”. modelarea. etc. intervin direct în procesul de instruire. “a analiza”. etc. Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1. “după prezentarea”) c) performanţa. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare. 2. Caracterul experimental al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul.5. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. problematizarea. colecţii de plante. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente. “având la dispoziţie”. “a Proiectarea enumera”. planşe. 4. animale 1 oră 4.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. “a valida”.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. “a lecţiei aplica”. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor de acţiune: “a identifica”.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. atlase.

ghidul învăţătorului. spirtieră. 2001 Elena Huţanu. Forme de organizare: frontal.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri. • vase transparente. demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă. • formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experienţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. baghetă. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. clasa a IV-a. explicaţia. O4. Bucureşti.3 să comunice. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie. O3. nisip. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . făină. pe baza experienţelor realizate. În practică. EDP. decantare. jocul didactic. O2. se utilizează diferite modele de proiecte de lecţie. lapte. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a. conversaţia. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei. Bucureşti. • fişe de lucru. pietriş.să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie. să fie simplu şi operaţional.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. 6.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). problematizarea. Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Disciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare. a IV-a. pâlnie. lingură. în echipă. 1. Metode şi procedee: experimentul.să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple. de autoreglare pe parcursul lecţiei. MEdC. cristalizare). Daniel Ovidiu Crocnan. în forme diverse. munca independentă. hârtie de filtru.Ştiinţe. Obiective de referinţă vizate: 2. CNC. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri.

Are astfel loc fenomenul de …. 4. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experie nţe Descop eri-re Explica ţia 4. Captarea atenţiei Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip. Când deschid o sticluţă. se simte în întreaga cameră.Ce înţelegeţi prin dizolvant? Strategii didactice Evaluarea Joc didactic Frontal ă Conversaţia 3. Substanţă insolubilă ……. B.. 2. Dacă sarea şi zahărul s. apă şi pietriş.. Altă substanţă solubilă …… 6. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Verificarea cunoştinţelor anterioare Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice A.au dizolvat în apă. spunem că apa este un ………… 7. Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… 3. 8. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . crt. Se anunţă obiectivele operaţionale. Corpurile sunt alcătuite din …………...Ce este dizolvarea? . 1. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală. 2.. Întrebări de verificare a cunoştinţelor .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Substanţă solubilă ……… 5. mirosul plăcut de …….

operaţia de separare printr. Strategii didactice Problematiza re Evaluarea O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematiza re Descoperire O2 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 . Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide printr.un vas. etc. Filtrarea. Obiective operaţionale O1 Secvenţele activităţii Dirijarea învăţării Conţinutul învăţării Experimentul nr.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe şi notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii.un filtrufiltrare. Se observă că în filtru a rămas nisipul. O4 Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. 5. separarea laptelui coagulat de zer. Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului. Se alege soluţia corectă: se aşează în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. prepararea sucurilor din fructe proaspete. prepararea cafelei la filtru. strecurarea supei. iar apa a curs în vas. Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. 1 Se foloseşte amestecul de apă şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei.

se toarnă apa în alt pahar. Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale.operaţia de separare dintr.) Experimentul nr. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Experimentul nr. “Cum puteţi separa sarea din apă?” Elevii propun diferite metode de separare. Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr. până când se evaporă toată apa. 3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie). Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei.un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv). crt. numite decantoare. Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta. cu ajutorul flăcării unei spirtiere. Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus. 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr.un lichid. etc. până când pietrişul se depune pe fundul paharului. Decantarea. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. Strategii didactice Evaluarea O2 O3 Problematiza re Descoperire O2 O3 Explicaţia O4 Problematiza re Descoperire Demonstraţia Problematiza re O2 O3 Descoperire 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural .o lingură de metal.

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. Elevii notează în caiete metoda de separare a substanţelor din amestecuri. Cristalizarea- operaţia de trecere a unei substanţe din soluţie, din stare lichidă în stare solidă (cristale). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. fabricarea zahărului în instalaţii speciale, etc.). Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip, sare şi apă. Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă, prin decantare, se separă apa cu sare de nisipul care, se depune pe fundul vasului; în a doua etapă, prin cristalizare, se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. Se citeşte lectura “Mineralele” din manual, Se prezintă şi alte metode de separare (magnetizarea, electrizarea). Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?”pentru fixarea cunoştinţelor referitoare la metodele de separare a substanţelor din amestecuri. Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv, individual). Se notează elevii. Tema pentru acasă. Strategii didactice Explicaţia Evaluarea

O4

Obţinerea performanţei

Problematizare

Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

Conversaţia Explicaţia

Joc didactic Instructaj verbal

Încheierea activităţii

Proiectul pentru Învăţământul Rural

113

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Proiect de lecţie Şcoala generală nr. 157 Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun, toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate, fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii. O2: Să utilizeze simboluri, desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. O3: Să numească fenomene ale naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului, pe baza explicaţiilor primite. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. Strategii didactice: - Metode şi procedee: observaţia, conversaţia euristică, jocul didactic, jocul de mişcare, jocul muzical. - Material didactic: calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi, desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului, frunze uscate, fructe, etc. - Organizarea activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie: 1. Manolescu Marin, Curriculum pentru învăţământul primar, Universitatea Bucureşti, Editura Credis, 2004 2. Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor- Curriculum pentru clasele I-II

114

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Etape Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Obiective operaţionale

Activităţi de învăţare

Strategii şi resurse

Evaluare

Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Descrierea zilei (se deschid geamurile, elevii se deplasează în dreptul ferestrelor, observă starea vremii, poartă discuţii între ei, descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului. Dintre acestea, le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna, vor motiva alegerea, le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze, fructe, flori, nori, stropi de ploaie, desene care înfăţişează activitatea oamenilor, păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, ceaţă, curcubeu etc.) importanţa acestor elemente în natură (vântul atrage norii, ploaia udă pământul, etc.)

Observaţia, conversaţia Activitate frontală (2')

Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător

O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare

Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului

O2

Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit

O1 O1

Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică, problematizarea Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10')

O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi

O3:

Fixareaschimbări în viaţa plantelor

O4: Legătura plante, animale, om şi anotimpul toamnă Discutarea unor aspecte legate de:

Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

115

) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte. socializarea copilului se realizează întrun ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate. Contactul direct cu lumea înconjurătoare reprezintă sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate iar contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor. În această perioadă. ocupaţii specifice anotimpului) O5 Feed-back Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează. o reprezintă cunoaşterea mediului.6 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4. a formării unei exprimări clare. fanteziei şi a jocului. se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea. prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”. Preşcolarul de 4. corecte şi coerente. Prin joc. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi. curiozitatea.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată.6. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei. succesiunea lor.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri.6. cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice. Conversaţia Activitate frontală (10') I: exprimă păreri personale Tema pentru acasă 4. anotimpul roadelor. Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce. perioada imaginaţiei. 4. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei. celelalte anotimpuri.

auditivă. dacă se face o memorare logică. chinestezică. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare. copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. jucăriilor frumoase. concret. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală. O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. În această perioadă. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. greutatea lui. gustativă şi olfactivă. în procesul recunoaşterii şi reproducerii. precizarea obiectivelor. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. De aceea. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere şi investigare. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară. Copilul percepe culoarea. se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare. atractive. mărimea obiectului. Programa pentru învăţământul preşcolar prezintă obiectivele cadru. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. forma. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. concret. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia.i înlesnească munca de învăţare. de imagine are un caracter intuitiv. Prin intermediul senzaţiilor. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. cântece. viu colorate.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. La această vârstă. 4.6. Astfel. plastic. tactilă. pe parcursul frecventării grădiniţei. povestiri. Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . caldă şi expresivă. sunt stabilite trei obiective cadru.

procese din mediul înconjurător. Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător. Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte.să identifice formele de relief. . Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. fierbere. ale animalelor. combinare. plutire. obiecte). fenomene. separare. plantelor. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. Exemple de comportamente: . .să analizeze/ compare reacţii ale plantelor. hrănirea unui animal). colorare. plante. ale plantelor. . Exemple de comportamente: .să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului. animalelor şi omului în diferite situaţii.educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie formate la copiii de grădiniţă.să efectueze experienţe simple (dizolvare. ardere. evaporare.să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului. programa activităţilor instructiv.să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ.să enumere părţi componente ale corpului uman. 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural .să identifice caracteristicile anotimpurilor. . animalelor.se instrumente diferite. .să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor. . să le descrie şi să le compare. sub influenţa factorilor de mediu. solidificare. . Exemple de comportamente: . . etc. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social. animale.) folosindu. Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural.

motrice şi fizice.să denumească.se seama de particularităţile de vârstă.să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. religioase. ale educaţiei psiho. ale educaţiei afective. alături de adulţi. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . . Obiectiv de referinţă: să comunice impresii. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti.să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. negative.să utilizeze în acţiuni simple.să.şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului.culturale. Exemple de comportamente: . identifice elemente locale specifice (obiective socio. .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Exemple de comportamente: . ale educaţiei pentru societate. Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. . Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare.să respecte regulile de convieţuire socială. idei pe baza observărilor efectuate.să exprime descoperirile şi ideile sale. ţinându. de dezvoltarea psiho. . Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj. .fizică a copiilor preşcolari. istorice). ale activităţii omului asupra mediului. la acţiuni practice de îngrijire. pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio. se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului.să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea.să denumească/ descrie.să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om. . ocrotire şi protejare a mediului.să cunoască existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. ale educaţiei estetice. . a vehiculelor cosmice. . economice.să participe. Exemple de comportamente: . utilizând un limbaj adecvat. De aceea.să înţeleagă efectele secundare. Exemple de comportamente: .vizualului şi a cărţilor. Exemple de comportamente: . sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive. unelte de curăţare a mediului ambiant. aplicând cunoştinţele dobândite.

Universul • Pământul. în grădiniţă. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă faţă de acestea. 4.culturale. de igienă personală şi colectivă. în societate. de fenomene ale naturii. încălţăminte. animale. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . deosebiri). lună. foloase şi pagube. animale. asemănări. obiective socio. protecţia mediului. de plante. etnice). religioase. 6. fenomene (după criterii date. corpuri cereşti (soare. • Activitatea omului în familie. Natura (plante. • Sentimente. comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. Omul • Înfăţişare (caracteristici. de exemplu: după mediul geografic. deosebiri). protecţia vieţii şi sănătăţii. 3. stele). la îngrijire. la asistenţă medicală. planeta oamenilor. semnificaţia acestor activităţi. educaţie şi instrucţie. folosire. • Dreptul la o viaţă socială decentă. în grădiniţă. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. • Comportamente civilizate. 2. grădiniţa şi şcoala • Denumire. Drepturile copilului • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. comportamente morale. toleranţei şi păcii. • Activităţi specifice copilului în familie. plante. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). • Condiţiile de viaţă. în şcoală. 5. la locul de muncă. • Elemente primare în natură: apa. folosire. în şcoală. etc. istorice. • Elemente locale specifice (de relief. pământul. anotimp. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură.). • Sentimente. asemănări. Localitatea natală şi ţara • Denumire. la practicarea propriei religii şi limbi. Familia. comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. • Clasificare. • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. economice. • Manifestări afective. focul. pozitive fată de oameni. de animale. • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. • Îmbrăcăminte. aşezare geografică. aerul.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. • Cosmosul.

pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei. în imediata noastră apropiere: în propria cameră. 7. Prezentându. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. copilul trebuie să. încă necunoscut copiilor. Nu trebuie să mergem prea departe. limonadă. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. Programa activităţilor instructiv. în oraşe sau sate. pe stradă. • Transformarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai. în grădina casei. populată de plante şi tot felul de vieţuitoare. identifică fenomenele naturii.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Dreptul de a creşte în siguranţă.6. etc. se află la doi paşi. de părinţi de şi personalul din grădiniţă. • Atracţia unor obiecte (ex. deal. plante. în jurul grădiniţei. 4. fenomene ale naturii. chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii. măsurarea dimensiunii. la fiecare grupă. • Mişcarea aerului în natură.i. obiecte uzuale ale lumii materiale. • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei. lucruri. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor. în parc. corpuri. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. evenimente. • Intuirea. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr. • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. realizează experienţe fizice. peste tot. Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate.4. pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . sunt călăuziţi prin cosmos. Un întreg univers. sare). magnetizarea metalelor).educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână.se cu precădere animale. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. în pădure. Indiferent de zona în care locuim. munte sau la malul mării. capacităţii/ volumului unor obiecte.). la câmpie.

copiii capătă cunoştinţe despre munca oamenilor din magazinele apropiate. cireşe. roşia. “Povestea lui Moş Crăciun”. laleaua. să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate. “Mănuşa”. Căţelul. Ridichea. “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. “Iarna în pădure” de E. “Să îngrijim plantele”. Ursul. a obiectelor de veselă). fenomene ale naturii. ardeiul. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. Odată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se creează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. “Fructele şi vitaminele”. plantat). Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul cu ajutorul experienţei senzoriale. copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. “Legumele şi sănătatea”. să exemplifice. Raportul cunoaştere.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă. acasă şi la serviciu. cât şi cu unele mijloace de transport. mijloace de transport. stimulează curiozitatea şi interesul. pere. Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. Pisica. etc. Crizantema. ocupaţii şi meserii. 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lucruri. La această grupă. Strugurele.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Astfel. etc. etc. Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul. “Spune ce face copilul”. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare creează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei. Băiatul şi fetiţa. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor. Jianu. de pe şantierul de construcţie. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului. usturoiul. etc. semănat. Jianu. ceapa. Referitor la om. secerat. fructe: mere. Laleaua. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. La grupa mijlocie. crizantema. Să ne îmbrăcăm corect”. salata. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. castravetele. etc. Salata. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. margareta. căpşuni. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat. Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”. Ghiocelul. flori: ghiocelul. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. Vulpea. să clasifice după anumite criterii.

3 caracteristici definitorii. pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. “Germinaţia plantelor”. “În pădure”. la hrana specifică. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale. la îngrijirea lor. Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat. etc. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . îmbrăcăminte. lucruri.au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. primăvara. etc. “Munca oamenilor în grădină” (în livadă. etc. copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale. alimentare. dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. etc.mâine. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. se aprofundează şi cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. etc. Povestiri: “Povestea castanelor”. Începând cu această vârstă. învăţarea denumirii zilelor săptămânii. fenomene ale naturii. modul de viaţă). “Plutirea obiectelor”. după anotimp). trecut.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2. mijloace de locomoţie. s. Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp. păsări. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna. pe ogor. Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe. perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de prezentazi. hrana lor.ieri. etc. hrană. măsuri de adaptare la schimbările din natură. “La fermă”. În procesul de formare a noţiunilor despre om. Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp). Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor. la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. viitor. a activităţilor adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri.o locuinţă. obiecte de toaletă. diferenţierea acestora. de a relata. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”. etc. aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. La grupa mare.). Pop. “Să facem bucheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară. în succesiunea lor). vara). ocupaţii şi meserii. “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). Ca o noutate pentru această grupă. obiecte dintr.). capătă un rol tot mai important. părţi componente. Cunoştinţele despre animale se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare.

Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. “Roata timpului”. trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor. Omul . 1999). cum simţim?”. “Micii chimişti”.cultivate: “Pomii fructiferi”.activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”. a completa progresiv tema. “Focul şi efectele lui”.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”. “Legume de toamnă”. “Animalele domestice şi puii lor”. “Curcubeul”. . “Bruma”.). “Plante medicinale”. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . etc. “Cu păpuşa la doctor”. . “Curiozităţi din lumea animalelor”. aer. “Apa şi transformările ei”.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme. “Cu ce călătorim?”. . “De ce se schimbă vremea”. A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior. “Animalele din curtea bunicului”. Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”. prietena noastră”. . “Încolţirea”. Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. focelemente ale vieţii”. “Plutirea şi scufundarea”. “Ocrotirea vieţii pe pământ”. Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”.relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”. “Înmugurirea şi înflorirea”. “Ploaia”. “Amestecarea şi separarea”. 3. Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. “În împărăţia apelor”. “O călătorie cosmică”. “Spicul de grâu”. “Dizolvarea”. “Grădina zoologică”. 3. “Cine nu aparţine grupului”. “Din activitatea poliţistului” (doctorului.domestice: “Ferma de animale. “Ziua celor dragi”. pe de o parte şi pe de altă parte. tâmplarului. “Poleiul”. ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. 2. Planificare anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii. . “La bucătărie”.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru?”. Bucureşti. “Vehicule cosmice”. “Când se întâmplă”.cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”. Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”. Animale .necultivate: “Pădurea. “Ce simţim. Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. Plante . Editura All Pedagogic.Metode orientative de lucru cu preşcolarii. “De câte feluri sunt oamenii?”.

viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie.Animale domestice . Cum mă îngrijesc? 3. Omul . grădiniţă Natura Natura Natura Omul Omul Natura Natura Natura Localitatea natală SUBTEMA I. Natura . grădiniţă .Cum arăt? (Înfăţişarea).Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. MICĂ II. Natura Flori pentru mama 2. grădiniţă Familie.Animale sălbatice. Familia mea Încăperile grădiniţei Familiarizarea cu personalul grădiniţei Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori Înfăţişarea omului Obiecte de toaletă şi uz personal Animale domestice (pisica) Animale sălbatice (ursul) Caracteristicile iernii (început de iarnă) Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (Vine Moş Crăciun!) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. fructe. Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Munca oamenilor Natura Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 .Legume.De acasă la grădiniţă Natura . grădiniţă Familie. Familie. Localitatea natală Cu ce putem călători? 3. flori 2. grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru. Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.

casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. flori 2. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidentele şi viaţa Familie. mijloace de transport) 3. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. domestice. Familie. fructe. primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală. grădiniţă.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. Localitatea natală. prevenirea accidentelor) 2. Natura Legume. fructe. ţară. ţara Călătorie în jurul pământului (despre oraş. şcoala Şcoala din apropierea grădiniţei Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri. grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. Natura Cartea cu animale (sălbatice. grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei! Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. şcoală meserii.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL I. ţara Oraşul meu.legume. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie. grădiniţă. flori) 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Activitatea în familie şi societate (comportare. Universul Pământ. MARE Grădiniţă.

demonstraţia. ghiocei. R. copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua. dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. tulpină subpământeană. alte flori de primăvară. generalizarea). sinteza. abstractizarea. olfactivă). comparaţia. material demonstrativ: planşe.grupa pregătitoare. Doina Gheorghe. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghiocel şi viorea în urma observării prin comparaţie a celor două plante. conversaţia.Cunoaşterea mediului. viorele. ghidul educatoarei. asemănări/ deosebiri. de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. casetă muzicală. comparaţia. Editura RAO. pe baza explicaţiilor educatoarei. importanţă. Maria Comănescu.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea)alcătuire externă. explicaţia. lădiţe cu pământ. educarea dragostei faţă de natură. Bibliografie: 1. Bucureşti. Mijloace de învăţământ: material distributiv. a spiritului de observaţie.A. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente.. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante comparativ pe baza materialului natural şi a planşelor. tactilă. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală. 1998 2. stabilind caracteristicile fiecărei plante. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. tulpină aeriană. pe baza materialului pus la dispoziţie. problematizarea. îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. Editura Didactică şi pedagogică. a atenţiei voluntare. Mica enciclopedie pentru prichindei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . a dorinţei de a îngriji florile. ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil.

conversaţia.porneşte din bulb.două frunze de culoare verde. Rădăcina – la ambele plante: . Sinteza parţială. .ghiocelul are o singură floare. în vârful tulpinii. demonstraţia. viorele) şi planşe. . explicaţia. referitoare la frumuseţea. explicaţia. în vârful tulpinii aeriene se află o frunză mică. Mijloace: casetă audio.firişoare subţiri. ghiocei şi viorele. . 4. formată din petale albe moi şi catifelate. pregătirea materialelor necesare. albicioase care cresc în pământ. Mijloace: material natural (ghiocei. Floarea . Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină.susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ.la ghiocel.prin tulpină..are forma de clopoţel.la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi.bulb asemănător cepei. Frunzele . Tulpina aeriană . . Mijloace: material natural (ghiocei. Se va intui materialul. cu vârful ascuţit. 1. 3. viorele) şi planşe. . Evaluare frontală 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Evaluare Captarea atenţiei şi crearea motivaţiei Metode: conversaţia. parfumul şi culoarea acestora.frunza este “bucătăria plantei”. Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară. problematizarea. lungi şi ascuţite la vârf. material natural Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Metode: conversaţia. 4. conversaţia. este subţire şi de culoare verde la ambele plante. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: . Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua. problematizarea. alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Obiective operaţionale Etape Moment organizatoric Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. . Mijloace: planşe. prin comparaţie.bulbul este numit “cămara plantei”. Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua). apa şi substanţele hrănitoare sunt transportate către frunze. Dirijarea învăţării O1 Metode: observarea. audiţia. din interior apare o codiţă spre vârful căreia apar florile.în el se află substanţe hrănitoare. . casetofon. demonstraţia. instructajul verbal. ce protejează floarea. care se deschid. apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante.aici se pregăteşte hrana necesară plantei. Strategii şi resurse Metode: conversaţia. Evaluare frontală O2 O3 Metode: observarea. 5. material natural.

motivând alegerea diferitelor părţi. Sinteza parţială este realizată de către copii cu ajutorul educatoarei. Are caracter aplicativ: copiii vor reconstitui cele două plante din materialul primit.vioreaua are mai multe flori mici formate din petale de culoare albastră. Sinteza finală. aşezarea şi succesiunea acestora. problematizarea.backului O4 Evaluarea Încheierea activităţii Individuală Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . conversaţia. . Evaluare Frontală O2 Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ. .cresc îndeosebi în pădure. explicaţia. Mijloace: piese tip puzzle. iar pentru a creşte au nevoie de lumină. pe baza celor învăţate despre floare. 7. de primăvară. viorele) şi planşe. demonstraţia. Mijloace: material natural (ghiocei. demonstraţia.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar . Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. problematizarea. căldură şi apă. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii. conversaţia. dar şi în grădinile de flori. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante. explicaţia. 6. Mediul de viaţă . . conversaţia. substanţe hrănitoare.miros specific.se realizează prin bulb. Metode: observarea. Mijloace: material natural (ghiocei. viorele) şi planşe. 8. Metode: exerciţiul. explicaţia.miros specific. Înmulţirea plantelor . Evaluare Frontală O4 Metode: observarea.înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară).

urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii. Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. la un anumit obiect din planul de învăţământ. Lucrarea de verificare 4 1. .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. 4. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural .1p. 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale.50p. Consultă paginile corespunzătoare. 7. Testul de autoevaluare nr.50p.ca proces instructiv.educativ.0. Criterii de evaluare şi notare 1. 2.alegeţi tema specifică domeniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar). care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.8. 1 1. abordări personale. 5p stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p 1. Se acordă un punct din oficiu.2. Sugestii: . structura lecţiei. alegerea metodelor de predare şi a activităţilor de învăţare. Vezi paginile corespunzătoare.1p. 4p 2. Metodica este o disciplină ştiinţifică. 5p Se acordă un punct din oficiu.

Editura All Pedagogic. Pacearcă Ştefan. Tudor şi colaboratorii.45. A..45 Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .. Bucureşti. 32-69 11. Bucureşti. Bucureşti. Editura Euristică.. pag. Alexandru. 1998. pag.Chimie..a experimente. clasa a III-a. Manualul învăţătorului. Constantinescu Rodica.curriculum pentru clasele I şi a II-a. Fiziologia plantelor. Craiova. Manualul învăţătorului.Fizică. Bucureşti. 1999. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. 2005. p. A. 14.Fizică. Turcitu Doina. manual pentru clasa a VII. 5-14 6. Maria. Editura Didactică şi Pedagogică.a. Editura Corint. Metodica predării biologiei la clasele V. 1999. Elena.A. Daniel. Corega C. Editura Didactică şi Pedagogică. 2000. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. clasa a IVa.25 5. R. Pârâială Viorica. auxiliar pentru elevi. Crocnan Daniel Ovidiu. p. Grosu M. Bucureşti. R.. p. Editura “Gheorghe Alexandru”.a. 2001. clasa a IV-a. Editura Teora.Manualul învăţătorului. 68. p. evaluare. Huţanu. 1983. Iaşi.. clasa a II-a. Talpalaru Seryl. 1985.31 2.42 4. 47. 12. 1996 5. A. Consiliul Naţional pentru Curriculum... Gheorghe. Fătu Sanda.46 2. Filoti Carmen. Editura Didactică şi Pedagogică. Pavelea. şi colaboratorii.. 3.Fizică manual pentru clasa a VIII a. 2003 8. R. clasa a IV. Raianu O. Ovidiu Crocnan. Comănescu. 2002. 22. Todor V. 20. Gheţe M. p. manual pentru clasa a VIII. p.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Bibliografie selectivă: 1. Huţanu Elena. 32. Bibliografie generală: 1.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la cls. 2000. Editura Humanitas Educaţional..Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. 2002 9. Bucureşti.A. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. Editura Didactică şi Pedagogică. Stroe Felicia. cadre didactice şi părinţi. 2003.Ştiinţe. p. 2002. Huţanu Elena. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Ştiinţe ale naturii clasa a IV.VIII.. p. Boldor O. Haralamb Dorel. pag. Bucureşti. Talpalaru Seryl. Corega C.a.27.59 3.. Ovidiu Crocnan.32. autoevaluare. Editura Cartea Universală.Manualul învăţătorului. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. R. 25. 2002 10. Elena. Stroe Constantin. Daniel. Pop Viorica. Grinţescu I.Ştiinţe.a şi a IV-a.Ştiinţe ale naturii. Trifu M. 2002 7.48 12. Rafailă şi colaboratorii. R. Haralamb Dorel. 2001 6.. Botanică.4.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. a III. clasa a III. Editura Didactică şi Pedagogică.78 3. Editura Teora. Bucureşti. 4. Popescu Maria. pag. manual pentru clasa a VI.Luiza.. Pârâială Dumitru. 3. Elena.47 4. Crocnan Daniel Ovidiu. p. pag. Editura Didactică şi Pedagogică.a.Ştiinţe.10 7. Bucureşti. Ilarion Niculina. Bucureşti.a.Lucrări practice. Editura Radical. 1982 13. Daniel. Constanţa. Huţanu. Bucureşti. 7.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar.Ştiinţe. Ghidul învăţătorului. A. Androne. Bogheanu Maria Magdalena. R. Bucureşti. 2001.

Daniel Ovidiu Crocnan. 4. Bucureşti. R.. ghid metodologic. Editura “Gheorghe Alexandru”. Editura Sigma. p.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 14. Editura Ion Creangă. pag. Editura Aramis. Bucureşti. 2005 23. Manual pentru clasa a V-a.Biologia animală şi vegetală. manual pentru clasa a IX-a. Pavelea.Anatomia omului. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii). *** MEC. R. 1997.Atlas şcolar de biologie. R. Ţibea. Editura Rao.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III.A. Manualul învăţătorului. R. Bucureşti. 10. Opriş T. p. Craiova. 1988 22. Tudor şi colaboratorii. Editura Didactică şi Pedagogică. Piteşti. Editura All Pedagogic. Ariniş Ioana. Grupul Editorial Rao. clasa a III-a. Elena Huţanu. Opriş Tudor.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. *** Arborele lumii 27.. Bucureşti. 2005 24.Biologie. 2004 25.A. Cristescu D. 2001 33..Ştiinţe. Florica. Bucureşti. 2004 17. p. 2002 34. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).78 30.. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.29.Ştiinţe. clasa a II-a. Alexandru. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. Ariniş Ioana. 829. Enciclopedia pentru tineri Larousse. p.curriculum pentru clasele I şi a II-a.45. Întrebări şi răspunsuri. Ţibea.. Daniel. Editura Didactică şi Pedagogică.Cercetător la …. p.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Bucureşti. şi colaboratorii.Plante şi animale. 32. 1999. Elena Rafailă şi colaboratorii. Constanţa. Enciclopedia Rao.a şi a IVa. Întrebări şi răspunsuri. Gheorghe. p. Grupul Editorial Rao. Editura Didactică şi Pedagogică. p. A. Enciclopedia Rao. 2001 21. Bucureşti. Bucureşti. 2000 19. 2006. 2001.Ştiinţe. zece ani. Editura Albatros 18.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Bucureşti. 63. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Editura All. p. Maria. 2005. Regnul Animal). Vodă Claudiu. colaboratorii.Ştiinţa în viaţa cotidiană.A. Editura Didactică şi Pedagogică.99 16. 96.Atlas şcolar de biologie (Regnul Plante). Biologie.28.. 2004 26..Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. Bucureşti. Florica.110 20. A. R. pag. 14.Aceste uimitoare plante şi animale.. 68. R. clasa a IV-a. 2004.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. A.89 28. 1996. Editura paralela 45. Bucureşti. Florica.42 31. Bucureşti. Daniel Ovidiu Crocnan. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1996 32. Androne. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică. Ţibea. Elena Huţanu. Manualul învăţătorului.31 29.Natură şi animale. Editura Didactică şi Pedagogică. 3.78 15. Copil V. Comănescu. Ghidul învăţătorului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful