Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul IV

ŞTIINŢE ŞI CUNOAŞTEREA MEDIULUI. DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
Carmen TICĂ

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Ştiinţe şi cunoaşterea mediului. Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Carmen TICĂ

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04790-5

...........1............. 4 1.................................................................................5....3..................5................................ Stări de agregare............................................................. iv Unitatea de învăţare Nr........... Densitatea corpurilor ................................8................ Volumul...................................................................................................................................................1 Masa corpurilor........ Tulpina......2 Volumul corpurilor ...................................7.......6... Rădăcina ............................2............. 21 1..................... 27 2........................................................................................... 16 1........ 31 2.... 8 1......... Obiectivele unităţii de învăţare 2....................................2.... 9 1...................5..... 24 Unitatea de învăţare Nr...... Transformări ale stărilor de agregare .......................................................................... 2 1.................................................................................................................................1 Decantarea.................... 2................................................................................................ 23 Bibliografie selectivă................... 9 1................ 1 1......................................................................Plante.....3. 3 1....................3.................... 33 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ........................................Fenomene fizice şi chimice ...........................5....................2 Vaporizarea........................................................ Metode de separare a substanţelor din amestecuri............. Lucrarea de verificare 1 .............................. 15 1............ 26 2..................2....................... 13 1................................................................................. Frunza ................................................................ 15 1. 2 1.....................................3 Densitatea corpurilor ................................4..............................................................................2....1 Topirea......................... 2 1..... 15 1.......................... Obiectivele unităţii de învăţare 1................... 25 2.................. 26 2....................... 8 1.............. Organizarea unei plante cu flori......................................... 17 1............................................5.......................................2................................4 Distilarea .....................................................4...... Solidificarea........ Soluţii................... 1........ Substanţe şi amestecuri ........1..................................................3 Cristalizarea ............................3..................................2 Filtrarea ...................................... Masa....... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ..............3.......................Cuprins CUPRINS Introducere..........3 Circuitul apei în natură ..........5................................................................................................................................... 17 1............................ Condensarea .......

..............................................................................4............................................................................................12.....9.54 Unitatea de învăţare Nr.......38 2..........................5 Artropode .............6...........6.............................................................................................................................................................................4..........6..........................................................................................................Cuprins 2..................2...............69 3............6..................1 Mişcarea .....................................4 Moluşte ...............6 Echinoderme............1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 ..................2 Sensibilitatea ............................................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .......................................................3 Viermi ....................2 Respiraţia ...... Floarea.........................62 3.......................................................1 Digestia......................64 3. Transpiraţia........................6................................................4 Funcţiile de nutriţie .57 3................8..........nevertebratele .....41 2.........56 3..................................................11..................................................................................................61 3...................................................66 3................6...........................3 Funcţiile de relaţie ....................................4......................2 Organizarea generală a unui animal ............4....6......36 2..........................................................................Animale ..38 2.............................................................................1 Spongieri ............. Lucrarea de verificare 2 .................................... Respiraţia ......................................................................................................................................................................... Sensibilitatea şi mişcarea la plante ...............................51 2................................68 3..........................64 3............................ Fotosinteza .6..................................................................................3....................................................... Funcţiile frunzei .....66 3................6................ Fructul şi sămânţa..........................56 3..............................61 3........................................................................ Principalele grupe de plante.........................6...4 Excreţia...................3..........43 2...57 3.................... 3..........................................................................................................................................................57 3..................................72 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural .........3 Circulaţia...10...................................................2 Celenterate ..66 3...52 Bibliografie selectivă ............................................................................5 Funcţia de reproducere ...........................................................................................................7...............3.......................................................................63 3.49 2............................55 3.................46 2.............36 2........................................................................................................................................................................67 3...............................................................6 Regnul animal............1..

..................................4 Păsări ........4.. 116 4....... Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II..1............... 116 4.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.. 103 4...........................9..................4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului .............. 99 4............ 89 4.......................7....................................6...............5........................................................................................... 89 4.7 Regnul animal........................................................................ 81 3.................................................................5........ Lucrarea de verificare 3 ..........7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .............................. 116 4...........................................................................................................7........a şi a IV-a )118....7........1 Programa şcolară ..................vertebrate .................................... 88 4.......................2 Amfibieni ....................... 75 3. Unitatea de învăţare Nr.. Proiectarea activităţii didactice ...................... 76 3......................................................................................................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ............................. 85 Bibliografie selectivă........3....5. 4Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar ............................5 Mamifere ..................1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar ... Obiectivele unităţii de învăţare 4......a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III....................7................................................. 131 Bibliografie generală ................. 93 4...............................................................................6...............8.........2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului........................................................................................................... 77 3...... 74 3........................ 78 3................Cuprins 3...................... 74 3..... 108 4...6...........................................................2.......................................................................................................... 121 4................................3 Proiectarea unităţilor de învăţare ......... 117 4.............................................6..................................................5....... 93 4............. Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii................................................................................................................... 92 4.................... 130 Bibliografie selectivă.................................................................5......... 130 4.................6..................................... Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar.............. 131 Proiectul pentru Învăţământul Rural iii .......8 Lucrarea de verificare 4 .. 89 4...................1 Peşti .......2 Planificarea calendaristică........................................................ 87 IV............7.......3 Reptile ...........................................3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară..

Fiecare unitate de învăţare cuprinde: conţinuturi esenţiale.) iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . 163) au cerinţe clare. 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. etc. îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. zoologice. Lucrările de verificare se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare (paginile 30. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii. fiecare finalizată cu o lucrare de verificare. Pentru o învăţare eficientă. anatomice. Aplicaţiile practice propuse. posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat. continuităţii şi sistematizării.învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. aplicaţii practice. Internet. 70. iar examenul o pondere de 50%. în regim de studiu la distanţă. fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare. 110. lucrare de verificare. vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. reviste de specialitate. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor. studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. teste de autoevaluare. enciclopedii. Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1.Introducere INTRODUCERE Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare.

Fenomene fizice şi chimice

Unitatea de învăţare Nr. 1
FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE Cuprins
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1................................................................................... 2 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor ........................................................................... 2 1.2.1 Masa corpurilor...................................................................................................... 2 1.2.2 Volumul corpurilor ................................................................................................. 3 1.2.3 Densitatea corpurilor ............................................................................................. 4 1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare .............................................. 8 1.3.1 Topirea. Solidificarea............................................................................................. 8 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea ................................................................................... 9 1.3.3 Circuitul apei în natură .......................................................................................... 9 1.4. Substanţe şi amestecuri ............................................................................................. 13 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri.................................................... 15 1.5.1 Decantarea.......................................................................................................... 15 1.5.2 Filtrarea ............................................................................................................... 15 1.5.3 Cristalizarea ........................................................................................................ 16 1.5.4 Distilarea ............................................................................................................. 17 1.6. Soluţii.......................................................................................................................... 17 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ................. 21 1.8. Lucrarea de verificare 1 .............................................................................................. 23 Bibliografie selectivă.......................................................................................................... 24

Proiectul pentru Învăţământul Rural

1

Fenomene fizice şi chimice

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare, studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate; • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice; • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.

1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1. Masa corpurilor Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- l opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de măsură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt în echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Masa corpurilor

2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Fenomene fizice şi chimice

Aplicaţii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Evidenţierea inerţiei corpurilor Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? - deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; - observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului; Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continue mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare. 1.2.2. Volumul corpurilor Fiecare corp ocupă un loc în spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă în cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

balanţă sau cântar cu arc. apă. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1. Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1.3.3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn şi plumb). 1. Cum procedezi? .2 Determinarea volumului unui corp solid Materiale necesare: cilindru gradat.2. cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus.măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balanţei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.

fierul. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer. Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă.1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul. 1. Datorită densităţii mari pe care o are. Se notează cu ρ iar unităţile de măsură sunt kg/m3 sau g/ cm3 . Densitatea apei este de 1000 kg/m3. deci este foarte uşor. Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp. oţelul. dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg. dar mai mică decât densitatea platinei.Fenomene fizice şi chimice Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. Aluminiul are o densitate mică. Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb). Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei. aluminiul şi sticla. el este folosit pentru construirea aeronavelor. Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului.1 poţi compara densităţile unor substanţe: Substanţa Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă. adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. 1 kg/m3 este densitatea unei substanţe. În aliaje cu alte metale. Folosind tabelul din Figura 1. probabil. a căror masă trebuie să fie foarte mică. aurului şi mercurului. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn.

măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat. fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei. se ridică datorită forţei arhimedice. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă. Datorită formei lor care asigură dezlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen şi complet scufundat în lichid. linia de plutire). Din această cauză. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. datorită presiunii hidrostatice. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer.Fenomene fizice şi chimice Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Un lichid exercită. Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special. de la verificarea antigelului. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. Supraîncărcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor. Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei. Porţiunea scufundată dezlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. de la verificarea calităţii laptelui. pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural .densimetru. forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. În medicină. acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeşte forţă arhimedică. o densitate mai mică a sângelui indică o anemie. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei. Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze. În acest caz corpul pluteşte. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii.

sunt corecte? a. referitoare la un lichid. Care dintre afirmaţiile următoare. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F. dublând volumul lichidului. Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. 3. 2. dublând masa lichidului. Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): a.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. densitatea sa se micşorează de două ori. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F. se dublează densitatea sa. 1 1. dublând volumul lichidului. densitatea lichidului nu depinde de volumul său. se dublează densitatea sa. e. d. densitatea lichidului nu depinde de masa sa. c. c. b. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F. b.

topirea gheţii). substanţele se află în diferite stări de agregare. temperatura de topire (solidificare) a gheţii. Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă.o stare de agregare în alta. Transformări ale stărilor de agregare În natură. Uneori. .Fenomene fizice şi chimice 1. care nu se văd cu ochiul liber).au volum propriu. Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă. Excepţie face apa. în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: . volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare.gazele.gheaţă. De regulă. apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă). la care volumul creşte prin solidificare. . trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă). fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese. Stări de agregare 1. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află).3. Corpurile. Topire. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. În industrie. Solidificarea este fenomenul invers topirii. el trece dintr. lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă).au volum. lichidă şi gazoasă. volumul substanţei se modifică. Solidificare 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Stările de agregare sunt: solidă.solidele. sunt fluide. gazoasă.1. nu curg. Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior.lichidele. lichidă. Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici. curg. adică îşi schimbă starea de agregare. În timpul topirii (solidificării).800C. Astfel. Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe: temperatura de topire (solidificare) a naftalinei.00C. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a altor instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. Topirea.3.nu au volum propriu (sunt expansibile). corpurile absorb căldură. Stări de agregare. Pentru a se topi. au formă proprie.

Dacă în bucătărie fierbe apă într. Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. În concluzie.2. cad pe pământ precipitaţii. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii.o eprubetă).se în lichid. mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). naftalina. Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi. pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid. Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. Prin fierbere. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere. Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci. Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri. oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori. acestea se aburesc.un vas. Unele substanţe (iodul. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .un vas întins faţă de alcoolul dintr. Condensarea Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor. apa trece în stare de vapori. Condensarea se produce cu cedare de căldură. Circuitul apei în natură În natură. alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile. mărilor.o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă. Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială). pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă. transformându. camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat). apa trece dintr. prin absorbţie sau cedare de căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare.Fenomene fizice şi chimice 1. Din nori. Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude). Vaporizarea. Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte. alcoolul la 780C). Condensarea 1.3.3. Vaporizarea. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare. Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare. Unele lichide (acetonă. Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 1000C. râuri. sub formă de ploaie sau zăpadă.3. Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. Suflând pe un geam rece.

Fenomene fizice şi chimice În timpul nopţilor reci. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că. ea conţine de fapt aer. aproximativ 450000. Ce observi ? Explică. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. deşi pare goală. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. se condensează în picături fine de apă şi formează roua.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură. ceară Cum procedezi? pune într. apa urcă în interiorul tubului. . Aplicaţii practice Experimentul 1. Apa a împins aerul în exteriorul tubului. vas cu apă Cum procedezi? .4 Evidenţierea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. spirtieră. În cazul tubului deschis la ambele capete. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă. Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură. cleşte pentru eprubete. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri. trecând dintr. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află. tub deschis la ambele capete. în paharul cu apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci. oceane sau pătrunde în pământ. Experimentul 1. Iarna.o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară.repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete. încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora. Ca toate gazele.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii. atunci când temperatura coboară sub 00C. Aerul este un gaz. cristale de naftalină. În fiecare an. mări.5 Evidenţierea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete.încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis.

trecerea din stare lichidă în stare solidă b. Solidificarea a. 2 I. Topirea 2. Experimentul 1.Fenomene fizice şi chimice Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită. apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa. acetonă. observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea.6 Evidenţierea vitezei de evaporare a lichidelor Materiale necesare: trei eprubete. dar mai încet decât acetona. repetă experimentul folosind eprubete. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. Asociază ce se potriveşte: 1. trecerea din stare lichidă în stare gazoasă………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. Condensarea 3. trecerea din stare solidă în stare lichidă d. de alcool şi de apă în cele trei vase identice. Testul de autoevaluare nr. trei vase întinse (farfurii). Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. alcool.

Explică circuitul apei în natură. 2. Răspunde la următoarele întrebări: 1.. De ce se sparge o sticlă plină cu apă.Fenomene fizice şi chimice II. III. 3. De ce se usucă mai repede rufele când bate vântul? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. naftalina a dispărut. Cum explici? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. Încadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural ... Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. dacă este pusă în congelator? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină.

apă. sticlă. moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe.). Atomi Molecule Substanţe Materiale Difuzie Aplicaţii practice Experimentul 1.4. Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen. invizibile cu ochiul liber.un balon. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . argint. Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei.o cană cu apă fierbinte. Ce simţi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Datorită mişcării lor neîncetate. aerul dintr. numite molecule. deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată.Fenomene fizice şi chimice 1. etc. ciment). Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră. dioxid de carbon. Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi.7 Evidenţierea procesului de difuzie Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? . Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici. azot.deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează.te câţiva paşi de acestea. apa dintr. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen. Substanţe şi amestecuri Tot ceea ce ne înconjoară este materie.). aur. azot) şi atomi (argon). Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într. Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă.un pahar. Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile.o continuă mişcare întâmplătoare. dar nu se pot observa direct. etc. Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice). Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie. Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn. Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într.

Fenomene fizice şi chimice Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede. cerneală.amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi). pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa). azot). pahar cu apă rece. Amestecuri Substanţele pot fi simple (oxigen. .oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur.toarnă cu ajutorul pipetei.notează observaţiile. De ce? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Cum procedezi? . Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. difuzia nu s.observă cum difuzează cerneala.8 Evidenţierea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. câteva picături de cerneală. mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe. carbon. În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1. . Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată).amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite). hidrogen. apa minerală). Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul. oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu). …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Apa din paharul cu apă caldă s. Amestecurile de substanţe se clasifică în: . . 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural .a colorat omogen. în apa din fiecare pahar. pipetă. în paharul cu apă rece şi apoi. Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat.a realizat omogen. Procesul de difuzie este influenţat şi de starea de agregare. pe când în apa rece. pe când mirosul de ulei nu se va simţi. în paharul cu apă caldă.

pune o hârtie de filtru. În practică. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . Ce amestec ai obţinut? .9 Separarea nisipului de apă Materiale necesare: pahar. Filtrarea Aplicaţii practice Experimentul 1. Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul.Fenomene fizice şi chimice 1. în decantoare speciale. pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu. nisip Cum procedezi? . apă. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr. Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului. apă.agită sau amestecă cu o baghetă amestecul.5. hârtie de filtru Cum procedezi? .o pâlnie. pâlnie. într. în repaus. 1. Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1.2.un pahar cu apă.un pahar.pune puţină pulbere de cărbune.10 Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare. pulbere de cărbune.pune într-un pahar apă cu nisip. câteva minute.5.un amestec neomogen solid. Nisipul se depune pe fundul paharului deoarece are o densitate mai mare decât apa. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen.într. Decantarea Aplicaţii practice Experimentul 1.1. . într. . toarnă amestecul.lichid.5. prin pâlnie.amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion). decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale.

metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării. apă. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . trepied. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere.lichid.5. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid. Cristalizarea Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. cu formă geometrică definită. În lipsa acestor materiale. Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu a lichidului. Cristalele sunt corpuri solide. Filtrarea Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr. apa se evaporă.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan.lichid. toarnă apă cu sare de bucătărie: . foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră. În practică.Fenomene fizice şi chimice Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. sare de bucătărie. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului.3 Cristalizarea Aplicaţii practice Experimentul 1. iar în capsulă rămâne sarea. Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip. sită de azbest. Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar se separă apa.o capsulă de porţelan.un amestec neomogen solid.încălzeşte capsula în care se află amestecul. spirtieră. 1. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat. până la evaporarea completă a apei. În practică.într. cu ajutorul spirtierei. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid. omogene. Cum procedezi? . filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile.

sarea de bucătărie. petrolului lampant şi a motorinei. substanţele se clasifică în: substanţe solubile. În acest mod se obţin soluţii. 1. Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură.Fenomene fizice şi chimice Atenţie! Cristalizarea inflamabile. Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul.6. Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea. alcoolul.4 Distilarea Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintrun amestec omogen de lichide. acetona. 1. sucurile concentrate de fructe. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. dizolvantul este apa. oţetul. Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant.5. bazalt). eterul. Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată).se roci magmatice (granit. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei. Soluţii Amestecurile omogene formate din două sau mai multe substanţe. apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul. Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate. cum ar fi: zahărul. În majoritatea soluţiilor. (Consultă bibliografia recomandată). benzina. nisipul este insolubil în apă). amestecăm apa cu diverse substanţe solide. lichidul aflat în cantitate mai mare. substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă.un anumit solvent. Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr. prin fierbere urmată de condensare. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare. În fiecare zi. lichide sau gazoase. dioxidul de carbon. În funcţie de solubilitatea într. nu se foloseşte în cazul lichidelor Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându.

