Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul IV

ŞTIINŢE ŞI CUNOAŞTEREA MEDIULUI. DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
Carmen TICĂ

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Ştiinţe şi cunoaşterea mediului. Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Carmen TICĂ

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04790-5

................................. 1 1..................................2.......................... Densitatea corpurilor ............................................................................................................................................................................. 1......................5.. Tulpina.......................2 Volumul corpurilor ........... Lucrarea de verificare 1 ......... 23 Bibliografie selectivă.................... 15 1...... Stări de agregare.... Obiectivele unităţii de învăţare 2.......1...........................2......................1 Decantarea....................... 21 1......3.. 26 2..............5............... 2 1...................................... Solidificarea.................... 26 2...................................................................Plante..................................... 16 1...............................................4............2.................................................................. 15 1.............................2 Vaporizarea....................... 13 1.......................................... Soluţii........................................................ Rădăcina ...................... 17 1... 27 2............................................................................1 Masa corpurilor...................... 15 1..........................5.......................3 Circuitul apei în natură ................................... Obiectivele unităţii de învăţare 1......................................4 Distilarea ... Volumul........................5......3............................................................................. 8 1................ 2 1................................................5..2 Filtrarea ................ Condensarea ............ 4 1...................................4..............................8....... 9 1.7............3 Densitatea corpurilor ................ 33 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ..........................................................................3 Cristalizarea .............. Substanţe şi amestecuri .....................2.... Frunza ...............1.................................................................................................... Transformări ale stărilor de agregare .....3..................................... 2 1....... Metode de separare a substanţelor din amestecuri.................................... Masa...................Fenomene fizice şi chimice ..............................................................................................3..... 17 1...................... 3 1... 9 1................... 24 Unitatea de învăţare Nr................ Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ..................................6.................................................... 25 2............................................ 31 2...................................................................1 Topirea..... Organizarea unei plante cu flori.............................................................................3........ 8 1.......................................................... 2....................................... iv Unitatea de învăţare Nr..5....................................................2....................................................................................................Cuprins CUPRINS Introducere........

....................................................................38 2..........55 3........................... Fructul şi sămânţa................4......................6.......Cuprins 2..................................................................................66 3.......57 3.............................................. Transpiraţia.. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .........................................................................6 Echinoderme................................6........66 3........................62 3.................................................................................6........4 Funcţiile de nutriţie ..................54 Unitatea de învăţare Nr..................... Fotosinteza ...........................63 3.......6..............................................................................38 2.....56 3.....3.....................................36 2...................................................................................3.................................. Lucrarea de verificare 2 ............................................................4..................................2 Celenterate ......................................................6..............6...11...........................................Animale ..6..........................................................................................49 2....................................................................57 3........................................................2 Organizarea generală a unui animal .................................................................3 Viermi ............................5 Funcţia de reproducere ...................................41 2.......................1 Digestia..........................................2 Respiraţia ............. 3.........67 3.........................................................1.. Sensibilitatea şi mişcarea la plante ....6.................................................6..............43 2..............................1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 ........................................2 Sensibilitatea ...........................68 3..................................................................................64 3...........1 Mişcarea ...8.............................61 3................3 Circulaţia.............................9.............3.....................61 3................................66 3...............46 2.... Floarea......................................................................69 3..................................................................................................64 3....7....................................36 2.....................10.................12..............................4 Excreţia...................................................................................................4 Moluşte .............................................52 Bibliografie selectivă .................. Funcţiile frunzei ............................................................................4.................51 2...............................................................57 3.........................6 Regnul animal...............4.......................................................................................................... Respiraţia ............1 Spongieri ............56 3......................................................................2............................................................................................3 Funcţiile de relaţie ........................6......................... Principalele grupe de plante...............nevertebratele ........5 Artropode .......72 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural ...................................................................................................

..... Obiectivele unităţii de învăţare 4........ Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară......................3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ......... 88 4........... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ...........................6........... 131 Bibliografie generală ................................................... 108 4....... 4Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar .........3..........................5......3 Proiectarea unităţilor de învăţare ...................................................................... Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II...........................................5....................... 93 4..................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii................ 76 3.................................................................................. 92 4........................ Proiectarea activităţii didactice ................................1 Programa şcolară .....................Cuprins 3.....................7.............. 89 4.............................. 78 3......................................................................a şi a IV-a )118...... 116 4...............6...2 Planificarea calendaristică..................................................4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului .........7..................................................... 99 4.............. 81 3....... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii........ 74 3........................................................................................................... 116 4...........................8.......................6..............................a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.....................................................2............. 74 3................... 89 4............7 Regnul animal...............................9......................................7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .....7.... 87 IV............. Lucrarea de verificare 3 ......................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului.................... 130 4.........7.............. Unitatea de învăţare Nr................................. 93 4................... 130 Bibliografie selectivă........................vertebrate ........ 89 4.................. 85 Bibliografie selectivă............................................... 117 4...................................................................................................5.........................................3 Reptile ....6.5. Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar........................... 116 4.................. 121 4.................................................... 77 3..... 131 Proiectul pentru Învăţământul Rural iii ..............7......4....................................................................5 Mamifere .....5........................................................ 103 4.......... 75 3...................................4 Păsări ...................................1 Peşti .........8 Lucrarea de verificare 4 .......................................................................................2 Amfibieni ....................................................................1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar .6.............................1..........

Aplicaţiile practice propuse. anatomice. iar examenul o pondere de 50%. aplicaţii practice. 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare. Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1. Internet. îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor. 110. în regim de studiu la distanţă. Lucrările de verificare se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare (paginile 30. enciclopedii. zoologice. 163) au cerinţe clare.Introducere INTRODUCERE Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice. Pentru o învăţare eficientă. reviste de specialitate. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii. 70. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare. Fiecare unitate de învăţare cuprinde: conţinuturi esenţiale. posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat. fiecare finalizată cu o lucrare de verificare. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. lucrare de verificare. continuităţii şi sistematizării. vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. teste de autoevaluare.învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar.) iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . etc.

Fenomene fizice şi chimice

Unitatea de învăţare Nr. 1
FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE Cuprins
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1................................................................................... 2 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor ........................................................................... 2 1.2.1 Masa corpurilor...................................................................................................... 2 1.2.2 Volumul corpurilor ................................................................................................. 3 1.2.3 Densitatea corpurilor ............................................................................................. 4 1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare .............................................. 8 1.3.1 Topirea. Solidificarea............................................................................................. 8 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea ................................................................................... 9 1.3.3 Circuitul apei în natură .......................................................................................... 9 1.4. Substanţe şi amestecuri ............................................................................................. 13 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri.................................................... 15 1.5.1 Decantarea.......................................................................................................... 15 1.5.2 Filtrarea ............................................................................................................... 15 1.5.3 Cristalizarea ........................................................................................................ 16 1.5.4 Distilarea ............................................................................................................. 17 1.6. Soluţii.......................................................................................................................... 17 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ................. 21 1.8. Lucrarea de verificare 1 .............................................................................................. 23 Bibliografie selectivă.......................................................................................................... 24

Proiectul pentru Învăţământul Rural

1

Fenomene fizice şi chimice

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare, studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate; • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice; • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.

1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1. Masa corpurilor Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- l opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de măsură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt în echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Masa corpurilor

2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Fenomene fizice şi chimice

Aplicaţii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Evidenţierea inerţiei corpurilor Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? - deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; - observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului; Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continue mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare. 1.2.2. Volumul corpurilor Fiecare corp ocupă un loc în spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă în cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus.2. Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1.măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balanţei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. balanţă sau cântar cu arc.3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn şi plumb). 1. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apă.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1. Cum procedezi? . Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.2 Determinarea volumului unui corp solid Materiale necesare: cilindru gradat.3.

dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg.Fenomene fizice şi chimice Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. Folosind tabelul din Figura 1. a căror masă trebuie să fie foarte mică. Se notează cu ρ iar unităţile de măsură sunt kg/m3 sau g/ cm3 . Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp.1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul. 1 kg/m3 este densitatea unei substanţe. Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului. Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă. aurului şi mercurului. Densitatea apei este de 1000 kg/m3. deci este foarte uşor. oţelul.1 poţi compara densităţile unor substanţe: Substanţa Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . Aluminiul are o densitate mică. Datorită densităţii mari pe care o are. 1. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer. adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb). probabil. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn. Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei. fierul. În aliaje cu alte metale. el este folosit pentru construirea aeronavelor. Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă. dar mai mică decât densitatea platinei. aluminiul şi sticla.

acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeşte forţă arhimedică. Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer. Datorită formei lor care asigură dezlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă. datorită presiunii hidrostatice.Fenomene fizice şi chimice Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Un lichid exercită. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus. Din această cauză. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Porţiunea scufundată dezlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului. măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special. o densitate mai mică a sângelui indică o anemie.densimetru. În acest caz corpul pluteşte. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze. de la verificarea antigelului. densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei. El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen şi complet scufundat în lichid. forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. se ridică datorită forţei arhimedice. Supraîncărcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor. linia de plutire). pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. de la verificarea calităţii laptelui. În medicină. fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat. Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii.

d. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. densitatea sa se micşorează de două ori. Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): a. c. dublând volumul lichidului. e. densitatea lichidului nu depinde de volumul său. 3. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F. referitoare la un lichid. dublând volumul lichidului. sunt corecte? a. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. 1 1. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F. dublând masa lichidului. un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F. c. densitatea lichidului nu depinde de masa sa. b.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. b. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . Care dintre afirmaţiile următoare. se dublează densitatea sa. se dublează densitatea sa. 2.

Stările de agregare sunt: solidă. De regulă. fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese.o stare de agregare în alta. lichidă. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a altor instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. gazoasă. . lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă). nu curg. au formă proprie. Pentru a se topi. Uneori. Stări de agregare. trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă). curg. .gheaţă.gazele. sunt fluide.nu au volum propriu (sunt expansibile). Excepţie face apa. volumul substanţei se modifică. Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe: temperatura de topire (solidificare) a naftalinei. volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare. corpurile absorb căldură.solidele.Fenomene fizice şi chimice 1. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici.3. apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă). topirea gheţii). În timpul topirii (solidificării).au volum propriu. Transformări ale stărilor de agregare În natură.lichidele.00C. Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află).800C. Stări de agregare 1. temperatura de topire (solidificare) a gheţii. Solidificare 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Corpurile. Astfel. Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă. Topirea. în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: . Solidificarea este fenomenul invers topirii. adică îşi schimbă starea de agregare. lichidă şi gazoasă.au volum. Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior. În industrie. Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă. la care volumul creşte prin solidificare. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Topire.1. Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă. el trece dintr. substanţele se află în diferite stări de agregare. care nu se văd cu ochiul liber).3.

pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă. râuri. pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid.un vas. Condensarea se produce cu cedare de căldură.3.3. Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi. Din nori. transformându. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere.3. camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat). mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). Unele lichide (acetonă. Dacă în bucătărie fierbe apă într. Condensarea Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. naftalina.o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă. alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile. mărilor. Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. prin absorbţie sau cedare de căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare. oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori. Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială). sub formă de ploaie sau zăpadă. Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri. Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 1000C. Vaporizarea.2. Suflând pe un geam rece. Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci. acestea se aburesc.un vas întins faţă de alcoolul dintr. Prin fierbere.Fenomene fizice şi chimice 1. În concluzie. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare. apa trece în stare de vapori. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr. Circuitul apei în natură În natură. Condensarea 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude). Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură.se în lichid.o eprubetă). Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. Unele substanţe (iodul. alcoolul la 780C). Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte. apa trece dintr. Vaporizarea. Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor. cad pe pământ precipitaţii. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii. Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare.

ceară Cum procedezi? pune într. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . mări. Aerul este un gaz.5 Evidenţierea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete.repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete.o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară. deşi pare goală. Ce observi ? Explică. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Apa a împins aerul în exteriorul tubului. apa urcă în interiorul tubului. atunci când temperatura coboară sub 00C. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri. . Experimentul 1. spirtieră. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci. Aplicaţii practice Experimentul 1. tub deschis la ambele capete. cleşte pentru eprubete. ea conţine de fapt aer. Ca toate gazele.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii.4 Evidenţierea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. vas cu apă Cum procedezi? . cristale de naftalină. În fiecare an. Iarna. picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă. încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora. Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură. În cazul tubului deschis la ambele capete. în paharul cu apă. se condensează în picături fine de apă şi formează roua. aproximativ 450000. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură.Fenomene fizice şi chimice În timpul nopţilor reci.încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis. oceane sau pătrunde în pământ. trecând dintr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că.

trecerea din stare lichidă în stare gazoasă………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . alcool. observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea. trecerea din stare lichidă în stare solidă b. Solidificarea a. repetă experimentul folosind eprubete. 2 I. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa. Experimentul 1. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.6 Evidenţierea vitezei de evaporare a lichidelor Materiale necesare: trei eprubete. Condensarea 3. Topirea 2. trecerea din stare solidă în stare lichidă d.Fenomene fizice şi chimice Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită. Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. Testul de autoevaluare nr. Asociază ce se potriveşte: 1. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. acetonă. apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă. de alcool şi de apă în cele trei vase identice. dar mai încet decât acetona. trei vase întinse (farfurii).

III.. Încadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar... Cum explici? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. De ce se usucă mai repede rufele când bate vântul? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină. Răspunde la următoarele întrebări: 1. 2. naftalina a dispărut. 3. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. Explică circuitul apei în natură. De ce se sparge o sticlă plină cu apă.Fenomene fizice şi chimice II. dacă este pusă în congelator? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………….

etc.un balon.). Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într.Fenomene fizice şi chimice 1. dioxid de carbon. Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într. Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră. etc. numite molecule. azot) şi atomi (argon). Substanţe şi amestecuri Tot ceea ce ne înconjoară este materie. Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă. azot. moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe.4. sticlă.deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează. aerul dintr. Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen.o cană cu apă fierbinte. Atomi Molecule Substanţe Materiale Difuzie Aplicaţii practice Experimentul 1. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice).un pahar. Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi. aur. Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile. ciment). invizibile cu ochiul liber. apă. Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie. Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei. Datorită mişcării lor neîncetate.). Ce simţi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn.te câţiva paşi de acestea.7 Evidenţierea procesului de difuzie Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? .o continuă mişcare întâmplătoare. apa dintr. dar nu se pot observa direct. deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată. argint. Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen.

…………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Apa din paharul cu apă caldă s. În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen.notează observaţiile. cerneală. De ce? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. carbon.a colorat omogen. în paharul cu apă caldă. oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu). Amestecuri Substanţele pot fi simple (oxigen. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1. hidrogen. pahar cu apă rece.Fenomene fizice şi chimice Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede. apa minerală). câteva picături de cerneală.toarnă cu ajutorul pipetei. în apa din fiecare pahar. .amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite). pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa).a realizat omogen. pe când în apa rece. . Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul. difuzia nu s. Procesul de difuzie este influenţat şi de starea de agregare. Cum procedezi? .amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi).oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur. pipetă. în paharul cu apă rece şi apoi. Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat. Amestecurile de substanţe se clasifică în: . Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.8 Evidenţierea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe.observă cum difuzează cerneala. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . azot). pe când mirosul de ulei nu se va simţi. . Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată).

…………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen. 1.5.2. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr. Nisipul se depune pe fundul paharului deoarece are o densitate mai mare decât apa.5. toarnă amestecul. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul. în repaus.un amestec neomogen solid. Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1.amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion). În practică. Filtrarea Aplicaţii practice Experimentul 1.pune într-un pahar apă cu nisip.5. câteva minute.un pahar. . pâlnie. hârtie de filtru Cum procedezi? . apă.10 Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare. într.într.Fenomene fizice şi chimice 1. pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu. prin pâlnie. Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului.agită sau amestecă cu o baghetă amestecul. pune o hârtie de filtru. Decantarea Aplicaţii practice Experimentul 1. . apă. decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale. nisip Cum procedezi? . pulbere de cărbune. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 .lichid. în decantoare speciale. Ce amestec ai obţinut? . într.pune puţină pulbere de cărbune.un pahar cu apă.1.9 Separarea nisipului de apă Materiale necesare: pahar.o pâlnie.

În practică. Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu a lichidului. 1. spirtieră. apă. În practică. Filtrarea Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr. cu ajutorul spirtierei. sită de azbest.încălzeşte capsula în care se află amestecul. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere. metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării.lichid. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.într. până la evaporarea completă a apei. toarnă apă cu sare de bucătărie: . trepied. Cristalele sunt corpuri solide. În lipsa acestor materiale. sare de bucătărie. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat.un amestec neomogen solid. iar în capsulă rămâne sarea.3 Cristalizarea Aplicaţii practice Experimentul 1. Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip. cu formă geometrică definită. filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Fenomene fizice şi chimice Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră. apa se evaporă. Cum procedezi? . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid.o capsulă de porţelan. omogene. Cristalizarea Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină.lichid. Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar se separă apa. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan.5.

prin fierbere urmată de condensare. nisipul este insolubil în apă). În fiecare zi. Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. sarea de bucătărie. lichide sau gazoase. (Consultă bibliografia recomandată). apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul. Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul. alcoolul. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare. oţetul. cum ar fi: zahărul. acetona. În majoritatea soluţiilor. Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea. O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată). dioxidul de carbon. 1.5. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei. Soluţii Amestecurile omogene formate din două sau mai multe substanţe. dizolvantul este apa. În acest mod se obţin soluţii. lichidul aflat în cantitate mai mare. bazalt). substanţele se clasifică în: substanţe solubile.se roci magmatice (granit. sucurile concentrate de fructe. Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate. benzina. Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură. În funcţie de solubilitatea într.un anumit solvent.Fenomene fizice şi chimice Atenţie! Cristalizarea inflamabile. nu se foloseşte în cazul lichidelor Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându.6. substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă. amestecăm apa cu diverse substanţe solide. petrolului lampant şi a motorinei.4 Distilarea Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintrun amestec omogen de lichide. eterul. Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr. 1. Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .

adaugă. apă caldă. apă caldă.un pahar cu apă. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin o cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). Cantitatea de substanţă dizolvată într. Cum procedezi? . apă.o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie. iar în celălalt pahar. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă.13 Evidenţierea factorilor care solubilitatea (temperatura) influenţează Materiale necesare: 2 pahare transparente.12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente. zahăr. ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.pune într. Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii. în fiecare pahar. Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură. Experimentul 1. într. apă rece. acetonă. . 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă. un volum egal de apă rece. câte o linguriţă de zahăr. într.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1. linguriţă.un pahar. Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii.un pahar. care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate.

pune o linguriţă de zahăr. Care este concentraţia. etc.un pahar cu apă. în procente. kg. Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală. md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1.Fenomene fizice şi chimice Experimentul 1.adaugă.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent. a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2. Ce observi? . masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g. în procente. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 .amestecă cu ajutorul linguriţei. . din ce în ce mai mult. a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Atenţie! Masa dizolvatului. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. acesta nu se mai dizolvă.). Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată.într. zahăr în apă. masa apei. apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă. Care este concentraţia. linguriţă Cum procedezi? . zahăr. Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. la un moment dat.

Ce observi? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Vărsând o cantitate de soluţie dintr. Alege răspunsul corect: 1. Explică cum poţi separa un amestec de nisip.un pahar. b) mai mare. 3 I. se consideră solvent. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Activitate experimentală Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. b) 13. c) indiferent care dintre. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%.33%. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. b) se diluează. substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. Pune oul în apa sărată. c) 10%. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II. sare şi apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. c) amestecuri neomogene.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… III. Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). soluţia: a) se concentrează.

b) fals. ai nelămuriri sau ai greşit. 1. b 2. 3 I. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. c a) adevărat. 1c. Separarea se realizează în două etape. prin metoda cristalizării. Testul de autoevaluare nr. Testul de autoevaluare nr. ai nelămuriri sau ai greşit. 1 1. care se depune la fundul vasului. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. 1. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. vezi pagina 11. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. 2b.33% II. Prin decantare. a 3. poţi trece mai departe.7. 3. III. 3a II. 2 I. III. 3. poţi trece mai departe. c 4. Prin evaporarea apei se separă sarea. În timpul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului. b.Fenomene fizice şi chimice 1. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. c) adevărat Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. 2. 2. se separă soluţia de apă cu sare. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet şi oul se va scufunda. de nisipul.

Lichidele.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă.lichid. prin fierbere urmată de condensare. Vaporizarea. Sinteza unităţii de învăţare nr. 1 Inerţia. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă. poţi trece mai departe.nu au volum propriu. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nu au formă proprie.au volum propriu. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe.un amestec omogen de lichide.au volum propriu.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă.Fenomene fizice şi chimice Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea. Legea lui Arhimede.un amestec neomogen solid. Solidificarea. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.metoda de separare a unui solid dintr.un corp scufundat într.metoda de separare a unui solid dintr. Sublimarea. respectiv. Desublimarea. nu curg. Difuzia.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. Decantarea.mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia.mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Volumul. Greutatea. ai nelămuriri sau ai greşit.şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare. Densitatea.un amestec neomogen solidlichid. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. de a se opune la orice acţiune care caută să.operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină.i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie în care se află.substanţa în care se face dizolvarea. Distilarea. Solidele.operaţia de separare a componentelor dintr. Cristalizarea. Condensarea. Dizolvarea. Gazele. Filtrarea.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă. sunt fluide. oul va pluti în apa sărată. sunt fluide. Dizolvant (solvent).spaţiul ocupat de un corp. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află).forţa cu care Pământul atrage un corp. Topirea. au formă proprie.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori.fenomenul prin care o substanţă solidă.fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe. Masa. rezultând soluţii.proprietate a unui corp de a.

când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă îngheaţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă. Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9.2g. la o anumită temperatură. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c. II. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc? Dar dacă porneşte brusc? Explică. d. Te afli într. Concentraţie procentuală.25 × 4) 1. în picioare. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3. e. Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0. Nivelul apei dintr.50 × 4) 1. Care este volumul unui corp din plumb. Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 . Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III. Soluţie saturată. Poleiul 3. 4.25 × 4) 1. 2. Se formează în anotimpul rece. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă. Lapoviţa 4. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi.proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă. Se formează în dimineţile răcoroase. Ploaia 2. b.soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. 1.un autobuz.Fenomene fizice şi chimice Dizolvat (solvat). 4. 3. Ninsoarea a. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0. Exerciţii şi probleme 2p (0.cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie. Prin introducerea unui corp cu masa de 31. oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2. mări. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3.substanţa dizolvată. Solubilitatea. Apa din râuri.8 Lucrarea de verificare 1 I.3g/ cm3. care are masa de 452g şi densitatea de 11.

reviste. Talpalaru Seryl. 2002. 1999.47. pag. Corega C. p. Haralamb Dorel.principalele tipuri de precipitaţii. Bucureşti. Editura Teora. Popescu Maria.pagube produse de apă (inundaţii. pag.realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică.). utilizând corect terminologia adecvată. Huţanu Elena. . 3.4 pagini. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi.Fizică manual pentru clasa a VIII a. 22. . Editura Humanitas Educaţional. A.Fizică. 4. × 4). 47.importanţa apei (sursă de energie. 2. Bucureşti.Ştiinţe ale naturii. 3. 8. Editura Radical.. Filoti Carmen. etc. cadre didactice şi părinţi. Stroe Felicia.59. . Haralamb Dorel.Ştiinţe. Corega C.2p (0. auxiliar pentru elevi. clasa a IVa. 2002. Editura Euristică. Se acordă un punct din oficiu.stările de agregare ale apei. 2000.a experimente.25 × 4) şi II.Ştiinţe ale naturii. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Utilizarea unor surse suplimentare de informare IV. Iaşi. Pacearcă Ştefan. suport al vieţii. Se acordă un punct din oficiu.transformări ale stărilor de agregare.. R.10. Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p . Pop Viorica. punctată şi va fi returnată. R. Criterii de evaluare şi notare identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0.). pag. . Stroe Constantin. pag.Chimie. autoevaluare. Ilarion Niculina. Editura Cartea Universală.5-14. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. 2000.a. Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare. 9.. Eseul va avea maxim 3. Bogheanu Maria Magdalena. biologie) şi formularea unor concluzii. Pârâială Viorica. Pârâială Dumitru.circuitul apei în natură şi importanţa sa. clasa a III. 6. Huţanu Elena. Talpalaru Seryl.rezolvarea de probleme: III. 4. 2003. .Manualul învăţătorului. A. 5.a.reprezentarea schematică a circuitului apei în natură. manual pentru clasa a VIII. Editura Didactică şi Pedagogică. manual pentru clasa a VII.a. 7.Fizică. chimie. 1998. 2002.Manualul învăţătorului.5p.. Crocnan Daniel Ovidiu. manual pentru clasa a VI. clasa a IV. Fătu Sanda.46.50 . 7. 2001. Constantinescu Rodica. Internet). va fi analizată. clasa a IV.25 × 4).a. p. . Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. Editura Teora. Turcitu Doina.Fenomene fizice şi chimice IV. 20. Editura Didactică şi Pedagogică. evaluare.27. Editura Corint. - Bibliografie selectivă: 1.1p (0. etc. Crocnan Daniel Ovidiu.25.Luiza.a. .

.. Principalele grupe de plante .....................6....................... 33 2. 43 2...............10......................................................................................... Tulpina.............................................. 36 2.............................2........................................................1..................................... Transpiraţia ...................................................................................................................................................... Organizarea unei plante cu flori........................................................... 46 2................................................................................... 26 2........... Floarea ..................... Frunza .....................................9..............8... Lucrarea de verificare 2 ............................................. 31 2...................................................... 38 2.................... 51 2.................................... 52 Bibliografie selectivă..... 41 2....................... 27 2......... Funcţiile frunzei .............................................6............................................2.......................Plante Unitatea de învăţare Nr.........................................................12.............. Sensibilitatea şi mişcarea la plante. 36 2................ Fructul şi sămânţa ................................3...3.......................................................................................................................................... Respiraţia ..... Rădăcina ...... 38 2.......................... Fotosinteza..................11........................................................5...............4.......... 26 2.......... Obiectivele unităţii de învăţare 2........... 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 ....................................................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .6........................................7...............1.............................................. 2 PLANTE Cuprins 2......... 49 2..6..

studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor. frunza. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante. Rădăcina. de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe.diversitate. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare. Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. tulpina şi frunzele asigură. În celulă. Organizarea unei plante cu flori Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. în principal. Acestea sunt: rădăcina. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de producere. evoluţie.funcţie. citoplasma şi nucleul. se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. unitate. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. utilizând un limbaj ştiinţific adecvat. parameci etc. Organizarea unei plante cu flori Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: Lumea vie - Regnul Monera. Regnul Plante. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila). amibă. tulpina. Regnul Animale. Regnul Protista.Plante 2.1. Celula vegetală este unitatea de bază structurală şi funcţională a plantei. 2. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. Regnul Fungi (ciuperci). în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă.).2. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor. Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate. în care sunt încadrate bacteriile. floarea. • să analizeze relaţiile cauzale: structură. precum şi funcţiile acestora. grupate în ţesuturi. fructul şi sămânţa. organism vegetalmediu.

prezentă la arbori şi arbuşti. lalea).ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei. ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon. - 2. Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă. structură şi funcţie. Rădăcinile au forme şi mărimi variate.3. .rădăcina fasciculată (firoasă). 2. Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig.Plante Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei.rădăcina lemnoasă.rădăcina pivotantă. Aceste tipuri de ţesuturi se observă în structura organelor unei plante. lungime şi grosime (cereale. . la care rădăcina principală are formă de ţăruş (fasole. . . uleiuri).ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime. are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare. grosime).ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor. la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă. Principalele tipuri de ţesuturi sunt: . morcov.1) .ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei.1 – Tipuri de rădăcini 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . spre deosebire de alte celule. a dăunătorilor. .ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante îşi le protejează împotriva factorilor de mediu. numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare. Fig. formează asociaţii de celule numite ţesuturi. trifoi). Celula vegetală. Mai multe celule care au aceeaşi formă. Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol. 2.

ridiche. .rădăcina lemnoasă: …………………………………. 4. . zona unde au căzut perii absorbanţi după 10. Testul de autoevaluare nr. 2. ridiche.. un înveliş rezistent cu rol de protecţie. Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare: fasole. 3. ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii.…………………….. porumb.……………………. sfeclă.scufia (1).…………………….zona aspră (4). 2. grâu. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini.……………………. Fig. ţelină.Plante Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. .zona netedă (2). . Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov.rădăcina firoasă: ……………………………………. Scrie denumirea zonelor din vârful unei rădăcini.zona perişorilor absorbanţi (3). 2. 1.20 zile. .firişoare subţiri cu rol în absorbţia apei şi a sărurilor minerale din sol.2): . Funcţiile rădăcinii Fig. 2. sfeclă.2 – Vârful rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). 4. 1 1. Notează câteva exemple de plante care au: . Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2.3 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural .rădăcina pivotantă: …………………………………. 3.

vas de sticlă. Materiale necesare: lingură de metal. . până la evaporarea completă.o lingură. ulei Cum procedezi ? aşează planta cu rădăcină.într. Cum procedezi ? .Plante 5. Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale. Materiale necesare: plantă cu rădăcină. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale. fierbe apa. Rădăcina creşte în lungime prin: a. citeşte rezultatele sau constatările.1 Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă. într.cu ajutorul spirtierei. pune cu pipeta. Experimentul 2. pipetă. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina 51. spirtieră. Aplicaţii practice Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. peste care se adaugă o peliculă foarte fină de ulei. . zona netedă c. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii. scufie b. Experimentul 2. marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker). apă de la robinet. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . Alege răspunsul corect. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. câteva picături de apă.analizează suprafaţa lingurii. după 2. zona perişorilor absorbanţi d.3 zile marchează din nou nivelul apei şi compară-l cu cel iniţial.2 Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei.un vas cu apă.

după 2.5 cm). . plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. ulei.3 Evidenţierea absorbţiei apei la nivelul zonei perişorilor absorbanţi. 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . două vase de sticlă (eprubete).observă plantele. Cum procedezi ? .pune plantele de fasole.Plante Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezintă schematic experimentul. ce conţine apă şi ulei. Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4. în vasul 2. În concluzie. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s. astfel încât: în vasul 1. zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă. iar vârful rădăcinii în apă. apă.a ofilit. în câte un vas de sticlă. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Experimentul 2. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină.

viţa de vie).muguri foliari. Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 .soarelui). Astfel de tulpini. a frunzelor şi a florilor. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni). stânjenel). floarea. frunzelor şi a florilor. În absenţa frunzelor. Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope). Tulpina Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul. axul coroanei şi ramuri principale. crin). Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase. în funcţie de mediul de viaţă al plantelor.au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. celule lungi.muguri florali. lemnoase) şi subterane.muguri micşti. între care nu există pereţi despărţitori. aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza.care dau naştere atât la frunze cât şi la flori.situaţi în vârful tulpinii.din care se formează florile. Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută. În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). . Categorii de muguri: . cilindrică. lalea.4. diferiţi după poziţia. puse cap la cap. tubercul (cartof) şi rizom (ferigă. . înmulţirea se realizează prin bulbi. cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. La unele plante. Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei. ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti). au majoritatea plantelor ierboase (grâu. Tulpina Tulpinile au forme variate. tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor. Tulpinile aeriene ale unor plante s. După locul unde cresc. Prin ţesuturile de susţinere pe care le conţine. volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate.fasole. pletoasă. forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor.din care se formează frunzele. Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă. conică. Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. . tuberculi sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă. secundare şi de rod. tulpinile sunt aeriene (ierboase.Plante 2. porumb.mazăre.muguri de creştere. Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică.

Astfel. A/F/I c. c. Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a. Alege răspunsul corect. cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late . Culoarea inelelor lemnoase este diferită.an ploios. vasele lemnoase. d. b. b. vasele liberiene. Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. F (fals). Încercuieşte una din litera corespunzătoare: A (adevărat). A/F/I b. Testul de autoevaluare nr. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă tubercul rizom tulpină volubilă porumb viţă de vie ferigă fasole ceapă 2. grâul. stânjenelul. c.an secetos). Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. atlasul botanic). 2 1.Plante Creşterea tulpinii Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime. îngroşarea măduvei. A / F/ I 3. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . I (informaţii insuficiente) a. d. Planta cu tulpină subterană este: a. cu plantele corespunzătoare. (Foloseşte. Alege răspunsul corect. Asociază tipurile de tulpini. A / F/ I d. 4. Citeşte cu atenţie afirmaţiile. bradul. la nevoie. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. inele înguste . trandafirul. Vasele lemnoase conduc seva brută. îngroşarea scoarţei.

Plante 5.codiţa frunzei. iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre). b. 2. Fig. la porumb).5. d.5 a).partea lăţită a peţiolului.limb.peţiol. care formează nervurile. În acest caz. Bulbul este: a. străbătută de o reţea de vase conducătoare. . c. La alte plante. .4) alcătuită din: . care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu.teacă. Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar. 2. pot lipsi şi teaca şi peţiolul.5 Marginea frunzei c Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina 51. cu care frunza se prinde de tulpină. tulpină subterană.5 b). întreagă (fig.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante. rădăcină modificată pentru depozitarea hranei.partea cea mai lată a frunzei. tulpină târâtoare. dinţată (fig. rădăcină subterană. Alege răspunsul corect. 2. limbul se leagă de tulpină prin teacă.5 c). 2. 2. Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig. 2. Frunza Frunza este organul aerian al plantei ce creşte pe tulpină. O frunză completă este (fig. peţiolul lipseşte. 2. a b Fig.

2. frunza aciculară. Există: a. e. c. 2. condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei. b. 2.în formă de inimă (muşcată).în formă de săgeată (săgeata apei).6 Frunze simple Spre deosebire de plantele cu frunze simple.7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta. porumb). 2. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . opus (b) sau altern (a).7): frunza trifoliată (la trifoi). pin). f.în formă de panglică (grâu.6). frunza reniformă. 2. frunza cordată.în formă de ace lungi (brad. frunza liniară.9 Fig.8): în rozetă la baza tulpinii (c). Frunze simple şi compuse Fig. molid.Plante Frunzele diferă şi după forma limbului (fig. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare. unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig. frunza sagitată. prun). frunza ovală (păr. Pe tulpină. d. penată (salcâm) şi frunza palmată (castan). Fig. frunzele pot fi dispuse (fig.în formă de rinichi (pochivnic). 2.

Foloseşte material natural sau un atlas botanic. între 100. între care se află mezofilul (miezul frunzei). Notează. Epiderma are ca formaţiuni caracteristice stomatele prin care se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei în timpul procesului de transpiraţie. . aşezate faţă în faţă. legate de: .aspectul frunzei (neted.forma frunzei.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). între care rămâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze.8 Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză.1000 stomate/mm2 de frunză. Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .Plante a b c Fig. lobată. Privit la microscop.modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină. . 3 Observă frunzele următoarelor plante: stejar. observaţiile tale. O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole.alte observaţii.). . etc.marginea limbului (întreagă. dinţată. . grâu şi pin. cerat. Structura internă a frunzei Testul de autoevaluare nr. limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară şi epiderma inferioară). etc. Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta. păros.). Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei. ce conţine celule pline cu clorofilă. respiraţie şi transpiraţie. 2. pentru fiecare frunză. .

.6. cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză. se eliberează oxigen (O2). plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. bulbi.soarelui. în care se sintetizează hrana plantei. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive. grâul. lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei. soia. gaz indispensabil vieţii. rapiţă. Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc. necesară procesului de fotosinteză. În acelaşi timp. seminţe. în diferite părţi ale plantei: în frunze. În frunză. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase.Plante Notează observaţiile pe spaţiile punctate. tuberculi sau rizomi. 2. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor. floarea. linte şi mazăre. proteine. care vor fi transformate în energie chimică.1. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei. intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2). apoi prin nervurile frunzei. Substanţe dulci (amidon. Din apă. zaharuri) depozitează cartoful. Funcţiile frunzei 2. Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2). Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei. Reţine ! În procesul de fotosinteză. Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină. Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii.6. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr. 3 se află la pagina 51. Fotosinteza Funcţiile frunzei Frunza este considerată un mare laborator al naturii. sfecla. În urma procesului de fotosinteză. frunza sintetizează substanţe organice (glucide.

muma. . fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim. O astfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot. care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. gata preparate. poartă denumirea de simbioză. substanţe organice rezultate din fotosinteză. Plantele verzi. sulfaţi.plante heterotrofe.250 C.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă. fac parte plantele parazite. la diferite plante de cultură. între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof. Dacă lumina este foarte intensă. azotul necesar procesului de fotosinteză. pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură. prin apele de ploaie şi zăpezi. din alte plante. Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase. grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C. trăiesc parazit pe alte plante. creşte în intensitate până când temperatura atinge 20. Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. Plante parazite: . după care încetineşte treptat şi la 45. Plantele simbionte sunt un exemplu interesant de convieţuire. În concluzie. nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice. deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza. când apa este în exces. Procesul de fotosinteză se intensifică odată cu creşterea cantităţii de apă. Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză. O astfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare. Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C. Fotosinteza începe la lumină slabă (odată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate odată cu creşterea intensităţii luminii. O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme. Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură. iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor. deoarece îmbogăţesc solul în azot.520 C.Plante Factorii care influenţează fotosinteza Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa. fosfaţi). din tulpina arborelui gazdă. fructe şi seminţe. Plantele parazite au un număr mare de flori. se opreşte. viţă de vie). Din categoria plantelor heterotrofe.haustori). din mediul în care trăiesc. lumina şi temperatura.pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). semiparazite şi simbionte. se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. fotosinteza se opreşte. Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol. 37 Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural . Plantele parazite nu au clorofilă. iau o parte din substanţele organice necesare. Alte plante. fiind lipsite de clorofilă. fotosinteza începe să scadă. Plantele semiparazite. care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. în orele dimineţii şi spre amiază. trifoi.

Transpiraţia În procesul de fotosinteză. Procesul se desfăşoară în mod continuu. nu ar fi posibilă. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor.3. dar mai ales prin frunze. O parte importantă. Eliminarea apei se realizează prin stomate.6. prin stomate. au nevoie de oxigen. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere. Prin procesul de transpiraţie. pentru a o transforma în energie chimică. 2.2. plantele elimină dioxidul de carbon. ziua şi noaptea. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu. planta utilizează numai o mică parte din energia solară. În urma procesului de respiraţie. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. ca toate celelalte vieţuitoare. Transpiraţia 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie. Plantele respiră prin toate organele.6. din această energie se transformă în căldură.Plante 2. Respiraţia Plantele. apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorbţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. formarea fructelor. înflorire. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice. etc. plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxidul de carbon.

………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. . . eprubete Cum procedezi ? . aşezând eprubeta. se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze. cu ajutorul pipetei. respiraţie. Materiale necesare: frunza. într. Dacă stomatele sunt deschise. structuri ce se numesc stomate. . Experimentul 2.pune o picătură de benzină. 2.pădurilor. benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă. Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor.realizează observaţii după 2 zile.3 frunze. apoi prin nervuri şi a colorat frunzele. Ce observi ? Explică. Cum procedezi ? . pe dosul frunzei.aşează eprubeta la lumină. Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma.Plante Aplicaţii practice (fotosinteză. Ce observi ? Explică. benzină. Experimentul 2. cerneală Cum procedezi? .toarnă câteva picături de cerneală.repetă experimentul.pune planta. transpiraţie) Experimentul nr. în vasul cu apă colorată.5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze. Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei.3 frunze). ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii. pipetă.apelor). 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen. .pune plantule de fasole. vas cu apă. cu partea secţionată orientată în sus. în vasul cu apă. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 ..secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma. .o eprubetă cu apă. Materiale necesare: plantule de fasole cu 2.

Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate). .expune planta la lumină. în apă şi alcool. ceea ce demonstrează că. 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon.detaşează frunza şi îndepărtează staniolul. amidonul s.fixează. introduci 20. Materiale necesare: seminţe încolţite de grâu sau fasole. alcool etilic 96%. . iod. lumânare. Partea de frunză. Experimentul 2.apelor ies bule de gaz (oxigen).. se introduce un vas mai mic cu alcool etilic în care se pune frunza).3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). acoperită cu staniol. pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa frunza de plantă!!). Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză. (Atenţie ! Fierberea se realizează astfel: într. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol.un tubercul de cartof.toarnă câteva picături de iod.a format în frunză.Plante Ce observi ? Explică. pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată. numai în porţiunile expuse la lumină.pe o secţiune dintr.un vas cu apă. pipetă.. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Ce observi ? Explică. 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . ghiveci cu muşcată.8 Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen. Cum procedezi ? . . pune 2. . prin fierbere. Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma. deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă. borcan închis ermetic. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. o fâşie de staniol. timp de câteva ore.pe o secţiune dintr.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). fixată la capătul unei sârme. după 2 zile. Materiale necesare: tubercul de cartof. staniol. .30 de seminţe încolţite. sârmă Cum procedezi ? într-un borcan care se poate închide ermetic cu un capac.un tubercul de cartof. nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon).decolorează frunza. pune 2. pe frunza decolorată . Experimentul 2.

Experimentul 2. Ce observi ? Explică.mâţişori (mesteacăn).închide punga de plastic. Fig. Florile sunt aşezate pe tulpină.Plante Ce observi ? Explică. Prin respiraţie. prin transpiraţie. etc.spic (grâu.). morcov). . prin legare sau cu scotch. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….umbrelă (soc.o pungă de plastic. Floarea Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei. muşeţel).9 Floarea de măr Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . La floarea de măr receptaculul are forma unei cupe (la alte flori. . câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc. Alcătuirea unei flori simple Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente.disc (floarea. Pedunculul este codiţa florii. salcâm.7. pungă de plastic Cum procedezi ? . .ştiulete (porumb). receptacul are formă de cilindru. Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen. Receptaculul este partea terminală. Din flori. într. con. 9 Evidenţierea procesului de transpiraţie. . viţă de vie). Rezultate Pe punga din plastic apar picături de apă. lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii. A avut loc condensarea vaporilor eliminaţi de plantă. formând inflorescenţe. . . pătlagină).soarelui.ciorchine (liliac. Materiale necesare: plantă în ghiveci. se formează fructele şi seminţele. 2. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan. care să întreţină arderea.fixează părţile aeriene ale plantei. timp de o oră.. 2.. Inflorescenţele au formă de : . ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….

Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite). nu au decât elementele esenţiale ale florii şi anume staminele şi pistilul. Imediat după fecundaţie. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate. Tot de receptacul se prind şi staminele. Aceste flori tubulare sunt fertile. Florile interne au petale mici. Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti.Plante Alcătuirea unei flori compuse Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. În centrul florii se află pistilul. iar baza sa. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. fluturi. dintr. florile compuse au o altă structură. de culoare verde.un ansamblu de flori. umflată se numeşte ovar. organul de reproducere femeiesc. el germinează. Transformarea florii polenizarea şi fecundaţia. Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi. se îngroaşă şi se transformă în fruct. Pistilul are formă de pară. Spre deosebire de florile simple. organele de reproducere bărbăteşti.). fuzionează cu celulele sexuale femeieşti. Celulele sexuale bărbăteşti. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. O astfel de floare. Petalele au forme. petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. terminat printr. unite în formă de tub. stilul. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate. ovarul creşte. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori. este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră). stilul şi stigmatul se usucă şi cad. este floarea. susţinute de un receptacul lăţit. Fiecare stamină are câte un filament în vârful căruia. Florile exterioare. care vor da naştere seminţei. de culoare galbenă. grupate în spic. stigmatul. Nu toate florile prezintă această alcătuire. Receptaculul este înconjurat de frunze mici. Totalitatea petalelor formează corola. care sunt celulele sexuale femeieşti. în formă de disc. în fruct presupune două etape: De la floare la fruct Polenizarea constă în transportul polenului unei flori pe pistilul altei flori cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine.soarelui alcătuită de fapt. Totalitatea sepalelor formează caliciul floral. prezente la capătul tubului polinic. fără petale şi sepale. Ovarul conţine ovulele. etc.o umflătură. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . din ele se formează fructe şi seminţe.

.19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie. până la formarea primelor frunze. Sămânţa de fasole (fig. La sămânţa de grâu (fig.tegument (1). fragi.Plante 2. căpşuni.fructe cărnoase. cu o sămânţă închisă într. Fructul şi sămânţa Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă. două cotiledoane (2).8. seminţele sunt închise în fructe. prune. Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar. După formă şi dimensiuni. salcâm) şi capsula (mac). bogat în vitamine şi substanţe hrănitoare. cu mai multe seminţe (bacă): roşii.fructe cărnoase multiple: zmeură. embrionul are un singur cotiledon. La toate plantele cu flori. 2. Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna.formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3). cireşe.fructe cărnoase false (poamă) . pe lângă ovar şi alte părţi ale florii. Din seminţele cu un cotiledon. struguri. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane. există o mare diversitate de seminţe. se va dezvolta viitoarea plantă. 2.10 Bobul de fasole Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . 2. .la formarea fructului participă. floareasoarelui) etc.10).fructe cărnoase. tulpiniţă (4) şi muguraş (5). ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei. . pere. Unele se deschid la maturitate. . iau naştere plantele monodicotiledonate. se dezvoltă plantele dicotiledonate. gutui. Fig. cariopsa (grâu. din care se va forma o noua plantă. Din embrion. • Fructele cărnoase au miezul zemos. castraveţi.un sâmbure lemnos (drupă): caise. piersici. eliberând seminţele: păstaia (fasole. portocale. iar substanţele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. Din seminţele cu două cotiledoane. ghinda. de exemplu receptaculul: mere.

la starea activă de creştere. apoi în plantă adultă. ordinea în care se dezvoltă planta. în casete. ……………………………… 4.11 Bobul de fasole 2.formarea perişorilor absorbanţi şi transformarea rădăciniţei în rădăcină. Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează. ……………………………… Fig. Etapele germinaţiei: . 2.ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1.uscarea cotiledonului. Test de autoevaluare nr.12 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. . ……………………………… 5. ……………………………… 2. de la starea de repaus. . numai în prezenţa apei. .îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora. 2. seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă.Plante Germinaţia seminţelor În condiţii favorabile. Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. a oxigenului şi numai la o anumită temperatură. 4 1. Fig.creşterea tulpiniţei şi apariţia primelor frunze. . Scrie. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole. ……………………………… 3.

Materiale necesare: plastilină de diferite culori.g…………………………….…………………………….………………………………. fecundaţia. …………………………….... pe farfurioare. observă cele două jumătăţi ale seminţei. sămânţa.……………………………… c. Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire. Cum procedezi ? . formarea tulpinii. astfel încât să obţii diferite flori. planşetă pentru modelaj.12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole. Experimentul 2.e.. germinaţia. sămânţă) Experimentul 2.pune la încolţit seminţele de fasole. ……………………………. formarea frunzelor...după 2 zile.. a.modelează toate componentele florii.le. Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina 52. formarea rădăcinii. d..5 seminţe de fasole.f.11 Modelarea componentelor unei flori. Aplicaţii practice (floare.Plante 3. tulpiniţa şi muguraşul. ……………………………. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa. imagini ale unor flori Cum procedezi ? . farfurioare.. vată. polenizare.aranjează. ……………………………. Materiale necesare: 4. având grijă ca vata să se menţină permanent umedă. b.. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . . din plastilină.h.. fruct. .

observă ce se întâmplă cu seminţele. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu). • sunt udate de trei ori pe zi. temperatură).). ci şi la plante.o cutie). . cu o cantitate mare de apă. tulpinii. Lumina este necesară plantelor. Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi.Plante Experimentul 2. . Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii. mazăre. temperatură.un loc friguros Notează observaţiile tale. • nu sunt udate deloc.Mişcările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare a organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină. mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: . ghivece cu pământ.notează într.. Mişcările plantelor sunt de fapt. forţa de gravitaţie). Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea.o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia rădăcinii. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………. etc. Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină. viţă de vie). ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Cum procedezi ? pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în procesul de încolţire. Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 .9. .observă şi compară seminţele puse la încolţit: • în condiţii de lumină. fasole sau porumb. . dacă: • sunt udate zilnic. deci se manifestă nu numai la animale. • într.Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole. după apariţia primelor frunze. - • la întuneric (într. observă şi compară seminţele puse la încolţit: • la temperatura camerei. cu o cantitate mică de apă.13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Materiale necesare: seminţe de grâu. zorele. - 2.

a florilor spre lumină).Plante Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor.3 cuburi de gheaţă) Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli. se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea. Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) Cum procedezi ? . cu forţa gravitaţională). într.15 Evidenţierea termonastiilor.pune aceeaşi floare.pune o floare de lalea.noapte. iar dimineaţa se închid. Materiale necesare: Cum procedezi ? . în sens antigravitaţional. În acest caz.14 Evidenţierea fototropismului. timp de câteva zile Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s. în acelaşi sens. Florile de regina. la fereastră. în funcţie de temperatură.un vas cu apă rece (2.au orientat către lumină. inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric. Ştiai că. La unele plante. Experiment 2. Încearcă şi tu acest lucru ! Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2. determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus.nopţii se deschid seara. adică fototropismul. Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… . într. se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi. rădăcinile în jos.deschiderea florilor).aşează ghivecele.

. Fig. în acelaşi sens cu forţa de gravitaţie. aşează ghivecele. în ghivece. după 2 zile. . Experiment 2. timp de 2. Materiale necesare: seminţe de fasole.17 Evidenţierea geotropismului tulpinii.Plante Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate După ce a fost introdusă. floarea se va deschide în câteva minute.un borcan.16 Evidenţierea geotropismului rădăcinii seminţei încolţite de fasole.13 Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos. în poziţie orizontală. fixează pe o sugativă umedă. 2. 2.într. câteva boabe de fasole încolţită (vezi fig. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sugativă Cum procedezi ? . ghivece cu pământ Cum procedezi ? .după răsărirea plantelor de fasole. trecută în vasul cu apă rece se va închide. în apă la temperatura de 300C.observă cum se orientează rădăcinile. Experiment 2. .3 zile.aşează borcanul în poziţia laterală. Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii. Aceeaşi floare.pune la încolţit seminţele de fasole. Materiale necesare: borcane.13).

Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină. Ferigi Fig. Sunt considerate primele plante superioare. Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare. Există conuri mascule şi conuri femele. Au tulpină şi frunze. gimnospermele şi angiospermele. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente). pe sol. în era primară. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor.14 Feriga Conifere şi plante înrudite Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri.10. prin procesul de fotosinteză. în păduri. Ele pot avea forme foarte variate.sămânţă). Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş. sperma. numită rizom. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos. străbătute de vase conducătoare. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală. adică plante cu sămânţa neprotejată. Ferigile nu au flori.descoperit. În regiunile temperate.Plante Rezultate Plantele de fasole şi. stânci. 2. creşteau acum 400 de milioane de ani şi. Muşchi Muşchii sunt primele plante verzi de uscat.au îndreptat tulpinile în sus. tulpină şi frunze. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase. scoarţa copacilor. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare. În regiunile tropicale. astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. 2. în cea verticală. Ferigile sunt plante foarte vechi. Din acest motiv. dar nu au rădăcini adevărate. Regnul Plante cuprinde: muşchii. ferigile. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cele mai des întâlnite pe pământ. Strămoşii lor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . ferigile au dimensiuni mult mai reduse. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană.

Sinteza unităţii de învăţare nr. orhidee) dar şi despre unii arbori.procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular). crini.eliminarea apei din frunze. dar şi un număr mare de arbuşti (măceş. se numesc angiosperme (angios. au structuri care secretă răşină. Plantele cu flori se clasifică în două grupe. Sensibilitatea. cum sunt palmierii. Au rădăcini.Plante Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. în prezenţa luminii. Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate. Fotosinteza. 2 Celula vegetală. Este vorba despre cereale (grâu. spermasămânţă).15). mur) fac parte din această categorie. temperatură).organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcina. Sub scoarţă. cu ajutorul oxigenului. dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. măr). produsă în frunză.organul de înmulţire al plantei.soluţia de apă cu substanţe organice.capacitatea plantelor de a reacţiona. frunzele). Transpiraţia. seminţele sunt închise în fruct.unitatea de bază a plantelor. la diferiţi factori de mediu (lumină. molid. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural .soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol. pin) le păstrează şi în timpul iernii. Plantele cu flori Fig. trandafir. 2. Ţesutul.acoperit. de unde şi denumirea de răşinoase (fig. Floarea. pag.procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză. zmeur. tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele.asociere de celule cu acelaşi rol. arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar. sub formă de vapori. Seva elaborată. 2. prun. porumb) şi despre plante ornamentale (lalele. Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa. Organe vegetative. Seva brută.15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. Pomii fructiferi (cireş. fag). tulpina. pentru obţinerea energiei. De aceea. Respiraţia. organ esenţial pentru înmulţirea plantelor. cais. La toate plantele cu flori. 56).

2.porumb. margini întregi. tubercul.cartof. 2. etc. Dicotiledonate. aşezate câte două frunze într.rizom.frunză simplă. 2. Monocotiledonate. b.plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş.frunză simplă. fag. dură.o teacă.zona netedă. stejar. a. tăioasă. ci tulpini subterane).viţa de vie. 2. formă lobată. 4. nervuri paralele. ai nelămuriri sau ai greşit. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina. Testul de autoevaluare nr. 3. tulpină dreaptă.I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori). etc. c.fasole. formă de panglică.A. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . trandafir. Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre.zona aspră. 1 1. peţiol. conţin răşină etc. poţi trece mai departe. tulpina. 5. Plante cu rădăcina firoasă: grâu. Angiosperme. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. etc. 3 Frunza de stejar. c.zona perişorilor absorbanţi. tulpină volubilă. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. ridichea şi sfecla. 4. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare. 5. Vârful rădăcinii prezintă: 1. porumb. Tulpina agăţătoare. fasole.Plante Gimnosperme. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei). Frunza de pin.A. Testul de autoevaluare nr. 3. aciculare (formă de ace lungi). usturoi. 11. alcătuită din limb.frunze simple. alcătuită din limb şi teacă (lipseşte peţiolul). Frunza de grâu. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş. 2 1. aspect cerat. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. măceş. b. 3. lalea. b. d.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct. varză. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele. ceapă. 4.scufia.plante ale căror seminţe au două cotiledoane. aspect lucios. rizomferigă. teacă.F (tuberculii nu sunt rădăcini.

4. 5. f. polenizare. d. b. c. 4 1. respiraţia. b. ai nelămuriri sau ai greşit. respiraţia. ai nelămuriri sau ai greşit.rădăciniţă. fotosinteza.12 Lucrare de verificare 2 1. 3. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a. Lipseşte al doilea cotiledon. fecundaţie. transpiraţia. d. e. înflorire. h.cotiledon. poţi trece mai departe. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. g. b. Testul de autoevaluare nr. poţi trece mai departe. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.Plante Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.tegument. c. a.tulpiniţă. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. 2 1 4 3 sămânţa. fotosinteza.muguraş. c. 2. d. 1. formarea rădăcinii. absorbţia. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. 3. fixarea plantei. 1p 2. formarea tulpinii. absorbţia. 2. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: 1p a. germinaţie. 2. 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . formarea frunzelor.

agăţătoare. nucleu. . 2. 2p 4. clorofilă.membrană. peri absorbanţi. scufie. apă cu săruri minerale. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . cotiledon. . Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr.4 pagini. Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni corespunzătoare din coloana B. peţiol.structura frunzei.aţi realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. citoplasmă.Plante 3. Internet). 1 punct. membrană. va fi finalizată. dioxid de carbon. cotiledon. nervuri. lumină. 1p Exemplu: celulă. alună. tegument. citoplasmă. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei”. 1 punct. stamine. 2 puncte. Prezentaţi un experiment pe care l. Eseul va avea maxim 3.tipuri de nutriţie. 4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii. pară. nucleu.funcţiile frunzei. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. limb. dreaptă. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. Se acordă un punct din oficiu.importanţa proceselor de fotosinteză. . reviste. Se acordă un punct din oficiu. A B Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină Cireşe. după următorul plan: 4p .1p). notată şi va fi returnată. petale. Criterii de evaluare şi notare 12345Punctajul acordat: 1 punct. târâtoare. petale. respiraţie şi transpiraţie.

. 1997.. 9. 8. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . R. Botanică. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Raianu O. Bucureşti. Bucureşti. 2004. A. 5. Editura Didactică şi Pedagogică. 25. Boldor O. Atlas botanic. Editura Albatros. 2. Bucureşti. 1983. Bucureşti. pag. 6. Ţibea F.Plante şi animale. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. 1988. pag. Editura Didactică şi Pedagogică.. 7. Grinţescu I. Editura Didactică şi Pedagogică. 3. Copil V.78. 81. 829. 12. Metodica predării biologiei la clasele V. Fiziologia plantelor.32.Lucrări practice.. Bucureşti.VIII. pag. Biologie.. p..69. şi colaboratorii. Todor V. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. p. Manual pentru clasa a V-a.. R.. 32.. Editura Sigma. Gheţe M. 1985p.A. Atlas şcolar de biologie. Editura Didactică şi Pedagogică. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii. Editura Rao.Plante Bibliografie selectivă: 1.48. 4. 1996. Editura Didactică şi Pedagogică. Trifu M. Bucureşti. 2002.28. Opriş T.170). Grosu M. şi colaboratorii.. 1982.

...............................6............................ Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ..........................4........7 Regnul animal...................................................Animale Unitatea de învăţare Nr......4 Excreţia .................................................................................... 3 ANIMALE Cuprins 3.........................1 Mişcarea.................................................................7..................................................6 Regnul animal..................................................................................... 61 3....................2 Amfibieni ....................................................... 74 3........................................ 57 3............................3.........vertebrate .......................4 Moluşte.......................1 Peşti ..................................6...........2 Organizarea generală a unui animal................. 63 3....................3..............................................................1 Digestia ..6................4 Păsări .............................................. 77 3..... 64 3...................................................5 Mamifere ...........4....................................................... Lucrarea de verificare 3 ................... 81 3........................................................................................................................................................................ 78 3. 76 3...........................6 Echinoderme ...................................................4.... 67 3...2 Respiraţia ...............................................................................................................6.............. 68 3...................................1 Obiectivele unităţii de învăţare 3...................9...........................................................................................................5 Funcţia de reproducere............5 Artropode ............... 69 3........................................1 Spongieri ......3 Funcţiile de relaţie ................................... 56 3..... 56 3....................4 Funcţiile de nutriţie .................. 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 .. 64 3................................................ 75 3...............6......3 Viermi .........7....................................................................................................................................7............................. 66 3...............................................2 Celenterate........................................................................6..............................................3 Reptile ..................... 72 3...................................................................................................... 74 3......................................... 62 3................... 57 3...........................................................................................7. 66 3....................................................................................7........................................................................................4......... 57 3....................................................nevertebratele..........8.................3 Circulaţia ...........2 Sensibilitatea .......................................... 85 Bibliografie selectivă.............................. 66 3.............. 61 3...............................

respiraţia. evoluţia lumii vii.realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. . secretat de mamele.funcţia de reproducere.funcţiile de nutriţie.coordonează funcţionarea întregului organism. alcătuită din membrană. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . este capabil de contracţie permiţând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne. • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare.intră în alcătuirea muşchilor. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii. intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur).ţesutul muscular. Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande.ţesutul conjunctiv. este alcătuit din celule nervoase (neuroni). 3. • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor. circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie. .Animale 3.asociaţii mai multe celule. unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale.asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător. precum şi a funcţiilor acestora. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale. structurală şi funcţională a oricărui animal.asigură perpetuarea speciei prin descendenţi. .2 Organizarea generală a unui animal Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim maximum de complexitate. Mamiferele sunt animale care nasc pui. citoplasmă şi nucleu.funcţiile de relaţie. Organele sunt alcătuite din ţesuturi. Celula este unitatea de bază.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale). .acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). digestia. cu formă şi structură asemănătoare.ţesutul epitelial. pe care-I hrănesc cu lapte. . Funcţiile organismului animal Organizarea generală a unui animal Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: . care îndeplinesc aceeaşi funcţie. Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii.ţesutul nervos. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: .

muşchii capului. mandibulă etc. Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz. stern. oasele feţei (maxilar. În organism. de auz. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular. Scheletul este alcătuit din : . controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului.muşchii trunchiului: muşchii toracelui. Principalele grupe de muşchi: . . are o structură asemănătoare muşchiului striat. prin intermediul creierului. .2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ. muşchii abdomenului . Mişcarea este o însuşire fundamentală a întregii lumi vii. coaste. .muşchi striaţi.se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor. Oasele sunt legate între ele prin articulaţii. muşchii membrelor inferioare.muşchii gâtului. observabil la microscop. prin tendoane. Toate acestea sunt conectate în aşa fel. de miros etc. nu sunt sub controlul conştient al creierului.scheletul membrelor: oasele membrelor anterioare şi posterioare. Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. se orientează şi se adaptează la condiţiile mediului înconjurător. Oasele cresc în lungime şi în grosime. Muşchii se prind de oase. . Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism. 3. Oasele sunt ţinute într. se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului.formează miocardul sau muşchiul inimii.Animale 3. 57 Mişcarea Sensibilitatea Proiectul pentru Învăţământul Rural .muşchii membrelor: muşchii spatelui şi a cefei muşchii membrelor superioare.o anumită poziţie şi puse în mişcare cu ajutorul ligamentelor.muşchi netezi.3.scheletul trunchiului: coloana vertebrală. În acest mod. animalul se deplasează.1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător.muşchiul striat de tip cardiac. să se mişte şi să execute mişcări variate. . tendoanelor şi a muşchilor. . Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor.3. Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ. există 3 tipuri de muşchi: .intră în alcătuirea organelor interne ale corpului. se numesc striaţi datorită aspectului striat. La mamifere.scheletul capului: cutia craniană.). încât să permită oaselor.3 Funcţiile de relaţie 3.

lentilă biconvexă.retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic. Organele de simţ sunt: ochiul.format din ganglioni nervoşi şi nervi. în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila). nasul. prin care circulă informaţiile.tunica internă.organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşchii globului ocular.sistem nervos central.Animale Sistemul nervos Sistemul osos este alcătuit din: . În capătul conductului auditiv extern se află timpanul. care produce un lichid care lubrifiază globul ocular.sclerotica: culoare alb. Mediile transparente ale globului ocular sunt: .cristalinul. . Urechea. Globul ocular.controlează mişcările globului ocular în orbite.pleoapele.prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric. opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă.se află în vecinătatea ochilor şi produc un lichid ce menţine umed globul ocular. urechea. . .umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului.este alcătuită din pavilion şi conductul auditiv extern. limba şi pielea. . glandele lacrimale şi pleoapele). cu rol în hrănire a globului ocular. bogat vascularizată.sistem nervos periferic. Urechea medie.sidefie. . Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea în tot corpul.sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă. aflată între cornee şi cristalin).format din encefal (creier) şi măduva spinării.muşchii globului ocular. transparentă. .organul de simţ pentru auz şi echilibru Organele de simţ Organe de simţ Urechea este formată din: Urechea externă.tunica externă.tunica medie. aflată în camera posterioară a ochiului.corneea transparentă. . între cristalin şi retină) Structurile anexe ale globului ocular sunt: . .comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului) şi conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul. Ochiul. nicovala şi Proiectul pentru Învăţământul Rural 58 .corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel. Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul).coroida: culoare neagră. .glandele lacrimale.

Pielea.organul pentru simţ tactil. Impulsurile nervoase ajung în creier. alcătuit din 3 canale semicirculare. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi. numite hormoni. vestibul şi melc membranos. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vestibulo. Urechea internă. La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu. unde ia naştere senzaţia de auz. acru şi sărat. Sistemul endocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă. În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare. ce detectează substanţele volatile din aerul inspirat. În plus pielea. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce.Animale scăriţa) articulate între ele. Limba. glandele paratiroide. termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. are multiple funcţii. nutriţie şi reproducere.recepţionează diferite substanţe dizolvate în salivă. Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere.cohleari spre creier. numite papile. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă. organe specializate în secreţia unor substanţe. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu. tiroida. unde sunt transformate în senzaţii olfactive. În labirintul osos se află labirintul membros. glandele suprarenale. şi respectiv.organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici. Nasul. stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi. amar. se află receptorii pentru simţul auzului. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. glandele sexuale şi pancreasul endocrin.

60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Funcţiile organismului de ………………. .Animale Testul de autoevaluare nr.. Alege răspunsurile corecte: 1. Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II.…………………….………………. Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 81. . Completează schema: de relaţie .……………………. 1 I. Alege răspunsurile corecte.……………….……………………. Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii 3.. Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida 4.excreţia de reproducere III. . . . Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste 2.

tub digestiv: cavitate bucală. Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor.4 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. B1. Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros. caninii (colţii). faringe. intestin gros. cu rol în mestecarea alimentelor. La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric. Prezintă trei porţiuni: cecum. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. Tipurile de dinţi sunt: incisivii. Limba este un organ musculos. Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. circulaţia şi excreţia. B2. Pe lângă procesele de fermentaţie şi de putrefacţie. situat între esofag şi intestinul subţire. înghiţire şi în vorbire. Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac. Sistemul digestiv este alcătuit din: . Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal.1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv. se află receptorii pentru gust.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare. Intestinul subţire are rol în absorbţia substanţelor nutritive din alimente. premolarii şi molarii. flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B. B6 şi K.4. 3. În timpul înghiţirii. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie. colon şi rect. Digestia se realizează de către sistemul digestiv. Stomacul este organul cavitar. pancreas. esofag. Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . În urma digestiei. . alimentele sunt împiedicate să pătrundă în calea respiratorie. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas). În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie).Animale 3. intestin subţire. Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii. stomac. acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). ficat. La nivelul limbii. respiraţia. alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi.

este cea mai mare glandă din organism.situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor).locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă.faringele.respiraţia celulară. respiraţia cuprinde: . Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni. aerul pătrunde în plămâni.fosele nazale.2. Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice. În concluzie.respiraţia internă. .primul segment al căilor respiratorii prin Căi respiratorii intrapulmonare 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . eliberând energia chimică stocată în acestea. . Ultimele ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole. .produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale. . fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag. . Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu.4. . Glande anexe 3.tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului. Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respirator Căi respiratorii care aerul atmosferic pătrunde în organism. cu rol în digestie. Respiraţia se realizează de către sistemul respirator.produce sucul pancreatic. submaxilare şi parotide).bronhiile. În inspiraţie. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice. Bronhiile principale pătrund în plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare. 1.formate prin bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale.laringele.traheea. Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii. produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară Pancreasul.Animale Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare. Ficatul.(inspiraţia.respiraţia externă. Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule. În urma acestor oxidări (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni.procesele biologice de la nivel celular. extrapulmonare .transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule.schimburile gazoase dintre organism şi mediu. expiraţia). de unde este eliminat prin expiraţie.

în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă. Contracţiile inimii se numesc sistole.conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). Inima mamiferelor este un organ muscular. după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. . a sărurilor minerale şi a apei). Inima tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule). Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor.4.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele). vene. prin venele cave. miocard şi endocard. iar din cel drept arterele pulmonare. 3. iar relaxările se numesc diastole.Animale Plămânii 2. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard. Elemente figurate: Sângele . Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui). format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii.trombocitele (plachetele sangvine). vene. până la ţesuturi. . Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat. Vasele de sânge (artere. chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac). în cele două circulaţii: . cu pereţii mai groşi. la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi. cavitar. Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. 63 Proiectul pentru Învăţământul Rural .3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge). partea lichidă a sângelui îndeplineşte funcţia de transport a substanţelor nutritive. Din ventriculul stâng pleacă artera aortă.globulele albe (leucocitele). situat în cavitatea toracică.intervin în fenomenul de coagulare. Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari. Cele 2 ventricule. capilare) alcătuiesc o reţea Vasele de prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) sânge şi de aici înapoi la inimă (vene). Plasma. pompează sângele spre organe şi ţesuturi. Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură. sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă. Capilarele sunt vase cu calibru foarte mic. prin aortă. inima pompează sângele. În miocard se află un ţesut specializat. Prin contracţie. situate în cavitatea toracică. prin artere. Plămânii sunt organele respiratorii pereche. Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene.circulaţia sistemică (marea circulaţie).globulele roşii (eritocitele). capilare). Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze.

rinichi. În plus.plămâni. care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele. la nivelul căruia se produce urina. dioxid de carbon.în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni.intestinul gros. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural .4 Excreţia Excreţia.Animale . formând marea şi mica circulaţie).elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie.circulaţia pulmonară (mica circulaţie).elimină. placenta este slab dezvoltată. . . Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule. vezică urinară şi uretră).4. sub formă de materii fecale. care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti). Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. după schimbul de gaze de la nivelul plămânilor. sângele cu oxigen se întoarce la inimă. Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare.elimină resturile nedigerate. cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare). prin expiraţie. La mamifere. de ovare.eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: . Mamiferele se reproduc sexuat. organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare). circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţi proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă. Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător.piele. Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul. puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern. prin arterele pulmonare. prin venele pulmonare. Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere. Rinichii sunt organe pereche.elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină.5 Funcţia de reproducere Sistemul reproducător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă). 3. La mamiferele marsupiale. organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii. Mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei. Mamiferele nasc direct pui (vivipare). Sistemul excretor 3. .

. trombocitele e) produc anticorpi Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 82. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 ..Animale Testul de autoevaluare nr.glande salivare căi respiratorii 2. globulele albe d) conţin hemoglobină 3. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II. globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui c) transportă gazele respiratorii 2. Alegeţi răspunsurile corecte: 1. Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv . III.cavitatea bucală 1. Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2. 2 I. Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1. Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. . Sistemul digestiv …………….

Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele. Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează prada. 3. viermii.6.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal.6. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) sau bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip). altele ajung la un diametru de un metru. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă.2 Celenterate Din această grupă fac parte. Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute. meduzele. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului. fiind animale sedentare. moluştele sau insectele.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă. Meduzele şi coralii 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . la rândul său împărţit în două mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală). Unele meduze sunt mici. este dificil să se identifice trăsături comune. meduzele şi coralii.Animale 3. coralii. Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig. cu tentacule pe margini. Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului. pentru toate aceste animale. Datorită diversităţii lor. precum spongierii.1 Burete marin 3. care trăiesc în ape dulci sau marine. Regnul animal. Principalele grupe de nevertebrate 3. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori. Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării. atât pe pământ. cât şi în apele dulci sau sărate. Regnul animal este. ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei. Au formă de umbrelă deschisă.6.

Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri. fac parte o serie de viermi paraziţi: limbricul. de formă alungită. Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului. O colonie de corali este formată din milioane de indivizi. Fig.2 Meduza 3. fără schelet. bălţi şi mlaştini. 3. Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi. Viermi Fig. contribuind astfel la afânarea solului. Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea. Din această grupă.est de Australia. Viermii inelaţi se caracterizează printr. Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşte în lacuri. viermii cilindrici şi viermii inelaţi. izolaţi sau în colonii. în timp.6. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului. Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvoltate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia).Animale Coralii trăiesc în mări şi oceane. 3. numită hirudină. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului.3 Râma Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om). Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă. recifele de corali. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi reprezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ. Datorită formei. Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice. de unde aspiră sângele.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat). Scheletele lor formează. culorii şi imobilităţii lor. ei au fost multă vreme consideraţi plante. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă.

Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă. Melcii acvatici respiră prin branhii.umple borcanul de sticlă. pământ. caracatiţa).6. . Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ. Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. musculos.1 Evidenţierea rolului râmelor în afânarea solului Materiale necesare: un borcan mare de sticlă. Cum procedezi? .stropeşte zilnic pământul. În vârful tentaculelor lungi. cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov.4. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele). Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul. 3. limaxul). La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule. pentru a umezi tot conţinutul vasului .stropeşte. se află ochii. etc.3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit. .sapă pământul dintr.a întâmplat în borcan. alţii în apa mărilor. .). cu puţină apă.Animale Aplicaţii practice Experimentul 1. să nu pătrundă lumina. apă. . adesea răsucită în spirală. cu straturi alternative de pământ.observă ce s.alege 2. Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru. .4 Melc 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scoicile (lamelibranhiatele) şi cefalopodele (sepia. 3. frunze uscate. un nou strat de pământ. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci. . iar speciile terestre respiră prin plămâni. nisip şi deasupra. după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat. salată. Melcii Fig.înveleşte vasul de jur împrejur cu hârtie neagră astfel încât. Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă. Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului).o grădină (de preferat după ploaie) şi vei descoperii râmele. nisip. în formă de talpă lăţită. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare. hârtie neagră.

Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene. racii (crustacee). au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale. Speciile care trăiesc la adâncime mare. Sunt animale active. Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii. prin pipăit şi văz. de unde şi celălalt nume al lorbivalve. situată în grosimea tegumentului (osul de sepie). La caracatiţă. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc.o articulaţie. Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide). Creierul lor este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi. pe fundul apei. Picioarele lor sunt articulate. La cefalopode (calmar. cu branhii în formă de lame. ele elimină un nor de cerneală. Sunt animale exclusiv acvatice.un orificiu aflat în partea anterioară a corpului. Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. Cele două valve sunt legate între ele printr. o parte din corp. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată. în jurul vârstei de 2.şi formeze un alt înveliş mai mare. cochilia lipseşte. de pradă. O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. cealaltă posterioară ce are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului. sepie. pentru a lăsa să treacă.6. miriapodele şi insectele. iar corpul este împărţit în segmente. Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să. În caz de pericol. Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet). fixând animalul. Cefalopodele 3.Animale Scoicile Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară ce înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede : ele produc un jet puternic de apă printr. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi. Cochilia lor este formată din 2 valve. prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide. fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. Piciorul musculos se înfige în mâl. stridiile şi midiile. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme. care le propulsează în sens invers. fixate pe tentacule. când ajung la maturitate. folosite ca mijloc de apărare. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus. Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime. picioare sau mandibule).4 ani.5 Artropode Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . articulate şi mobile.

sarcoptul râiei). Corpul lor are o carapace transparentă. creveţi. Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen. Acarienii sunt arahnide minuscule. prima pereche de picioare prezintă cleşti. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi. abdomenul. ele trăiesc în pământ şi în locuri umede (exemplu: urechelniţa). În general. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare. în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase. din care păianjenii îşi ţes pânza. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. 2 fălci tăioase. languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. La unele specii (rac. Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului. majoritatea parazite la plante. În cursul vieţii. Sunt animale active noaptea. Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă. Prezintă 5 perechi de picioare articulate.Animale Păianjenii Arahnidele (păianjeni. crustaceele năpârlesc de mai multe ori. La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). crab. Ultimul segment se termină cu un ac. Ca toate artropodele. Înţepătura unor scorpioni din zona tropicală este mortală. ziua se ascund în locuri răcoroase. alcătuit din chitină. Din aceste ouă apar păianjeni mici. Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu. La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care. cu care înoată sau merg. Crustaceele superioare (crabi.000. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. animale şi om (căpuşele. homar). scorpioni. Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar.000 de specii). Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor. Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni. Scorpionii Miriapodele Crustacee Insectele 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . la numeroase specii de scorpioni. După împerechere. raci. identici cu adulţii. Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. femelele îşi devorează masculul. Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat.

dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. . .nimfă.adult). 3. .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (oularvă. chitinoase (elitre). . a.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. b. furnici . Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 .picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase.Animale Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap. .se deplasează în salturi. viespi. fără să aibă aripi. care nu se pliază în lungul corpului. Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli).tipul aparatului bucal. Muşte. . .aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari). transparente. . . prin care aerul intră într. cu rol în respiraţie. e. două antene şi un aparat bucal.prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari.au două perechi de aripi subţiri. prind prada din zbor.au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari. . . Libelule . a doua pereche sunt aripi membranoase. .sunt răpitoare.aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat. . c.trăiesc în grupuri mari (insecte sociale). Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: . greieri .aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins.5 Albina d. numite trahee. numite stigme.au aripi transparente.forma şi dimensiunea aripilor. Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi două perechi de aripi. cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere). egale ca lungime.un sistem de tuburi. torace şi abdomen. Lăcuste. de forme variate. prin frecarea unor părţi ale corpului.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. în funcţie de modul de hrănire. Abdomenul prezintă orificii mici.metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult). .emit sunete. Gândaci (coleoptere) .au o singură pereche de aripi pentru zbor. . străbătute de nervuri. .larvele se aseamănă cu adulţii. ţânţari .adult).au aripi care se pliază în evantai (în repaus). Fig. Albine.

dispuse în jurul unui ax central.omidă.. ..exemple: miriapode – exemple: crustacee – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2.exemple: NEVERTEBRATE …………… . aricii de mare şi crinii de mare.……………. racul. ca spiţele unei roţi). acoperite cu solzi microscopici. . coralul alb.. scorpionul. Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice.exemple: scoici .……………….au două perechi de aripi mari. Fluturi ( lepidoptere) .6. 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural .adult). ţânţarul.………….exemple: ………….exemple: . Testul de autoevaluare nr.6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin. cărăbuşul.nimfă. steaua de mare. albina. 3. Completează tabelul.exemple: .exemple: VIERMI ..există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii). crevetele. caracatiţa. .………………. lipitoarea. . în special nectarul florilor. Din acest grup fac parte stelele de mare.………………… . adesea coloraţi.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. libelula. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă. meduza.exemple: . 3 1.cefalopode – exemple: ARTROPODE . tenia.aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide.cilindrici . . . buretele de apă. scoica. încadrând animalele următoare. Completează schema: SPONGIERI .Animale f.

Animale Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie. Completează în tabel. caracterele generale ale animalelor nevertebrate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . prezintă picior musculos. cu rol în deplasare 3. Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 83.

adaptate la diferite moduri de locomoţie. Peşti cartilaginoşi osoşi. se face în interiorul corpului (specii vivipare). păstrăvul.Mamifere 3. trunchi şi membre.fecundaţie externă.6 Şalău 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care populează toate mediile de viaţă (terestru. c. Peşti cartilaginoşi. Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme).au schelet osos: ştiuca.au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul. la majoritatea speciilor. vulpea de mare.Reptile . cu ajutorul înotătoarelor. Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate. etc. bibanul. Se deplasează prin înot. pisica de mare. la majoritatea din: cap.Peşti . Peşti osoşi.Amfibieni . nisetrul.vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. Femela elimină ovulele în apă (icrele). Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile). fecundaţia este internă. Majoritatea speciilor sunt ovipare. iar dezvoltarea embrionului. Au un organ special. păstruga). Peşti Fig.7. b. aerian. cu solzi. Regnul animal. a cărui parte principală este coloana vertebrală.Păsări . Peştii sunt de mai multe feluri: a. La rechini. Rechinii nu au această vezică înotătoare.au schelet cartilaginos. Corpul este alcătuit. 3. adică puii se formează în ou. cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morunul.Animale 3.1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit. şalăul. crapul.7. apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii). Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: . acvatic şi subteran).

trunchi şi membre (sunt animale tetrapode.în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante. Femela depune ouă în apă din care ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. peşti. La majoritatea amfibienilor. pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor. schimbă parţial apa din vasul de sticlă.spală bine vasul de sticlă. Corpul este împărţit în: cap. 4 cm).) Sfaturi practice . fără a împrăştia nisipul.aşează pe fundul său un strat gros ( cca. 3. brotăcelul). fără a scoate peştii din vas. etc. În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . pietriş. vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă. alcătuit din nisip şi pietriş bine spălate.la fiecare două zile. turtită lateral.7. Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne). comportament. fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză.hrăneşte peştişorii cu purici de baltă. nisip. fără picioare şi o coadă lungă. plante acvatice.Animale Aplicaţii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă.2 Amfibieni Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. Dacă ai destulă răbdare. Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul).au patru membre). Cum procedezi? . lasă apa. adaptări la mediu. . .evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. .umple vasul cu apă. . circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii. după umplere. . uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. apă. înconjurată de o înotătoare membranoasă. alţii nu au coadă (broasca adultă.

îngroşată. cameleonul).exemple: şarpele de casă (neveninos). vipera (veninoasă).Animale Apoi.ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice. . acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere. acestea dispar şi se formează plămânii.majoritatea se deplasează prin târâre. La “broaştele. iguana. Respiraţia amibienilor este pulmonară.au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare. lipsit de membre.au corpul alungit. guşterul. au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul. .are un cioc cornos. .au corpul cilindric. Clasificarea reptilelor a.au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie).3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru. .pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii. înmulţirea se face fără metamorfoză. ochii nu au pleoape.exemple: ( şopârla cenuşie. Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup.fecundaţia este internă. 3. pitonul. Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii). O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul terestru: . de unde şi numele de târâtoare. Reptile 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă.7. . . .temperatura corpului este variabilă. Au apărut acum 300 de milioane de ani. şarpele cu clopoţei. şarpele boa. Broaştele ţestoase . b. . Amfibienii sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme).au plămâni care le permit să respire. puţine specii sunt vivipare (nasc pui).există ţestoase de apă dulce. . pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire).reptilele sunt ovipare (depun ouă). Fig. lipsit de dinţi. se deplasează cu multă agilitate.7 Broasca 3. coada lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă. Şerpii .au pielea uscată. Şopârlele . ţestoase marine şi ţestoase de uscat. c. . .

Animale

d. Crocodilii - reptile adaptate secundar la mediul acvatic; - au corpul alungit, acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă; - degetele membrelor posterioare sunt unite printr- o membrană interdigitală, urechile şi nările se închid la intrarea în apă; - dinţii sunt înfipţi în alveole dentare; - exemple: crocodilul de Nil, aligatorul.
Fig. 3.8 Crocodil

3.7.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor, având corpul aerodinamic. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers, înot). Corpul este acoperit cu pene, fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă, sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Pentru a pune aripile în mişcare, muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă, foarte dur, a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore, curbat la păsările răpitoare, etc.). Respiraţia este exclusiv pulmonară. Cei doi plămâni sunt în legătură cu numeroşi saci aerieni de la care pornesc ramificaţii ce ajung la oase. Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi, construite special. La majoritatea speciilor, puii sunt îngrijiţi de părinţi. În perioada de reproducere, multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1. acarenate (lipseşte carena) 2. carenate (carena este prezentă) 1. Acarenatele sunt reprezentate de struţi. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte, puternice şi musculoase care îi servesc la alergat. Aripile sunt scurte iar corpul greoi, are oase pline cu măduvă.
Fig. 3.9 Struţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

77

Animale

2. Carenatele sunt reprezentate de numeroase grupe de păsări: - păsărelele: rândunica, ciocârlia, vrabia, privighetoarea; - păsările scurmătoare: găina, cocoşul de munte, prepeliţa; - păsările picioroange: barza, bâtlanul, cocorul; - păsările răpitoare de zi ( uliul- găinilor, şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa, cucuveaua); - păsări agăţătoare: ciocănitoarea; - păsări înotătoare: gâsca, raţa. 3.7.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate. Alături de păsări, mamiferele sunt singurele animale capabile să- şi regleze temperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru, acvatic, aerian şi subteran. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana. La unele animale, aceşti peri s- au transformat în ţepi (la arici). Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor, mamiferele se împart în 3 grupe: 1. Monoterme 2. Marsupiale 3. Placentare

Monotremele

1. Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. De la strămoşii lor reptilieni, aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a depune ouă. Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi echidnă. Ornitorincul este un animal semiacvatic, cu un cioc lăţit, fără dinţi, ca de raţă şi degetele unite printr- o membrană înotătoare. Echidnele se aseamănă cu nişte arici, având corpul acoperit cu păr şi ţepi.

Fig. 3.8 Echidna

Marsupialele

2. Marsupialele Din această grupă fac parte cangurul, ursuleţul Koala, oposumul, veveriţa marsupială, lupul marsupial, etc. Caracteristic pentru ele este faptul că la naştere, puiul este incomplet dezvoltat. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu, unde se găsesc glandele mamare. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani, marsupialele sunt reprezentate de circa 250 de specii, majoritatea fiind întâlnite în Australia.

Fig. 3.9 Cangur

78

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Animale

Placentarele

3. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar şi reprezintă un criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: - insectivorele: au talie mică, bot alungit, numeroşi dinţi ascuţiţi, conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul, cârtiţa, chiţcanul); - chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare, au oasele subţiri, uşoare, carenă la nivelul sternului; prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare laturile corpului, membrele posterioare şi coada; primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe; sunt animale nocturne (active în timpul nopţii); emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane; majoritatea speciilor sunt insectivore; există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. - edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau cu dinţi slab dezvoltaţi pe care nu- i folosesc (leneşul). Prind prada cu limba lungă, acoperită de o substanţă lipicioasă. - rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca. 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă, au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi, cu creştere continuă, caninii lipsesc, molarii au creste transversale) de smalţ. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. Rozătoare: veveriţa, hârciogul, popândăul, şobolani, şoareci, etc. - carnivorele: majoritatea sunt animale de pradă cu dinţi adaptaţi la modul de hrănire (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia, carnasiere puternice); unele vânează solitar, altele vânează în haite; simţurile sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. Carnivore: lupul, vulpea, pantera, leul, ursul brun. - pinipedele: carnivore acvatice, cu membrele transformate în palete înotătoare; corpul este fusiform, acoperit cu peri subţiri şi aspri. Reprezentanţi: foca, morsa. - cetaceele: mamifere exclusiv acvatice, cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros; membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc; coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare; nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. Reprezentanţi: balena, delfinul, caşalotul. - proboscidienii (elefanţii): mamifere erbivore de talie mare cu degetele învelite în copite; pielea este groasă, lipsită de păr; au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă- fildeşii. - erbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ, hipopotam, cerb, vacă, cămila, oaie, girafă) sau neperechi (cal, zebra, rinocer). Unele erbivore au stomac simplu (hipopotam, mistreţ), altele (vaca, oaia) au stomacul împărţit în patru camere (burduf, ciur, foios, cheag).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

79

respiraţie. Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila. caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă.).Animale . au o singură pereche de mamele. degetele sunt terminate cu unghii. deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 84. adaptări. cimpanzeul. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere. Testul de autoevaluare nr. înmulţire. etc. ochii sunt aşezaţi frontal. 4 1. urangutanul). Completează în tabel.primatele: mamiferele cele mai evoluate. dentiţia este de tip omnivor. sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) pot apuca obiecte.

II. pancreas .organe excretorii: rinichi . mamifere 3. intestin subţire. faringe. Funcţia de reproducere – sistem reproducător II.respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale.sensibilitatea .mişcarea de nutriţie . c.digestia – sistem digestiv .excreţia de reproducere Funcţiile organismului III.glande anexe: glande salivare. viermi. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 2. capilare .digestia . c. vezică urinară. artropode. Principalele grupe de animale Nevertebrate: spongieri.inimă . e de relaţie . 4. stomac. Funcţiile organismului animal: . uretră 3.tub digestiv: cavitatea bucală.mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2.sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1. e c.excreţia – sistem excretor . reptile. 3 I. a. d 81 Proiectul pentru Învăţământul Rural .respiraţia . Funcţia de nutriţie: . faringe.vase de sânge: artere. bronhii . păsări. moluşte. trahee. intestin gros .8. vene.circulaţia – sistem circulator . 1. echinoderme Vertebrate: peşti. celenterate. 1 I. a. laringe. e a. esofag. Funcţiile de relaţie: . ficat. d a. amfibieni. b.organe respiratorii: plămânii .căi urinare: uretere. 3.circulaţia .Animale Sinteza unităţii de învăţare nr.

stomac . ai nelămuriri sau ai greşit. d 2.fose nazale . c. tub digestiv .esofag . Testul de autoevaluare nr.plămânii II. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.ficat . 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural .pancreas căi respiratorii .intestin gros 1. b 2.glande salivare . Sistemul digestiv glande anexe . 1. ai nelămuriri sau ai greşit. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. 1. poţi trece mai departe. 2 I.laringe .faringe . e 3. d III. b.cavitate bucală . Sistemul respirator organe respiratorii .intestin subţire . poţi trece mai departe.faringe .bronhii 2.Animale Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.trahee . a. b Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.

cefalopode – exemple: sepia.arahnide. homari. animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice. cu 2 perechi de aripi cu nervuri. furnica ECHINODERME 2. schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică. caracatiţa ARTROPODE .exemple: scoici . SPONGIERI . se deplasează prin contracţii ale corpului.exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze.exemple: tenia . corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve.lamelibrahiate . animale sociale.inelaţi . animale solitare sau coloniale. cărăbuşul.plaţi . au celule urzicătoare. libelula. au branhii în formă de lamele.insecte – exemple: albina. scorpioni . aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt. bălţi. 3 1. mlaştini) acvatic (mări. prezintă un picior musculos cu rol în deplasare. animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru. se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate.exemple: păienjeni.exemple: râma. crabi. respiraţie branhială. limbric . aparat bucal adaptat pentru supt şi lins.miriapode – exemple: urechelniţa .crustacee – exemple: raci. lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode . dezvoltare prin metamorfoză completă. corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen.Animale Testul de autoevaluare nr. năpârlesc. solitare şi coloniale.cilindrici . animale sedentare. creveţi .exemple: melci . formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini. secretă o substanţă anticoagulantă. dezvoltare prin metamorfoză completă. oceane) Celenterate Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . prezintă schelet calcaros formează recifele de corali Meduza Ţânţar Artropodeinsecte Moluştelamelibranhiate Viermiinelat vierme aerian Scoica Lipitoare a Coralul alb acvatic acvatic (lacuri.exemple: oxiur. Specia Melcul de livadă Albina Burete de apă Racul Grupa sistematică Moluştegasteropode Artropodeinsecte Spongieri Artropodecrustacee Celenterate Mediul de viaţă terestru aerian acvatic (ape dulci şi marine acvatic/ terestru acvatic Caractere generale corp acoperit de cochilie. sunt lipsite de cap. corali VIERMI .

respiraţie branhială. aerian). crocodili). temperatura corpului este constantă (homeoterme). poţi trece mai departe. pe care le clocesc. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi. animale adaptate la diferite medii (terestru. respiraţie branhială. nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă. respiraţie traheală. ai nelămuriri sau ai greşit. dezvoltare prin metamorfoză. şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine. animale adaptate la zbor. corp acoperit cu solzi sau plăci osoase. placentarele au un organ special numit placentă. corp acoperit cu piele umedă. Amfibieni Reptile Păsări Mamifere 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fecundaţia este externă. temperatura corpului este constantă. corp acoperit de pene. respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respiră prin branhii externe). temperatura corpului este variabilă (poikiloterme). la majoritatea speciilor. corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen. Testul de autoevaluare nr. respiraţie pulmonară. dinţi adaptaţi la modul de hrănire. trăiesc în apă şi pe uscat. dezvoltare prin metamorfoză incompletă. înmulţire prin ouă. respiraţie pulmonară. corp acoperit cu păr. puf. 4 Caractere generale Peşti animale acvatice. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. corp acoperit cu o crustă. puternic vascularizată. torace. înmulţirea prin ouă. respiraţie pulmonară. corp acoperit cu solzi cornoşi. temperatura corpului este variabilă. forma corpului este hidrodinamică. abdomen prezintă ochi compuşi. acvatic. marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi. subţire. Crevete acvatic Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. temperatura corpului este variabilă. fulgi. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. oase pneumatice.Animale Libelula Artropodeinsecte Artropodecrustacee aerian corp alcătuit din: cap.

O persoană..9 Lucrarea de verificare 3 1. Explicaţi de ce? (1 punct) 3. în urma căreia s. . nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă. .…………….……………. după ce a suferit de otită a urechii drepte..……………. de …………………… (1 punct) Funcţiile organismului 2.sensibilitatea ..Animale 3. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng artera aortă ( O2) organe schimb de gaze b) ventricul drept artera pulmonară (CO2) plămâni schimb de gaze vene pulmonare ( O 2) atriul stâng vene cave (CO2) atriul drept Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . Completaţi schema cu noţiunile corespunzătoare: de ………………… . . .a perforat timpanul.………….…………………… de ………………….

5 puncte . pinguinul. (3 puncte) Specia Broasca lac Animal vertebrat/ nevertebrat de vertebrat amfibieni Acvatic şi terestru Grupa sistematică Mediul de viaţă 5. Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse). Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. furnica. vipera.marea circulaţie 1 punct mica circulaţie 1 punct 4. Completaţi tabelul. cangurul. 2 puncte (0. caracatiţa.completarea corectă a schemei 1 punct 2.20 × 10) Se acordă un punct din oficiu. liliacul. crabul. va fi analizată. delfinul. 3 (Animale). balena. 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5. 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. 5 puncte . punctată şi va fi returnată.explicaţii referitoare la recepţionarea şi transmiterea undelor sonore 1 punct 3.alcătuirea urechii 0. 3 puncte (0. crapul. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.Animale 4. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac.identificarea rolului timpanului 0. Lucrarea de verificare 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scorpionul.

Enciclopedia Rao. 96. Bucureşti. Regnul Animal). Editura Rao. 32. 1988 6. Întrebări şi răspunsuri.29. *** Arborele lumii 12. Bucureşti. p. 63. p. Piteşti. Ariniş Ioana.Anatomia omului.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. ghid metodologic. Grupul Editorial Rao... 2004 11.Plante şi animale. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). p. Bucureşti. Editura Ion Creangă. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Întrebări şi răspunsuri.Animale Bibliografie selectivă 1.Biologie.Ştiinţa în viaţa cotidiană. Editura Aramis. Ţibea Florica.Natură şi animale. 2006. 2001 4. 2005 8.. 2002. R. zece ani. manual pentru clasa a IX-a. 10. Enciclopedia pentru tineri Larousse. 2005 7. Ţibea Florica. Enciclopedia Rao. Cristescu D. Bucureşti. Grupul Editorial Rao. *** MEC.110 3. Editura Didactică şi Pedagogică. A.Atlas şcolar de biologie. colaboratorii. R. Ariniş Ioana.A.Biologia animală şi vegetală.99 9... 1996.89 Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . Bucureşti. R.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. p. Bucureşti.Cercetător la …. Gheţe M. Editura Paralela 45. 2000 2. Editura All. Grosu M. 2004 10.Aceste uimitoare plante şi animale. Vodă Claudiu. Editura Didactică şi Pedagogică..45 5. Opriş Tudor. 32.A. Editura Didactică şi Pedagogică. 2004. p.

.............................5.....................................6.....................................................................................117 4.89 4.............................. 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Cuprins 4...8 Lucrarea de verificare 4 ...................103 4... Obiectivele unităţii de învăţare 4 ............5.............................1....................................5............................2................93 4.......116 4..............108 4....2 Planificarea calendaristică .......a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.............................. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II........5......................................4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului...........3 Proiectarea unităţilor de învăţare ........6..........121 4.............130 Bibliografie selectivă .....99 4............6................................................ Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii ........131 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural .........Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Unitatea de învăţare Nr..89 4...............................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii ...........................................93 4...............................................................................92 4.....................................116 4.....a şi a IV-a )118 ......... Proiectarea activităţii didactice.................................................3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ......6.....................................4............89 4...................................................1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar................6........ Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ..116 4.......3.............2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului .........7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ..........130 4....................... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară ...................1 Programa şcolară .......................................5.......................................

270). studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. uneori superficială. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică. 4. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a. • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. La disciplina metodică.1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . pag.ca proces instructiv. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat.i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare.cale. În învăţământ. provenit din grecescul methodos (“odos”. Editura Didactică şi pedagogică. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?). • să elaboreze planificări calendaristice.învăţareevaluare? 4. Metodica este o “disciplină ştiinţifică.2. termenul de metodă. Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii). studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare.învăţare.către. Metoda este o cale de acţiune comună profesor. Bucureşti. drum şi “metha”.abordări teoreticeEtimologic. mai detaşat de percepţia directă. dar percepţia sa este globală. spre) înseamnă “drum spre…”. Metodica În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. “cale de urmat” în vederea aflării adevărului. • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii. care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.3.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia.

de spaţiu. a cunoaşterii sistematice a realităţii.o permanentă solicitare a gândirii. Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire. Bucureşti. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (Popescu. Piaget considera că la 6. mai flexibilă şi distributivă. 1997. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. de mişcare.educativ de calitate. Paul şi colaboratoriiPsihologie. pag. etc.şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplini un program impus de activitate.n minte. Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire.53). 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. se dezvoltă imaginaţia reproductivă. psihice şi sociale.Neveanu. de cauză. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. manual pentru clasa a X. Întregul proces de învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine. din intuitivă gândirea devine operaţională.a şcoli normale şi licee. Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. cât şi a caracterului. Perioada şcolară mică se caracterizează printr. Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal. Editura Didactică şi Pedagogică. fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. Curiozitatea se diversifică. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii. În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive. de număr. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări.. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii. de la intuiţia articulată. În acest mod. iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. 52. este mai stabilă. A. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii. R. cât şi cea creatoare.

2. Testul de autoevaluare nr. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi. • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului. învăţământul modern. • încurajarea iniţiativei elevilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . • realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat. orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii). Definiţi metodica. • explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi psihologice ale copilului de vârstă şcolară. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 1 1. responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare.

Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”. Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conştientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale.fizice ale şcolarului mic. adică observarea plantelor. Cunoaşterea mediului Ştiinţe ale naturii 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se asigură.4 Prezentarea generală a disciplinelor. Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”. ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. În cazul şcolarului mic (6. Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho. a animalelor. a obiectelor şi fenomenelor concrete. Conform notei de prezentare a programei. a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte. cls. ci dezvoltarea capacităţilor de observare.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. a II a).). Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţării şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului. o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. etc.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. • stimularea potenţialului creativ al copilului. pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. în acest fel. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl înconjoară. I şi cls. procesele şi fenomenele caracteristice. Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor. Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinţe ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor. nevoile lor reale de cunoaştere. igiena clasei. igiena locuinţei. ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat. cu componentele.

dar poate fi adaptată. conţinuturile şi activităţile de învăţare. Obiectivele cadru. pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. A proiecta. 4. 3. Studierea programelor şcolare. Proiectarea unităţilor de învăţare. Proiectarea didactică presupune: 1. etc. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu. Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi. Lectura programei se realizează pe orizontală. 2.5. Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor.5. 4. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare.1 Programa şcolară Etapele proiectării anuale şi Programe şcolare Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică). Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare a unităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 . înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice. pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. Proiectarea lecţiilor. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul. de pregătirea profesională a cadrului didactic.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. de oferta materială a şcolii.

clasa I • • Elemente ale mediului social şi cultural: . 3.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Clasa I. fenomene din mediul înconjurător.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. 2. . 3. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 94 . Conţinuturile învăţării.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător .2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite. Pentru fiecare obiectiv de referinţă.1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural.6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului. 1.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. localitate. 2.5 să precizeze câteva reguli de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite. Plante şi animale: .Obiective sociale din cartier. 3. 3. pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. 1. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.Obiective culturale din cartier. localitate. 3. programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare.Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal). Dezvoltarea capacităţilor de observare. 2. . 3.Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei. 3. Cunoaşterea.

2.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. ninsoare.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. Educaţie pentru sănătate: . . Cunoaşterea. - Clasa a II. .Anotimpurile: denumire. 1. tunet.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2.Igiena alimentaţiei.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • • • Fenomene ale naturii: Fenomene ale naturii: ploaie. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.Contribuţia copiilor la protejarea mediului. 3.2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 .2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător. 3. 1. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. 3.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei.Igiena corpului.a .Programul zilnic al şcolarului. 3.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. fenomene din mediul înconjurător.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului. 3. 3. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. . Dezvoltarea capacităţilor de observare. lunile anotimpurilor.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice.1 să descrie caracteristici ale mediului natural. Mediul înconjurător şi protejarea lui: . fulger.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător.Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor. 2. 2. vânt. caracteristici. .

Conţinuturile învăţării.Igiena clasei. câmpii Plante şi animale: . folosind instrumente şi procedee specifice.Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp.2 să ordoneze obiecte.Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii. 1. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. .Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor. Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: .Forme de relief: munţi. în mediul rural sau urban. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. 2. programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Pentru fiecare obiectiv de referinţă. de natură ştiinţifică. Educaţie pentru sănătate: . Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. propice vieţii. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural .4 *să descrie proceduri simple. utilizate în experimente. 2.clasa a II-a • • • • • Elemente ale mediului natural: .3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate. 3. Mediul înconjurător şi protejarea lui: .Asemănări şi deosebiri între plante şi animale.Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor.Igiena locuinţei.*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice. 1. .2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător. . 2. organisme. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.Protejarea mediului de către copii. 1. . Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. . fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date. comparând rezultatele cu propriile estimări.

*Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare.1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. exerciţiul fizic. condensare). dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard. 2. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. vaporizare. materiale naturale şi prelucrate. 2. Formă. hrana). tulpină. 9. reptile. 4. zi. arderea combustibililor. culoare.6 *să confecţioneze jucării/ produse.întuneric. 3. Circuitul apei în natură. volum.. anotimpurile).3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. 2.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. păsări. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă. trunchi.identificare în funcţie de formă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 .4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. plămâni. volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard). membre. Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale. schelet.caracteristici generale. peşti. Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz). 2. Principalele grupe de animale (mamifere. etc. floare. 2. Utilizări. Conţinuturile învăţării. programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare. Transformări de stări de agregare (topire. *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare. frunză. Soarele.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină. igienă personală. organe de simţ. 7. 5. căderile de apă. în desfăşurarea activităţilor de grup.noapte. decantare. rinichi. insecte). 8. Utilizări. 6. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. 3. imitând obiecte din mediul înconjurător 3. *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. fruct. solidificare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 2. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap. sămânţă. Surse de energie (vântul. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1. soarele. stomac.

2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător. 3. localizare. solul. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat. Clasa a IV-a.5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător. Protejarea mediului. 2. aerul.1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism. aer. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. 1. 3. Apa. folosind instrumente şi procedee specifice. 1. 1.Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. utilizări. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. sol. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii.tipuri. 3.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate. 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2.1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat. 3. prezentând adecvat rezultatele. 2. propice vieţii. Deşeurile şi *reciclarea lor. 2. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. 2.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Omul şi mediul 1. surse de căldură) asupra organismelor vii. apă.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători de mediu. Surse de apă. 2. 2.

multipli şi submultipli). arderea. forţe de împingere şi tragere).Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinuturile învăţării. . cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă. roci. Circuite electrice simple.Surse de lumină. Transformări ale corpurilor şi materialelor . *peştera.2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. cunoaşterea conţinuturilor. putrezirea.Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. creştere şi dezvoltare. *vânt. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante. Mişcare şi repaus . Magneţi. căldura absorbită şi căldura cedată .*Încălzire şi răcire. coacerea. *Plutirea corpurilor. Protejarea lor. oameni).Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. recapitulare şi sistematizare. specifice disciplinei. de ansamblu a obiectului de studiu. evaluare. Comportamentul luminii. *delta. minerale. realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi calendaristică conţinuturi. . balanţa. Omul şi mediul . vizibilitatea corpurilor. *mările calde. . Relaţii de hrănire .Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea. balta. *oceanul. precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare).producerea curcubeului. combustibili. anuală şi 2. pădurea. lemn. . identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. *frig. 4. fluturi. alterarea. *umiditate.Ciclul vieţii: naştere. soluri.învăţare. broaşte. stabilirea tipurilor de activităţi: predare. umbra. dar de volume identice. . moarte.Planetele sistemului solar. culorile.clasa a IV-a • • • Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor .Medii de viaţă: grădina.Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. 4. .Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc.5. înmulţire.Resurse naturale: apă. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite. Elaborarea planificării calendaristice presupune: Planificarea 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . hrană. semestrială 3.

pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. ore pe săpt. în general.2. Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări. Clasa ……………… Nr.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1. ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare. pag. Atenţie! Prezentul curs nu.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Planificarea calendaristică se poate întocmi. 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Anul şcolar ………………. etc.2..se indică prin titluri stabilite de către profesor. Profesor ………………. 7)./ Tip de curriculum ………………… Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr.). 1.. Instituţia de învăţământ …………… Disciplina ……………………. Obiectivele de referinţă.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice. nu trebuie să depăşească 7. 2.1. Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar.a/ a IV-a.8 ore.

tunet. 1. 1.3.3 4 În lumea animalelor domestice Soseşte primăvara! Animale sălbatice 5 4 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . 2. localitate.1.22 aprilie 29 aprilie. 1.4 Conţinuturi Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier.3 1. 1. 1. 2. trunchi. 1. 1. lunile anotimpurilor.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. 1.1.17 dec.4.19.2.22.20 mai 27 mai-3 iunie 3. 14.6 mai 6-13. bucuria copiilor 10 În lumea plantelor 1.1.1. 12. 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr. 2.1. Educaţie pentru sănătate: .2. fruct).1oră/ săpt.3. 2.10.3 1. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap. 1. 1.3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Şcoala generală nr. caracteristici Recapitularea şi evaluarea finală Observarea unor plante de la colţul viu al clasei.1. flori. 1.17 iunie Iarna. 2.3 2 1.3.10. trunchi.1. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap.2. 11.4. 1.1.3 1.3.3. tulpină. Nr.4. 2. Observarea unor plante din mediul apropiat.3 1. modificări în lumea vie şi activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp. succesiunea lor.4. frunze.2. 1. 4 martie 11. obiective culturale din cartier. Fenomene ale naturii: .2. 2. 2. 1. Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului. 2. 1. 3 15.4.4. 2. vânt. 2.18.15.1. 3. membre).fenomene ale naturii: ploaie.2. Calendarul naturii Vreau să cresc sănătos! 1. ore.1.3. fulger. 1. Fenomene ale naturii. 1. 1.1. 1. 1. 1926 noiembr. Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.2.18 martie 8.4. membre).igiena corpului Anotimpurile: denumire. 2.3.2.2.8 oct. 2. 2.1.2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină. 1.24 sept.2. 2. 2. 2. 2. ore Săptămâna Observaţii Spre şcoală 2 17. Recapitulare finală şi evaluativă. 2. 13. 1825 febr. 2. 1.2. 1.21. 2.3.3 1.2.1. 15. 1. 2229 oct.10 iunie 10.1.2.2. 3.1. 2128 ian.

Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 2 1. Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Testul de autoevaluare nr.

Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor.un efort propriu de observare. Unitatea de • este unitară tematic. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze. structurare. • subordonează lecţia.i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor. 12). Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare. În această etapă.a/ a IV-a. a conceptelor cu care operează. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. noţiuni. pas cu pas. 7.: În ce scop voi face? Cu ce voi face? Ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor Selectarea conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumente lor de Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. ca element operaţional. experimentare. pag. CNC. având următoarele caracteristici: • este coerentă în raport cu obiectivele de referinţă. explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea. În această etapă.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă. exprimată printr. comparare. Rolul cadrului didactic este de a.5. Cadrul didactic se abţine să definească termeni. • se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. aplicare. învăţare • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp. să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente.

3. Atenţie! Prezentul curs nu. Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri. forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp). pag. Unitatea de învăţare …………………… Nr. Resurse.se detaliază conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina ………………………….1.se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor.back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi competenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs. resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. utilizând informaţia pe care o deţine). ore alocate ………………. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed..se notează resursele materiale necesare (materiale didactice. Evaluare. Activităţi de învăţare.cuprinde menţiuni cu privire la tipul instrumentelor de evaluare folosite (important este să fie evaluată. CNC. Clasa ……………. pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare. Obiective de referinţă.se trec obiectivele de referinţă (ex.. 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1. mijloace de învăţământ). Conţinuturi. etc. 24).şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte. ceea ce poate să facă. mai ales. 2.).a/ a IV-a. nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci.

creşterea şi dezvoltarea. 1. înmulţirea. film didactic. temperatură.3. umiditate. 2. material biologic. etc.1. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora. vânt. 1. Descrierea părţilor componente a unei plante. 2. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă.2 Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii. fişe de evaluare 1 oră Evaluare Obs . înmulţire) 1. reacţii la factorii de mediu.2. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini. fişe de activitate. vânt. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină. chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze.1. Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii. Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător.2. hrănire. temperatură. Observarea sistematică Probă scrisă Comportam ente de supravieţuir e la plante şi animale 1. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitoarele şi mediul lor de viaţă Nr. reacţiile la factorii de mediu. ore alocate 10 Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintrun mediu natural/ amenajat. respiraţie. hrănirea. înmulţirea.3 Proba orală Procese care asigură supravieţuir ea (sensibilitat e. 2. albume. hrănirea. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze.1. creşterea şi dezvoltarea. umiditate. 1. Truse de laborator. Teste. 1. etc.) favorabile şi nefavorabile vieţii.3. hrană.

Film didactic. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de apărare/ adaptare ale vieţuitoarelor. 2. diapozitive. Fişe de activitate. sunete. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. etc. film didactic. Experiment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Experiment/ investigaţie Observare sistematică 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lumina). livada. truse de laborator. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor. Material biologic viu.2.1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. atlas botanic. atlas zoologic. 3. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri. Probă scrisă Autoevaluarea Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factori de mediu (temperatură. 2. etc. umiditatea. diapozitive. diapozitive. alte vieţuitoare. fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu ( temperatura. fişe de lucru. fişe de evaluare. lumina).) dea lungul unui an : album. fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu. Studiu de caz: pădurea (parcul. Investigaţii practice în mediul înconjurătorexcursie didactică. Fişe de activitate. fişe de observaţie 1 oră Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1.3. la sunete. albume.2 Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcursul anotimpurilor. umiditatea. etc.

Probă orală Investigaţii Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina. grădină. grădină. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr. baltă. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure.un mediu terestru/ acvatic.3. baltă. a unor vieţuitoare din pădure. 2. a unor medii de viaţă: pădure. Completarea de fişe de observaţie privind caracteristici observabile (macroscopice. baltă.2.2. filme. baltă. grădină. planşe. ierbarizat. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă. albume.1. Realizarea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. 3. grădină. ierbare. 1. ierbare. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizând material biologic natural.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Observaţii în natură sau pe planşe. albume.3. balta 1. planşe. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure. animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure. atlase. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. baltă. Exerciţii de identificare pe planşe. pădurea. etc. Fişe de observaţie. grădină: insectare. Probă scrisă Medii de viaţă: grădina. Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . 1. etc. Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice. colecţii de plante. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om. baltă. 2.1 Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). albume. naturalizări. etc. pădurea. balta.

învăţare. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil. modelarea. sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor.evaluare. “după prezentarea”) c) performanţa. “a lecţiei aplica”.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. etc. în raport cu un anumit conţinut.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Fişe de observaţie. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente. Mijloacele de învăţământ. 2. Caracterul experimental al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul. 5. învăţarea prin descoperire. colecţii de plante. Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice. problematizarea. Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. planşe. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor de acţiune: “a identifica”. 3. “a distinge”. animale 1 oră 4. intervin direct în procesul de instruire. etc. “având la dispoziţie”. “a Proiectarea enumera”.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare. 4. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie. “a completa”. “cu ajutorul”.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. “a recunoaşte”. Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1. Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor.5. “a valida”. Alegerea tipului şi a variantei de lecţie. “a utiliza”.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . atlase. “a argumenta”. “a analiza”.

Daniel Ovidiu Crocnan. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri. a IV-a. Bucureşti. • formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie.Ştiinţe.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). jocul didactic. conversaţia. baghetă. clasa a IV-a. 2001 Elena Huţanu. explicaţia. Bucureşti. în forme diverse. problematizarea. în echipă. decantare. • fişe de lucru. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei. O2. demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă. În practică. lingură. 1. hârtie de filtru.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri.să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple. se utilizează diferite modele de proiecte de lecţie. Forme de organizare: frontal. pe baza experienţelor realizate. spirtieră. lapte. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. cristalizare).să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie. nisip. Obiective de referinţă vizate: 2. EDP. să fie simplu şi operaţional. munca independentă. O4. Metode şi procedee: experimentul. 6. O3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experienţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. CNC. ghidul învăţătorului.3 să comunice. de autoreglare pe parcursul lecţiei. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . MEdC. • vase transparente. Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Disciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. pietriş. pâlnie. făină. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a.

Dacă sarea şi zahărul s. Se anunţă obiectivele operaţionale. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . crt. se simte în întreaga cameră. Substanţă insolubilă ……. mirosul plăcut de ……. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Verificarea cunoştinţelor anterioare Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice A. Substanţă solubilă ……… 5. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experie nţe Descop eri-re Explica ţia 4. Când deschid o sticluţă. Corpurile sunt alcătuite din …………. 2.. B.Ce înţelegeţi prin dizolvant? Strategii didactice Evaluarea Joc didactic Frontal ă Conversaţia 3. 2. apă şi pietriş. Întrebări de verificare a cunoştinţelor ..Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Altă substanţă solubilă …… 6. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală. Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1..au dizolvat în apă. 8. Are astfel loc fenomenul de …. spunem că apa este un ………… 7.Ce este dizolvarea? .. 4. Captarea atenţiei Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip.. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… 3. 1.

etc. crt. Se alege soluţia corectă: se aşează în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. Se observă că în filtru a rămas nisipul. separarea laptelui coagulat de zer. iar apa a curs în vas.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Filtrarea. Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe şi notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta. 1 Se foloseşte amestecul de apă şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei. prepararea cafelei la filtru. Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. strecurarea supei.un filtrufiltrare. Obiective operaţionale O1 Secvenţele activităţii Dirijarea învăţării Conţinutul învăţării Experimentul nr.un vas. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului. O4 Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. Strategii didactice Problematiza re Evaluarea O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematiza re Descoperire O2 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 . Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide printr. 5. prepararea sucurilor din fructe proaspete.operaţia de separare printr.

Decantarea. Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr. 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior. Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus. cu ajutorul flăcării unei spirtiere. etc. Strategii didactice Evaluarea O2 O3 Problematiza re Descoperire O2 O3 Explicaţia O4 Problematiza re Descoperire Demonstraţia Problematiza re O2 O3 Descoperire 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta.o lingură de metal. “Cum puteţi separa sarea din apă?” Elevii propun diferite metode de separare. se toarnă apa în alt pahar. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex.un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv).operaţia de separare dintr. separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într.un lichid.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. până când se evaporă toată apa. numite decantoare. până când pietrişul se depune pe fundul paharului. Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri.) Experimentul nr. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Experimentul nr. Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei. crt. 3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie).

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. Elevii notează în caiete metoda de separare a substanţelor din amestecuri. Cristalizarea- operaţia de trecere a unei substanţe din soluţie, din stare lichidă în stare solidă (cristale). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. fabricarea zahărului în instalaţii speciale, etc.). Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip, sare şi apă. Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă, prin decantare, se separă apa cu sare de nisipul care, se depune pe fundul vasului; în a doua etapă, prin cristalizare, se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. Se citeşte lectura “Mineralele” din manual, Se prezintă şi alte metode de separare (magnetizarea, electrizarea). Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?”pentru fixarea cunoştinţelor referitoare la metodele de separare a substanţelor din amestecuri. Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv, individual). Se notează elevii. Tema pentru acasă. Strategii didactice Explicaţia Evaluarea

O4

Obţinerea performanţei

Problematizare

Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

Conversaţia Explicaţia

Joc didactic Instructaj verbal

Încheierea activităţii

Proiectul pentru Învăţământul Rural

113

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Proiect de lecţie Şcoala generală nr. 157 Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun, toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate, fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii. O2: Să utilizeze simboluri, desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. O3: Să numească fenomene ale naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului, pe baza explicaţiilor primite. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. Strategii didactice: - Metode şi procedee: observaţia, conversaţia euristică, jocul didactic, jocul de mişcare, jocul muzical. - Material didactic: calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi, desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului, frunze uscate, fructe, etc. - Organizarea activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie: 1. Manolescu Marin, Curriculum pentru învăţământul primar, Universitatea Bucureşti, Editura Credis, 2004 2. Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor- Curriculum pentru clasele I-II

114

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Etape Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Obiective operaţionale

Activităţi de învăţare

Strategii şi resurse

Evaluare

Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Descrierea zilei (se deschid geamurile, elevii se deplasează în dreptul ferestrelor, observă starea vremii, poartă discuţii între ei, descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului. Dintre acestea, le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna, vor motiva alegerea, le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze, fructe, flori, nori, stropi de ploaie, desene care înfăţişează activitatea oamenilor, păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, ceaţă, curcubeu etc.) importanţa acestor elemente în natură (vântul atrage norii, ploaia udă pământul, etc.)

Observaţia, conversaţia Activitate frontală (2')

Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător

O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare

Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului

O2

Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit

O1 O1

Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică, problematizarea Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10')

O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi

O3:

Fixareaschimbări în viaţa plantelor

O4: Legătura plante, animale, om şi anotimpul toamnă Discutarea unor aspecte legate de:

Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

115

6 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4. succesiunea lor. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii. fanteziei şi a jocului. Preşcolarul de 4. perioada imaginaţiei. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice. Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri. ocupaţii specifice anotimpului) O5 Feed-back Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează. prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”. cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Conversaţia Activitate frontală (10') I: exprimă păreri personale Tema pentru acasă 4. se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei.6. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi. curiozitatea. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. socializarea copilului se realizează întrun ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate.) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte.6. o reprezintă cunoaşterea mediului. corecte şi coerente.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată. Contactul direct cu lumea înconjurătoare reprezintă sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului. Prin joc. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului. anotimpul roadelor. celelalte anotimpuri. a formării unei exprimări clare. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate iar contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. În această perioadă. 4.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari. În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei.

şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. plastic. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. mărimea obiectului.i înlesnească munca de învăţare. De aceea. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. forma. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. concret.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. dacă se face o memorare logică. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală. tactilă. cântece. Astfel. Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. La această vârstă. Copilul percepe culoarea.6. Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ. atractive. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. chinestezică. pe parcursul frecventării grădiniţei. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare. precizarea obiectivelor. În această perioadă. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. concret. de imagine are un caracter intuitiv. Programa pentru învăţământul preşcolar prezintă obiectivele cadru. auditivă. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. sunt stabilite trei obiective cadru. jucăriilor frumoase. copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. Prin intermediul senzaţiilor. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. gustativă şi olfactivă. viu colorate. O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. caldă şi expresivă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere şi investigare. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. în procesul recunoaşterii şi reproducerii. greutatea lui. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor. 4. povestiri.

118 Proiectul pentru Învăţământul Rural .să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului. Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman.educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie formate la copiii de grădiniţă. . Exemple de comportamente: .să enumere părţi componente ale corpului uman. etc. . ardere. fenomene. ale plantelor.să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului. .se instrumente diferite. . evaporare. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta. separare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător. să le descrie şi să le compare. ale animalelor. colorare. programa activităţilor instructiv.să identifice formele de relief. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. animale. combinare. procese din mediul înconjurător.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social. Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte.să efectueze experienţe simple (dizolvare.) folosindu. solidificare.să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante.să identifice caracteristicile anotimpurilor. Exemple de comportamente: . sub influenţa factorilor de mediu.să analizeze/ compare reacţii ale plantelor. . plutire. Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. plantelor. . hrănirea unui animal). animalelor şi omului în diferite situaţii. plante. Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural.să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. obiecte).să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor. . animalelor. . Exemple de comportamente: . fierbere.

şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului. a vehiculelor cosmice. unelte de curăţare a mediului ambiant. idei pe baza observărilor efectuate. Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.să utilizeze în acţiuni simple.să denumească/ descrie. ale educaţiei psiho. .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Exemple de comportamente: . Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . ţinându. religioase. aplicând cunoştinţele dobândite. . ale educaţiei afective. De aceea. alături de adulţi. . Exemple de comportamente: .fizică a copiilor preşcolari. istorice). ocrotire şi protejare a mediului. economice. sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive.vizualului şi a cărţilor. Exemple de comportamente: . Obiectiv de referinţă: să comunice impresii.să înţeleagă efectele secundare. Exemple de comportamente: . identifice elemente locale specifice (obiective socio. . la acţiuni practice de îngrijire.să denumească.se seama de particularităţile de vârstă. ale activităţii omului asupra mediului. se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti.să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor.motrice şi fizice.să participe. Exemple de comportamente: . Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj. . utilizând un limbaj adecvat. . de dezvoltarea psiho.să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om. negative. Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare.să exprime descoperirile şi ideile sale. .să respecte regulile de convieţuire socială. pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio. .să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. ale educaţiei estetice.să. ale educaţiei pentru societate. .să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea.culturale.să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor.să cunoască existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa.

economice. 4. protecţia mediului. Omul • Înfăţişare (caracteristici. plante. la asistenţă medicală. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Natura (plante. • Condiţiile de viaţă. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură. educaţie şi instrucţie. deosebiri). 5. protecţia vieţii şi sănătăţii. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. aerul. Familia. de fenomene ale naturii. în şcoală. aşezare geografică.culturale. 3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. în grădiniţă. la locul de muncă. folosire. Universul • Pământul. focul. de plante. în şcoală. • Sentimente. animale. grădiniţa şi şcoala • Denumire. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă faţă de acestea. • Cosmosul. asemănări. la practicarea propriei religii şi limbi. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. • Dreptul la o viaţă socială decentă. fenomene (după criterii date. comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. asemănări. • Clasificare. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). toleranţei şi păcii. religioase. • Activitatea omului în familie. în grădiniţă. pozitive fată de oameni. istorice. comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. Localitatea natală şi ţara • Denumire. • Îmbrăcăminte. • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. etc. de animale. • Manifestări afective. în societate. etnice). stele). comportamente morale. semnificaţia acestor activităţi. • Activităţi specifice copilului în familie. deosebiri). animale. folosire. • Sentimente. • Comportamente civilizate. • Elemente locale specifice (de relief. obiective socio.). • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. foloase şi pagube. 2. de igienă personală şi colectivă. lună. planeta oamenilor. pământul. • Elemente primare în natură: apa. anotimp. Drepturile copilului • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. la îngrijire. de exemplu: după mediul geografic. 6. încălţăminte. corpuri cereşti (soare.

în oraşe sau sate. Prezentându. încă necunoscut copiilor. realizează experienţe fizice. 7.educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână. deal.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Dreptul de a creşte în siguranţă. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor.6. copilul trebuie să. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. în pădure. măsurarea dimensiunii. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă. de părinţi de şi personalul din grădiniţă.i. în jurul grădiniţei. Programa activităţilor instructiv. magnetizarea metalelor). • Mişcarea aerului în natură. • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei. obiecte uzuale ale lumii materiale. capacităţii/ volumului unor obiecte. la câmpie. identifică fenomenele naturii. • Atracţia unor obiecte (ex. peste tot.).4. • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor. limonadă. în parc. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. Nu trebuie să mergem prea departe. li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . populată de plante şi tot felul de vieţuitoare. etc. • Intuirea. sare). pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară.se cu precădere animale. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. munte sau la malul mării. Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. sunt călăuziţi prin cosmos. Un întreg univers.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. pe stradă. în imediata noastră apropiere: în propria cameră. • Transformarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai. se află la doi paşi. fenomene ale naturii. corpuri. 4. la fiecare grupă. în grădina casei. pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi. Indiferent de zona în care locuim. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. plante. lucruri. evenimente.

122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ghiocelul. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei. să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate. “Iarna în pădure” de E. ceapa. etc. căpşuni. Căţelul. Ridichea. Raportul cunoaştere. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. Laleaua. “Legumele şi sănătatea”. roşia. Crizantema. acasă şi la serviciu. Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. mijloace de transport. Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. semănat. plantat). copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă. Să ne îmbrăcăm corect”. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. să exemplifice. Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”. a obiectelor de veselă). Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea. Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul. stimulează curiozitatea şi interesul. lucruri. pere. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului. “Să îngrijim plantele”. secerat. margareta. Strugurele. Ursul. flori: ghiocelul. fructe: mere. preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. “Povestea lui Moş Crăciun”. Jianu. “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului. laleaua. etc. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. salata. copiii capătă cunoştinţe despre munca oamenilor din magazinele apropiate. Băiatul şi fetiţa. ocupaţii şi meserii. cât şi cu unele mijloace de transport. cireşe. crizantema. etc. La această grupă. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. “Mănuşa”. Referitor la om. usturoiul. să clasifice după anumite criterii. “Spune ce face copilul”. Pisica. Odată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se creează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. castravetele. “Fructele şi vitaminele”. de pe şantierul de construcţie. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare creează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. ardeiul.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Astfel. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat. La grupa mijlocie. Jianu. etc. Vulpea. fenomene ale naturii. Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul cu ajutorul experienţei senzoriale. Salata. etc.

Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna. trecut. etc. perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de prezentazi.au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. obiecte dintr. lucruri. îmbrăcăminte. “Munca oamenilor în grădină” (în livadă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2. În procesul de formare a noţiunilor despre om. ocupaţii şi meserii. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. diferenţierea acestora. “În pădure”. mijloace de locomoţie.ieri. etc. capătă un rol tot mai important. a activităţilor adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri.3 caracteristici definitorii. alimentare. viitor. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale. s. obiecte de toaletă. modul de viaţă). Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp). fenomene ale naturii. Începând cu această vârstă. la hrana specifică. hrană.o locuinţă. “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe.mâine. hrana lor. în succesiunea lor). Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară. etc. etc. “Plutirea obiectelor”. etc. se aprofundează şi cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. “Germinaţia plantelor”. după anotimp). părţi componente. Cunoştinţele despre animale se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare. “La fermă”. păsări. de a relata. pe ogor. copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale. etc. la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate. Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat. “Să facem bucheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. Pop.). învăţarea denumirii zilelor săptămânii. etc. pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. La grupa mare. primăvara. Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp. vara). aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. la îngrijirea lor. Povestiri: “Povestea castanelor”. Ca o noutate pentru această grupă.). măsuri de adaptare la schimbările din natură. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”.

“Ploaia”. . “Curcubeul”. Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. 3. “Animalele domestice şi puii lor”. “Legume de toamnă”. “Spicul de grâu”. “Animalele din curtea bunicului”. “Focul şi efectele lui”. “O călătorie cosmică”. “Vehicule cosmice”. “Ziua celor dragi”. . “La bucătărie”. “Când se întâmplă”.cultivate: “Pomii fructiferi”. 2. focelemente ale vieţii”.activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”. “Micii chimişti”. Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. “Amestecarea şi separarea”. trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor.cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”. Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”. . Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”. Planificare anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii. Omul . A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior. “Roata timpului”.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru?”.Metode orientative de lucru cu preşcolarii. “Ocrotirea vieţii pe pământ”. “De câte feluri sunt oamenii?”. “Curiozităţi din lumea animalelor”.). “Dizolvarea”. “De ce se schimbă vremea”. tâmplarului. “În împărăţia apelor”. “Cine nu aparţine grupului”. “Cu ce călătorim?”. . Animale . “Încolţirea”. “Poleiul”. 1999). “Grădina zoologică”. 3.domestice: “Ferma de animale. “Cu păpuşa la doctor”. aer. “Ce simţim. “Apa şi transformările ei”. etc. Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. “Din activitatea poliţistului” (doctorului. ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. pe de o parte şi pe de altă parte. cum simţim?”. “Plutirea şi scufundarea”.relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”. Plante . Bucureşti.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”.necultivate: “Pădurea. “Înmugurirea şi înflorirea”. Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”. prietena noastră”. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. Editura All Pedagogic. a completa progresiv tema. “Plante medicinale”. “Bruma”. .

Familie. grădiniţă .Animale domestice . fructe.De acasă la grădiniţă Natura . Natura . grădiniţă Familie. Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. Omul . grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru. Familia mea Încăperile grădiniţei Familiarizarea cu personalul grădiniţei Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori Înfăţişarea omului Obiecte de toaletă şi uz personal Animale domestice (pisica) Animale sălbatice (ursul) Caracteristicile iernii (început de iarnă) Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (Vine Moş Crăciun!) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. Localitatea natală Cu ce putem călători? 3. Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Munca oamenilor Natura Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 .Legume. Natura Flori pentru mama 2.Animale sălbatice. Cum mă îngrijesc? 3.Cum arăt? (Înfăţişarea). flori 2. MICĂ II. grădiniţă Natura Natura Natura Omul Omul Natura Natura Natura Localitatea natală SUBTEMA I. grădiniţă Familie.viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie.

casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. domestice. grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei! Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. MARE Grădiniţă. mijloace de transport) 3. ţara Oraşul meu. prevenirea accidentelor) 2. grădiniţă. flori 2.legume. şcoală meserii. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidentele şi viaţa Familie. fructe. flori) 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . şcoala Şcoala din apropierea grădiniţei Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. Universul Pământ. Familie. primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală. Localitatea natală. ţara Călătorie în jurul pământului (despre oraş. ţară. grădiniţă. Natura Cartea cu animale (sălbatice.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL I. Activitatea în familie şi societate (comportare. fructe. Natura Legume. Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri.

A. ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil.grupa pregătitoare. explicaţia. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante comparativ pe baza materialului natural şi a planşelor. a spiritului de observaţie. dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. Mijloace de învăţământ: material distributiv. Doina Gheorghe. R. Mica enciclopedie pentru prichindei. copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua. conversaţia. tulpină aeriană. asemănări/ deosebiri. a atenţiei voluntare. Bucureşti. Bibliografie: 1. viorele. de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii. educarea dragostei faţă de natură. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală. comparaţia. problematizarea. a dorinţei de a îngriji florile.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea)alcătuire externă. pe baza materialului pus la dispoziţie. stabilind caracteristicile fiecărei plante. tactilă. abstractizarea. casetă muzicală. ghidul educatoarei. ghiocei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . demonstraţia. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghiocel şi viorea în urma observării prin comparaţie a celor două plante. Maria Comănescu. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. tulpină subpământeană. alte flori de primăvară. comparaţia. Editura RAO. lădiţe cu pământ.. olfactivă). îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. 1998 2.Cunoaşterea mediului. importanţă. pe baza explicaţiilor educatoarei. Editura Didactică şi pedagogică. generalizarea). sinteza. material demonstrativ: planşe.

Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua. problematizarea. Rădăcina – la ambele plante: . Dirijarea învăţării O1 Metode: observarea. Se va intui materialul. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: .porneşte din bulb. material natural Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Metode: conversaţia. 3.frunza este “bucătăria plantei”. 4.ghiocelul are o singură floare.în el se află substanţe hrănitoare. explicaţia. din interior apare o codiţă spre vârful căreia apar florile. referitoare la frumuseţea. ce protejează floarea. Floarea . Mijloace: material natural (ghiocei. Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină. 4.. prin comparaţie. . material natural. .firişoare subţiri. Mijloace: planşe. ghiocei şi viorele. . . Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua). formată din petale albe moi şi catifelate. explicaţia.două frunze de culoare verde. albicioase care cresc în pământ. lungi şi ascuţite la vârf. 5.la ghiocel. cu vârful ascuţit. casetofon. Tulpina aeriană . Evaluare frontală 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Sinteza parţială. apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante. demonstraţia. demonstraţia. parfumul şi culoarea acestora.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Obiective operaţionale Etape Moment organizatoric Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. audiţia.susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ. apa şi substanţele hrănitoare sunt transportate către frunze. Strategii şi resurse Metode: conversaţia. instructajul verbal. Frunzele .bulb asemănător cepei. . pregătirea materialelor necesare. viorele) şi planşe. Evaluare Captarea atenţiei şi crearea motivaţiei Metode: conversaţia. Evaluare frontală O2 O3 Metode: observarea. este subţire şi de culoare verde la ambele plante. . în vârful tulpinii aeriene se află o frunză mică. viorele) şi planşe. conversaţia. alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele. 1.la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi.prin tulpină. Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară.bulbul este numit “cămara plantei”. Mijloace: material natural (ghiocei. conversaţia. .are forma de clopoţel. care se deschid. Mijloace: casetă audio. problematizarea.aici se pregăteşte hrana necesară plantei. în vârful tulpinii.

. Mijloace: material natural (ghiocei.backului O4 Evaluarea Încheierea activităţii Individuală Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 .se realizează prin bulb.vioreaua are mai multe flori mici formate din petale de culoare albastră. viorele) şi planşe.miros specific.miros specific. Mediul de viaţă . aşezarea şi succesiunea acestora. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante. Mijloace: material natural (ghiocei. explicaţia. 8. Evaluare Frontală O4 Metode: observarea. explicaţia.înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară). problematizarea. dar şi în grădinile de flori. motivând alegerea diferitelor părţi. substanţe hrănitoare. Metode: observarea. conversaţia. . 6. explicaţia. Metode: exerciţiul. conversaţia. problematizarea. viorele) şi planşe. conversaţia. Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ. Are caracter aplicativ: copiii vor reconstitui cele două plante din materialul primit. de primăvară. Mijloace: piese tip puzzle. Sinteza finală. căldură şi apă. Sinteza parţială este realizată de către copii cu ajutorul educatoarei. 7. demonstraţia. Înmulţirea plantelor .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar . Evaluare Frontală O2 Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. pe baza celor învăţate despre floare. .cresc îndeosebi în pădure. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii. demonstraţia. Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. iar pentru a creşte au nevoie de lumină.

Se acordă un punct din oficiu. Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.8.50p.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă.1p. la un anumit obiect din planul de învăţământ. Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p 1.alegeţi tema specifică domeniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar).1p. Metodica este o disciplină ştiinţifică. structura lecţiei. Sugestii: . Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 2. Lucrarea de verificare 4 1.educativ. .2. 7. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . abordări personale.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Consultă paginile corespunzătoare. 5p Se acordă un punct din oficiu. Testul de autoevaluare nr. 5p stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale. urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii. Vezi paginile corespunzătoare.0.ca proces instructiv. 4. 4p 2. Criterii de evaluare şi notare 1. alegerea metodelor de predare şi a activităţilor de învăţare. 1 1. 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale. care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.50p.

curriculum pentru clasele I şi a II-a.78 3. Bucureşti. Fiziologia plantelor.47 4. Boldor O. Pacearcă Ştefan. Bogheanu Maria Magdalena.Ştiinţe. 2000. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 3. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. pag. Editura Corint. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 2002 7. p. A. Popescu Maria. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Ştiinţe.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Bibliografie selectivă: 1. Constantinescu Rodica. Crocnan Daniel Ovidiu.a. pag. 2001. Turcitu Doina.. manual pentru clasa a VI.a experimente. Pârâială Dumitru. Huţanu Elena.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Pop Viorica. Bucureşti.45 Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 . Daniel. Editura “Gheorghe Alexandru”.. 2001. Gheţe M. Talpalaru Seryl.32. 47.42 4.Luiza. Editura Euristică. Stroe Constantin. R. pag. 2003 8. Editura Radical.. Editura Didactică şi Pedagogică. autoevaluare.. Ilarion Niculina.A. Editura Didactică şi Pedagogică. Haralamb Dorel. 2000. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar.46 2. 1983. Pârâială Viorica.Ştiinţe ale naturii clasa a IV. pag. Bucureşti. Daniel. 3. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Editura Didactică şi Pedagogică. Bibliografie generală: 1.Fizică manual pentru clasa a VIII a.A. p. 22. 25. 1985. pag. Constanţa.Ştiinţe. Bucureşti. 2002. Editura Cartea Universală. Bucureşti. Iaşi. 4.Fizică. Elena. Todor V. Androne. R. Huţanu Elena. Gheorghe.VIII. 1996 5. Fătu Sanda. 5-14 6. p. 7. Huţanu.Manualul învăţătorului.31 2. Manualul învăţătorului.a. Daniel. 12. cadre didactice şi părinţi.Fizică. manual pentru clasa a VIII. Comănescu. clasa a III.48 12. 2001 6. Editura Teora.Lucrări practice. Manualul învăţătorului.Chimie. Talpalaru Seryl. Crocnan Daniel Ovidiu.a şi a IV-a. Editura Didactică şi Pedagogică. 2002. Elena. p.. Editura All Pedagogic. 1999. Bucureşti. Filoti Carmen. p. p. Bucureşti. Stroe Felicia.Ştiinţe. Editura Didactică şi Pedagogică. Corega C. 20. clasa a IV. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. 1982 13. p.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. Grosu M.Manualul învăţătorului. 2002 9.. Trifu M.a. Ovidiu Crocnan. clasa a IVa. clasa a IV-a.. evaluare. Editura Didactică şi Pedagogică. R. Ghidul învăţătorului... manual pentru clasa a VII.25 5.. 14. p.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor.. Botanică. 1999. A.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la cls.10 7. clasa a III-a. Corega C.27. Bucureşti. Pavelea. A. Tudor şi colaboratorii. Editura Humanitas Educaţional. R. clasa a II-a. Craiova.a.4. Metodica predării biologiei la clasele V. Raianu O. p. Ovidiu Crocnan. 1998. 32-69 11. Rafailă şi colaboratorii.Ştiinţe ale naturii. 32. Bucureşti.. A. Maria.. Bucureşti. Elena.. Bucureşti. 2002 10. Bucureşti.45. şi colaboratorii. 68. Grinţescu I. 2005. R. Haralamb Dorel. a III. Editura Teora.59 3. R.a. 2003. Alexandru. auxiliar pentru elevi. Huţanu.

Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar.Natură şi animale.29. 2001. p. Bucureşti. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Alexandru. Florica. Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri.Atlas şcolar de biologie. 2002 34.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. 2004.. Ariniş Ioana.A.Plante şi animale. Maria. Vodă Claudiu. Editura Ion Creangă. Elena Huţanu.Ştiinţe. Daniel Ovidiu Crocnan. Opriş T. Editura Didactică şi Pedagogică. 2003. Comănescu. Opriş Tudor. şi colaboratorii. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bucureşti. clasa a II-a. Editura Albatros 18. Piteşti. R.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III. 68.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. *** MEC. Editura “Gheorghe Alexandru”..Cercetător la …. Elena Rafailă şi colaboratorii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Manualul învăţătorului. 96. Ţibea. Manual pentru clasa a V-a. R.. p. Ariniş Ioana. p. Bucureşti. clasa a III-a.110 20. Editura Didactică şi Pedagogică.Anatomia omului. Copil V. R. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Grupul Editorial Rao. pag. Ţibea. Bucureşti.99 16. Bucureşti. 2006. 2000 19. 32..Biologia animală şi vegetală. Editura Didactică şi Pedagogică. 10.Ştiinţe. 1988 22. R. Regnul Animal). Editura Aramis. Grupul Editorial Rao. Manualul învăţătorului. p. Bucureşti. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). A. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii). 2005 24.28. Editura Sigma. 829. ghid metodologic. 63.78 30. 2001 33. Cristescu D. 2004 17. Daniel Ovidiu Crocnan.Ştiinţa în viaţa cotidiană.. 1996 32. A. Daniel. Biologie. R.. Ţibea. Editura Rao. 2005 23.curriculum pentru clasele I şi a II-a. Pavelea.Atlas şcolar de biologie (Regnul Plante). Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri.45. 2001 21. p. Consiliul Naţional pentru Curriculum.Ştiinţe.78 15. A. Ghidul învăţătorului. 2005. Editura All Pedagogic.42 31. pag.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Gheorghe.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. 2004 25. 4. Editura paralela 45. p.31 29. Elena Huţanu. Editura All.Aceste uimitoare plante şi animale. Bucureşti. 2004 26.Biologie. manual pentru clasa a IX-a. p. 1997.a şi a IVa. 14. Craiova. zece ani. 3. Florica. Editura Didactică şi Pedagogică.. 1999.89 28. *** Arborele lumii 27. Constanţa. Enciclopedia Rao. Tudor şi colaboratorii.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista.A. Bucureşti.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 14. 1996.. clasa a IV-a. Enciclopedia Rao. colaboratorii. Florica.A. R. p. Androne.