18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apă. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin o cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii.pune într. într. Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă.adaugă. care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate. iar în celălalt pahar. într. în fiecare pahar. Cantitatea de substanţă dizolvată într. acetonă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii. câte o linguriţă de zahăr. un volum egal de apă rece. zahăr.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1.13 Evidenţierea factorilor care solubilitatea (temperatura) influenţează Materiale necesare: 2 pahare transparente. . linguriţă. Cum procedezi? . apă caldă.un pahar. ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului.12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente.o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie.un pahar cu apă. Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură. Experimentul 1.un pahar. Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. apă caldă. apă rece.

acesta nu se mai dizolvă. a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Atenţie! Masa dizolvatului. în procente. Care este concentraţia. kg.amestecă cu ajutorul linguriţei. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă. md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1. în procente. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.într. zahăr. pune o linguriţă de zahăr. . Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g. Care este concentraţia. zahăr în apă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 .un pahar cu apă. linguriţă Cum procedezi? . apă. Ce observi? . din ce în ce mai mult.Fenomene fizice şi chimice Experimentul 1. Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală. la un moment dat. etc. a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2. Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent.adaugă. masa apei.).

Ce observi? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se consideră solvent. c) amestecuri neomogene. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… III. 3 I. Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). b) mai mare. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. b) 13.33%. Activitate experimentală Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%. Vărsând o cantitate de soluţie dintr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. c) 10%. Pune oul în apa sărată. b) se diluează.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. Explică cum poţi separa un amestec de nisip. sare şi apă. c) indiferent care dintre. soluţia: a) se concentrează.un pahar. substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. Alege răspunsul corect: 1.

2. de nisipul. Prin evaporarea apei se separă sarea. 1 1. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr.7. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. c 4. III. care se depune la fundul vasului. III. ai nelămuriri sau ai greşit. vezi pagina 11. prin metoda cristalizării. 3 I. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. b. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. 2b. c a) adevărat. a 3. Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. 2 I. ai nelămuriri sau ai greşit. poţi trece mai departe. 3a II. 3. 3. poţi trece mai departe. se separă soluţia de apă cu sare. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Testul de autoevaluare nr. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13.33% II. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.Fenomene fizice şi chimice 1. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. Testul de autoevaluare nr. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. 1. Separarea se realizează în două etape. c) adevărat Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. b 2. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet şi oul se va scufunda. b) fals. 1c. Prin decantare. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . În timpul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului. 1.

şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare. ai nelămuriri sau ai greşit.forţa cu care Pământul atrage un corp.un corp scufundat într. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe.un amestec neomogen solidlichid. Legea lui Arhimede. rezultând soluţii. Decantarea. 1 Inerţia. Distilarea. de a se opune la orice acţiune care caută să. Solidele. sunt fluide.fenomenul prin care o substanţă solidă. au formă proprie. Dizolvarea.proprietate a unui corp de a.un amestec omogen de lichide. Cristalizarea. Topirea. sunt fluide.mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. prin fierbere urmată de condensare.substanţa în care se face dizolvarea.trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă.operaţia de separare a componentelor dintr.i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie în care se află. Filtrarea. Greutatea.Fenomene fizice şi chimice Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea. nu curg.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori. Desublimarea. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare.metoda de separare a unui solid dintr.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă. poţi trece mai departe. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nu au formă proprie. oul va pluti în apa sărată.spaţiul ocupat de un corp.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă. Solidificarea. Difuzia. Densitatea. Dizolvant (solvent).au volum propriu.lichid. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. Lichidele.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă.mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. Condensarea. respectiv.nu au volum propriu. Masa.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă.au volum propriu.operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. Sublimarea. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.un amestec neomogen solid. Gazele. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.metoda de separare a unui solid dintr. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află).fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe. Vaporizarea. Sinteza unităţii de învăţare nr. Volumul.

e. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă.50 × 4) 1. Poleiul 3. 4. 1. Apa din râuri. Lapoviţa 4. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III. Se formează în anotimpul rece.proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă. d.8 Lucrarea de verificare 1 I. Nivelul apei dintr. în picioare.25 × 4) 1. Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .substanţa dizolvată.2g. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c. la o anumită temperatură. care are masa de 452g şi densitatea de 11. Solubilitatea.cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie. Prin introducerea unui corp cu masa de 31. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Exerciţii şi probleme 2p (0. II. Soluţie saturată. Concentraţie procentuală. b. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3. Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9.Fenomene fizice şi chimice Dizolvat (solvat). Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0. 4. 2. Ninsoarea a. când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă îngheaţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă. mări.25 × 4) 1. nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 . oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3. Se formează în dimineţile răcoroase.soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc? Dar dacă porneşte brusc? Explică.un autobuz.3g/ cm3. Care este volumul unui corp din plumb. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. 3. Te afli într. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ. Ploaia 2.

stările de agregare ale apei. Filoti Carmen. Pârâială Dumitru. Utilizarea unor surse suplimentare de informare IV. Corega C. Bucureşti. 9.47.. Crocnan Daniel Ovidiu. etc. 2002.25 × 4) şi II. Editura Radical.. p. pag. Crocnan Daniel Ovidiu. Haralamb Dorel. pag.5p. Se acordă un punct din oficiu. Talpalaru Seryl.Fizică. clasa a IV. Haralamb Dorel. autoevaluare. 2000. 47.Ştiinţe.a.5-14. 3. chimie. 3. Editura Didactică şi Pedagogică. .Chimie. 6. Editura Humanitas Educaţional. R.principalele tipuri de precipitaţii. clasa a III. R.circuitul apei în natură şi importanţa sa. 8. Huţanu Elena. cadre didactice şi părinţi.1p (0. evaluare.importanţa apei (sursă de energie. manual pentru clasa a VII. Editura Euristică. Pârâială Viorica. punctată şi va fi returnată. Editura Didactică şi Pedagogică. 7.Fenomene fizice şi chimice IV..rezolvarea de probleme: III.27. 2.transformări ale stărilor de agregare. Stroe Felicia. manual pentru clasa a VIII. Editura Corint. 4. - Bibliografie selectivă: 1. 1998.a. .Manualul învăţătorului. A.10. 2001. × 4). Turcitu Doina. . Huţanu Elena.Ştiinţe ale naturii. 2002. Bogheanu Maria Magdalena. Se acordă un punct din oficiu.. Pacearcă Ştefan. Popescu Maria. . 7. Editura Cartea Universală. Fătu Sanda. pag. 2000. . Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. Constantinescu Rodica. Criterii de evaluare şi notare identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0. pag. Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare. manual pentru clasa a VI. 2002. reviste.Fizică. clasa a IV.59. p. biologie) şi formularea unor concluzii. . clasa a IVa. . Pop Viorica. Editura Teora. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Stroe Constantin.25. 22. Corega C.a. Bucureşti.2p (0.Ştiinţe ale naturii.4 pagini. 4.Manualul învăţătorului. Editura Teora.a. Talpalaru Seryl.a experimente. utilizând corect terminologia adecvată. suport al vieţii. etc. 5.).reprezentarea schematică a circuitului apei în natură. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. 20. Iaşi. Internet).).25 × 4). Eseul va avea maxim 3. 2003.Luiza.realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică.a.46. va fi analizată. Ilarion Niculina. A. auxiliar pentru elevi. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi.pagube produse de apă (inundaţii.Fizică manual pentru clasa a VIII a. 1999.50 . Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p .

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .. Tulpina................................... Floarea ....... Frunza ......................... 27 2...................................................................................................................................... Funcţiile frunzei ........................ 2 PLANTE Cuprins 2....................... 43 2........................................................ Obiectivele unităţii de învăţare 2.................... 38 2......................8.......... 38 2..........................10. 26 2.4................. 49 2... Transpiraţia ............................................7...........................................1............................... 52 Bibliografie selectivă....Plante Unitatea de învăţare Nr........... 26 2...................................... 46 2............9........................ Organizarea unei plante cu flori...................................................... 51 2........................................................................... Respiraţia .................... 31 2.11.... 41 2........... Fotosinteza......................................2................................. Fructul şi sămânţa .............................................6......................... 36 2..................................................................................................................................................................................................................................6.................................3.....................................................................................................................5........................................ Principalele grupe de plante ...................... Sensibilitatea şi mişcarea la plante.........2..... 36 2.......6.................................................12..............................................6.1.............. 33 2............................................ Lucrarea de verificare 2 ......................................... 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .......... Rădăcina ............3..........

în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă. utilizând un limbaj ştiinţific adecvat. tulpina şi frunzele asigură. precum şi funcţiile acestora. parameci etc. de producere. Rădăcina. Regnul Animale. În celulă. tulpina.diversitate. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. evoluţie. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . unitate. în principal. 2.funcţie. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor. organism vegetalmediu. Celula vegetală este unitatea de bază structurală şi funcţională a plantei. hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila). Obiectivele unităţii de învăţare nr. amibă. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. Regnul Plante.Plante 2.1. Organizarea unei plante cu flori Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. • să analizeze relaţiile cauzale: structură. citoplasma şi nucleul. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite. de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe. frunza. Acestea sunt: rădăcina. Regnul Fungi (ciuperci). Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate. Organizarea unei plante cu flori Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: Lumea vie - Regnul Monera.2. grupate în ţesuturi.). fructul şi sămânţa. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor. se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. în care sunt încadrate bacteriile. floarea. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante. Regnul Protista.

la care rădăcina principală are formă de ţăruş (fasole.ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime. Celula vegetală. la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă. morcov. . are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare. grosime).Plante Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei. Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă. .1 – Tipuri de rădăcini 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural .ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante îşi le protejează împotriva factorilor de mediu.ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei. Rădăcinile au forme şi mărimi variate. formează asociaţii de celule numite ţesuturi.1) . ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon. 2.rădăcina fasciculată (firoasă).ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor.ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei. . uleiuri). . Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol. . spre deosebire de alte celule. prezentă la arbori şi arbuşti. lungime şi grosime (cereale.3. - 2. . Mai multe celule care au aceeaşi formă. Principalele tipuri de ţesuturi sunt: . Fig. 2.rădăcina pivotantă. structură şi funcţie. trifoi). lalea). numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare. Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig.rădăcina lemnoasă. a dăunătorilor. Aceste tipuri de ţesuturi se observă în structura organelor unei plante.

zona perişorilor absorbanţi (3).……………………. . ridiche.firişoare subţiri cu rol în absorbţia apei şi a sărurilor minerale din sol. 2.scufia (1). 3. Scrie denumirea zonelor din vârful unei rădăcini. ţelină. 2. porumb. Fig.20 zile. sfeclă.2 – Vârful rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). Testul de autoevaluare nr. Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare: fasole. . Funcţiile rădăcinii Fig.rădăcina firoasă: ……………………………………. 1.rădăcina lemnoasă: …………………………………. . . 1 1.……………………. 4. ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii. . ridiche. zona unde au căzut perii absorbanţi după 10. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini.rădăcina pivotantă: …………………………………. 4. Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov.2): . 2. 2. Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2. 3.. grâu.zona aspră (4). sfeclă.zona netedă (2).…………………….…………………….Plante Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. un înveliş rezistent cu rol de protecţie.. Notează câteva exemple de plante care au: .3 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.un vas cu apă. vas de sticlă. marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker). Experimentul 2. spirtieră. Materiale necesare: plantă cu rădăcină. pune cu pipeta.Plante 5. Alege răspunsul corect. pipetă. câteva picături de apă. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina 51. scufie b. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . după 2. . fierbe apa. citeşte rezultatele sau constatările.într. până la evaporarea completă. . Cum procedezi ? .o lingură. Materiale necesare: lingură de metal.cu ajutorul spirtierei. peste care se adaugă o peliculă foarte fină de ulei. într. zona netedă c. zona perişorilor absorbanţi d.3 zile marchează din nou nivelul apei şi compară-l cu cel iniţial.1 Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă. Aplicaţii practice Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse.analizează suprafaţa lingurii. Rădăcina creşte în lungime prin: a.2 Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei. apă de la robinet. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii. Experimentul 2. Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale. ulei Cum procedezi ? aşează planta cu rădăcină.

zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină. . 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în vasul 2. Cum procedezi ? . după 2. două vase de sticlă (eprubete).3 Evidenţierea absorbţiei apei la nivelul zonei perişorilor absorbanţi. astfel încât: în vasul 1. În concluzie. iar vârful rădăcinii în apă. ulei.5 cm). în câte un vas de sticlă.Plante Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezintă schematic experimentul. Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei.pune plantele de fasole.observă plantele. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. apă. Experimentul 2. ce conţine apă şi ulei.a ofilit. Notează observaţiile pe spaţiile punctate.

Plante 2. au majoritatea plantelor ierboase (grâu.mazăre. Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase. porumb.muguri de creştere. aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza. Tulpinile aeriene ale unor plante s. .care dau naştere atât la frunze cât şi la flori. . În absenţa frunzelor. între care nu există pereţi despărţitori. volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate. cilindrică. Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. . ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti). Tulpina Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul.din care se formează frunzele.4. tubercul (cartof) şi rizom (ferigă.situaţi în vârful tulpinii. diferiţi după poziţia. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale.muguri micşti. cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. floarea. înmulţirea se realizează prin bulbi. Astfel de tulpini. Categorii de muguri: . frunzelor şi a florilor. În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope). lemnoase) şi subterane. tulpinile sunt aeriene (ierboase. lalea. Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică.au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. conică.muguri florali. a frunzelor şi a florilor.fasole. tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor. Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei.muguri foliari. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni). stânjenel). Tulpina Tulpinile au forme variate.soarelui). Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută. viţa de vie). crin). axul coroanei şi ramuri principale. puse cap la cap. Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 . Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă. liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor. La unele plante. tuberculi sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă. în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. celule lungi. secundare şi de rod. După locul unde cresc.din care se formează florile. pletoasă. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor. Prin ţesuturile de susţinere pe care le conţine.

Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a. Încercuieşte una din litera corespunzătoare: A (adevărat). c. Planta cu tulpină subterană este: a. 4. Alege răspunsul corect.an secetos). cu plantele corespunzătoare. Culoarea inelelor lemnoase este diferită. b. Testul de autoevaluare nr. trandafirul. cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late . atlasul botanic). Citeşte cu atenţie afirmaţiile. c. grâul. îngroşarea măduvei. vasele lemnoase. b. A/F/I c. A / F/ I d. Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. I (informaţii insuficiente) a. Asociază tipurile de tulpini. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă tubercul rizom tulpină volubilă porumb viţă de vie ferigă fasole ceapă 2. îngroşarea scoarţei. vasele liberiene. stânjenelul. bradul. Astfel. A/F/I b. F (fals).Plante Creşterea tulpinii Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . d. (Foloseşte. Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. 2 1. Alege răspunsul corect. d. la nevoie. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. inele înguste .an ploios. A / F/ I 3. Vasele lemnoase conduc seva brută. Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate.

a b Fig. întreagă (fig. 2. 2. Frunza Frunza este organul aerian al plantei ce creşte pe tulpină. peţiolul lipseşte. la porumb). iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre).5 a). Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar. rădăcină subterană. limbul se leagă de tulpină prin teacă.5 Marginea frunzei c Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . 2.codiţa frunzei. Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina 51. tulpină târâtoare. În acest caz.5. rădăcină modificată pentru depozitarea hranei. pot lipsi şi teaca şi peţiolul.partea lăţită a peţiolului. .4) alcătuită din: . cu care frunza se prinde de tulpină. Fig.teacă.partea cea mai lată a frunzei. c. d. La alte plante. O frunză completă este (fig. Bulbul este: a.5 c). b. care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu. Alege răspunsul corect. 2. 2.5 b). 2. 2.peţiol. Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig. dinţată (fig.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante. străbătută de o reţea de vase conducătoare.Plante 5. . tulpină subterană. care formează nervurile.limb.

în formă de inimă (muşcată). e.6). frunza reniformă. frunza aciculară.7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare. penată (salcâm) şi frunza palmată (castan).în formă de panglică (grâu. 2. d. Pe tulpină.Plante Frunzele diferă şi după forma limbului (fig. 2.9 Fig. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . molid. 2.6 Frunze simple Spre deosebire de plantele cu frunze simple. porumb). c.7): frunza trifoliată (la trifoi). pin). f. frunza liniară. frunzele pot fi dispuse (fig. Există: a. frunza cordată.în formă de rinichi (pochivnic). b.în formă de săgeată (săgeata apei). frunza sagitată.în formă de ace lungi (brad. opus (b) sau altern (a). Frunze simple şi compuse Fig. condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei. unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig. frunza ovală (păr. prun). 2. 2. 2. Fig.8): în rozetă la baza tulpinii (c).

modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină. pentru fiecare frunză. între care rămâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze. cerat. Foloseşte material natural sau un atlas botanic.). Privit la microscop. lobată. între care se află mezofilul (miezul frunzei).1000 stomate/mm2 de frunză. Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .aspectul frunzei (neted. 3 Observă frunzele următoarelor plante: stejar.8 Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză. aşezate faţă în faţă. Epiderma are ca formaţiuni caracteristice stomatele prin care se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei în timpul procesului de transpiraţie.Plante a b c Fig. ce conţine celule pline cu clorofilă. Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). observaţiile tale.). . între 100. . O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole. .alte observaţii. Notează. respiraţie şi transpiraţie. Structura internă a frunzei Testul de autoevaluare nr. 2. păros.forma frunzei. Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei. etc. limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară şi epiderma inferioară). grâu şi pin. dinţată. etc. .marginea limbului (întreagă. legate de: . .

Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2). În frunză. plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză. soia. sfecla. rapiţă. lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei.6. în diferite părţi ale plantei: în frunze.Plante Notează observaţiile pe spaţiile punctate. 2. se eliberează oxigen (O2). Din apă. linte şi mazăre. 3 se află la pagina 51. În acelaşi timp. zaharuri) depozitează cartoful.6. intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2).. floarea. seminţe. bulbi. Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc. ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei.soarelui. Substanţe dulci (amidon. Funcţiile frunzei 2.1. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase. frunza sintetizează substanţe organice (glucide. în care se sintetizează hrana plantei. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr. apoi prin nervurile frunzei. grâul. necesară procesului de fotosinteză. lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei. Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. care vor fi transformate în energie chimică. Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. În urma procesului de fotosinteză. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive. Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină. tuberculi sau rizomi. proteine. gaz indispensabil vieţii. Reţine ! În procesul de fotosinteză. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor. Fotosinteza Funcţiile frunzei Frunza este considerată un mare laborator al naturii.

trăiesc parazit pe alte plante. Plantele parazite au un număr mare de flori. fac parte plantele parazite. între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof.Plante Factorii care influenţează fotosinteza Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa. Plantele parazite nu au clorofilă. care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. la diferite plante de cultură. Fotosinteza începe la lumină slabă (odată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate odată cu creşterea intensităţii luminii. O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. Din categoria plantelor heterotrofe. O astfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare. se opreşte. trifoi. din mediul în care trăiesc. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură. Dacă lumina este foarte intensă. fosfaţi). O astfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot. iau o parte din substanţele organice necesare. prin apele de ploaie şi zăpezi. Plante parazite: . fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim. azotul necesar procesului de fotosinteză. Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol. Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură. din alte plante. Procesul de fotosinteză se intensifică odată cu creşterea cantităţii de apă. Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză. fotosinteza începe să scadă. care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme. sulfaţi. creşte în intensitate până când temperatura atinge 20. după care încetineşte treptat şi la 45.250 C. fructe şi seminţe. .haustori). Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. lumina şi temperatura. fiind lipsite de clorofilă. când apa este în exces. nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice. semiparazite şi simbionte. se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. În concluzie. Plantele verzi. substanţe organice rezultate din fotosinteză.muma. deoarece îmbogăţesc solul în azot. poartă denumirea de simbioză.plante heterotrofe. Plantele semiparazite. în orele dimineţii şi spre amiază.520 C. Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase. 37 Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural . grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C. Alte plante. Plantele simbionte sunt un exemplu interesant de convieţuire. fotosinteza se opreşte. viţă de vie). deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza.pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). din tulpina arborelui gazdă. gata preparate.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă. iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor. Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C. pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările.

Plante 2. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. plantele elimină dioxidul de carbon. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori. prin stomate. Procesul se desfăşoară în mod continuu. ziua şi noaptea. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice. ca toate celelalte vieţuitoare. Eliminarea apei se realizează prin stomate. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu. nu ar fi posibilă. Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie. etc. formarea fructelor. 2. la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere.2. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. Transpiraţia În procesul de fotosinteză. au nevoie de oxigen. În urma procesului de respiraţie.6.6. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor. Respiraţia Plantele. înflorire. planta utilizează numai o mică parte din energia solară. din această energie se transformă în căldură. apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorbţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxidul de carbon. Plantele respiră prin toate organele. Prin procesul de transpiraţie. Transpiraţia 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dar mai ales prin frunze.3. pentru a o transforma în energie chimică. O parte importantă.

………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii. într. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor. eprubete Cum procedezi ? .3 frunze. Materiale necesare: frunza. 2. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. pipetă. benzină. Cum procedezi ? . .pune plantule de fasole. Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor.o eprubetă cu apă.secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma. Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei. Materiale necesare: plantule de fasole cu 2.Plante Aplicaţii practice (fotosinteză. Dacă stomatele sunt deschise.pune planta. benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 .repetă experimentul. cu partea secţionată orientată în sus. aşezând eprubeta. în vasul cu apă colorată.aşează eprubeta la lumină. structuri ce se numesc stomate. în vasul cu apă. . Experimentul 2. . Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma. Ce observi ? Explică. se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu.toarnă câteva picături de cerneală. cerneală Cum procedezi? . 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen.apelor). Experimentul 2. transpiraţie) Experimentul nr. vas cu apă. Ce observi ? Explică. cu ajutorul pipetei.5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze..3 frunze). apoi prin nervuri şi a colorat frunzele.pune o picătură de benzină.pădurilor. respiraţie. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….realizează observaţii după 2 zile. . pe dosul frunzei. . la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze.

fixează. Ce observi ? Explică. . pune 2. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). în apă şi alcool. fixată la capătul unei sârme. pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată.toarnă câteva picături de iod. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Partea de frunză. deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă.. pipetă. Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol. sârmă Cum procedezi ? într-un borcan care se poate închide ermetic cu un capac.un vas cu apă. pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa frunza de plantă!!).pe o secţiune dintr. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză.8 Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen. nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon).3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). amidonul s. pune 2. ghiveci cu muşcată. Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză. .pe o secţiune dintr. numai în porţiunile expuse la lumină. 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon. . acoperită cu staniol. .apelor ies bule de gaz (oxigen). iod.a format în frunză.un tubercul de cartof.expune planta la lumină. o fâşie de staniol. . Materiale necesare: tubercul de cartof. introduci 20. după 2 zile. 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Experimentul 2. lumânare.30 de seminţe încolţite. Materiale necesare: seminţe încolţite de grâu sau fasole.Plante Ce observi ? Explică. Experimentul 2.detaşează frunza şi îndepărtează staniolul. prin fierbere. ceea ce demonstrează că.. pe frunza decolorată .decolorează frunza. timp de câteva ore.un tubercul de cartof. staniol. se introduce un vas mai mic cu alcool etilic în care se pune frunza). (Atenţie ! Fierberea se realizează astfel: într. Cum procedezi ? . borcan închis ermetic. . Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate). alcool etilic 96%. Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma.

Inflorescenţele au formă de : . . Florile sunt aşezate pe tulpină.închide punga de plastic. 9 Evidenţierea procesului de transpiraţie. Din flori.ştiulete (porumb).Plante Ce observi ? Explică. Prin respiraţie. .disc (floarea. La floarea de măr receptaculul are forma unei cupe (la alte flori.fixează părţile aeriene ale plantei. formând inflorescenţe. morcov).). Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen. muşeţel). Materiale necesare: plantă în ghiveci. prin legare sau cu scotch. Pedunculul este codiţa florii. care să întreţină arderea.9 Floarea de măr Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . Experimentul 2. . viţă de vie). Rezultate Pe punga din plastic apar picături de apă. Floarea Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei. lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii. câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc. . ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. Fig. pungă de plastic Cum procedezi ? . salcâm. se formează fructele şi seminţele.o pungă de plastic. 2. Ce observi ? Explică. etc. pătlagină). timp de o oră.ciorchine (liliac. .7. Receptaculul este partea terminală.. într. con.soarelui. .umbrelă (soc. 2.mâţişori (mesteacăn). receptacul are formă de cilindru. Alcătuirea unei flori simple Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan. A avut loc condensarea vaporilor eliminaţi de plantă. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….spic (grâu. prin transpiraţie.

Totalitatea petalelor formează corola. dintr. Spre deosebire de florile simple. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. stilul. din ele se formează fructe şi seminţe. care vor da naştere seminţei. Transformarea florii polenizarea şi fecundaţia. organele de reproducere bărbăteşti. iar baza sa. de culoare verde. stilul şi stigmatul se usucă şi cad. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori.o umflătură. el germinează. Imediat după fecundaţie. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. Tot de receptacul se prind şi staminele. organul de reproducere femeiesc. O astfel de floare.Plante Alcătuirea unei flori compuse Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. Florile exterioare. fuzionează cu celulele sexuale femeieşti. este floarea. Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti. Nu toate florile prezintă această alcătuire. se îngroaşă şi se transformă în fruct. Pistilul are formă de pară. Florile interne au petale mici. florile compuse au o altă structură. de culoare galbenă. în fruct presupune două etape: De la floare la fruct Polenizarea constă în transportul polenului unei flori pe pistilul altei flori cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine. umflată se numeşte ovar. Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite). Ovarul conţine ovulele. unite în formă de tub. Aceste flori tubulare sunt fertile. terminat printr. susţinute de un receptacul lăţit.soarelui alcătuită de fapt. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ovarul creşte. Celulele sexuale bărbăteşti. etc. Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi. care sunt celulele sexuale femeieşti. în formă de disc. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate. grupate în spic. fără petale şi sepale. Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. Totalitatea sepalelor formează caliciul floral. nu au decât elementele esenţiale ale florii şi anume staminele şi pistilul. Petalele au forme. stigmatul. fluturi.). prezente la capătul tubului polinic. este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră).un ansamblu de flori. Fiecare stamină are câte un filament în vârful căruia. Receptaculul este înconjurat de frunze mici. În centrul florii se află pistilul.

Fructul şi sămânţa Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă. Fig. 2. . pe lângă ovar şi alte părţi ale florii. eliberând seminţele: păstaia (fasole.8. gutui. Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna. După formă şi dimensiuni. din care se va forma o noua plantă.un sâmbure lemnos (drupă): caise. cariopsa (grâu. Unele se deschid la maturitate.fructe cărnoase. iau naştere plantele monodicotiledonate. ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei. cu mai multe seminţe (bacă): roşii. fragi.Plante 2.la formarea fructului participă. cu o sămânţă închisă într.formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3). salcâm) şi capsula (mac).19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane. La toate plantele cu flori. portocale. 2.fructe cărnoase multiple: zmeură. tulpiniţă (4) şi muguraş (5). Din seminţele cu două cotiledoane. există o mare diversitate de seminţe. embrionul are un singur cotiledon. prune. piersici. struguri.10). bogat în vitamine şi substanţe hrănitoare. căpşuni. . Din seminţele cu un cotiledon. până la formarea primelor frunze. două cotiledoane (2). • Fructele cărnoase au miezul zemos.fructe cărnoase. cireşe. pere. Din embrion. floareasoarelui) etc. castraveţi. se dezvoltă plantele dicotiledonate. .tegument (1). de exemplu receptaculul: mere. seminţele sunt închise în fructe. se va dezvolta viitoarea plantă. La sămânţa de grâu (fig. 2. iar substanţele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. .fructe cărnoase false (poamă) .10 Bobul de fasole Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar. Sămânţa de fasole (fig. ghinda.

ordinea în care se dezvoltă planta.ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole. numai în prezenţa apei. . . ……………………………… Fig. apoi în plantă adultă.12 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural .îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora. 2. . Fig. . ……………………………… 2. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi.11 Bobul de fasole 2. 4 1.creşterea tulpiniţei şi apariţia primelor frunze. de la starea de repaus. Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. ……………………………… 4. în casete. 2. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1.Plante Germinaţia seminţelor În condiţii favorabile. Scrie. a oxigenului şi numai la o anumită temperatură. Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează. la starea activă de creştere. Test de autoevaluare nr. ……………………………… 3.formarea perişorilor absorbanţi şi transformarea rădăciniţei în rădăcină. ……………………………… 5. Etapele germinaţiei: . seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă.uscarea cotiledonului.

imagini ale unor flori Cum procedezi ? .. din plastilină. b..după 2 zile. Materiale necesare: plastilină de diferite culori. astfel încât să obţii diferite flori.e.11 Modelarea componentelor unei flori. farfurioare. Experimentul 2.. tulpiniţa şi muguraşul.f.. pe farfurioare.12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole. având grijă ca vata să se menţină permanent umedă... ……………………………..pune la încolţit seminţele de fasole.Plante 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă.. formarea rădăcinii.h..5 seminţe de fasole. a. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa. …………………………….le. formarea tulpinii. . …………………………….……………………………… c. Materiale necesare: 4... planşetă pentru modelaj. ……………………………. formarea frunzelor. sămânţă) Experimentul 2.modelează toate componentele florii. Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire. vată. . Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina 52. Cum procedezi ? .aranjează.g…………………………….………………………………. sămânţa. Aplicaţii practice (floare. polenizare. fruct. fecundaţia. d. germinaţia. observă cele două jumătăţi ale seminţei.…………………………….

Plante Experimentul 2.observă ce se întâmplă cu seminţele. - • la întuneric (într. Cum procedezi ? pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în procesul de încolţire. dacă: • sunt udate zilnic. Lumina este necesară plantelor.. .un loc friguros Notează observaţiile tale.o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia rădăcinii.Mişcările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare a organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină. - 2. Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea. Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină. . ci şi la plante. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. observă şi compară seminţele puse la încolţit: • la temperatura camerei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . etc. .). zorele. Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi.13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Materiale necesare: seminţe de grâu. fasole sau porumb. • sunt udate de trei ori pe zi. Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii. Mişcările plantelor sunt de fapt. Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu). temperatură. viţă de vie).notează într. cu o cantitate mică de apă. . ghivece cu pământ. după apariţia primelor frunze. forţa de gravitaţie). • nu sunt udate deloc. mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: . • într. temperatură). ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………….observă şi compară seminţele puse la încolţit: • în condiţii de lumină. tulpinii. mazăre.o cutie). deci se manifestă nu numai la animale.Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole.9. cu o cantitate mare de apă.

rădăcinile în jos. într. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) Cum procedezi ? .au orientat către lumină.pune aceeaşi floare. Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei. se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii.nopţii se deschid seara.aşează ghivecele. a florilor spre lumină).14 Evidenţierea fototropismului.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… . se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi. inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric.noapte. timp de câteva zile Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea. în sens antigravitaţional. cu forţa gravitaţională).Plante Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor. într. în funcţie de temperatură. La unele plante. Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină. iar dimineaţa se închid. cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli. la fereastră. Ştiai că. Materiale necesare: Cum procedezi ? . Florile de regina.pune o floare de lalea. Experiment 2. În acest caz.3 cuburi de gheaţă) Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 .15 Evidenţierea termonastiilor. Încearcă şi tu acest lucru ! Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2.deschiderea florilor). în acelaşi sens. determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus. adică fototropismul.un vas cu apă rece (2.

Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii.17 Evidenţierea geotropismului tulpinii. .într. după 2 zile. Materiale necesare: borcane. în poziţie orizontală. în apă la temperatura de 300C. 2. în ghivece.aşează borcanul în poziţia laterală.observă cum se orientează rădăcinile. câteva boabe de fasole încolţită (vezi fig. 2.Plante Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate După ce a fost introdusă. .13 Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos. Aceeaşi floare. Experiment 2. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fig.13). Experiment 2.pune la încolţit seminţele de fasole.16 Evidenţierea geotropismului rădăcinii seminţei încolţite de fasole. sugativă Cum procedezi ? . floarea se va deschide în câteva minute. trecută în vasul cu apă rece se va închide. fixează pe o sugativă umedă.după răsărirea plantelor de fasole. aşează ghivecele. ghivece cu pământ Cum procedezi ? . .3 zile. în acelaşi sens cu forţa de gravitaţie. Materiale necesare: seminţe de fasole. timp de 2.un borcan.

în păduri. Ele pot avea forme foarte variate. Ferigi Fig. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cele mai des întâlnite pe pământ. în cea verticală. 2. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente). adică plante cu sămânţa neprotejată. numită rizom. Din acest motiv. stânci. Au tulpină şi frunze. creşteau acum 400 de milioane de ani şi. În regiunile temperate. Ferigile nu au flori. dar nu au rădăcini adevărate. străbătute de vase conducătoare. ferigile. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. Strămoşii lor. 2. în era primară. tulpină şi frunze. sperma. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase. În regiunile tropicale. Ferigile sunt plante foarte vechi. ferigile au dimensiuni mult mai reduse.sămânţă). astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare. Există conuri mascule şi conuri femele. prin procesul de fotosinteză. Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . Sunt considerate primele plante superioare. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală. Muşchi Muşchii sunt primele plante verzi de uscat.10. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor. Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină.descoperit. Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş. Regnul Plante cuprinde: muşchii.Plante Rezultate Plantele de fasole şi.14 Feriga Conifere şi plante înrudite Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri. scoarţa copacilor. gimnospermele şi angiospermele. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos.au îndreptat tulpinile în sus. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare. Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare. pe sol.

capacitatea plantelor de a reacţiona. Seva elaborată. Seva brută. Transpiraţia. Plantele cu flori Fig. molid. Respiraţia. Sensibilitatea. frunzele).soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol. 2.organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcina. fag). Ţesutul. Sub scoarţă.unitatea de bază a plantelor. Plantele cu flori se clasifică în două grupe. Este vorba despre cereale (grâu. mur) fac parte din această categorie. tulpina. La toate plantele cu flori. cu ajutorul oxigenului. în prezenţa luminii.Plante Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. orhidee) dar şi despre unii arbori. seminţele sunt închise în fruct. cum sunt palmierii.soluţia de apă cu substanţe organice. au structuri care secretă răşină. Sinteza unităţii de învăţare nr.organul de înmulţire al plantei.procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular). Pomii fructiferi (cireş. Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa. organ esenţial pentru înmulţirea plantelor. Floarea. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . spermasămânţă).15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. măr). 2 Celula vegetală. De aceea. zmeur.15). trandafir. pin) le păstrează şi în timpul iernii. Fotosinteza.procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză. produsă în frunză. se numesc angiosperme (angios. tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele. pag. arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar. crini. cais. porumb) şi despre plante ornamentale (lalele. de unde şi denumirea de răşinoase (fig. 56).asociere de celule cu acelaşi rol. sub formă de vapori. dar şi un număr mare de arbuşti (măceş. Organe vegetative. dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. 2.eliminarea apei din frunze. Au rădăcini. la diferiţi factori de mediu (lumină. pentru obţinerea energiei. Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate.acoperit. prun. temperatură).

conţin răşină etc. ai nelămuriri sau ai greşit.I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori).zona aspră. etc. ridichea şi sfecla. etc. măceş. Tulpina agăţătoare. aciculare (formă de ace lungi). c. margini întregi.A.cartof.A. aspect lucios.F (tuberculii nu sunt rădăcini. 5. aspect cerat. fasole. tăioasă. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele.zona netedă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . teacă.viţa de vie. b.frunze simple. Testul de autoevaluare nr. 11. alcătuită din limb şi teacă (lipseşte peţiolul). 2 1. Monocotiledonate.o teacă. formă de panglică. varză. trandafir.zona perişorilor absorbanţi. 2. usturoi. 1 1. 4. nervuri paralele.porumb. tubercul. etc. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina.scufia. Testul de autoevaluare nr. peţiol. Frunza de grâu.plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş. formă lobată.Plante Gimnosperme. Angiosperme.frunză simplă. 3. Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre. dură. b.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei).rizom. 2. aşezate câte două frunze într.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct. lalea. d. 4. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Vârful rădăcinii prezintă: 1. ceapă. 3. tulpină volubilă.frunză simplă. Plante cu rădăcina firoasă: grâu. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina.fasole. 5. 4. 3 Frunza de stejar. c. stejar. tulpină dreaptă. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. porumb. 2. Dicotiledonate. rizomferigă. a. ci tulpini subterane). 3.plante ale căror seminţe au două cotiledoane. fag. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş. b. Frunza de pin. alcătuită din limb. tulpina. 2. poţi trece mai departe.

b.cotiledon.rădăciniţă. d. germinaţie. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. absorbţia. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a. d. poţi trece mai departe. f. Testul de autoevaluare nr. e. fecundaţie. transpiraţia. fotosinteza. 1. 2. 3. respiraţia. 2 1 4 3 sămânţa. 2. g. 5. formarea rădăcinii.12 Lucrare de verificare 2 1. c. formarea tulpinii. ai nelămuriri sau ai greşit. a. Lipseşte al doilea cotiledon. 3. d. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. poţi trece mai departe. 4 1. h.Plante Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. ai nelămuriri sau ai greşit.tegument.muguraş. formarea frunzelor.tulpiniţă. fotosinteza. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: 1p a. b. absorbţia. c. 1p 2. b. polenizare. înflorire. 4. fixarea plantei. 2. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. respiraţia. 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. c.

. 1 punct. agăţătoare. reviste.membrană. dioxid de carbon. petale. după următorul plan: 4p . Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi.1p).4 pagini.funcţiile frunzei. Se acordă un punct din oficiu.Plante 3. citoplasmă. Eseul va avea maxim 3. nervuri. peri absorbanţi. stamine. 2 puncte. Se acordă un punct din oficiu. Internet). Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. scufie. Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei”. limb. petale. respiraţie şi transpiraţie. cotiledon. nucleu. 2p 4. citoplasmă. tegument. A B Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină Cireşe. peţiol. membrană. lumină. Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni corespunzătoare din coloana B. nucleu. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. dreaptă. . alună. Prezentaţi un experiment pe care l. pară. 4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii.aţi realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. 1 punct. apă cu săruri minerale. .structura frunzei.importanţa proceselor de fotosinteză. notată şi va fi returnată. Criterii de evaluare şi notare 12345Punctajul acordat: 1 punct. cotiledon. va fi finalizată. clorofilă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . târâtoare. 1p Exemplu: celulă. 2.tipuri de nutriţie.

Todor V.28. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii. Editura Albatros. 3. Grinţescu I. Opriş T. R. 9. Atlas botanic. 1982. Bucureşti. 25. Bucureşti. 2004. Fiziologia plantelor. 8. Raianu O.. Grosu M. Trifu M. A. Bucureşti. pag. 81. 4. pag. 2002. pag. Atlas şcolar de biologie.Plante şi animale. Editura Didactică şi Pedagogică. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu.VIII. Gheţe M. Metodica predării biologiei la clasele V. Bucureşti. Bucureşti. 12. Copil V. Editura Didactică şi Pedagogică.A. 829. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural .. 6. 1983. Editura Didactică şi Pedagogică. 1985p. 1996. R.170). Ţibea F..48. Bucureşti.Plante Bibliografie selectivă: 1. 32. p... 1988. 2... şi colaboratorii. Editura Rao. 5. Editura Didactică şi Pedagogică. Biologie..78. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Enciclopedia pentru tineri Larousse..32. Boldor O. p. Editura Sigma. şi colaboratorii.. Editura Didactică şi Pedagogică. Manual pentru clasa a V-a. 1997. Botanică.Lucrări practice.69. 7.

............... 62 3...... 66 3.................................6.......................................................... 66 3....................3.........................2 Amfibieni ................................................. 74 3............. 72 3...4..........................................................................................................................................3 Reptile .......................................................................8.................................................................3.............................4 Funcţiile de nutriţie ..................................... 57 3........4 Excreţia ...............................1 Spongieri .............. Lucrarea de verificare 3 .... 57 3............6......................................6 Echinoderme ....................................................1 Mişcarea......6................................................... 56 3............................................... 78 3........... 63 3..............................9......7...........5 Artropode ....nevertebratele........................................................................................................................................................................ 81 3............3 Funcţiile de relaţie .................... 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 ........... 77 3.........4.........4 Moluşte..3 Viermi ...............................3 Circulaţia .....................................................................................................1 Peşti .......................5 Mamifere .........................5 Funcţia de reproducere..................................... 61 3...................................................vertebrate .................................. 68 3........................ 66 3...6..............Animale Unitatea de învăţare Nr.................................................................................................................................................................................................. 76 3.................................................................................1 Digestia ......................................................................... 3 ANIMALE Cuprins 3.......................................................7.....................................................................................7 Regnul animal.................................................................................................................................................... 56 3............... 64 3......... 61 3................................ 67 3................................2 Sensibilitatea ..........................6 Regnul animal......1 Obiectivele unităţii de învăţare 3.........................................2 Celenterate................4...............4.......................................................................... 74 3...6.. 69 3........... 57 3........4 Păsări .........................7.......................................................................................2 Respiraţia .... 75 3....... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ............................................................................................................................................................. 85 Bibliografie selectivă.2 Organizarea generală a unui animal.........7.......................................7...................... 64 3.....................6.......

alcătuită din membrană. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale.asigură perpetuarea speciei prin descendenţi. intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur). precum şi a funcţiilor acestora. • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor.funcţiile de nutriţie.funcţia de reproducere. Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii. este alcătuit din celule nervoase (neuroni). care îndeplinesc aceeaşi funcţie.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale). Organele sunt alcătuite din ţesuturi. respiraţia. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie.ţesutul nervos. circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie. Funcţiile organismului animal Organizarea generală a unui animal Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: .intră în alcătuirea muşchilor. cu formă şi structură asemănătoare. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: .1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. . Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande. evoluţia lumii vii.coordonează funcţionarea întregului organism.asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător.2 Organizarea generală a unui animal Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim maximum de complexitate. digestia.Animale 3. este capabil de contracţie permiţând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne.ţesutul conjunctiv. .ţesutul epitelial. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural .asociaţii mai multe celule. Celula este unitatea de bază. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale. 3.realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii. citoplasmă şi nucleu.ţesutul muscular. structurală şi funcţională a oricărui animal. unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ. . secretat de mamele. Mamiferele sunt animale care nasc pui. • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat.funcţiile de relaţie. .acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). pe care-I hrănesc cu lapte. .

). Oasele sunt ţinute într. prin tendoane.3. observabil la microscop. 3. . are o structură asemănătoare muşchiului striat. de auz. coaste. Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător.muşchii membrelor: muşchii spatelui şi a cefei muşchii membrelor superioare.muşchii capului.Animale 3.muşchi netezi. Oasele sunt legate între ele prin articulaţii. muşchii membrelor inferioare. Mişcarea este o însuşire fundamentală a întregii lumi vii. Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor. tendoanelor şi a muşchilor. încât să permită oaselor. Toate acestea sunt conectate în aşa fel. La mamifere.se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor. Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. .muşchiul striat de tip cardiac. .intră în alcătuirea organelor interne ale corpului.scheletul trunchiului: coloana vertebrală.scheletul membrelor: oasele membrelor anterioare şi posterioare. de miros etc.muşchii gâtului. se orientează şi se adaptează la condiţiile mediului înconjurător. Oasele cresc în lungime şi în grosime.3 Funcţiile de relaţie 3. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular.1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. prin intermediul creierului. nu sunt sub controlul conştient al creierului. animalul se deplasează.formează miocardul sau muşchiul inimii. muşchii abdomenului . În organism.o anumită poziţie şi puse în mişcare cu ajutorul ligamentelor. Principalele grupe de muşchi: . stern. să se mişte şi să execute mişcări variate.3. există 3 tipuri de muşchi: .muşchi striaţi. Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz. 57 Mişcarea Sensibilitatea Proiectul pentru Învăţământul Rural . Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ. se numesc striaţi datorită aspectului striat. În acest mod. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism.2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ. . . oasele feţei (maxilar. controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului.scheletul capului: cutia craniană. se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului. Muşchii se prind de oase.muşchii trunchiului: muşchii toracelui. . Scheletul este alcătuit din : . mandibulă etc.

transparentă.coroida: culoare neagră.sclerotica: culoare alb.format din encefal (creier) şi măduva spinării.organul de simţ pentru auz şi echilibru Organele de simţ Organe de simţ Urechea este formată din: Urechea externă.organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşchii globului ocular.umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului.glandele lacrimale. .pleoapele.corneea transparentă. limba şi pielea. bogat vascularizată.corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel.cristalinul.Animale Sistemul nervos Sistemul osos este alcătuit din: . . urechea.este alcătuită din pavilion şi conductul auditiv extern. Urechea medie.tunica internă. .sistem nervos periferic. între cristalin şi retină) Structurile anexe ale globului ocular sunt: . aflată între cornee şi cristalin). . Ochiul. Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul). În capătul conductului auditiv extern se află timpanul. în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila). . nicovala şi Proiectul pentru Învăţământul Rural 58 .lentilă biconvexă. .tunica medie.prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric. Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea în tot corpul. aflată în camera posterioară a ochiului. Urechea. Globul ocular. care produce un lichid care lubrifiază globul ocular. opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă.sidefie. Organele de simţ sunt: ochiul.format din ganglioni nervoşi şi nervi.controlează mişcările globului ocular în orbite. cu rol în hrănire a globului ocular.sistem nervos central. prin care circulă informaţiile. glandele lacrimale şi pleoapele).sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă.tunica externă. Mediile transparente ale globului ocular sunt: .se află în vecinătatea ochilor şi produc un lichid ce menţine umed globul ocular.muşchii globului ocular.comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului) şi conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul. . .retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic. nasul. .

Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi. ce detectează substanţele volatile din aerul inspirat. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi. Urechea internă. unde sunt transformate în senzaţii olfactive. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare. glandele sexuale şi pancreasul endocrin. care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă.cohleari spre creier. are multiple funcţii. amar. organe specializate în secreţia unor substanţe. acru şi sărat. numite hormoni. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă. glandele suprarenale. se află receptorii pentru simţul auzului. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce. numite papile. termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. În plus pielea.recepţionează diferite substanţe dizolvate în salivă. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu. Impulsurile nervoase ajung în creier. stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. nutriţie şi reproducere. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vestibulo. glandele paratiroide. În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos. şi respectiv.organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici. Limba. Sistemul endocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu. vestibul şi melc membranos. alcătuit din 3 canale semicirculare.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos. Pielea. Nasul. tiroida. În labirintul osos se află labirintul membros.Animale scăriţa) articulate între ele. unde ia naştere senzaţia de auz.organul pentru simţ tactil.

Completează schema: de relaţie . Alege răspunsurile corecte. 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural .excreţia de reproducere III. Alege răspunsurile corecte: 1.……………….…………………….……………………. Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii 3. Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste 2. Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 81. 1 I. .. Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida 4. . . Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II.……………….Animale Testul de autoevaluare nr. .……………………. Funcţiile organismului de ……………….. .

4. . stomac. acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). alimentele sunt împiedicate să pătrundă în calea respiratorie. colon şi rect. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas). Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea. intestin gros. ficat. pancreas. Limba este un organ musculos. Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. înghiţire şi în vorbire. B6 şi K. Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. circulaţia şi excreţia. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric. Digestia se realizează de către sistemul digestiv.Animale 3. faringe. Pe lângă procesele de fermentaţie şi de putrefacţie. flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B. Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal. caninii (colţii). alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi. cu rol în mestecarea alimentelor. B1. Tipurile de dinţi sunt: incisivii. Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor. Prezintă trei porţiuni: cecum.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare. intestin subţire.tub digestiv: cavitate bucală. La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. B2.4 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. esofag. Sistemul digestiv este alcătuit din: . situat între esofag şi intestinul subţire. La nivelul limbii. În urma digestiei. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie. respiraţia. premolarii şi molarii. 3. se află receptorii pentru gust. În timpul înghiţirii. În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie).1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv. Stomacul este organul cavitar. Intestinul subţire are rol în absorbţia substanţelor nutritive din alimente. Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii.

Animale Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare.este cea mai mare glandă din organism. . . Bronhiile principale pătrund în plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare. În urma acestor oxidări (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni. În concluzie.primul segment al căilor respiratorii prin Căi respiratorii intrapulmonare 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural .produce sucul pancreatic.schimburile gazoase dintre organism şi mediu.respiraţia externă. aerul pătrunde în plămâni.procesele biologice de la nivel celular.(inspiraţia.traheea.transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule.respiraţia celulară. 1. expiraţia). .bronhiile. În inspiraţie. submaxilare şi parotide). respiraţia cuprinde: . Ficatul.locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă. Respiraţia se realizează de către sistemul respirator. Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice.2. Glande anexe 3.formate prin bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale. . Ultimele ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole. fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag.tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului. extrapulmonare .faringele. de unde este eliminat prin expiraţie. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice.fosele nazale. Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu. Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respirator Căi respiratorii care aerul atmosferic pătrunde în organism. Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii.4. .respiraţia internă.laringele. Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule.situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor). cu rol în digestie.produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale. Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni. produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară Pancreasul. eliberând energia chimică stocată în acestea. .

prin venele cave. Plasma. Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze. capilare) alcătuiesc o reţea Vasele de prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) sânge şi de aici înapoi la inimă (vene). cavitar. Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. Vasele de sânge (artere.trombocitele (plachetele sangvine). capilare). Plămânii sunt organele respiratorii pereche. prin aortă. partea lichidă a sângelui îndeplineşte funcţia de transport a substanţelor nutritive. iar relaxările se numesc diastole. 63 Proiectul pentru Învăţământul Rural .globulele roşii (eritocitele). sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele). chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac). după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. pompează sângele spre organe şi ţesuturi. În miocard se află un ţesut specializat. Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat. Contracţiile inimii se numesc sistole. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard. în cele două circulaţii: .în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă. cu pereţii mai groşi. prin artere. vene.3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge). 3. vene. . Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor.intervin în fenomenul de coagulare. iar din cel drept arterele pulmonare. la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi. situat în cavitatea toracică. până la ţesuturi.conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). Din ventriculul stâng pleacă artera aortă. Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene. Prin contracţie.4. Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari.Animale Plămânii 2. Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui). miocard şi endocard. a sărurilor minerale şi a apei).circulaţia sistemică (marea circulaţie). format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii.globulele albe (leucocitele). Cele 2 ventricule. Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură. . inima pompează sângele. Elemente figurate: Sângele . situate în cavitatea toracică. Inima mamiferelor este un organ muscular. Inima tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule). Capilarele sunt vase cu calibru foarte mic.

organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii. dioxid de carbon.intestinul gros. formând marea şi mica circulaţie). Rinichii sunt organe pereche. Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă). .4. prin arterele pulmonare. circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţi proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă.4 Excreţia Excreţia. În plus.Animale . la nivelul căruia se produce urina. după schimbul de gaze de la nivelul plămânilor. 3. Mamiferele nasc direct pui (vivipare). care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti). La mamifere. organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare). Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. prin expiraţie. Mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural .rinichi.elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie. .5 Funcţia de reproducere Sistemul reproducător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern.elimină resturile nedigerate. Mamiferele se reproduc sexuat. care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele. sub formă de materii fecale. .piele. de ovare. sângele cu oxigen se întoarce la inimă. Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul. prin venele pulmonare. vezică urinară şi uretră).eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: .elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină.circulaţia pulmonară (mica circulaţie). Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător. Sistemul excretor 3. Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere. placenta este slab dezvoltată. Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare. La mamiferele marsupiale.elimină. Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule.plămâni. situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare).în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni.

Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv . Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2. III. Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II. 2 I.Animale Testul de autoevaluare nr. globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui c) transportă gazele respiratorii 2. trombocitele e) produc anticorpi Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 82. Sistemul digestiv ……………. Alegeţi răspunsurile corecte: 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1..glande salivare căi respiratorii 2. . globulele albe d) conţin hemoglobină 3.cavitatea bucală 1..

pentru toate aceste animale. moluştele sau insectele. care trăiesc în ape dulci sau marine. fiind animale sedentare. cât şi în apele dulci sau sărate.2 Celenterate Din această grupă fac parte. atât pe pământ. Unele meduze sunt mici.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal. Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează prada. Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului. Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului. altele ajung la un diametru de un metru.1 Burete marin 3. este dificil să se identifice trăsături comune. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori. meduzele şi coralii. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă. cu tentacule pe margini. la rândul său împărţit în două mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală). Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării.Animale 3. coralii. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) sau bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip). precum spongierii. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin. 3. Regnul animal. Au formă de umbrelă deschisă. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă. Principalele grupe de nevertebrate 3. Meduzele şi coralii 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . viermii. Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase. Regnul animal este. ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei.6. Datorită diversităţii lor.6. Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig. meduzele.6.

Din această grupă. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi reprezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. Viermii inelaţi se caracterizează printr.2 Meduza 3. viermii cilindrici şi viermii inelaţi. Viermi Fig. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat). de unde aspiră sângele. Scheletele lor formează. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă. 3.Animale Coralii trăiesc în mări şi oceane. Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice. Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă. Datorită formei.3 Râma Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . culorii şi imobilităţii lor. oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om). Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. bălţi şi mlaştini. ei au fost multă vreme consideraţi plante. izolaţi sau în colonii. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului. Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşte în lacuri. fără schelet. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului. Fig. Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri.6. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia). fac parte o serie de viermi paraziţi: limbricul. contribuind astfel la afânarea solului. Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvoltate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă. Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi. 3. în timp. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului. recifele de corali. Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. de formă alungită.est de Australia. numită hirudină. O colonie de corali este formată din milioane de indivizi.

4 Melc 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se află ochii. după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat. cu puţină apă. în formă de talpă lăţită.1 Evidenţierea rolului râmelor în afânarea solului Materiale necesare: un borcan mare de sticlă.). nisip şi deasupra. Melcii acvatici respiră prin branhii. limaxul). cu straturi alternative de pământ.o grădină (de preferat după ploaie) şi vei descoperii râmele. cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov. La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule. alţii în apa mărilor. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. apă. musculos. un nou strat de pământ.alege 2. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare. În vârful tentaculelor lungi. . . Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului). Cum procedezi? . etc. Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. pământ. . adesea răsucită în spirală. . Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci. Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru. . frunze uscate. Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul. Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ.observă ce s.a întâmplat în borcan. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument.umple borcanul de sticlă. salată. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. să nu pătrundă lumina. hârtie neagră. pentru a umezi tot conţinutul vasului . 3.stropeşte zilnic pământul. caracatiţa).3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit.6. Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă. scoicile (lamelibranhiatele) şi cefalopodele (sepia. iar speciile terestre respiră prin plămâni.Animale Aplicaţii practice Experimentul 1. Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă. .stropeşte.4. Melcii Fig. 3. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele).înveleşte vasul de jur împrejur cu hârtie neagră astfel încât.sapă pământul dintr. nisip.

o articulaţie. au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale. Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene. Creierul lor este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi. când ajung la maturitate. Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet). de pradă. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor. ele elimină un nor de cerneală. Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide). care le propulsează în sens invers. Cele două valve sunt legate între ele printr. prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide. fixate pe tentacule. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară ce înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze. situată în grosimea tegumentului (osul de sepie). Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să. sepie. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi.4 ani. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc. folosite ca mijloc de apărare. Piciorul musculos se înfige în mâl. Sunt animale active. iar corpul este împărţit în segmente. La caracatiţă. pe fundul apei. fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. miriapodele şi insectele. racii (crustacee). Sunt animale exclusiv acvatice. în jurul vârstei de 2. Speciile care trăiesc la adâncime mare. o parte din corp. articulate şi mobile.5 Artropode Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . În caz de pericol.un orificiu aflat în partea anterioară a corpului. Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime.6. cu branhii în formă de lame. picioare sau mandibule).şi formeze un alt înveliş mai mare. Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. cealaltă posterioară ce are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului. Cefalopodele 3. La cefalopode (calmar. cochilia lipseşte. prin pipăit şi văz.Animale Scoicile Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. de unde şi celălalt nume al lorbivalve. O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată. Cochilia lor este formată din 2 valve. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus. stridiile şi midiile. Picioarele lor sunt articulate. pentru a lăsa să treacă. Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap. fixând animalul. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede : ele produc un jet puternic de apă printr. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme.

2 fălci tăioase. Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului. Scorpionii Miriapodele Crustacee Insectele 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . creveţi.000. raci. Prezintă 5 perechi de picioare articulate. Corpul lor are o carapace transparentă. femelele îşi devorează masculul. Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni. abdomenul.Animale Păianjenii Arahnidele (păianjeni. Din aceste ouă apar păianjeni mici. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen. în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase. homar). crab. ziua se ascund în locuri răcoroase. Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. la numeroase specii de scorpioni. Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor. Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi. Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. sarcoptul râiei). Sunt animale active noaptea. ele trăiesc în pământ şi în locuri umede (exemplu: urechelniţa). languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. scorpioni. Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu. au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. prima pereche de picioare prezintă cleşti. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. Ca toate artropodele. majoritatea parazite la plante. La unele specii (rac. identici cu adulţii. În cursul vieţii. La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care. În general. Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar. Ultimul segment se termină cu un ac.000 de specii). crustaceele năpârlesc de mai multe ori. La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). din care păianjenii îşi ţes pânza. Acarienii sunt arahnide minuscule. Înţepătura unor scorpioni din zona tropicală este mortală. Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă. cu care înoată sau merg. Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat. După împerechere. Crustaceele superioare (crabi. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. alcătuit din chitină. animale şi om (căpuşele.

chitinoase (elitre). . torace şi abdomen. . Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: . fără să aibă aripi. Gândaci (coleoptere) . cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere).aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari). Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . a. c.metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult).aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat. în funcţie de modul de hrănire. prin care aerul intră într. . viespi.adult). Albine.sunt răpitoare.au aripi transparente. b.nimfă. transparente. . . . . .au două perechi de aripi subţiri. . numite stigme. prin frecarea unor părţi ale corpului.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (oularvă. .adult).emit sunete.5 Albina d. furnici . . a doua pereche sunt aripi membranoase. e.forma şi dimensiunea aripilor.prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari. . greieri . străbătute de nervuri.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. Lăcuste. ţânţari .picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase. Libelule .Animale Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap. Fig.se deplasează în salturi. .au o singură pereche de aripi pentru zbor. .trăiesc în grupuri mari (insecte sociale). numite trahee. Abdomenul prezintă orificii mici. .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. prind prada din zbor. cu rol în respiraţie. Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli). 3.au aripi care se pliază în evantai (în repaus). de forme variate.aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins. care nu se pliază în lungul corpului.larvele se aseamănă cu adulţii. .un sistem de tuburi.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă.au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari.tipul aparatului bucal. două antene şi un aparat bucal. Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi două perechi de aripi. Muşte. egale ca lungime.

.au două perechi de aripi mari. steaua de mare. Din acest grup fac parte stelele de mare.exemple: VIERMI . cărăbuşul.………………. scoica. . aricii de mare şi crinii de mare. buretele de apă. ţânţarul. libelula.există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii). . dispuse în jurul unui ax central. albina.exemple: . .exemple: . racul.cilindrici .. Testul de autoevaluare nr.exemple: scoici .omidă. ca spiţele unei roţi).exemple: ………….exemple: NEVERTEBRATE …………… ..………………… . Completează tabelul.6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin.Animale f.adult).exemple: miriapode – exemple: crustacee – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2. în special nectarul florilor. . 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . caracatiţa.cefalopode – exemple: ARTROPODE . meduza. scorpionul. adesea coloraţi.. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă.aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide. lipitoarea.6. coralul alb. crevetele. tenia. încadrând animalele următoare. Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice. Completează schema: SPONGIERI . acoperite cu solzi microscopici. 3. . Fluturi ( lepidoptere) . .…………….………….exemple: .……………….dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă.nimfă. 3 1.

Completează în tabel. cu rol în deplasare 3. Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 83.Animale Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie. caracterele generale ale animalelor nevertebrate. prezintă picior musculos. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 .

etc.au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul. la majoritatea speciilor. Corpul este alcătuit. Rechinii nu au această vezică înotătoare. păstruga).6 Şalău 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Animale 3.7. acvatic şi subteran). iar dezvoltarea embrionului.Păsări . Regnul animal. Se deplasează prin înot. aerian. adică puii se formează în ou.fecundaţie externă. Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern. Peşti cartilaginoşi. crapul. La rechini. vulpea de mare. fecundaţia este internă. se face în interiorul corpului (specii vivipare). a cărui parte principală este coloana vertebrală. Majoritatea speciilor sunt ovipare. Peşti osoşi. care populează toate mediile de viaţă (terestru. păstrăvul. la majoritatea din: cap.7. 3. cu solzi. cu ajutorul înotătoarelor. trunchi şi membre.au schelet osos: ştiuca. cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morunul. bibanul.Mamifere 3. Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: . Peştii sunt de mai multe feluri: a.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate.Peşti . Au un organ special. Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile).Amfibieni . Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). Peşti Fig. adaptate la diferite moduri de locomoţie. Femela elimină ovulele în apă (icrele). şalăul.Reptile . Peşti cartilaginoşi osoşi. pisica de mare. nisetrul.vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. b.1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit. c.au schelet cartilaginos. apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii).

turtită lateral. peşti. . pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor. comportament. Corpul este împărţit în: cap.în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante. Dacă ai destulă răbdare.7.Animale Aplicaţii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă. uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 .) Sfaturi practice . . alcătuit din nisip şi pietriş bine spălate. plante acvatice. fără a împrăştia nisipul. 3. Cum procedezi? . fără picioare şi o coadă lungă.2 Amfibieni Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. nisip.au patru membre). 4 cm). adaptări la mediu. după umplere.spală bine vasul de sticlă. apă. fără a scoate peştii din vas. schimbă parţial apa din vasul de sticlă. etc. La majoritatea amfibienilor. lasă apa. trunchi şi membre (sunt animale tetrapode. În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare. . vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă.evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne). pietriş. alţii nu au coadă (broasca adultă. fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză.umple vasul cu apă.la fiecare două zile. . brotăcelul). circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii.aşează pe fundul său un strat gros ( cca.hrăneşte peştişorii cu purici de baltă. Femela depune ouă în apă din care ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. înconjurată de o înotătoare membranoasă. Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul). .

Fig. . Clasificarea reptilelor a. guşterul. Reptile 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cameleonul).Animale Apoi. pitonul.temperatura corpului este variabilă. . îngroşată. înmulţirea se face fără metamorfoză. se deplasează cu multă agilitate. b.3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru. Respiraţia amibienilor este pulmonară.fecundaţia este internă. . . c. vipera (veninoasă).pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii. . lipsit de dinţi.au corpul cilindric. Broaştele ţestoase . Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă.au pielea uscată. au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul. Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup. 3. . pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire). . O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul terestru: .au plămâni care le permit să respire.au corpul alungit. de unde şi numele de târâtoare. Amfibienii sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). coada lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă.exemple: şarpele de casă (neveninos).7 Broasca 3.7. . . iguana. Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii). .exemple: ( şopârla cenuşie.au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie). şarpele boa. acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere. acestea dispar şi se formează plămânii. Şerpii .majoritatea se deplasează prin târâre. .are un cioc cornos. ochii nu au pleoape. ţestoase marine şi ţestoase de uscat. Au apărut acum 300 de milioane de ani.reptilele sunt ovipare (depun ouă). La “broaştele.există ţestoase de apă dulce.au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare. Şopârlele . lipsit de membre. puţine specii sunt vivipare (nasc pui). şarpele cu clopoţei.ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice.

Animale

d. Crocodilii - reptile adaptate secundar la mediul acvatic; - au corpul alungit, acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă; - degetele membrelor posterioare sunt unite printr- o membrană interdigitală, urechile şi nările se închid la intrarea în apă; - dinţii sunt înfipţi în alveole dentare; - exemple: crocodilul de Nil, aligatorul.
Fig. 3.8 Crocodil

3.7.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor, având corpul aerodinamic. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers, înot). Corpul este acoperit cu pene, fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă, sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Pentru a pune aripile în mişcare, muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă, foarte dur, a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore, curbat la păsările răpitoare, etc.). Respiraţia este exclusiv pulmonară. Cei doi plămâni sunt în legătură cu numeroşi saci aerieni de la care pornesc ramificaţii ce ajung la oase. Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi, construite special. La majoritatea speciilor, puii sunt îngrijiţi de părinţi. În perioada de reproducere, multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1. acarenate (lipseşte carena) 2. carenate (carena este prezentă) 1. Acarenatele sunt reprezentate de struţi. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte, puternice şi musculoase care îi servesc la alergat. Aripile sunt scurte iar corpul greoi, are oase pline cu măduvă.
Fig. 3.9 Struţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

77

Animale

2. Carenatele sunt reprezentate de numeroase grupe de păsări: - păsărelele: rândunica, ciocârlia, vrabia, privighetoarea; - păsările scurmătoare: găina, cocoşul de munte, prepeliţa; - păsările picioroange: barza, bâtlanul, cocorul; - păsările răpitoare de zi ( uliul- găinilor, şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa, cucuveaua); - păsări agăţătoare: ciocănitoarea; - păsări înotătoare: gâsca, raţa. 3.7.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate. Alături de păsări, mamiferele sunt singurele animale capabile să- şi regleze temperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru, acvatic, aerian şi subteran. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana. La unele animale, aceşti peri s- au transformat în ţepi (la arici). Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor, mamiferele se împart în 3 grupe: 1. Monoterme 2. Marsupiale 3. Placentare

Monotremele

1. Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. De la strămoşii lor reptilieni, aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a depune ouă. Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi echidnă. Ornitorincul este un animal semiacvatic, cu un cioc lăţit, fără dinţi, ca de raţă şi degetele unite printr- o membrană înotătoare. Echidnele se aseamănă cu nişte arici, având corpul acoperit cu păr şi ţepi.

Fig. 3.8 Echidna

Marsupialele

2. Marsupialele Din această grupă fac parte cangurul, ursuleţul Koala, oposumul, veveriţa marsupială, lupul marsupial, etc. Caracteristic pentru ele este faptul că la naştere, puiul este incomplet dezvoltat. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu, unde se găsesc glandele mamare. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani, marsupialele sunt reprezentate de circa 250 de specii, majoritatea fiind întâlnite în Australia.

Fig. 3.9 Cangur

78

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Animale

Placentarele

3. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar şi reprezintă un criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: - insectivorele: au talie mică, bot alungit, numeroşi dinţi ascuţiţi, conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul, cârtiţa, chiţcanul); - chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare, au oasele subţiri, uşoare, carenă la nivelul sternului; prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare laturile corpului, membrele posterioare şi coada; primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe; sunt animale nocturne (active în timpul nopţii); emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane; majoritatea speciilor sunt insectivore; există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. - edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau cu dinţi slab dezvoltaţi pe care nu- i folosesc (leneşul). Prind prada cu limba lungă, acoperită de o substanţă lipicioasă. - rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca. 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă, au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi, cu creştere continuă, caninii lipsesc, molarii au creste transversale) de smalţ. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. Rozătoare: veveriţa, hârciogul, popândăul, şobolani, şoareci, etc. - carnivorele: majoritatea sunt animale de pradă cu dinţi adaptaţi la modul de hrănire (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia, carnasiere puternice); unele vânează solitar, altele vânează în haite; simţurile sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. Carnivore: lupul, vulpea, pantera, leul, ursul brun. - pinipedele: carnivore acvatice, cu membrele transformate în palete înotătoare; corpul este fusiform, acoperit cu peri subţiri şi aspri. Reprezentanţi: foca, morsa. - cetaceele: mamifere exclusiv acvatice, cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros; membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc; coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare; nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. Reprezentanţi: balena, delfinul, caşalotul. - proboscidienii (elefanţii): mamifere erbivore de talie mare cu degetele învelite în copite; pielea este groasă, lipsită de păr; au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă- fildeşii. - erbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ, hipopotam, cerb, vacă, cămila, oaie, girafă) sau neperechi (cal, zebra, rinocer). Unele erbivore au stomac simplu (hipopotam, mistreţ), altele (vaca, oaia) au stomacul împărţit în patru camere (burduf, ciur, foios, cheag).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

79

caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă. urangutanul). cimpanzeul. degetele sunt terminate cu unghii. respiraţie. înmulţire. Completează în tabel. dentiţia este de tip omnivor. creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere.primatele: mamiferele cele mai evoluate. deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. ochii sunt aşezaţi frontal. adaptări. Testul de autoevaluare nr. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) pot apuca obiecte. 4 1. au o singură pereche de mamele.). Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 84. etc. Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila.Animale .

b. 1. d 81 Proiectul pentru Învăţământul Rural .căi urinare: uretere. II. artropode. mamifere 3. viermi. Funcţiile de relaţie: .excreţia – sistem excretor . vene. c. moluşte. c. amfibieni. reptile.respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale. Principalele grupe de animale Nevertebrate: spongieri. Funcţia de reproducere – sistem reproducător II. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. e de relaţie .mişcarea de nutriţie . 3 I. intestin gros . intestin subţire.respiraţia .mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2. păsări.excreţia de reproducere Funcţiile organismului III. bronhii . esofag.Animale Sinteza unităţii de învăţare nr.organe excretorii: rinichi . d a. vezică urinară. a. laringe.inimă . celenterate.digestia . trahee. faringe.circulaţia . Funcţia de nutriţie: .organe respiratorii: plămânii . uretră 3. stomac. pancreas .tub digestiv: cavitatea bucală.sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1. e c.sensibilitatea . capilare . 2.digestia – sistem digestiv . ficat. Funcţiile organismului animal: . a.8. echinoderme Vertebrate: peşti. 3. 1 I. faringe.circulaţia – sistem circulator .vase de sânge: artere. e a. 4.glande anexe: glande salivare.

Animale Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.faringe .bronhii 2. e 3. 1. d 2. tub digestiv .pancreas căi respiratorii . b. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. d III. b Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.stomac . ai nelămuriri sau ai greşit. 2 I. poţi trece mai departe. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. ai nelămuriri sau ai greşit.trahee . 1. 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . c.intestin subţire . Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.esofag .plămânii II. a. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore.cavitate bucală . b 2.faringe . poţi trece mai departe. Sistemul digestiv glande anexe .glande salivare . Sistemul respirator organe respiratorii .laringe .intestin gros 1.ficat .fose nazale . Testul de autoevaluare nr.

exemple: scoici . dezvoltare prin metamorfoză completă. animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice. oceane) Celenterate Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . Specia Melcul de livadă Albina Burete de apă Racul Grupa sistematică Moluştegasteropode Artropodeinsecte Spongieri Artropodecrustacee Celenterate Mediul de viaţă terestru aerian acvatic (ape dulci şi marine acvatic/ terestru acvatic Caractere generale corp acoperit de cochilie. SPONGIERI . lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode .exemple: oxiur. creveţi .inelaţi . animale solitare sau coloniale.Animale Testul de autoevaluare nr. prezintă un picior musculos cu rol în deplasare.crustacee – exemple: raci.insecte – exemple: albina. libelula.cefalopode – exemple: sepia. mlaştini) acvatic (mări. se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate. cu 2 perechi de aripi cu nervuri. solitare şi coloniale. corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen. corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve.exemple: melci .exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze. bălţi. prezintă schelet calcaros formează recifele de corali Meduza Ţânţar Artropodeinsecte Moluştelamelibranhiate Viermiinelat vierme aerian Scoica Lipitoare a Coralul alb acvatic acvatic (lacuri.arahnide. corali VIERMI . aparat bucal adaptat pentru supt şi lins. animale sociale.plaţi . au branhii în formă de lamele.exemple: păienjeni. aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt. au celule urzicătoare. se deplasează prin contracţii ale corpului. 3 1. furnica ECHINODERME 2. formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini. homari. respiraţie branhială. dezvoltare prin metamorfoză completă. schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică.exemple: tenia . sunt lipsite de cap. năpârlesc. caracatiţa ARTROPODE . animale sedentare.cilindrici . animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru. scorpioni .miriapode – exemple: urechelniţa . crabi.lamelibrahiate .exemple: râma. secretă o substanţă anticoagulantă. cărăbuşul. limbric .

corp acoperit cu solzi sau plăci osoase. corp acoperit cu păr. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. respiraţie pulmonară. temperatura corpului este variabilă (poikiloterme). respiraţie pulmonară. fecundaţia este externă. înmulţire prin ouă. fulgi. dezvoltare prin metamorfoză. corp acoperit cu solzi cornoşi. respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respiră prin branhii externe). Amfibieni Reptile Păsări Mamifere 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dinţi adaptaţi la modul de hrănire. corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen. temperatura corpului este constantă. animale adaptate la diferite medii (terestru. subţire. placentarele au un organ special numit placentă. torace. Testul de autoevaluare nr. temperatura corpului este constantă (homeoterme). ai nelămuriri sau ai greşit. crocodili). îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. puternic vascularizată. Crevete acvatic Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. respiraţie traheală. trăiesc în apă şi pe uscat. animale adaptate la zbor. 4 Caractere generale Peşti animale acvatice. puf. şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine. corp acoperit cu piele umedă. forma corpului este hidrodinamică.Animale Libelula Artropodeinsecte Artropodecrustacee aerian corp alcătuit din: cap. dezvoltare prin metamorfoză incompletă. înmulţirea prin ouă. oase pneumatice. temperatura corpului este variabilă. pe care le clocesc. nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă. marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi. corp acoperit de pene. respiraţie branhială. acvatic. corp acoperit cu o crustă. respiraţie pulmonară. respiraţie branhială. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi. aerian). temperatura corpului este variabilă. poţi trece mai departe. la majoritatea speciilor. abdomen prezintă ochi compuşi.

sensibilitatea .. . Completaţi schema cu noţiunile corespunzătoare: de ………………… . O persoană. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng artera aortă ( O2) organe schimb de gaze b) ventricul drept artera pulmonară (CO2) plămâni schimb de gaze vene pulmonare ( O 2) atriul stâng vene cave (CO2) atriul drept Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . după ce a suferit de otită a urechii drepte.…………………… de …………………. . nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă..9 Lucrarea de verificare 3 1. . de …………………… (1 punct) Funcţiile organismului 2.a perforat timpanul.……………. în urma căreia s.. Explicaţi de ce? (1 punct) 3.…………….Animale 3. .…………….………….

Lucrarea de verificare 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr.explicaţii referitoare la recepţionarea şi transmiterea undelor sonore 1 punct 3. 5 puncte . liliacul. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural .marea circulaţie 1 punct mica circulaţie 1 punct 4. 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5.alcătuirea urechii 0. va fi analizată. cangurul. crabul. (3 puncte) Specia Broasca lac Animal vertebrat/ nevertebrat de vertebrat amfibieni Acvatic şi terestru Grupa sistematică Mediul de viaţă 5.20 × 10) Se acordă un punct din oficiu. balena.identificarea rolului timpanului 0.completarea corectă a schemei 1 punct 2. delfinul. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac.Animale 4. 3 (Animale). 2 puncte (0. crapul. 3 puncte (0. caracatiţa. pinguinul. Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse). Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. punctată şi va fi returnată. scorpionul. Completaţi tabelul. 5 puncte . vipera. furnica.

Aceste uimitoare plante şi animale. p..Natură şi animale. Editura Ion Creangă. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). Grupul Editorial Rao.110 3. Bucureşti. Bucureşti. 2004 10.29.Ştiinţa în viaţa cotidiană.89 Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . Ariniş Ioana.Anatomia omului. 32.45 5. colaboratorii. 32.. 1996. manual pentru clasa a IX-a. Piteşti. Cristescu D.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”.99 9.. Bucureşti. A. p. Bucureşti.Animale Bibliografie selectivă 1. Întrebări şi răspunsuri. Enciclopedia pentru tineri Larousse. 2005 8. zece ani. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Aramis. Întrebări şi răspunsuri. ghid metodologic. Grosu M.Biologia animală şi vegetală. R. *** Arborele lumii 12.A. 2005 7. Editura Didactică şi Pedagogică. Enciclopedia Rao.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu.Atlas şcolar de biologie. 2004. 96. Regnul Animal). R. 2006. Editura Didactică şi Pedagogică. Vodă Claudiu.Plante şi animale. Bucureşti. 63. Editura Paralela 45. Ţibea Florica. Ariniş Ioana. Grupul Editorial Rao. 2000 2..Cercetător la …. Enciclopedia Rao. p. R. p. p. Ţibea Florica. Opriş Tudor. 2001 4. Gheţe M.. 2002.Biologie. *** MEC.A. 10. Editura Rao. 1988 6. Editura All.. 2004 11. Bucureşti.

..............................................130 Bibliografie selectivă .................................89 4...................89 4...........Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Unitatea de învăţare Nr.....................................2 Planificarea calendaristică .6..............1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar...............a şi a IV-a )118 .............................3 Proiectarea unităţilor de învăţare ...a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III...................................................................................................121 4.... Obiectivele unităţii de învăţare 4 ..................................4............................131 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural .......................................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii ..................................................................................108 4..99 4.2...............5........ Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii ..........................................3............ Proiectarea activităţii didactice....................5..6..........................6.....5.....130 4.........93 4.......................116 4...............7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .............3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ...............92 4..................................................................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului ....4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului.... 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Cuprins 4............103 4........................................1...116 4..........6......1 Programa şcolară ........6...................116 4........8 Lucrarea de verificare 4 ..................................................5.89 4..117 4............. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II..... Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ............................93 4..........................................................................................................5......... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară .....

învăţare. Bucureşti. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.ca proces instructiv. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?). spre) înseamnă “drum spre…”.abordări teoreticeEtimologic. În învăţământ.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia. termenul de metodă. Editura Didactică şi pedagogică. Metoda este o cale de acţiune comună profesor. provenit din grecescul methodos (“odos”. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii. Metodica În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. Metodica este o “disciplină ştiinţifică.3. “cale de urmat” în vederea aflării adevărului. 4.1. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară.i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse. 270). La disciplina metodică. mai detaşat de percepţia directă.învăţareevaluare? 4. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat. Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.către. • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii. drum şi “metha”.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii).educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică.cale. uneori superficială. • să elaboreze planificări calendaristice. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4.2. pag. studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare. dar percepţia sa este globală. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr.

Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine. este mai stabilă. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special.53). pag. cât şi cea creatoare. Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire.şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplini un program impus de activitate.a şcoli normale şi licee. etc. R. Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. A. manual pentru clasa a X. Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul.o permanentă solicitare a gândirii. de cauză. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. cât şi a caracterului. mai flexibilă şi distributivă. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii. 52.. Întregul proces de învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice.n minte. În acest mod. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări. de la intuiţia articulată. Editura Didactică şi Pedagogică. Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. 1997. Bucureşti. de spaţiu. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. Piaget considera că la 6.educativ de calitate. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire. Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. de număr.Neveanu. de mişcare. din intuitivă gândirea devine operaţională. 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se dezvoltă imaginaţia reproductivă. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (Popescu. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii. Paul şi colaboratoriiPsihologie. În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive. Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal. fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. Perioada şcolară mică se caracterizează printr. psihice şi sociale. a cunoaşterii sistematice a realităţii.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii. Curiozitatea se diversifică.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii). • explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi. 1 1. Testul de autoevaluare nr. 2. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi psihologice ale copilului de vârstă şcolară. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. • încurajarea iniţiativei elevilor. învăţământul modern.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat. Definiţi metodica. responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă. • realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”. • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului.

pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte.4 Prezentarea generală a disciplinelor. Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţării şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului. Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”. în acest fel. igiena locuinţei. ci dezvoltarea capacităţilor de observare. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl înconjoară. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. a II a). Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho.fizice ale şcolarului mic. igiena clasei. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinţe ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a. Conform notei de prezentare a programei. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor. cu componentele. o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”. • stimularea potenţialului creativ al copilului. procesele şi fenomenele caracteristice.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. a obiectelor şi fenomenelor concrete. Cunoaşterea mediului Ştiinţe ale naturii 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . adică observarea plantelor. a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. etc. Se asigură.). nevoile lor reale de cunoaştere. cls.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. a animalelor. I şi cls. În cazul şcolarului mic (6. Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conştientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale. Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor. ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat.

pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale. Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare a unităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor. înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice. de oferta materială a şcolii. conţinuturile şi activităţile de învăţare. A proiecta. Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. Studierea programelor şcolare. 4. etc. Proiectarea unităţilor de învăţare. Obiectivele cadru. 3. Proiectarea didactică presupune: 1. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice.1 Programa şcolară Etapele proiectării anuale şi Programe şcolare Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică).5. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul. pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi. 2. Lectura programei se realizează pe orizontală. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. dar poate fi adaptată. 4.5. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. Proiectarea lecţiilor. de pregătirea profesională a cadrului didactic.

2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.5 să precizeze câteva reguli de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite.Obiective sociale din cartier. 2. localitate. pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Clasa I. 3.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. 3. 3. 3. Dezvoltarea capacităţilor de observare.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător . 2. 3. programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici. fenomene din mediul înconjurător.2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat. 1. Cunoaşterea. Proiectul pentru Învăţământul Rural 94 . Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. 2.1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural. . . 2.Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal). Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător. 1.Obiective culturale din cartier.Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei. Conţinuturile învăţării. 3.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.clasa I • • Elemente ale mediului social şi cultural: . Plante şi animale: .6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. localitate. 3. Pentru fiecare obiectiv de referinţă.

Educaţie pentru sănătate: . fulger.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.Contribuţia copiilor la protejarea mediului.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului. 2.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • • • Fenomene ale naturii: Fenomene ale naturii: ploaie.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. . - Clasa a II. Mediul înconjurător şi protejarea lui: . înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. Dezvoltarea capacităţilor de observare. 1.1 să descrie caracteristici ale mediului natural. Cunoaşterea. . 2.a .Igiena alimentaţiei.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător. vânt. ninsoare.2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice.Igiena corpului.Programul zilnic al şcolarului. caracteristici.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. tunet.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. 3. 3.Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor. 3. * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice. .Anotimpurile: denumire. 2. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. 1. . 3. lunile anotimpurilor.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. fenomene din mediul înconjurător. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . 3.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei. 3. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.

Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. de natură ştiinţifică. 2.Protejarea mediului de către copii. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. organisme. 1. folosind instrumente şi procedee specifice.Asemănări şi deosebiri între plante şi animale. . Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare.Igiena clasei.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii.4 *să descrie proceduri simple.3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate.Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. 1. 2. Conţinuturile învăţării. comparând rezultatele cu propriile estimări. 1. .Igiena locuinţei. câmpii Plante şi animale: .Forme de relief: munţi.Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor.*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice.Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural. Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: . utilizate în experimente. în mediul rural sau urban.Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Pentru fiecare obiectiv de referinţă. 3. Mediul înconjurător şi protejarea lui: . Educaţie pentru sănătate: .2 să ordoneze obiecte. propice vieţii. . . 2. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural .clasa a II-a • • • • • Elemente ale mediului natural: . . Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător.2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date.

soarele. tulpină. schelet. 6. reptile. etc. Conţinuturile învăţării. 7. Utilizări. volum. organe de simţ.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1. insecte).caracteristici generale. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. fruct. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă. Formă. condensare). 5. Soarele.întuneric. Circuitul apei în natură.. căderile de apă.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. 2. Principalele grupe de animale (mamifere. 3. culoare. imitând obiecte din mediul înconjurător 3. Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale. igienă personală. 3.6 *să confecţioneze jucării/ produse.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. exerciţiul fizic. în desfăşurarea activităţilor de grup.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 2. Surse de energie (vântul.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. arderea combustibililor. 2. 2. *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină. peşti. zi. 8.1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. sămânţă. frunză. hrana). plămâni. volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard). Utilizări.noapte. 2. păsări. 4. materiale naturale şi prelucrate. 9.identificare în funcţie de formă. anotimpurile). Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz). Transformări de stări de agregare (topire. trunchi. *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. floare. membre. 2.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină. Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . decantare. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap. rinichi. vaporizare. solidificare. *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare. dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard. programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare. stomac.

4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie.1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători de mediu.Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. solul. 2. 2. Apa. aer. Surse de apă.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date. 3. 2. Deşeurile şi *reciclarea lor. prezentând adecvat rezultatele.1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism.tipuri. aerul. Protejarea mediului.2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat. localizare. 1.1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură. 3. surse de căldură) asupra organismelor vii. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. Clasa a IV-a. 2. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. sol.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Omul şi mediul 1. folosind instrumente şi procedee specifice. utilizări. 1. 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apă.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate. propice vieţii. 2.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate. 3. 1. 3. 2. 2.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică.5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător.

. oameni).Medii de viaţă: grădina. *frig. balta. căldura absorbită şi căldura cedată . *delta. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite. Relaţii de hrănire . *mările calde. . pădurea. alterarea. dar de volume identice. combustibili.*Încălzire şi răcire. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . anuală şi 2. . Omul şi mediul .Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. broaşte.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. roci. Elaborarea planificării calendaristice presupune: Planificarea 1. . înmulţire. minerale.Planetele sistemului solar. *Plutirea corpurilor. cunoaşterea conţinuturilor.Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. hrană. putrezirea. fluturi. multipli şi submultipli). .Resurse naturale: apă. moarte. . *vânt. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante.5.clasa a IV-a • • • Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor . umbra. *peştera. *umiditate.Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc.Surse de lumină. evaluare.Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul.învăţare. Transformări ale corpurilor şi materialelor . lemn. de ansamblu a obiectului de studiu.producerea curcubeului. specifice disciplinei. Protejarea lor. Circuite electrice simple. identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. recapitulare şi sistematizare. Magneţi.2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. balanţa. Mişcare şi repaus . cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă. soluri. coacerea. 4. stabilirea tipurilor de activităţi: predare. forţe de împingere şi tragere). precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare).Ciclul vieţii: naştere. creştere şi dezvoltare. 4. arderea. semestrială 3. culorile. Comportamentul luminii. realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi calendaristică conţinuturi.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinuturile învăţării.Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea. *oceanul. vizibilitatea corpurilor.

Profesor ……………….). Clasa ……………… Nr.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1. ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare. ore pe săpt. 7). etc.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice. CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III.. Obiectivele de referinţă. 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Atenţie! Prezentul curs nu.8 ore. 1. nu trebuie să depăşească 7. în general.se indică prin titluri stabilite de către profesor. Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Planificarea calendaristică se poate întocmi.a/ a IV-a.1. Anul şcolar ………………. Instituţia de învăţământ …………… Disciplina …………………….2. 2.2. pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării../ Tip de curriculum ………………… Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. pag. Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar.

1.2. 1.2. Calendarul naturii Vreau să cresc sănătos! 1.2. 1.10. Recapitulare finală şi evaluativă. 2.2.1. 3 15. 2.2. 2128 ian. 2.10.1. tunet. Observarea unor plante din mediul apropiat.6 mai 6-13.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice.1.1.20 mai 27 mai-3 iunie 3.10 iunie 10.3 1.3 1. 1. membre). 2. vânt. 2. flori.3. 1. membre). 3.2.4.3.21. Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. Educaţie pentru sănătate: .22 aprilie 29 aprilie.2.3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Şcoala generală nr. 1.2. 1.1. 4 martie 11. 1. frunze.18 martie 8. 1. ore.22. 1. modificări în lumea vie şi activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp.4.3 1.3. 1.3.17 iunie Iarna.2. 2.2.3.3.2.3. 2. 2. 1.4. 1926 noiembr. 2. 11.1. 1.1. 2.1. ore Săptămâna Observaţii Spre şcoală 2 17. caracteristici Recapitularea şi evaluarea finală Observarea unor plante de la colţul viu al clasei. trunchi. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap. 2. 12. 1. bucuria copiilor 10 În lumea plantelor 1. 13.4.2.15. 15. 1. 2.3 1. 2. Fenomene ale naturii.1.3. 1. fulger.18. obiective culturale din cartier. 1825 febr.fenomene ale naturii: ploaie. 2.4. 2. 2.3 2 1. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină. Nr.3 1. 1.2. trunchi. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap. 1.2. 1. 3.17 dec.4. 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr. 1. lunile anotimpurilor. 2229 oct.1. tulpină. 1. succesiunea lor.1.19. Fenomene ale naturii: . localitate. 1.igiena corpului Anotimpurile: denumire.24 sept. 2. 2. Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului.3 4 În lumea animalelor domestice Soseşte primăvara! Animale sălbatice 5 4 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 .4.1. 1.4 Conţinuturi Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier.1. 2. 1.1. fruct).2. 2. 14. 2.1.1oră/ săpt.8 oct.

Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 2 1. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Testul de autoevaluare nr. Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.

5. În această etapă.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă.a/ a IV-a. CNC. comparare. exprimată printr. să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente. 7. 12).un efort propriu de observare. Cadrul didactic se abţine să definească termeni. noţiuni. ca element operaţional. În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. aplicare.: În ce scop voi face? Cu ce voi face? Ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor Selectarea conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumente lor de Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Rolul cadrului didactic este de a. experimentare. învăţare • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp.i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor. • subordonează lecţia. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare. pag. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze. Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor. În această etapă. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu. pas cu pas. a conceptelor cu care operează. având următoarele caracteristici: • este coerentă în raport cu obiectivele de referinţă. Unitatea de • este unitară tematic. • se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . structurare.

nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci.back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi competenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. utilizând informaţia pe care o deţine). Activităţi de învăţare. mijloace de învăţământ). forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp). 2.1. Evaluare. resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. ceea ce poate să facă. Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs. 24). Resurse. Clasa …………….şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării. Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed.se notează resursele materiale necesare (materiale didactice.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. mai ales.se trec obiectivele de referinţă (ex. 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural .se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina …………………………. CNC. pag.cuprinde menţiuni cu privire la tipul instrumentelor de evaluare folosite (important este să fie evaluată. etc. ore alocate ……………….3. Conţinuturi.. Atenţie! Prezentul curs nu.se detaliază conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare.. Unitatea de învăţare …………………… Nr. 1.a/ a IV-a.). Obiective de referinţă. pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte.

film didactic. fişe de evaluare 1 oră Evaluare Obs . 1. înmulţirea.) favorabile şi nefavorabile vieţii. Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii. ore alocate 10 Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintrun mediu natural/ amenajat.3.3. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora.2 Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină.1. înmulţire) 1. hrană. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră. vânt. Teste. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă. Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător.3 Proba orală Procese care asigură supravieţuir ea (sensibilitat e.1. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. material biologic. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini.2. hrănire. creşterea şi dezvoltarea. 1. reacţii la factorii de mediu. Truse de laborator. respiraţie. umiditate. etc. înmulţirea. 1. temperatură. 2. 2. 1. reacţiile la factorii de mediu. 2. hrănirea. vânt. chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze. Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . hrănirea. albume. fişe de activitate. umiditate. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă. Descrierea părţilor componente a unei plante. temperatură. etc. Observarea sistematică Probă scrisă Comportam ente de supravieţuir e la plante şi animale 1.2. creşterea şi dezvoltarea.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitoarele şi mediul lor de viaţă Nr.1. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze.

Investigaţii practice în mediul înconjurătorexcursie didactică.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. Studiu de caz: pădurea (parcul. alte vieţuitoare. etc. 3. 2.) dea lungul unui an : album. Probă scrisă Autoevaluarea Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factori de mediu (temperatură. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de apărare/ adaptare ale vieţuitoarelor. Experiment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Experiment/ investigaţie Observare sistematică 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . umiditatea. truse de laborator. diapozitive. diapozitive. diapozitive. film didactic. 2. albume. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. Film didactic. lumina). fişe de observaţie 1 oră Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1. Fişe de activitate. livada. etc.2. lumina). fişe de lucru. la sunete. sunete. fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu. Fişe de activitate. fişe de evaluare.2 Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcursul anotimpurilor. umiditatea. Material biologic viu. atlas zoologic.3. etc. fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu ( temperatura. atlas botanic.1.

pădurea. atlase. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă. pădurea. baltă. 2. grădină. grădină. filme. grădină.1. grădină. baltă. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. ierbarizat. a unor vieţuitoare din pădure. baltă. 3. ierbare. planşe. Fişe de observaţie. etc. Probă scrisă Medii de viaţă: grădina. planşe. albume. grădină: insectare. Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice. a unor medii de viaţă: pădure. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic.1 Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). baltă.3.un mediu terestru/ acvatic. albume. naturalizări. 1.2.3. baltă. balta 1. Completarea de fişe de observaţie privind caracteristici observabile (macroscopice. 1. Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure. Realizarea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizând material biologic natural. etc. albume. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr. etc. colecţii de plante. 2. ierbare. balta. baltă. Probă orală Investigaţii Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. Exerciţii de identificare pe planşe. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Observaţii în natură sau pe planşe. Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om.2.

Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor. “a completa”. “a analiza”. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor de acţiune: “a identifica”.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. planşe.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Fişe de observaţie. învăţarea prin descoperire. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. 2. 5. Caracterul experimental al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul. sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor. Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1. problematizarea. “a distinge”. atlase. Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. intervin direct în procesul de instruire. modelarea. “a argumenta”. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă. 4. etc. “a recunoaşte”. “cu ajutorul”.învăţare. “după prezentarea”) c) performanţa.5. “a valida”. animale 1 oră 4. etc.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare. “a utiliza”. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare. în raport cu un anumit conţinut. Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. “având la dispoziţie”. Mijloacele de învăţământ.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente.evaluare. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil. “a Proiectarea enumera”. colecţii de plante. Alegerea tipului şi a variantei de lecţie. “a lecţiei aplica”. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie. 3. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

pe baza experienţelor realizate. decantare. ghidul învăţătorului. O4. O3. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . jocul didactic. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. Bucureşti.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). • formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri. problematizarea. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie. EDP. munca independentă. conversaţia. nisip. explicaţia. 6. a IV-a. se utilizează diferite modele de proiecte de lecţie. spirtieră. Daniel Ovidiu Crocnan. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri. pâlnie. • vase transparente.3 să comunice. Obiective de referinţă vizate: 2. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a.Ştiinţe. Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Disciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. făină. CNC.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experienţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei. să fie simplu şi operaţional. lapte. • fişe de lucru. 2001 Elena Huţanu. Forme de organizare: frontal. baghetă. Bucureşti. MEdC. hârtie de filtru. demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă. 1. de autoreglare pe parcursul lecţiei. O2. În practică.să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie. în forme diverse. clasa a IV-a. pietriş. în echipă. cristalizare).să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple. Metode şi procedee: experimentul. lingură.

mirosul plăcut de ……..Ce este dizolvarea? . apă şi pietriş. 2. Întrebări de verificare a cunoştinţelor . 2.. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. Se anunţă obiectivele operaţionale. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . spunem că apa este un ………… 7. 4. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… 3. Dacă sarea şi zahărul s. Când deschid o sticluţă. Captarea atenţiei Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip. 8.Ce înţelegeţi prin dizolvant? Strategii didactice Evaluarea Joc didactic Frontal ă Conversaţia 3. B. Substanţă insolubilă ……. Corpurile sunt alcătuite din …………. Are astfel loc fenomenul de ….au dizolvat în apă. Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1. 1.. se simte în întreaga cameră... Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Verificarea cunoştinţelor anterioare Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice A. Substanţă solubilă ……… 5. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experie nţe Descop eri-re Explica ţia 4. Altă substanţă solubilă …… 6.

Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Se alege soluţia corectă: se aşează în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. crt. 5. iar apa a curs în vas.un filtrufiltrare. Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe şi notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide printr. etc. Filtrarea. Obiective operaţionale O1 Secvenţele activităţii Dirijarea învăţării Conţinutul învăţării Experimentul nr. Se observă că în filtru a rămas nisipul. prepararea sucurilor din fructe proaspete. Strategii didactice Problematiza re Evaluarea O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematiza re Descoperire O2 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 .un vas. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului. separarea laptelui coagulat de zer.operaţia de separare printr. O4 Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. prepararea cafelei la filtru. strecurarea supei. 1 Se foloseşte amestecul de apă şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei.

cu ajutorul flăcării unei spirtiere. până când pietrişul se depune pe fundul paharului. numite decantoare.o lingură de metal. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Experimentul nr. până când se evaporă toată apa.un lichid. Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta. crt.un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv). separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale.operaţia de separare dintr. se toarnă apa în alt pahar. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex.) Experimentul nr. Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr. etc. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într. 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior. “Cum puteţi separa sarea din apă?” Elevii propun diferite metode de separare. Decantarea. Strategii didactice Evaluarea O2 O3 Problematiza re Descoperire O2 O3 Explicaţia O4 Problematiza re Descoperire Demonstraţia Problematiza re O2 O3 Descoperire 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus. 3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie). Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei.

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. Elevii notează în caiete metoda de separare a substanţelor din amestecuri. Cristalizarea- operaţia de trecere a unei substanţe din soluţie, din stare lichidă în stare solidă (cristale). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. fabricarea zahărului în instalaţii speciale, etc.). Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip, sare şi apă. Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă, prin decantare, se separă apa cu sare de nisipul care, se depune pe fundul vasului; în a doua etapă, prin cristalizare, se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. Se citeşte lectura “Mineralele” din manual, Se prezintă şi alte metode de separare (magnetizarea, electrizarea). Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?”pentru fixarea cunoştinţelor referitoare la metodele de separare a substanţelor din amestecuri. Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv, individual). Se notează elevii. Tema pentru acasă. Strategii didactice Explicaţia Evaluarea

O4

Obţinerea performanţei

Problematizare

Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

Conversaţia Explicaţia

Joc didactic Instructaj verbal

Încheierea activităţii

Proiectul pentru Învăţământul Rural

113

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Proiect de lecţie Şcoala generală nr. 157 Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun, toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate, fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii. O2: Să utilizeze simboluri, desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. O3: Să numească fenomene ale naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului, pe baza explicaţiilor primite. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. Strategii didactice: - Metode şi procedee: observaţia, conversaţia euristică, jocul didactic, jocul de mişcare, jocul muzical. - Material didactic: calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi, desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului, frunze uscate, fructe, etc. - Organizarea activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie: 1. Manolescu Marin, Curriculum pentru învăţământul primar, Universitatea Bucureşti, Editura Credis, 2004 2. Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor- Curriculum pentru clasele I-II

114

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Etape Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Obiective operaţionale

Activităţi de învăţare

Strategii şi resurse

Evaluare

Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Descrierea zilei (se deschid geamurile, elevii se deplasează în dreptul ferestrelor, observă starea vremii, poartă discuţii între ei, descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului. Dintre acestea, le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna, vor motiva alegerea, le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze, fructe, flori, nori, stropi de ploaie, desene care înfăţişează activitatea oamenilor, păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, ceaţă, curcubeu etc.) importanţa acestor elemente în natură (vântul atrage norii, ploaia udă pământul, etc.)

Observaţia, conversaţia Activitate frontală (2')

Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător

O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare

Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului

O2

Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit

O1 O1

Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică, problematizarea Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10')

O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi

O3:

Fixareaschimbări în viaţa plantelor

O4: Legătura plante, animale, om şi anotimpul toamnă Discutarea unor aspecte legate de:

Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

115

Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei. succesiunea lor. ocupaţii specifice anotimpului) O5 Feed-back Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural .) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte. socializarea copilului se realizează întrun ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului. curiozitatea.6 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4. prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate iar contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice. Conversaţia Activitate frontală (10') I: exprimă păreri personale Tema pentru acasă 4.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată. se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr. fanteziei şi a jocului.6. anotimpul roadelor. celelalte anotimpuri.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari. o reprezintă cunoaşterea mediului. Contactul direct cu lumea înconjurătoare reprezintă sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii. În această perioadă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri.6. corecte şi coerente. perioada imaginaţiei. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. a formării unei exprimări clare. Prin joc. În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei. 4. Preşcolarul de 4. cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală.

copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. Astfel. 4. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. concret. cântece. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. povestiri. caldă şi expresivă. precizarea obiectivelor. mărimea obiectului. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. plastic. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. dacă se face o memorare logică. jucăriilor frumoase. pe parcursul frecventării grădiniţei. Copilul percepe culoarea. în procesul recunoaşterii şi reproducerii. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. auditivă. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi. Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. de imagine are un caracter intuitiv.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere şi investigare.6. O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare. De aceea. se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară. concret. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. atractive. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. tactilă. La această vârstă. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. În această perioadă. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. greutatea lui. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. Prin intermediul senzaţiilor. forma.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. Programa pentru învăţământul preşcolar prezintă obiectivele cadru. şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. sunt stabilite trei obiective cadru. chinestezică. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. viu colorate. gustativă şi olfactivă.i înlesnească munca de învăţare.

plante. solidificare. .să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. animalelor şi omului în diferite situaţii. separare. Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. .să identifice formele de relief. procese din mediul înconjurător. Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte. .să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante. combinare.să efectueze experienţe simple (dizolvare. etc. fenomene. colorare.să enumere părţi componente ale corpului uman. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta. .) folosindu.să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător. Exemple de comportamente: . .se instrumente diferite. ale animalelor. evaporare. plantelor. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. ale plantelor. obiecte).să identifice caracteristicile anotimpurilor.să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor. programa activităţilor instructiv. . . Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman. să le descrie şi să le compare. . animale.să analizeze/ compare reacţii ale plantelor. fierbere. plutire. ardere.educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie formate la copiii de grădiniţă.să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului. Exemple de comportamente: . sub influenţa factorilor de mediu. animalelor.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social. Exemple de comportamente: . hrănirea unui animal). Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

să cunoască existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. ocrotire şi protejare a mediului. sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti.fizică a copiilor preşcolari. Exemple de comportamente: . ale educaţiei psiho.să utilizeze în acţiuni simple.să participe. de dezvoltarea psiho. religioase. Exemple de comportamente: .să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 .să.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Exemple de comportamente: .culturale. ale educaţiei pentru societate.să exprime descoperirile şi ideile sale. alături de adulţi. . la acţiuni practice de îngrijire. ţinându. .să denumească. Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului.să respecte regulile de convieţuire socială. . economice. a vehiculelor cosmice. idei pe baza observărilor efectuate. . . . identifice elemente locale specifice (obiective socio.să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea. aplicând cunoştinţele dobândite. De aceea. . . Obiectiv de referinţă: să comunice impresii. ale activităţii omului asupra mediului.motrice şi fizice.să denumească/ descrie.să înţeleagă efectele secundare. negative.şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului.să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. ale educaţiei estetice. .să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. Exemple de comportamente: .să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om. utilizând un limbaj adecvat. ale educaţiei afective.se seama de particularităţile de vârstă.vizualului şi a cărţilor. Exemple de comportamente: . istorice). Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj. Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare. pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio. unelte de curăţare a mediului ambiant.

• Dreptul la o viaţă socială decentă. 3. animale. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. pozitive fată de oameni. Localitatea natală şi ţara • Denumire. de animale. • Elemente primare în natură: apa. deosebiri). comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. • Elemente locale specifice (de relief. de exemplu: după mediul geografic. în şcoală. 2. folosire. • Sentimente. anotimp. • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. • Îmbrăcăminte. la îngrijire. 6. focul. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă faţă de acestea. Natura (plante. 5. încălţăminte. toleranţei şi păcii. plante. deosebiri). • Activitatea omului în familie. comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. protecţia vieţii şi sănătăţii. • Cosmosul. protecţia mediului. grădiniţa şi şcoala • Denumire. semnificaţia acestor activităţi. animale. la asistenţă medicală. educaţie şi instrucţie. • Condiţiile de viaţă. • Comportamente civilizate. • Clasificare. în grădiniţă. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. în grădiniţă. obiective socio. de plante. • Sentimente. folosire. asemănări. Familia.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. etnice). stele). pământul. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). Omul • Înfăţişare (caracteristici. în şcoală. fenomene (după criterii date. 4. foloase şi pagube. la locul de muncă. lună. aşezare geografică. • Manifestări afective. comportamente morale. aerul.culturale. religioase. Drepturile copilului • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. la practicarea propriei religii şi limbi. etc. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură. planeta oamenilor.). de fenomene ale naturii. de igienă personală şi colectivă. asemănări. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Universul • Pământul. corpuri cereşti (soare. • Activităţi specifice copilului în familie. • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. economice. istorice. în societate.

în imediata noastră apropiere: în propria cameră. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor. Un întreg univers. li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. în grădina casei.4. 4. chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii. magnetizarea metalelor). • Transformarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. la fiecare grupă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Dreptul de a creşte în siguranţă. sunt călăuziţi prin cosmos. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr. în oraşe sau sate. lucruri. obiecte uzuale ale lumii materiale. pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară. identifică fenomenele naturii. copilul trebuie să. evenimente. plante. • Mişcarea aerului în natură. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte. • Intuirea. de părinţi de şi personalul din grădiniţă. Indiferent de zona în care locuim. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. etc. • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei. capacităţii/ volumului unor obiecte.6. sare). Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate.i. 7.educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. deal. măsurarea dimensiunii. pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. Nu trebuie să mergem prea departe. corpuri. • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă. în pădure.se cu precădere animale. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . încă necunoscut copiilor. Programa activităţilor instructiv. • Atracţia unor obiecte (ex. la câmpie. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. fenomene ale naturii. se află la doi paşi. în parc. munte sau la malul mării.). populată de plante şi tot felul de vieţuitoare. pe stradă. în jurul grădiniţei. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. limonadă. peste tot. Prezentându. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. realizează experienţe fizice.

Referitor la om. flori: ghiocelul. Căţelul. Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul. Pisica. roşia. să exemplifice. “Legumele şi sănătatea”. fenomene ale naturii. Laleaua. preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului. castravetele. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. “Iarna în pădure” de E. cireşe. Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. etc. laleaua. ocupaţii şi meserii. etc. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei. căpşuni. acasă şi la serviciu. Raportul cunoaştere. Ridichea. plantat). copiii capătă cunoştinţe despre munca oamenilor din magazinele apropiate. semănat. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. Crizantema. Ursul. cât şi cu unele mijloace de transport. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor. “Povestea lui Moş Crăciun”. Să ne îmbrăcăm corect”. Băiatul şi fetiţa. Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”. La grupa mijlocie. mijloace de transport. Jianu. usturoiul. crizantema. “Spune ce face copilul”. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat. a obiectelor de veselă). “Să îngrijim plantele”. margareta. Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E. Salata. pere. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. salata. Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. Ghiocelul. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. etc. secerat. de pe şantierul de construcţie. Vulpea. ceapa. stimulează curiozitatea şi interesul. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului. 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lucruri. ardeiul. Strugurele. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare creează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Astfel. La această grupă. Jianu. “Mănuşa”. etc. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. etc. Odată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se creează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul cu ajutorul experienţei senzoriale. fructe: mere.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă. “Fructele şi vitaminele”. să clasifice după anumite criterii.

obiecte dintr. etc. măsuri de adaptare la schimbările din natură. etc. Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp). etc. primăvara. “Să facem bucheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate. îmbrăcăminte. diferenţierea acestora. Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”. Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară. La grupa mare. hrană. lucruri. în succesiunea lor). fenomene ale naturii. de a relata. viitor. etc. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale. Povestiri: “Povestea castanelor”. alimentare. Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe. pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. trecut. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna. vara). copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale.ieri. la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. Pop. mijloace de locomoţie. “Germinaţia plantelor”. “Plutirea obiectelor”. perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de prezentazi. capătă un rol tot mai important. “În pădure”. la îngrijirea lor. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. etc. părţi componente. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 .mâine. învăţarea denumirii zilelor săptămânii. “Munca oamenilor în grădină” (în livadă. “La fermă”. hrana lor.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2. la hrana specifică. modul de viaţă). a activităţilor adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri. păsări. În procesul de formare a noţiunilor despre om. Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor.). etc. Ca o noutate pentru această grupă. aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). s. Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat.).au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. obiecte de toaletă. Începând cu această vârstă. pe ogor. după anotimp).o locuinţă.3 caracteristici definitorii. se aprofundează şi cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. ocupaţii şi meserii. Cunoştinţele despre animale se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare. etc.

trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor. “Micii chimişti”.Metode orientative de lucru cu preşcolarii. “O călătorie cosmică”. “Curiozităţi din lumea animalelor”. “Din activitatea poliţistului” (doctorului.relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”. “Amestecarea şi separarea”.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”. “Plutirea şi scufundarea”. “Ziua celor dragi”. cum simţim?”. Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”. “Poleiul”. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . focelemente ale vieţii”.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru?”. 2. “Când se întâmplă”. Bucureşti. . “Legume de toamnă”. “Înmugurirea şi înflorirea”. “Animalele din curtea bunicului”. . . pe de o parte şi pe de altă parte. “Cu păpuşa la doctor”. Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. “Spicul de grâu”. “Focul şi efectele lui”. . Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. “Curcubeul”. Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. Animale . 3. “Grădina zoologică”. A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior.cultivate: “Pomii fructiferi”.).necultivate: “Pădurea. Editura All Pedagogic. “Apa şi transformările ei”. “Ploaia”. “Vehicule cosmice”. “Dizolvarea”.cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”. “Animalele domestice şi puii lor”.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme. “În împărăţia apelor”. “Încolţirea”. “Roata timpului”. Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. Plante .activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”.domestice: “Ferma de animale. Planificare anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii. “Cu ce călătorim?”. prietena noastră”. “Plante medicinale”. a completa progresiv tema. etc. 3. “Ocrotirea vieţii pe pământ”. “De câte feluri sunt oamenii?”. aer. “Cine nu aparţine grupului”. ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”. “La bucătărie”. “De ce se schimbă vremea”. “Bruma”. tâmplarului. 1999). Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”. Omul . “Ce simţim.

grădiniţă Familie. Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.Legume. MICĂ II.De acasă la grădiniţă Natura . Natura . Cum mă îngrijesc? 3.Animale domestice . Familia mea Încăperile grădiniţei Familiarizarea cu personalul grădiniţei Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori Înfăţişarea omului Obiecte de toaletă şi uz personal Animale domestice (pisica) Animale sălbatice (ursul) Caracteristicile iernii (început de iarnă) Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (Vine Moş Crăciun!) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. grădiniţă .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. fructe.viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie.Cum arăt? (Înfăţişarea). Localitatea natală Cu ce putem călători? 3. Natura Flori pentru mama 2.Animale sălbatice. flori 2. Familie. grădiniţă Natura Natura Natura Omul Omul Natura Natura Natura Localitatea natală SUBTEMA I. grădiniţă Familie. Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Munca oamenilor Natura Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . Omul . grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru.

Activitatea în familie şi societate (comportare.legume. şcoală meserii. mijloace de transport) 3. Universul Pământ. casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL I.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri. ţara Călătorie în jurul pământului (despre oraş. Natura Cartea cu animale (sălbatice. Natura Legume. ţara Oraşul meu. grădiniţă. fructe. grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. grădiniţă. primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. domestice. Familie. Localitatea natală. MARE Grădiniţă. şcoala Şcoala din apropierea grădiniţei Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. flori) 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei! Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. prevenirea accidentelor) 2. fructe. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidentele şi viaţa Familie. flori 2. ţară.

ghiocei. conversaţia. Doina Gheorghe. Mijloace de învăţământ: material distributiv. stabilind caracteristicile fiecărei plante. tulpină subpământeană. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante comparativ pe baza materialului natural şi a planşelor. comparaţia. importanţă. demonstraţia. pe baza explicaţiilor educatoarei. de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . ghidul educatoarei.Cunoaşterea mediului. Mica enciclopedie pentru prichindei. Maria Comănescu. educarea dragostei faţă de natură. lădiţe cu pământ. R. dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. pe baza materialului pus la dispoziţie. a atenţiei voluntare. comparaţia. generalizarea). Editura RAO. casetă muzicală. viorele.grupa pregătitoare. explicaţia. asemănări/ deosebiri. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghiocel şi viorea în urma observării prin comparaţie a celor două plante. îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. a dorinţei de a îngriji florile. material demonstrativ: planşe. Bucureşti. 1998 2. a spiritului de observaţie. ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil. Editura Didactică şi pedagogică. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală.. alte flori de primăvară. tactilă. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente. sinteza. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii. abstractizarea.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea)alcătuire externă. Bibliografie: 1.A. copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua. problematizarea. tulpină aeriană. olfactivă).

audiţia.bulbul este numit “cămara plantei”. conversaţia. material natural. . material natural Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Metode: conversaţia.două frunze de culoare verde.în el se află substanţe hrănitoare. explicaţia. . 4. conversaţia. pregătirea materialelor necesare.susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ. Tulpina aeriană . prin comparaţie.la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi. albicioase care cresc în pământ. .la ghiocel. Floarea . Dirijarea învăţării O1 Metode: observarea. care se deschid. este subţire şi de culoare verde la ambele plante. Se va intui materialul. 5. Mijloace: planşe.porneşte din bulb. Sinteza parţială.bulb asemănător cepei. explicaţia. viorele) şi planşe. Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua).. instructajul verbal. 1. în vârful tulpinii. ghiocei şi viorele. ce protejează floarea. Mijloace: material natural (ghiocei. din interior apare o codiţă spre vârful căreia apar florile. Mijloace: casetă audio. problematizarea. problematizarea. cu vârful ascuţit. Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Obiective operaţionale Etape Moment organizatoric Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. Evaluare Captarea atenţiei şi crearea motivaţiei Metode: conversaţia. formată din petale albe moi şi catifelate. apa şi substanţele hrănitoare sunt transportate către frunze. Mijloace: material natural (ghiocei. viorele) şi planşe. Evaluare frontală 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural .aici se pregăteşte hrana necesară plantei.firişoare subţiri. casetofon. Frunzele . . alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele. 3. Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua. parfumul şi culoarea acestora. Strategii şi resurse Metode: conversaţia. 4.frunza este “bucătăria plantei”.ghiocelul are o singură floare. Rădăcina – la ambele plante: . referitoare la frumuseţea.prin tulpină. demonstraţia. Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină. în vârful tulpinii aeriene se află o frunză mică. Evaluare frontală O2 O3 Metode: observarea. . . apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante.are forma de clopoţel. demonstraţia. . lungi şi ascuţite la vârf. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: .

6. 8. demonstraţia. . Mediul de viaţă . viorele) şi planşe.se realizează prin bulb. conversaţia. 7. Mijloace: material natural (ghiocei.backului O4 Evaluarea Încheierea activităţii Individuală Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . Sinteza finală. Mijloace: material natural (ghiocei. conversaţia. Sinteza parţială este realizată de către copii cu ajutorul educatoarei. Mijloace: piese tip puzzle. Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. pe baza celor învăţate despre floare. explicaţia. Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ. de primăvară. viorele) şi planşe. iar pentru a creşte au nevoie de lumină. Evaluare Frontală O4 Metode: observarea. Metode: observarea. . problematizarea. Are caracter aplicativ: copiii vor reconstitui cele două plante din materialul primit. dar şi în grădinile de flori. problematizarea.miros specific. Metode: exerciţiul. substanţe hrănitoare. explicaţia. aşezarea şi succesiunea acestora.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar .cresc îndeosebi în pădure. conversaţia. căldură şi apă. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii. motivând alegerea diferitelor părţi. demonstraţia.miros specific. explicaţia.înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară). . Înmulţirea plantelor .vioreaua are mai multe flori mici formate din petale de culoare albastră. Evaluare Frontală O2 Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante.

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Se acordă un punct din oficiu. urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii. care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ. 5p Se acordă un punct din oficiu.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4.0.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă.alegeţi tema specifică domeniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar). structura lecţiei. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . abordări personale. Consultă paginile corespunzătoare. . 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale.50p.50p. 4. 4p 2.ca proces instructiv. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. Testul de autoevaluare nr.2. Criterii de evaluare şi notare 1. Sugestii: . 7. 5p stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale. 2. Metodica este o disciplină ştiinţifică. la un anumit obiect din planul de învăţământ. 1 1.1p. Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p 1. alegerea metodelor de predare şi a activităţilor de învăţare.educativ.8.1p. Lucrarea de verificare 4 1. Vezi paginile corespunzătoare.

Editura “Gheorghe Alexandru”. pag. Editura Teora. Popescu Maria. Daniel.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la cls.48 12. Editura Didactică şi Pedagogică.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor.31 2. Editura Didactică şi Pedagogică. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Turcitu Doina. Daniel. A. Talpalaru Seryl. Androne. clasa a IVa. Bucureşti. clasa a III.27. Pârâială Viorica.Manualul învăţătorului.. Bucureşti.45 Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 . Editura Didactică şi Pedagogică. Stroe Constantin. 3. 2002 10. evaluare. Editura All Pedagogic. manual pentru clasa a VII. 2002 7. Rafailă şi colaboratorii.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. clasa a II-a. Huţanu. R. 2001. p. Filoti Carmen. 1982 13. 2002. Editura Didactică şi Pedagogică.a experimente. Elena. Bucureşti. pag. cadre didactice şi părinţi.. 2005.10 7.. 1998. Editura Corint. 32. p. 3. R. R.Fizică manual pentru clasa a VIII a. Editura Euristică. Editura Humanitas Educaţional. auxiliar pentru elevi. Gheţe M. Iaşi. Editura Didactică şi Pedagogică. p.. Trifu M. 14. Bucureşti. clasa a III-a. autoevaluare. Daniel. 1985. Manualul învăţătorului. Grinţescu I. 2002. Todor V. p. Metodica predării biologiei la clasele V. Pacearcă Ştefan. Bucureşti. Constanţa. Elena. p. Editura Radical.. 22.Chimie. A. Bucureşti.. 1999. pag. Botanică. Ghidul învăţătorului.a şi a IV-a. Comănescu. p.. Editura Cartea Universală. Crocnan Daniel Ovidiu. Grosu M. Haralamb Dorel. Tudor şi colaboratorii. Pop Viorica. Crocnan Daniel Ovidiu. pag.Ştiinţe.45. Elena.a. 5-14 6. Fătu Sanda. 2002 9. p. Talpalaru Seryl.32.Ştiinţe.. 2000. p. Constantinescu Rodica. 47. Editura Didactică şi Pedagogică.42 4.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Editura Teora. 2003. Consiliul Naţional pentru Curriculum.Luiza. Ovidiu Crocnan. Bucureşti.78 3. manual pentru clasa a VIII. Huţanu Elena.Fizică..Ştiinţe.A. Editura Didactică şi Pedagogică. 4.a. Corega C. 1983. 12.59 3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Bibliografie selectivă: 1. Bogheanu Maria Magdalena. Pavelea. Craiova.47 4. manual pentru clasa a VI.Ştiinţe ale naturii clasa a IV.Ştiinţe.a. R. a III. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu.4. 25.. clasa a IV-a. Huţanu Elena. Stroe Felicia. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Huţanu.25 5. Ilarion Niculina..Manualul învăţătorului. şi colaboratorii. Gheorghe. clasa a IV. Bibliografie generală: 1. Raianu O. Alexandru..curriculum pentru clasele I şi a II-a.Fizică. pag. Pârâială Dumitru..Lucrări practice. Corega C.Ştiinţe ale naturii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.a. 32-69 11. 2001. A. Boldor O. 1996 5.VIII. Fiziologia plantelor. Haralamb Dorel. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. Manualul învăţătorului. 1999. 2003 8.a. p.A. Ovidiu Crocnan. R. 68. Maria. 7. Bucureşti. 2000..46 2. Bucureşti. Bucureşti. 2001 6. A. 20. R. Bucureşti.

A..Aceste uimitoare plante şi animale. Craiova. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Constanţa.. Florica. clasa a IV-a. A. Daniel Ovidiu Crocnan.78 30.28. manual pentru clasa a IX-a.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. Ghidul învăţătorului. Bucureşti.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. Manualul învăţătorului. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii). Bucureşti.A. Maria. Ariniş Ioana. Gheorghe. 14.42 31. 63. Manualul învăţătorului. Opriş T. Bucureşti. clasa a II-a.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. 3.Plante şi animale. Ţibea. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Elena Huţanu.A. 829. 2004 25. Editura All Pedagogic. p. p. pag. Manual pentru clasa a V-a. Enciclopedia Rao. 32. Opriş Tudor.Anatomia omului.29.Ştiinţa în viaţa cotidiană. Grupul Editorial Rao.a şi a IVa. R. 2004 26.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. R. Bucureşti.Ştiinţe. Daniel Ovidiu Crocnan. Editura Didactică şi Pedagogică.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III. Grupul Editorial Rao. Regnul Animal). Elena Huţanu. Piteşti. R.curriculum pentru clasele I şi a II-a. 2005 24. Bucureşti.45..99 16. 1988 22. 68. 10. şi colaboratorii. Editura Didactică şi Pedagogică. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . colaboratorii.78 15. Editura Sigma. pag. Comănescu. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. Daniel. p. p. 1996. 2005 23. Editura All. *** MEC. Tudor şi colaboratorii. R. Bucureşti. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Bucureşti. p. 2005.. *** Arborele lumii 27. Editura Albatros 18. Ariniş Ioana. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Ion Creangă. 2006.. 2001 33. Ţibea. 1997. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 2001.. p.Biologie.. A. Întrebări şi răspunsuri.Biologia animală şi vegetală.89 28. Biologie. Editura Rao. ghid metodologic.Natură şi animale. Androne. 2001 21.Ştiinţe.110 20. Editura Aramis. p. Ţibea.Ştiinţe. p. 2000 19.A. Editura Didactică şi Pedagogică. Florica. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura “Gheorghe Alexandru”. Bucureşti. Elena Rafailă şi colaboratorii. Bucureşti. Alexandru. Enciclopedia pentru tineri Larousse.31 29. Editura paralela 45. Bucureşti.Atlas şcolar de biologie. 1996 32.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 14. R. Pavelea. 1999. 2004 17. 2003. 2004. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). 4. R.Cercetător la …. 96.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. Vodă Claudiu. zece ani. Întrebări şi răspunsuri.Atlas şcolar de biologie (Regnul Plante). Enciclopedia Rao. Florica. Copil V. Cristescu D. 2002 34. clasa a III-a..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful