P. 1
Cunoasterea Mediului Si Stiinte Ale Naturii Si Didactica Predarii Lor[1]

Cunoasterea Mediului Si Stiinte Ale Naturii Si Didactica Predarii Lor[1]

5.0

|Views: 3,007|Likes:
Published by Serban Alina

More info:

Published by: Serban Alina on May 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/17/2014

pdf

text

original

Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul IV

ŞTIINŢE ŞI CUNOAŞTEREA MEDIULUI. DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
Carmen TICĂ

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Ştiinţe şi cunoaşterea mediului. Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Carmen TICĂ

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04790-5

...1 Masa corpurilor................................... Metode de separare a substanţelor din amestecuri.............................................................. 1...................3.... 15 1.......4 Distilarea ..............6................. iv Unitatea de învăţare Nr................................................5......................... Masa..................... 2 1..5........ 33 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ......2 Filtrarea ................................... 31 2....................... 8 1.................3............2 Volumul corpurilor . Lucrarea de verificare 1 ..................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ....... 9 1..... 2 1............. 8 1......................... Stări de agregare....7....................... 26 2.......................................................................................................3...............................................1 Topirea............................................................ Obiectivele unităţii de învăţare 1.................... Obiectivele unităţii de învăţare 2. Tulpina...............................................................8.................................................. 2........... Densitatea corpurilor ............ 17 1................ 26 2........ Organizarea unei plante cu flori................................2.............................5..................... 15 1................................................... 27 2... 2 1...................... 23 Bibliografie selectivă....................... Soluţii.................................1......................3 Cristalizarea ................ Substanţe şi amestecuri ............................2.................... Frunza ...5...................................... Transformări ale stărilor de agregare ............. 4 1....................................................................................................................................... Volumul...3 Circuitul apei în natură ....................3. 24 Unitatea de învăţare Nr..............1..... 13 1.......................3................... 15 1........Fenomene fizice şi chimice .........................3 Densitatea corpurilor ..........................................4........4.............................................................................................................................................................................................................................................2....................... 9 1...................... 25 2.............................................................................................................................. 3 1............... Rădăcina ................Plante....................................... 1 1.. 21 1..................................................2......................................................... Condensarea ..2 Vaporizarea.............5...............................Cuprins CUPRINS Introducere................................. 17 1..........................................................................................................1 Decantarea....................................................................2..................................... 16 1.............................................................................5.......... Solidificarea..................................

......................11.....................................2 Organizarea generală a unui animal ...............................6.....................................................................................1 Mişcarea ....9..4 Funcţiile de nutriţie ................... Sensibilitatea şi mişcarea la plante .......................................................................................................7..............................66 3.....................................................................................................................................................64 3..............56 3......6.................................................61 3...........43 2.....41 2.....................................6.....................................................................nevertebratele .....72 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural . Floarea...................................................................................................3...................... Funcţiile frunzei .......................................................................54 Unitatea de învăţare Nr.......57 3...........49 2............................69 3..........................................................63 3.............................................................1 Spongieri ............................57 3.......................................................... Principalele grupe de plante..............................................................................3 Funcţiile de relaţie ........56 3.......................................................68 3..........................................................................................6................6 Regnul animal........57 3................38 2........................4.............. Fotosinteza ......36 2......... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ..........................................1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 ..........................4...............................4..66 3...............................10....................... Respiraţia ...........62 3..............4 Excreţia.......61 3..................................................66 3.....6..6 Echinoderme.................... Lucrarea de verificare 2 .................................... Transpiraţia...5 Funcţia de reproducere .............................2 Sensibilitatea ..................67 3...............................................................................52 Bibliografie selectivă ......................4...........................................................................................6.........3 Viermi ....................................3.1 Digestia.........................................................................................38 2.......................2 Respiraţia ......................Animale ...............2 Celenterate ..........................................8.....................................................................................................................................................................................2................................4 Moluşte .. 3............................3 Circulaţia................51 2................6..............................................................................................................................6......36 2............................................64 3.......6...........1................... Fructul şi sămânţa..........................Cuprins 2............................................55 3.....................................................................................................................3.12...5 Artropode .........................................6...............................................................................................46 2.........

...................6............................................................ 74 3. Obiectivele unităţii de învăţare 4..............................................................................................................a şi a IV-a )118.............3 Reptile ..............a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.......................................................... 99 4.... Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II.1 Peşti ................. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară. 93 4............................................................................ Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ......3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ........ 130 4.............................................2 Amfibieni ...................................................................6.................................................. 131 Proiectul pentru Învăţământul Rural iii .......8 Lucrarea de verificare 4 ............................7......................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului.... 81 3....................................... 108 4.............................8..........7....... 89 4............................5...............1 Programa şcolară .....................................................4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului .....................1................3 Proiectarea unităţilor de învăţare .......7............. 89 4...................... 130 Bibliografie selectivă.. 103 4. 116 4.....................................5..................................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii...5.... Proiectarea activităţii didactice ...........................2............................................................................ 87 IV......9............7............... 85 Bibliografie selectivă.............. 88 4.......... 93 4..................5 Mamifere ....5.................................................... 131 Bibliografie generală ........................... 92 4.................................................... Unitatea de învăţare Nr..........7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ......3.....................7.....................................................................................4 Păsări ............ 75 3. 116 4................ 76 3......................................1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar ................................................................. 117 4........................... 89 4......................6. 116 4....................................................4................2 Planificarea calendaristică...........................................................................7 Regnul animal.............................................................................. 77 3..... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii......6............. Lucrarea de verificare 3 .........................................5..vertebrate . 121 4.............................................Cuprins 3... 78 3...............................6........................... 74 3........................................... 4Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar ............. Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar.......................................................................

Aplicaţiile practice propuse. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. continuităţii şi sistematizării. vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. zoologice. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii. Fiecare unitate de învăţare cuprinde: conţinuturi esenţiale. reviste de specialitate. Pentru o învăţare eficientă.Introducere INTRODUCERE Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural. în regim de studiu la distanţă. posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat. 110. lucrare de verificare.învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar.) iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . anatomice. aplicaţii practice. fiecare finalizată cu o lucrare de verificare. teste de autoevaluare. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare. 163) au cerinţe clare. 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare. Lucrările de verificare se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare (paginile 30. studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice. Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1. enciclopedii. îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. 70. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare. Internet. iar examenul o pondere de 50%. etc.

Fenomene fizice şi chimice

Unitatea de învăţare Nr. 1
FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE Cuprins
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1................................................................................... 2 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor ........................................................................... 2 1.2.1 Masa corpurilor...................................................................................................... 2 1.2.2 Volumul corpurilor ................................................................................................. 3 1.2.3 Densitatea corpurilor ............................................................................................. 4 1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare .............................................. 8 1.3.1 Topirea. Solidificarea............................................................................................. 8 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea ................................................................................... 9 1.3.3 Circuitul apei în natură .......................................................................................... 9 1.4. Substanţe şi amestecuri ............................................................................................. 13 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri.................................................... 15 1.5.1 Decantarea.......................................................................................................... 15 1.5.2 Filtrarea ............................................................................................................... 15 1.5.3 Cristalizarea ........................................................................................................ 16 1.5.4 Distilarea ............................................................................................................. 17 1.6. Soluţii.......................................................................................................................... 17 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ................. 21 1.8. Lucrarea de verificare 1 .............................................................................................. 23 Bibliografie selectivă.......................................................................................................... 24

Proiectul pentru Învăţământul Rural

1

Fenomene fizice şi chimice

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare, studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate; • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice; • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.

1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1. Masa corpurilor Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- l opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de măsură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt în echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Masa corpurilor

2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Fenomene fizice şi chimice

Aplicaţii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Evidenţierea inerţiei corpurilor Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? - deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; - observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului; Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continue mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare. 1.2.2. Volumul corpurilor Fiecare corp ocupă un loc în spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă în cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn şi plumb). 1.3.2. Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1.2 Determinarea volumului unui corp solid Materiale necesare: cilindru gradat.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1. apă. Cum procedezi? . balanţă sau cântar cu arc.măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balanţei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus. Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

1 poţi compara densităţile unor substanţe: Substanţa Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. Aluminiul are o densitate mică. oţelul. adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. a căror masă trebuie să fie foarte mică. 1. Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. probabil. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer. deci este foarte uşor. Se notează cu ρ iar unităţile de măsură sunt kg/m3 sau g/ cm3 . Datorită densităţii mari pe care o are. Folosind tabelul din Figura 1. 1 kg/m3 este densitatea unei substanţe. aluminiul şi sticla. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei. dar mai mică decât densitatea platinei.1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul. Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului. aurului şi mercurului. Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă. Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă. el este folosit pentru construirea aeronavelor. Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp.Fenomene fizice şi chimice Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg. În aliaje cu alte metale. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb). fierul. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn. Densitatea apei este de 1000 kg/m3.

Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul. pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. de la verificarea antigelului. se ridică datorită forţei arhimedice. măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special.Fenomene fizice şi chimice Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Un lichid exercită. Porţiunea scufundată dezlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă. datorită presiunii hidrostatice. forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeşte forţă arhimedică.densimetru. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze. Datorită formei lor care asigură dezlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În acest caz corpul pluteşte. de la verificarea calităţii laptelui. Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii. densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus. El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen şi complet scufundat în lichid. Din această cauză. Supraîncărcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor. o densitate mai mică a sângelui indică o anemie. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. linia de plutire). În medicină. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer.

3.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. sunt corecte? a. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. b. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. 2. densitatea lichidului nu depinde de volumul său. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F. referitoare la un lichid. Care dintre afirmaţiile următoare. se dublează densitatea sa. densitatea lichidului nu depinde de masa sa. dublând volumul lichidului. un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F. se dublează densitatea sa. Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): a. densitatea sa se micşorează de două ori. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F. b. Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. c. d. e. c. 1 1. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. dublând masa lichidului. dublând volumul lichidului.

. gazoasă.1. curg. De regulă. Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă.3. substanţele se află în diferite stări de agregare. fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). volumul substanţei se modifică. la care volumul creşte prin solidificare. Stările de agregare sunt: solidă.au volum. Corpurile. Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. lichidă şi gazoasă.00C. care nu se văd cu ochiul liber). Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior.o stare de agregare în alta.3. apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă). adică îşi schimbă starea de agregare.nu au volum propriu (sunt expansibile).au volum propriu. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici. trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă). Pentru a se topi. în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: . Solidificare 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Topire. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare. nu curg.lichidele. . Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe: temperatura de topire (solidificare) a naftalinei. temperatura de topire (solidificare) a gheţii. lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă). Uneori. În industrie. Solidificarea este fenomenul invers topirii. Excepţie face apa.gazele. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a altor instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. topirea gheţii). au formă proprie. Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă. Astfel.800C.gheaţă. Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă. În timpul topirii (solidificării). Topirea.solidele. sunt fluide. Stări de agregare 1.Fenomene fizice şi chimice 1. lichidă. el trece dintr. Transformări ale stărilor de agregare În natură. Stări de agregare. corpurile absorb căldură.

Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare. sub formă de ploaie sau zăpadă. Condensarea 1. Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor. Vaporizarea. În concluzie. Unele lichide (acetonă. oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori. Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 1000C. transformându. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .3.un vas întins faţă de alcoolul dintr. cad pe pământ precipitaţii. Din nori. prin absorbţie sau cedare de căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare.se în lichid. Prin fierbere.3. Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi. Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială).o eprubetă). pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid. Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte. Dacă în bucătărie fierbe apă într.Fenomene fizice şi chimice 1. Condensarea Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. alcoolul la 780C). Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci. Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude).un vas. pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă. apa trece dintr. alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile. Circuitul apei în natură În natură. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii. Unele substanţe (iodul. acestea se aburesc. camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat).2. mărilor. Vaporizarea. Suflând pe un geam rece. Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare.o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă. Condensarea se produce cu cedare de căldură. Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri. mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). râuri. apa trece în stare de vapori. Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr. naftalina.3.

apa urcă în interiorul tubului. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri. În fiecare an. cleşte pentru eprubete. mări. spirtieră. ea conţine de fapt aer. aproximativ 450000.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură. Aerul este un gaz.5 Evidenţierea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. Ce observi ? Explică.Fenomene fizice şi chimice În timpul nopţilor reci. Apa a împins aerul în exteriorul tubului. Experimentul 1. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că. . În cazul tubului deschis la ambele capete.o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară. se condensează în picături fine de apă şi formează roua. atunci când temperatura coboară sub 00C.4 Evidenţierea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . deşi pare goală. oceane sau pătrunde în pământ. vas cu apă Cum procedezi? . ceară Cum procedezi? pune într. Iarna. picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă. Aplicaţii practice Experimentul 1.repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete. Ca toate gazele. tub deschis la ambele capete. Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora.încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis. trecând dintr. în paharul cu apă. cristale de naftalină. vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci.

…………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa. de alcool şi de apă în cele trei vase identice. 2 I. apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă. observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea. Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. Asociază ce se potriveşte: 1. trei vase întinse (farfurii). Condensarea 3. Testul de autoevaluare nr. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. Experimentul 1. dar mai încet decât acetona. acetonă.Fenomene fizice şi chimice Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită. Topirea 2. repetă experimentul folosind eprubete. alcool. trecerea din stare lichidă în stare gazoasă………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 .6 Evidenţierea vitezei de evaporare a lichidelor Materiale necesare: trei eprubete. Solidificarea a. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. trecerea din stare solidă în stare lichidă d. trecerea din stare lichidă în stare solidă b.

3... dacă este pusă în congelator? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. Explică circuitul apei în natură. După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte. naftalina a dispărut. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Încadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar.. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. De ce se usucă mai repede rufele când bate vântul? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cum explici? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. III. 2. De ce se sparge o sticlă plină cu apă. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină.Fenomene fizice şi chimice II.

Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă.Fenomene fizice şi chimice 1. Ce simţi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice). aerul dintr. Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen. Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într.). invizibile cu ochiul liber. etc. Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei. Substanţe şi amestecuri Tot ceea ce ne înconjoară este materie. Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn. dioxid de carbon. etc. azot) şi atomi (argon). Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie.7 Evidenţierea procesului de difuzie Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? .o cană cu apă fierbinte.4. Datorită mişcării lor neîncetate.). aur. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 .un pahar. Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile. Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici. argint. dar nu se pot observa direct. azot. sticlă.un balon. moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe.o continuă mişcare întâmplătoare.te câţiva paşi de acestea. numite molecule. deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată. apa dintr.deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează. apă. Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într. Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen. Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră. Atomi Molecule Substanţe Materiale Difuzie Aplicaţii practice Experimentul 1. ciment).

mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe. pahar cu apă rece.amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi). Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat. . pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa). difuzia nu s. carbon. cerneală. Amestecuri Substanţele pot fi simple (oxigen. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.a colorat omogen. În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen.8 Evidenţierea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. De ce? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. pe când mirosul de ulei nu se va simţi.Fenomene fizice şi chimice Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede. în paharul cu apă rece şi apoi. Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată). în apa din fiecare pahar. Amestecurile de substanţe se clasifică în: . pe când în apa rece. Cum procedezi? . Procesul de difuzie este influenţat şi de starea de agregare. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Apa din paharul cu apă caldă s.observă cum difuzează cerneala. .toarnă cu ajutorul pipetei. Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul. azot). hidrogen. apa minerală). …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1.notează observaţiile.amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite). pipetă.a realizat omogen. în paharul cu apă caldă.oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur. . 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu). câteva picături de cerneală.

un pahar. pâlnie. pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu. În practică.9 Separarea nisipului de apă Materiale necesare: pahar.10 Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare. .într.un pahar cu apă. apă. într. prin pâlnie. nisip Cum procedezi? .pune într-un pahar apă cu nisip.5. Filtrarea Aplicaţii practice Experimentul 1.amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion).pune puţină pulbere de cărbune. Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1. . în repaus.o pâlnie. într.lichid.agită sau amestecă cu o baghetă amestecul. câteva minute. pulbere de cărbune.Fenomene fizice şi chimice 1.5. în decantoare speciale. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr.1. Ce amestec ai obţinut? . toarnă amestecul. 1. hârtie de filtru Cum procedezi? . Decantarea Aplicaţii practice Experimentul 1. pune o hârtie de filtru.2. decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . apă. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul. Nisipul se depune pe fundul paharului deoarece are o densitate mai mare decât apa. Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului.un amestec neomogen solid.5.

toarnă apă cu sare de bucătărie: . cu ajutorul spirtierei. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cum procedezi? .un amestec neomogen solid. Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar se separă apa.3 Cristalizarea Aplicaţii practice Experimentul 1.lichid. În lipsa acestor materiale. Filtrarea Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan. În practică.Fenomene fizice şi chimice Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip. apă. trepied. sare de bucătărie. Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu a lichidului. În practică.5. filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile.încălzeşte capsula în care se află amestecul. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat. foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră.o capsulă de porţelan. Cristalele sunt corpuri solide. spirtieră. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid. omogene. metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid. apa se evaporă.lichid. iar în capsulă rămâne sarea. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului. până la evaporarea completă a apei. Cristalizarea Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. sită de azbest. cu formă geometrică definită. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere. 1.într.

1. Soluţii Amestecurile omogene formate din două sau mai multe substanţe. lichide sau gazoase. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare. 1.se roci magmatice (granit. oţetul. Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul. benzina. sarea de bucătărie.6. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. dizolvantul este apa. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei. amestecăm apa cu diverse substanţe solide. Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea. cum ar fi: zahărul. În fiecare zi. alcoolul. nu se foloseşte în cazul lichidelor Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându. prin fierbere urmată de condensare.un anumit solvent. acetona. O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată). lichidul aflat în cantitate mai mare. Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr. Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant. petrolului lampant şi a motorinei.5. apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul.Fenomene fizice şi chimice Atenţie! Cristalizarea inflamabile. În majoritatea soluţiilor.4 Distilarea Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintrun amestec omogen de lichide. Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate. bazalt). substanţele se clasifică în: substanţe solubile. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. sucurile concentrate de fructe. În acest mod se obţin soluţii. (Consultă bibliografia recomandată). nisipul este insolubil în apă). Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură. substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă. dioxidul de carbon. Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . În funcţie de solubilitatea într. eterul.

…………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii. apă. zahăr. .o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie. apă rece. într.12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente. care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1.un pahar. linguriţă. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin o cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.un pahar. Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură. Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă. iar în celălalt pahar. Cantitatea de substanţă dizolvată într. Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. câte o linguriţă de zahăr. un volum egal de apă rece.pune într. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă.un pahar cu apă. Cum procedezi? . Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului.adaugă. 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . acetonă. în fiecare pahar. într.13 Evidenţierea factorilor care solubilitatea (temperatura) influenţează Materiale necesare: 2 pahare transparente. Experimentul 1. apă caldă. lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii. apă caldă.

kg.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă.adaugă. acesta nu se mai dizolvă.un pahar cu apă. zahăr în apă.amestecă cu ajutorul linguriţei. la un moment dat. Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală. apă. Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g. zahăr. md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1. a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Atenţie! Masa dizolvatului. pune o linguriţă de zahăr. Ce observi? . masa apei. etc. . Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată. în procente.într. Care este concentraţia. din ce în ce mai mult.). linguriţă Cum procedezi? . a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2. în procente. Care este concentraţia.Fenomene fizice şi chimice Experimentul 1.

Ce observi? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%. b) 13.33%. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. Explică cum poţi separa un amestec de nisip. Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). sare şi apă. Activitate experimentală Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. c) indiferent care dintre. substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. soluţia: a) se concentrează. 3 I. se consideră solvent. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. c) amestecuri neomogene.un pahar. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… III.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. b) mai mare. Pune oul în apa sărată. c) 10%. Alege răspunsul corect: 1. Vărsând o cantitate de soluţie dintr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. b) se diluează.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . 1. de nisipul. ai nelămuriri sau ai greşit. poţi trece mai departe. poţi trece mai departe. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13. III. ai nelămuriri sau ai greşit. 1c. c a) adevărat. se separă soluţia de apă cu sare. Testul de autoevaluare nr. 3. Separarea se realizează în două etape. prin metoda cristalizării. 1 1. 2 I. În timpul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. a 3. 2. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. 3. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. 3 I.33% II. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. 2. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. III. Testul de autoevaluare nr. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. b 2. Prin evaporarea apei se separă sarea. 2b. care se depune la fundul vasului. vezi pagina 11. 3a II. c) adevărat Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. c 4. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet şi oul se va scufunda.7. b) fals. b.Fenomene fizice şi chimice 1. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. 1. Prin decantare.

sunt fluide. Topirea.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă.mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe. prin fierbere urmată de condensare. rezultând soluţii.fenomenul prin care o substanţă solidă.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori.şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare.i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie în care se află.metoda de separare a unui solid dintr.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. Vaporizarea.un corp scufundat într.mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. Gazele.metoda de separare a unui solid dintr. de a se opune la orice acţiune care caută să.lichid. Distilarea.proprietate a unui corp de a. Legea lui Arhimede. au formă proprie.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nu curg. Densitatea.trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă. Desublimarea. Decantarea. poţi trece mai departe.fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. Greutatea. Sinteza unităţii de învăţare nr. ai nelămuriri sau ai greşit.au volum propriu. Sublimarea. respectiv. Masa.un amestec neomogen solid. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.substanţa în care se face dizolvarea. Difuzia. nu au formă proprie. 1 Inerţia.un amestec neomogen solidlichid.operaţia de separare a componentelor dintr.operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină.au volum propriu. Cristalizarea. Solidele. Condensarea.nu au volum propriu. sunt fluide.forţa cu care Pământul atrage un corp. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Solidificarea.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. Dizolvarea. oul va pluti în apa sărată.spaţiul ocupat de un corp.un amestec omogen de lichide. Volumul. Filtrarea. Dizolvant (solvent). Lichidele.Fenomene fizice şi chimice Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea.

3. Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 .Fenomene fizice şi chimice Dizolvat (solvat). Te afli într.substanţa dizolvată. oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2. Ninsoarea a.50 × 4) 1.cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă. Poleiul 3.proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă. Care este volumul unui corp din plumb. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc? Dar dacă porneşte brusc? Explică. Nivelul apei dintr. Solubilitatea. 2. Se formează în dimineţile răcoroase. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0. Ploaia 2. e. Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0.8 Lucrarea de verificare 1 I. Concentraţie procentuală. Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9. care are masa de 452g şi densitatea de 11. 1. în picioare. mări. Soluţie saturată. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. Prin introducerea unui corp cu masa de 31.2g. 4. Apa din râuri. b.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ. d. II. la o anumită temperatură. Exerciţii şi probleme 2p (0. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Se formează în anotimpul rece. când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă îngheaţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă.3g/ cm3.un autobuz. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c.25 × 4) 1. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3.25 × 4) 1. Lapoviţa 4.soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. 4.

Constantinescu Rodica.25 × 4).a.. cadre didactice şi părinţi.. Criterii de evaluare şi notare identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0. Pârâială Dumitru.a. R. 2000. Filoti Carmen.5-14. 4. punctată şi va fi returnată. A.a. Editura Humanitas Educaţional. biologie) şi formularea unor concluzii. R.50 . 22. Huţanu Elena.). clasa a III. Editura Corint. 47.Ştiinţe. Corega C. 2002. Pacearcă Ştefan.a experimente. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi.circuitul apei în natură şi importanţa sa.. Bucureşti. reviste. - Bibliografie selectivă: 1.Luiza. pag. . Utilizarea unor surse suplimentare de informare IV. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. Bogheanu Maria Magdalena. Editura Cartea Universală. 2001. . 6. Editura Didactică şi Pedagogică.Fizică. Eseul va avea maxim 3.25 × 4) şi II. 1999. va fi analizată. chimie. pag.a. Editura Radical. p.10.Ştiinţe ale naturii.5p.pagube produse de apă (inundaţii. pag.Fizică manual pentru clasa a VIII a. pag.a. Pop Viorica. .59. Talpalaru Seryl. auxiliar pentru elevi.Manualul învăţătorului. A. Corega C. 2000. Pârâială Viorica. utilizând corect terminologia adecvată. autoevaluare. Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p . Haralamb Dorel. 2002. evaluare..Fizică. etc.rezolvarea de probleme: III. Fătu Sanda.Fenomene fizice şi chimice IV.reprezentarea schematică a circuitului apei în natură. Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare.Manualul învăţătorului. Iaşi. . 9. Editura Teora.realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică.1p (0. manual pentru clasa a VI. 3.transformări ale stărilor de agregare. Internet).2p (0. manual pentru clasa a VII.importanţa apei (sursă de energie. p. Ilarion Niculina. 20.46. Stroe Constantin.47. clasa a IV. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.25. Editura Didactică şi Pedagogică. Stroe Felicia. Crocnan Daniel Ovidiu. . 2002. Turcitu Doina. etc.Ştiinţe ale naturii. 7. manual pentru clasa a VIII. 4.).Chimie. × 4). Editura Teora. Se acordă un punct din oficiu. 3. Editura Euristică. 5.27. Talpalaru Seryl. . 2. clasa a IV. 1998. Se acordă un punct din oficiu. 7. clasa a IVa. Popescu Maria. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bucureşti. Huţanu Elena. . suport al vieţii. Haralamb Dorel. 2003.4 pagini. Crocnan Daniel Ovidiu.stările de agregare ale apei. 8.principalele tipuri de precipitaţii.

..... 26 2...........................8.......................3......................................... 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 ............. Organizarea unei plante cu flori.. Obiectivele unităţii de învăţare 2..... Tulpina...................................................... 2 PLANTE Cuprins 2.....4............................................................ Fructul şi sămânţa ............................ 31 2............................... Rădăcina .......... 41 2............................. 38 2....................2. 26 2...................... 27 2.11...........1..................................................... 46 2....7........... 43 2.............................................. Sensibilitatea şi mişcarea la plante...12....... Principalele grupe de plante ............ 49 2................................................................................6................................................6.................................5........................................................................... 51 2............................ Transpiraţia ....Plante Unitatea de învăţare Nr...................................... Funcţiile frunzei .............. 52 Bibliografie selectivă............................................................................................................................................ 36 2.....3.......... Lucrarea de verificare 2 .................1.......2................................................................................................6............................................................................................................10...................................... 38 2................................................................................. 36 2........................................................................................................................................6........... 33 2.......... Respiraţia ....... Floarea ........................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare .......... Fotosinteza....................... Frunza ..............9.....

organism vegetalmediu. citoplasma şi nucleul. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila). în principal. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. floarea. tulpina. parameci etc. Acestea sunt: rădăcina. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite.diversitate. Regnul Plante. în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . utilizând un limbaj ştiinţific adecvat.1. Regnul Protista. Celula vegetală este unitatea de bază structurală şi funcţională a plantei. se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. Regnul Fungi (ciuperci). În celulă.). studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor.2. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. de producere. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante. Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor. 2. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare. amibă. Organizarea unei plante cu flori Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. frunza. Organizarea unei plante cu flori Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: Lumea vie - Regnul Monera. evoluţie. fructul şi sămânţa. Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate. hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. în care sunt încadrate bacteriile. de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe. unitate.Plante 2. grupate în ţesuturi. Rădăcina.funcţie. precum şi funcţiile acestora. tulpina şi frunzele asigură. • să analizeze relaţiile cauzale: structură. Regnul Animale. Obiectivele unităţii de învăţare nr.

Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol. morcov. . 2. . - 2. . Aceste tipuri de ţesuturi se observă în structura organelor unei plante. are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare. Fig. Mai multe celule care au aceeaşi formă. numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare. structură şi funcţie.rădăcina fasciculată (firoasă). lungime şi grosime (cereale. Rădăcinile au forme şi mărimi variate. a dăunătorilor. lalea). Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă. trifoi).rădăcina pivotantă. la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă. . prezentă la arbori şi arbuşti. . uleiuri).1 – Tipuri de rădăcini 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural . spre deosebire de alte celule.ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime. ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon.ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei.ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei. formează asociaţii de celule numite ţesuturi.Plante Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei. 2.1) . Celula vegetală.ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor.ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante îşi le protejează împotriva factorilor de mediu. la care rădăcina principală are formă de ţăruş (fasole. Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig.rădăcina lemnoasă. grosime).3. . Principalele tipuri de ţesuturi sunt: .

3.3 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . Funcţiile rădăcinii Fig. 1. 2.rădăcina firoasă: ……………………………………. 2. sfeclă. . 4. 2.rădăcina pivotantă: …………………………………. sfeclă. ţelină. ridiche. Fig. .zona netedă (2).firişoare subţiri cu rol în absorbţia apei şi a sărurilor minerale din sol. Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov. Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare: fasole. Scrie denumirea zonelor din vârful unei rădăcini.…………………….……………………. ridiche.…………………….rădăcina lemnoasă: …………………………………. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini.Plante Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. porumb. 1 1.2 – Vârful rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută).. 4. 2. Notează câteva exemple de plante care au: . zona unde au căzut perii absorbanţi după 10. . Testul de autoevaluare nr.2): .20 zile. Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2. .……………………. un înveliş rezistent cu rol de protecţie. ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii.zona aspră (4).. 3.zona perişorilor absorbanţi (3).scufia (1). grâu.

pune cu pipeta. într. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina 51.un vas cu apă. după 2. fierbe apa. Experimentul 2.analizează suprafaţa lingurii. zona perişorilor absorbanţi d. Materiale necesare: plantă cu rădăcină. citeşte rezultatele sau constatările.1 Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă. apă de la robinet. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale. Materiale necesare: lingură de metal. Experimentul 2. Aplicaţii practice Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Alege răspunsul corect. vas de sticlă. câteva picături de apă. peste care se adaugă o peliculă foarte fină de ulei.3 zile marchează din nou nivelul apei şi compară-l cu cel iniţial. . marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker). pipetă.cu ajutorul spirtierei.2 Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii. până la evaporarea completă. scufie b.într. Cum procedezi ? . spirtieră. .o lingură. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale.Plante 5. ulei Cum procedezi ? aşează planta cu rădăcină. Rădăcina creşte în lungime prin: a. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. zona netedă c.

Experimentul 2. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s. iar vârful rădăcinii în apă.3 Evidenţierea absorbţiei apei la nivelul zonei perişorilor absorbanţi. apă. ulei. 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. În concluzie. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei.5 cm).a ofilit. plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii. după 2.observă plantele. zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă. în vasul 2. Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4. Cum procedezi ? . . în câte un vas de sticlă. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. ce conţine apă şi ulei.pune plantele de fasole. astfel încât: în vasul 1.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. două vase de sticlă (eprubete).Plante Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezintă schematic experimentul.

Astfel de tulpini. În absenţa frunzelor. Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope). a frunzelor şi a florilor. Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 .muguri micşti. pletoasă. floarea. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale.4. viţa de vie).Plante 2. conică. Tulpinile aeriene ale unor plante s. Tulpina Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul. tuberculi sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă.muguri foliari. în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti). cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. au majoritatea plantelor ierboase (grâu.din care se formează florile. lalea. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni). Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. frunzelor şi a florilor. În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). secundare şi de rod.din care se formează frunzele. Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei. diferiţi după poziţia. crin). lemnoase) şi subterane.care dau naştere atât la frunze cât şi la flori.fasole. După locul unde cresc.muguri florali. liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. puse cap la cap. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor. La unele plante.mazăre. . Tulpina Tulpinile au forme variate. Categorii de muguri: .soarelui). Prin ţesuturile de susţinere pe care le conţine. tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor. axul coroanei şi ramuri principale.muguri de creştere. aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza. cilindrică. tubercul (cartof) şi rizom (ferigă. . porumb. Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică. tulpinile sunt aeriene (ierboase. forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor.situaţi în vârful tulpinii. între care nu există pereţi despărţitori. Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă.au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. celule lungi. stânjenel). . volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate. înmulţirea se realizează prin bulbi. Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase. Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută.

Astfel. Încercuieşte una din litera corespunzătoare: A (adevărat). Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. Asociază tipurile de tulpini. bradul. A/F/I b. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . A / F/ I d. trandafirul. Alege răspunsul corect. b. vasele liberiene. cu plantele corespunzătoare.an ploios. c. stânjenelul. (Foloseşte. îngroşarea măduvei. cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late . Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. Testul de autoevaluare nr. Planta cu tulpină subterană este: a. F (fals). Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. d. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă tubercul rizom tulpină volubilă porumb viţă de vie ferigă fasole ceapă 2. inele înguste . îngroşarea scoarţei. Citeşte cu atenţie afirmaţiile. I (informaţii insuficiente) a. b. grâul. c. la nevoie. 2 1. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. d. A/F/I c.Plante Creşterea tulpinii Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime. A / F/ I 3.an secetos). Vasele lemnoase conduc seva brută. Culoarea inelelor lemnoase este diferită. atlasul botanic). Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a. 4. vasele lemnoase. Alege răspunsul corect.

cu care frunza se prinde de tulpină.peţiol.partea cea mai lată a frunzei. La alte plante.limb. tulpină subterană. întreagă (fig.Plante 5. . tulpină târâtoare. străbătută de o reţea de vase conducătoare. . la porumb). 2.codiţa frunzei. În acest caz. d. care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu. care formează nervurile. limbul se leagă de tulpină prin teacă.4) alcătuită din: . pot lipsi şi teaca şi peţiolul.5 a). Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina 51. 2. 2. Bulbul este: a. rădăcină modificată pentru depozitarea hranei. 2.5 b). Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig.partea lăţită a peţiolului.teacă. 2.5 Marginea frunzei c Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . peţiolul lipseşte.5 c). iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre). 2. a b Fig. Frunza Frunza este organul aerian al plantei ce creşte pe tulpină.5. 2. dinţată (fig. Fig. O frunză completă este (fig. c. b. rădăcină subterană.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante. Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar. Alege răspunsul corect.

frunza aciculară.9 Fig.7): frunza trifoliată (la trifoi). frunza liniară.6). penată (salcâm) şi frunza palmată (castan). frunza ovală (păr.6 Frunze simple Spre deosebire de plantele cu frunze simple. frunza sagitată. 2.7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta. frunza reniformă.în formă de panglică (grâu. 2. 2. 2.în formă de inimă (muşcată).în formă de ace lungi (brad. 2. f. c. Există: a. Pe tulpină. Fig. b. frunza cordată. d. 2. condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Plante Frunzele diferă şi după forma limbului (fig.în formă de săgeată (săgeata apei). prun). unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig. porumb). molid.8): în rozetă la baza tulpinii (c). Frunze simple şi compuse Fig. frunzele pot fi dispuse (fig. e. pin).în formă de rinichi (pochivnic). opus (b) sau altern (a).

lobată. observaţiile tale. . cerat.forma frunzei. . . etc.8 Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză. între care rămâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze. 3 Observă frunzele următoarelor plante: stejar. Notează. păros. Epiderma are ca formaţiuni caracteristice stomatele prin care se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei în timpul procesului de transpiraţie.Plante a b c Fig. 2. Foloseşte material natural sau un atlas botanic. pentru fiecare frunză.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). ce conţine celule pline cu clorofilă. Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta. dinţată. între 100. grâu şi pin. Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei.modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină.). .alte observaţii. respiraţie şi transpiraţie. aşezate faţă în faţă. Privit la microscop. între care se află mezofilul (miezul frunzei).aspectul frunzei (neted.marginea limbului (întreagă. legate de: .1000 stomate/mm2 de frunză. . limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară şi epiderma inferioară).). Structura internă a frunzei Testul de autoevaluare nr. Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . etc. O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole.

frunza sintetizează substanţe organice (glucide. care vor fi transformate în energie chimică. cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză. Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr. în care se sintetizează hrana plantei. bulbi. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor. Reţine ! În procesul de fotosinteză. Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii. lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei. Din apă. soia. săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2).6. linte şi mazăre. necesară procesului de fotosinteză. 2. rapiţă.1. Fotosinteza Funcţiile frunzei Frunza este considerată un mare laborator al naturii.Plante Notează observaţiile pe spaţiile punctate. intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2). zaharuri) depozitează cartoful. gaz indispensabil vieţii. seminţe. apoi prin nervurile frunzei. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În urma procesului de fotosinteză. În frunză. 3 se află la pagina 51. Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc. Funcţiile frunzei 2. plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. sfecla. lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei. se eliberează oxigen (O2). floarea. grâul. Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. în diferite părţi ale plantei: în frunze. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase.6. Substanţe dulci (amidon. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive. proteine.soarelui. tuberculi sau rizomi. ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei. În acelaşi timp. Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină..

Plantele simbionte sunt un exemplu interesant de convieţuire. 37 Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural .muma. Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C. trăiesc parazit pe alte plante. se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme.Plante Factorii care influenţează fotosinteza Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa. fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim. trifoi. fotosinteza începe să scadă. Plantele verzi. viţă de vie). se opreşte.haustori). pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările. lumina şi temperatura. Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol. Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură. deoarece îmbogăţesc solul în azot. poartă denumirea de simbioză. după care încetineşte treptat şi la 45. În concluzie. O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza. Plantele parazite nu au clorofilă. între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof. . grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C. din mediul în care trăiesc. Fotosinteza începe la lumină slabă (odată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate odată cu creşterea intensităţii luminii. nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice. sulfaţi. azotul necesar procesului de fotosinteză.520 C. Dacă lumina este foarte intensă. Alte plante.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă. Procesul de fotosinteză se intensifică odată cu creşterea cantităţii de apă. Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. fiind lipsite de clorofilă. Din categoria plantelor heterotrofe. Plantele parazite au un număr mare de flori. Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză. când apa este în exces. fosfaţi). care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. O astfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot. Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase.plante heterotrofe. Plantele semiparazite. creşte în intensitate până când temperatura atinge 20. semiparazite şi simbionte.pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). din alte plante. la diferite plante de cultură. fructe şi seminţe. gata preparate. substanţe organice rezultate din fotosinteză. Plante parazite: .250 C. iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor. iau o parte din substanţele organice necesare. din tulpina arborelui gazdă. fac parte plantele parazite. prin apele de ploaie şi zăpezi. în orele dimineţii şi spre amiază. fotosinteza se opreşte. O astfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare.

Plantele respiră prin toate organele. ca toate celelalte vieţuitoare. au nevoie de oxigen. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice. 2. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori.Plante 2. Respiraţia Plantele. Prin procesul de transpiraţie.3. pentru a o transforma în energie chimică. Procesul se desfăşoară în mod continuu. înflorire. Eliminarea apei se realizează prin stomate. dar mai ales prin frunze. O parte importantă. nu ar fi posibilă.6. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor. etc.6. Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu.2. apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorbţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. formarea fructelor. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere. planta utilizează numai o mică parte din energia solară. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. Transpiraţia 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . din această energie se transformă în căldură. plantele elimină dioxidul de carbon. plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxidul de carbon. Transpiraţia În procesul de fotosinteză. ziua şi noaptea. prin stomate. În urma procesului de respiraţie.

în vasul cu apă. Ce observi ? Explică.pune o picătură de benzină. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 . . Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma. pe dosul frunzei. 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor.toarnă câteva picături de cerneală. Materiale necesare: plantule de fasole cu 2. aşezând eprubeta. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….repetă experimentul.pune plantule de fasole. vas cu apă. benzină. cu partea secţionată orientată în sus. Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor. eprubete Cum procedezi ? . benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă. Experimentul 2. structuri ce se numesc stomate. apoi prin nervuri şi a colorat frunzele. în vasul cu apă colorată. într. ..3 frunze. Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei.o eprubetă cu apă. Cum procedezi ? . Dacă stomatele sunt deschise. . la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze. respiraţie. .pune planta. 2.Plante Aplicaţii practice (fotosinteză. Experimentul 2. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. Ce observi ? Explică.5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze. cerneală Cum procedezi? . Materiale necesare: frunza.apelor). pipetă.pădurilor.aşează eprubeta la lumină.realizează observaţii după 2 zile.secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma.3 frunze). transpiraţie) Experimentul nr. . cu ajutorul pipetei. se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu.

iod. . se introduce un vas mai mic cu alcool etilic în care se pune frunza). pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată. nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon). 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon. ghiveci cu muşcată. o fâşie de staniol. pune 2. Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate). staniol.decolorează frunza.un tubercul de cartof.un tubercul de cartof. .apelor ies bule de gaz (oxigen). (Atenţie ! Fierberea se realizează astfel: într. fixată la capătul unei sârme. 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lumânare.expune planta la lumină. Materiale necesare: tubercul de cartof.Plante Ce observi ? Explică. acoperită cu staniol. Ce observi ? Explică. . Partea de frunză. ceea ce demonstrează că. Materiale necesare: seminţe încolţite de grâu sau fasole.30 de seminţe încolţite. pune 2. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….pe o secţiune dintr. . borcan închis ermetic. Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză. Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma.8 Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen. Experimentul 2. amidonul s. pe frunza decolorată .detaşează frunza şi îndepărtează staniolul.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). prin fierbere. pipetă. introduci 20. pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa frunza de plantă!!). deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă. Experimentul 2. după 2 zile. alcool etilic 96%.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului).a format în frunză.toarnă câteva picături de iod. sârmă Cum procedezi ? într-un borcan care se poate închide ermetic cu un capac. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. timp de câteva ore.un vas cu apă. .pe o secţiune dintr. în apă şi alcool..fixează. . Cum procedezi ? . numai în porţiunile expuse la lumină.. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol.

Prin respiraţie. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. .umbrelă (soc.închide punga de plastic.). 9 Evidenţierea procesului de transpiraţie..ciorchine (liliac. receptacul are formă de cilindru.9 Floarea de măr Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc. Materiale necesare: plantă în ghiveci. timp de o oră. viţă de vie). .fixează părţile aeriene ale plantei. Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen. A avut loc condensarea vaporilor eliminaţi de plantă. pungă de plastic Cum procedezi ? .Plante Ce observi ? Explică.mâţişori (mesteacăn). care să întreţină arderea. Fig. 2. etc.ştiulete (porumb). ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. .7. Alcătuirea unei flori simple Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente..o pungă de plastic. prin transpiraţie. Experimentul 2. Rezultate Pe punga din plastic apar picături de apă. muşeţel). Floarea Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei. .disc (floarea. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan. pătlagină). prin legare sau cu scotch. . Inflorescenţele au formă de : . Ce observi ? Explică.soarelui. Florile sunt aşezate pe tulpină. con. formând inflorescenţe. Receptaculul este partea terminală. se formează fructele şi seminţele. lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii. 2. . într. La floarea de măr receptaculul are forma unei cupe (la alte flori. salcâm. morcov).spic (grâu. Din flori. Pedunculul este codiţa florii.

Fiecare stamină are câte un filament în vârful căruia.Plante Alcătuirea unei flori compuse Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. fără petale şi sepale. florile compuse au o altă structură. Ovarul conţine ovulele. se îngroaşă şi se transformă în fruct. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti. Celulele sexuale bărbăteşti. organele de reproducere bărbăteşti. iar baza sa. dintr. Totalitatea petalelor formează corola. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori. Receptaculul este înconjurat de frunze mici. Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi. în fruct presupune două etape: De la floare la fruct Polenizarea constă în transportul polenului unei flori pe pistilul altei flori cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine. petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. grupate în spic. Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. Petalele au forme. organul de reproducere femeiesc. Totalitatea sepalelor formează caliciul floral. În centrul florii se află pistilul. el germinează. Florile interne au petale mici. stigmatul. umflată se numeşte ovar. fluturi. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate. Spre deosebire de florile simple. Nu toate florile prezintă această alcătuire. Imediat după fecundaţie. Transformarea florii polenizarea şi fecundaţia. stilul şi stigmatul se usucă şi cad. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. susţinute de un receptacul lăţit. care sunt celulele sexuale femeieşti. stilul. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. de culoare verde. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . terminat printr.o umflătură. fuzionează cu celulele sexuale femeieşti. O astfel de floare. etc. Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite). din ele se formează fructe şi seminţe.). Aceste flori tubulare sunt fertile. nu au decât elementele esenţiale ale florii şi anume staminele şi pistilul. care vor da naştere seminţei. Pistilul are formă de pară. unite în formă de tub. prezente la capătul tubului polinic. Tot de receptacul se prind şi staminele. este floarea. în formă de disc.un ansamblu de flori. Florile exterioare. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate. este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră).soarelui alcătuită de fapt. de culoare galbenă. ovarul creşte.

căpşuni.fructe cărnoase false (poamă) . struguri. Din seminţele cu un cotiledon. 2.tegument (1). din care se va forma o noua plantă. Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar.10). Din embrion. • Fructele cărnoase au miezul zemos. până la formarea primelor frunze. iar substanţele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. piersici.la formarea fructului participă. cireşe. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane.fructe cărnoase.Plante 2. există o mare diversitate de seminţe.8. pe lângă ovar şi alte părţi ale florii. gutui. Fructul şi sămânţa Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă. embrionul are un singur cotiledon. portocale.fructe cărnoase multiple: zmeură. două cotiledoane (2). pere. . se va dezvolta viitoarea plantă. cariopsa (grâu. ghinda. La sămânţa de grâu (fig. se dezvoltă plantele dicotiledonate. 2. cu o sămânţă închisă într. . fragi. Fig. cu mai multe seminţe (bacă): roşii. de exemplu receptaculul: mere. Sămânţa de fasole (fig. . Unele se deschid la maturitate.un sâmbure lemnos (drupă): caise.fructe cărnoase. La toate plantele cu flori. 2. seminţele sunt închise în fructe. Din seminţele cu două cotiledoane. floareasoarelui) etc. salcâm) şi capsula (mac). Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna. prune. eliberând seminţele: păstaia (fasole. bogat în vitamine şi substanţe hrănitoare. tulpiniţă (4) şi muguraş (5). castraveţi.10 Bobul de fasole Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 .formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3).19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie. . iau naştere plantele monodicotiledonate. După formă şi dimensiuni. ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei.

a oxigenului şi numai la o anumită temperatură.ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1. apoi în plantă adultă. Scrie. la starea activă de creştere.îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora. ……………………………… 3. ……………………………… 4. Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. . Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează. seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă.12 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural .uscarea cotiledonului.formarea perişorilor absorbanţi şi transformarea rădăciniţei în rădăcină. 2. . Fig. ……………………………… Fig. Etapele germinaţiei: . numai în prezenţa apei. Test de autoevaluare nr. ordinea în care se dezvoltă planta. în casete. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi.Plante Germinaţia seminţelor În condiţii favorabile.11 Bobul de fasole 2.creşterea tulpiniţei şi apariţia primelor frunze. de la starea de repaus. 4 1. ……………………………… 5. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole. . ……………………………… 2. 2. .

.……………………………… c. formarea frunzelor. observă cele două jumătăţi ale seminţei. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa. astfel încât să obţii diferite flori. vată. Aplicaţii practice (floare. d.e.f.5 seminţe de fasole. b.g……………………………. Experimentul 2. germinaţia.h. tulpiniţa şi muguraşul. formarea rădăcinii. polenizare.. Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina 52. pe farfurioare..după 2 zile. din plastilină. Materiale necesare: plastilină de diferite culori. fruct. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă. Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire..modelează toate componentele florii.. ……………………………. fecundaţia.. sămânţa. având grijă ca vata să se menţină permanent umedă. a.. ……………………………. sămânţă) Experimentul 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . imagini ale unor flori Cum procedezi ? . farfurioare.le. ..……………………………. ……………………………. Cum procedezi ? . planşetă pentru modelaj.aranjează.………………………………..pune la încolţit seminţele de fasole. ……………………………. formarea tulpinii. Materiale necesare: 4.12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole.Plante 3.. .11 Modelarea componentelor unei flori..

notează într. Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu). Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. fasole sau porumb. temperatură).Plante Experimentul 2. - • la întuneric (într. mazăre. viţă de vie). observă şi compară seminţele puse la încolţit: • la temperatura camerei. dacă: • sunt udate zilnic.observă şi compară seminţele puse la încolţit: • în condiţii de lumină. • sunt udate de trei ori pe zi. zorele.Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole.un loc friguros Notează observaţiile tale. . mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: .9. Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi.. ghivece cu pământ. Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea.Mişcările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare a organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………….). temperatură. Cum procedezi ? pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în procesul de încolţire. ci şi la plante.observă ce se întâmplă cu seminţele.o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia rădăcinii. . Mişcările plantelor sunt de fapt. - 2.13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Materiale necesare: seminţe de grâu. Lumina este necesară plantelor. cu o cantitate mică de apă. tulpinii.o cutie). deci se manifestă nu numai la animale. Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii. etc. după apariţia primelor frunze. forţa de gravitaţie). ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. • într. Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină. . . cu o cantitate mare de apă. • nu sunt udate deloc.

Materiale necesare: Cum procedezi ? . la fereastră. Încearcă şi tu acest lucru ! Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2. Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină.au orientat către lumină.Plante Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor. În acest caz. iar dimineaţa se închid. inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric.15 Evidenţierea termonastiilor. Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei.noapte. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) Cum procedezi ? . Ştiai că. în sens antigravitaţional. cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli.3 cuburi de gheaţă) Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 .deschiderea florilor). adică fototropismul.un vas cu apă rece (2. Experiment 2. a florilor spre lumină). în acelaşi sens. în funcţie de temperatură. într.pune o floare de lalea.nopţii se deschid seara. Florile de regina. cu forţa gravitaţională). rădăcinile în jos. într. timp de câteva zile Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s. determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus.14 Evidenţierea fototropismului.aşează ghivecele.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… . se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii.pune aceeaşi floare. se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi. La unele plante. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea.

în ghivece. după 2 zile. . Materiale necesare: borcane.3 zile.13). Experiment 2. Materiale necesare: seminţe de fasole. floarea se va deschide în câteva minute. câteva boabe de fasole încolţită (vezi fig.într.un borcan. . în poziţie orizontală.pune la încolţit seminţele de fasole. Fig.aşează borcanul în poziţia laterală.16 Evidenţierea geotropismului rădăcinii seminţei încolţite de fasole. ghivece cu pământ Cum procedezi ? . timp de 2.Plante Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate După ce a fost introdusă. fixează pe o sugativă umedă. aşează ghivecele. în acelaşi sens cu forţa de gravitaţie.13 Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos. 2. 2.după răsărirea plantelor de fasole. Experiment 2. Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii. . Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural .observă cum se orientează rădăcinile. trecută în vasul cu apă rece se va închide. în apă la temperatura de 300C. Aceeaşi floare.17 Evidenţierea geotropismului tulpinii. sugativă Cum procedezi ? .

10. Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare. Regnul Plante cuprinde: muşchii. adică plante cu sămânţa neprotejată.sămânţă). Strămoşii lor. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cele mai des întâlnite pe pământ. scoarţa copacilor. creşteau acum 400 de milioane de ani şi.Plante Rezultate Plantele de fasole şi. ferigile au dimensiuni mult mai reduse. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos. Există conuri mascule şi conuri femele. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. străbătute de vase conducătoare. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase. Ferigi Fig. gimnospermele şi angiospermele. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare. Sunt considerate primele plante superioare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 .14 Feriga Conifere şi plante înrudite Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri. Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş. Ele pot avea forme foarte variate.descoperit. În regiunile temperate. Din acest motiv. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente). astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare.au îndreptat tulpinile în sus. tulpină şi frunze. 2. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor. prin procesul de fotosinteză. dar nu au rădăcini adevărate. numită rizom. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. Ferigile nu au flori. pe sol. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală. sperma. în cea verticală. Au tulpină şi frunze. stânci. în era primară. ferigile. Ferigile sunt plante foarte vechi. În regiunile tropicale. 2. în păduri. Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină. Muşchi Muşchii sunt primele plante verzi de uscat.

Seva elaborată. Seva brută.procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular). Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate. au structuri care secretă răşină.15). Sinteza unităţii de învăţare nr. Este vorba despre cereale (grâu. molid. crini. sub formă de vapori. cum sunt palmierii.organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcina. orhidee) dar şi despre unii arbori. prun. se numesc angiosperme (angios. temperatură). Organe vegetative.soluţia de apă cu substanţe organice.unitatea de bază a plantelor. pag. Fotosinteza. produsă în frunză. dar şi un număr mare de arbuşti (măceş. Ţesutul.Plante Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. La toate plantele cu flori. 2. Sub scoarţă. Transpiraţia. Sensibilitatea. zmeur.eliminarea apei din frunze. măr). 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Floarea. seminţele sunt închise în fruct. Au rădăcini. Plantele cu flori Fig. la diferiţi factori de mediu (lumină. în prezenţa luminii.procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză. cais. pin) le păstrează şi în timpul iernii. de unde şi denumirea de răşinoase (fig. De aceea.capacitatea plantelor de a reacţiona.asociere de celule cu acelaşi rol. pentru obţinerea energiei. Pomii fructiferi (cireş. organ esenţial pentru înmulţirea plantelor. frunzele). dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. trandafir. tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele. cu ajutorul oxigenului. 2 Celula vegetală.acoperit.soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol. 2. tulpina. 56). fag). Respiraţia. spermasămânţă). mur) fac parte din această categorie. Plantele cu flori se clasifică în două grupe.15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa. arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar.organul de înmulţire al plantei. porumb) şi despre plante ornamentale (lalele.

Testul de autoevaluare nr. varză.zona perişorilor absorbanţi. conţin răşină etc.zona netedă. d. etc. fasole. Testul de autoevaluare nr. lalea.I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori). ai nelămuriri sau ai greşit. trandafir. 2. fag. Angiosperme. 2.viţa de vie. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele. tubercul. ridichea şi sfecla. nervuri paralele. teacă. alcătuită din limb şi teacă (lipseşte peţiolul). etc. 5. 2.frunze simple. poţi trece mai departe. tulpină volubilă.plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş.porumb.frunză simplă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . formă lobată. 5. c. 4. 1 1. Tulpina agăţătoare. tulpină dreaptă. margini întregi. a.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct. dură. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Vârful rădăcinii prezintă: 1. Frunza de grâu. 4. alcătuită din limb. măceş. ci tulpini subterane). etc. aspect lucios. formă de panglică.cartof. ceapă. 2. b.o teacă. aciculare (formă de ace lungi). Monocotiledonate.Plante Gimnosperme. 3 Frunza de stejar. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. 2 1.frunză simplă. Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre. aspect cerat. 11. porumb. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş.rizom. 3. 4.zona aspră. 3. rizomferigă.F (tuberculii nu sunt rădăcini. Dicotiledonate. b.fasole. usturoi.A. peţiol.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei).A.scufia.plante ale căror seminţe au două cotiledoane. Plante cu rădăcina firoasă: grâu. Frunza de pin. tulpina. stejar. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. c. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina. b. tăioasă. 3. aşezate câte două frunze într.

1p 2. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. fixarea plantei. absorbţia. g. 3. germinaţie. 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . absorbţia.cotiledon. polenizare. b. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: 1p a. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.Plante Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Testul de autoevaluare nr. transpiraţia.tegument.muguraş. c. d. d. 2. fotosinteza. 5. f. fecundaţie. e. formarea tulpinii.rădăciniţă. d. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. fotosinteza. ai nelămuriri sau ai greşit. formarea rădăcinii.12 Lucrare de verificare 2 1. b. a. 3. Lipseşte al doilea cotiledon. respiraţia.tulpiniţă. înflorire. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a. 2 1 4 3 sămânţa. c. c. poţi trece mai departe. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. 1. 2. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. ai nelămuriri sau ai greşit. 4 1. 4. 2. respiraţia. formarea frunzelor. b. poţi trece mai departe. h.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . dioxid de carbon. apă cu săruri minerale. pară. agăţătoare. scufie. Internet). citoplasmă. Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni corespunzătoare din coloana B. reviste. . A B Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină Cireşe. 1 punct. 1p Exemplu: celulă. cotiledon. 2 puncte. nucleu. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei”. peţiol. dreaptă. petale. 2p 4. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. Prezentaţi un experiment pe care l. Eseul va avea maxim 3. cotiledon. 2.importanţa proceselor de fotosinteză. 4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. Se acordă un punct din oficiu. respiraţie şi transpiraţie. nucleu. tegument. alună. Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr.1p). lumină. petale. citoplasmă.4 pagini.membrană. 1 punct. notată şi va fi returnată. Criterii de evaluare şi notare 12345Punctajul acordat: 1 punct. membrană. clorofilă.funcţiile frunzei.Plante 3. târâtoare. Se acordă un punct din oficiu.tipuri de nutriţie. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. nervuri. după următorul plan: 4p . .structura frunzei. stamine. va fi finalizată.aţi realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. . peri absorbanţi. limb.

p. Editura Sigma.28.170). Editura Didactică şi Pedagogică. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. 1985p.A. R.69.VIII. Manual pentru clasa a V-a. pag. Grinţescu I. 6. 1988. Enciclopedia pentru tineri Larousse..Plante şi animale. Editura Didactică şi Pedagogică.. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.. 4. Bucureşti. 8.. Ţibea F. pag. 1983. Atlas botanic. şi colaboratorii. 32.. 2002. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Albatros. 25.. 2004. Editura Didactică şi Pedagogică. 5. p. 829. 9. A. Boldor O. 1982.. 12. Bucureşti. Biologie. 1996. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural .48. şi colaboratorii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 7. Gheţe M... Metodica predării biologiei la clasele V. Opriş T.78. R. Grosu M.. 2. Raianu O. Bucureşti. Trifu M.32. Copil V. 3. 1997. 81. Fiziologia plantelor. Botanică.Plante Bibliografie selectivă: 1. Bucureşti. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii. Editura Rao. Todor V. pag. Atlas şcolar de biologie.Lucrări practice. Bucureşti.

...........................3 Viermi .......................7................................1 Peşti .......4 Păsări ....... 76 3....5 Funcţia de reproducere........... 57 3.................................................................................6.........................6......................................................................... 61 3............................. 61 3............4.......................................... 77 3........................ Lucrarea de verificare 3 ....................... 85 Bibliografie selectivă.........................................5 Mamifere .......................................................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse .............................................................................................................................................................. 69 3.......3 Circulaţia ..............................................................3 Reptile ...Animale Unitatea de învăţare Nr............................1 Mişcarea.....6 Regnul animal.....9.........................7...........1 Obiectivele unităţii de învăţare 3..............................................7.................................. 66 3.............. 68 3................................................................6...................................................................................................... 57 3........7 Regnul animal............................6 Echinoderme ...............4................................4 Funcţiile de nutriţie ........................................7......... 63 3............................................ 62 3........................ 74 3............ 56 3.....................................................vertebrate ...................................................................................................................................................... 67 3......................... 3 ANIMALE Cuprins 3.........3 Funcţiile de relaţie ........................................................................8....................2 Celenterate..............................................................................................................................5 Artropode ......... 74 3...........4 Excreţia .......................1 Spongieri ............................... 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 ...............................................nevertebratele................................................2 Amfibieni ........ 57 3...2 Sensibilitatea .........................................................4 Moluşte.........................................................4.................................................................................................2 Organizarea generală a unui animal............................................. 56 3...........3............ 78 3...................... 81 3.................................................................. 64 3..6............................................... 64 3.............6.....6..... 66 3..................... 66 3........................4................................................. 72 3..........................................................................3....... 75 3....................................1 Digestia ................................................................................2 Respiraţia ...........................................7...............................................

Celula este unitatea de bază. Mamiferele sunt animale care nasc pui. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale. . Funcţiile organismului animal Organizarea generală a unui animal Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: . pe care-I hrănesc cu lapte.2 Organizarea generală a unui animal Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim maximum de complexitate.asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător. Organele sunt alcătuite din ţesuturi. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale).asociaţii mai multe celule. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Animale 3. este capabil de contracţie permiţând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne. evoluţia lumii vii. . structurală şi funcţională a oricărui animal.intră în alcătuirea muşchilor. . . alcătuită din membrană. circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie. Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii. secretat de mamele.acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). 3.coordonează funcţionarea întregului organism. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale. citoplasmă şi nucleu. precum şi a funcţiilor acestora.funcţiile de nutriţie. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: . • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat.ţesutul epitelial.ţesutul muscular. care îndeplinesc aceeaşi funcţie. • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor. digestia.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. cu formă şi structură asemănătoare.ţesutul nervos.asigură perpetuarea speciei prin descendenţi.funcţiile de relaţie. Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii. este alcătuit din celule nervoase (neuroni).ţesutul conjunctiv. intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur).realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu. respiraţia.funcţia de reproducere. . unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ.

La mamifere.muşchii membrelor: muşchii spatelui şi a cefei muşchii membrelor superioare. Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism. Oasele sunt legate între ele prin articulaţii. . 57 Mişcarea Sensibilitatea Proiectul pentru Învăţământul Rural .3 Funcţiile de relaţie 3. muşchii abdomenului . tendoanelor şi a muşchilor.1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. prin intermediul creierului. se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului.intră în alcătuirea organelor interne ale corpului. observabil la microscop. se orientează şi se adaptează la condiţiile mediului înconjurător. are o structură asemănătoare muşchiului striat. .scheletul capului: cutia craniană. de miros etc.muşchiul striat de tip cardiac. încât să permită oaselor.3. mandibulă etc.se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor.muşchii trunchiului: muşchii toracelui. Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz. . nu sunt sub controlul conştient al creierului. Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător. .formează miocardul sau muşchiul inimii. coaste. . Scheletul este alcătuit din : .Animale 3. oasele feţei (maxilar. Muşchii se prind de oase. de auz.2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ.scheletul membrelor: oasele membrelor anterioare şi posterioare. Mişcarea este o însuşire fundamentală a întregii lumi vii. se numesc striaţi datorită aspectului striat. 3.muşchii gâtului.muşchii capului. În acest mod. .muşchi striaţi. să se mişte şi să execute mişcări variate.o anumită poziţie şi puse în mişcare cu ajutorul ligamentelor. Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor. există 3 tipuri de muşchi: . Principalele grupe de muşchi: . stern.muşchi netezi. Oasele cresc în lungime şi în grosime. controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului. Toate acestea sunt conectate în aşa fel. În organism.3. muşchii membrelor inferioare. prin tendoane.scheletul trunchiului: coloana vertebrală.). Oasele sunt ţinute într. animalul se deplasează. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular.

format din encefal (creier) şi măduva spinării. nasul.organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşchii globului ocular. . care produce un lichid care lubrifiază globul ocular.controlează mişcările globului ocular în orbite.tunica externă. transparentă. cu rol în hrănire a globului ocular. Globul ocular. aflată între cornee şi cristalin).Animale Sistemul nervos Sistemul osos este alcătuit din: .corneea transparentă.sclerotica: culoare alb.muşchii globului ocular.format din ganglioni nervoşi şi nervi. nicovala şi Proiectul pentru Învăţământul Rural 58 . opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă. .glandele lacrimale. glandele lacrimale şi pleoapele).tunica medie.se află în vecinătatea ochilor şi produc un lichid ce menţine umed globul ocular. aflată în camera posterioară a ochiului. . În capătul conductului auditiv extern se află timpanul.este alcătuită din pavilion şi conductul auditiv extern.sistem nervos periferic. Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea în tot corpul.retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic. Organele de simţ sunt: ochiul. Ochiul.cristalinul. urechea. Urechea.coroida: culoare neagră.sistem nervos central.comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului) şi conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul.sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă.umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului.lentilă biconvexă. Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul). .pleoapele. în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila).sidefie. . bogat vascularizată.organul de simţ pentru auz şi echilibru Organele de simţ Organe de simţ Urechea este formată din: Urechea externă. Mediile transparente ale globului ocular sunt: . Urechea medie.prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric. . . între cristalin şi retină) Structurile anexe ale globului ocular sunt: . . .corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel. limba şi pielea. prin care circulă informaţiile.tunica internă.

amar. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu. numite papile. alcătuit din 3 canale semicirculare. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce. glandele sexuale şi pancreasul endocrin. Impulsurile nervoase ajung în creier.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vestibulo. În labirintul osos se află labirintul membros.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos. În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos. Nasul. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă. nutriţie şi reproducere.organul pentru simţ tactil. La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu.cohleari spre creier. tiroida.Animale scăriţa) articulate între ele. se află receptorii pentru simţul auzului. care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă. În plus pielea. Sistemul endocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . unde sunt transformate în senzaţii olfactive. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi. organe specializate în secreţia unor substanţe. stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. vestibul şi melc membranos. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. Urechea internă.recepţionează diferite substanţe dizolvate în salivă. ce detectează substanţele volatile din aerul inspirat. Pielea. Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza. are multiple funcţii. şi respectiv. unde ia naştere senzaţia de auz. glandele suprarenale. Limba.organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici. termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. numite hormoni. glandele paratiroide. acru şi sărat.

……………………. Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste 2.……………………. Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II.………………. 1 I.excreţia de reproducere III.. Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii 3. Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 81. Alege răspunsurile corecte: 1. Funcţiile organismului de ………………. Alege răspunsurile corecte.Animale Testul de autoevaluare nr. Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida 4. . ..……………………. Completează schema: de relaţie .………………. 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . . .

Digestia se realizează de către sistemul digestiv. Sistemul digestiv este alcătuit din: . alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi. În timpul înghiţirii. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. circulaţia şi excreţia. situat între esofag şi intestinul subţire.4 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor. pancreas. alimentele sunt împiedicate să pătrundă în calea respiratorie. esofag. Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas). acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). respiraţia.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare. faringe. Prezintă trei porţiuni: cecum. colon şi rect. Intestinul subţire are rol în absorbţia substanţelor nutritive din alimente.Animale 3. B2. La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros. se află receptorii pentru gust. B6 şi K. 3. În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie).1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv. caninii (colţii). B1.4. . cu rol în mestecarea alimentelor. ficat. înghiţire şi în vorbire. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea. Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac. Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . intestin subţire. stomac. premolarii şi molarii. Stomacul este organul cavitar. La nivelul limbii. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie.tub digestiv: cavitate bucală. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric. Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal. Limba este un organ musculos. Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii. Tipurile de dinţi sunt: incisivii. intestin gros. În urma digestiei. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor. Pe lângă procesele de fermentaţie şi de putrefacţie.

fosele nazale. de unde este eliminat prin expiraţie.formate prin bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale.respiraţia celulară.4. aerul pătrunde în plămâni.Animale Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare.primul segment al căilor respiratorii prin Căi respiratorii intrapulmonare 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cu rol în digestie. respiraţia cuprinde: .produce sucul pancreatic. În inspiraţie. fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag. Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni. expiraţia). extrapulmonare .faringele.bronhiile. submaxilare şi parotide). . Glande anexe 3.schimburile gazoase dintre organism şi mediu. produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară Pancreasul. . .transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule.respiraţia externă.2. Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respirator Căi respiratorii care aerul atmosferic pătrunde în organism. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice.locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă. eliberând energia chimică stocată în acestea. . Respiraţia se realizează de către sistemul respirator. Bronhiile principale pătrund în plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare. Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu. Ficatul.situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor). În urma acestor oxidări (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni. . Ultimele ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole. Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii.(inspiraţia. Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule. Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice.laringele.traheea.procesele biologice de la nivel celular.este cea mai mare glandă din organism.respiraţia internă. În concluzie.tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului. .produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale. 1.

partea lichidă a sângelui îndeplineşte funcţia de transport a substanţelor nutritive. Inima tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule). Inima mamiferelor este un organ muscular. 3. Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari.intervin în fenomenul de coagulare. vene. sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele). În miocard se află un ţesut specializat. Prin contracţie. prin artere. prin aortă. inima pompează sângele.conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). Cele 2 ventricule. Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui). Elemente figurate: Sângele . prin venele cave. iar din cel drept arterele pulmonare. 63 Proiectul pentru Învăţământul Rural . format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii. pompează sângele spre organe şi ţesuturi. Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat.globulele albe (leucocitele). chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac). capilare) alcătuiesc o reţea Vasele de prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) sânge şi de aici înapoi la inimă (vene). iar relaxările se numesc diastole.Animale Plămânii 2. vene.4. Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene. Capilarele sunt vase cu calibru foarte mic. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard. până la ţesuturi.globulele roşii (eritocitele). Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze. . după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. Din ventriculul stâng pleacă artera aortă. Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură. Plămânii sunt organele respiratorii pereche. Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor. cu pereţii mai groşi. Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. situate în cavitatea toracică. cavitar. Vasele de sânge (artere.trombocitele (plachetele sangvine). capilare). la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi. situat în cavitatea toracică. a sărurilor minerale şi a apei).circulaţia sistemică (marea circulaţie). miocard şi endocard.3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge). Plasma. în cele două circulaţii: .în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă. Contracţiile inimii se numesc sistole. .

Mamiferele nasc direct pui (vivipare). care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti). Rinichii sunt organe pereche.piele. .elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie.4. după schimbul de gaze de la nivelul plămânilor. Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă).Animale . . . Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul.4 Excreţia Excreţia. dioxid de carbon. prin expiraţie. sângele cu oxigen se întoarce la inimă. Mamiferele se reproduc sexuat. placenta este slab dezvoltată.în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni. Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele. În plus. La mamifere. prin venele pulmonare.elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină.rinichi. Sistemul excretor 3. Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere. circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţi proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă. organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare). prin arterele pulmonare.elimină. situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător. organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii. puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern. Mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei.plămâni.5 Funcţia de reproducere Sistemul reproducător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. de ovare.elimină resturile nedigerate.circulaţia pulmonară (mica circulaţie). la nivelul căruia se produce urina. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sub formă de materii fecale.eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: . Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare.intestinul gros. Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule. 3. cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare). vezică urinară şi uretră). formând marea şi mica circulaţie). La mamiferele marsupiale.

Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1. Sistemul digestiv ……………. III.. globulele albe d) conţin hemoglobină 3. Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. .Animale Testul de autoevaluare nr. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II. 2 I. Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2.cavitatea bucală 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . trombocitele e) produc anticorpi Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 82. globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui c) transportă gazele respiratorii 2.. Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv . Alegeţi răspunsurile corecte: 1.glande salivare căi respiratorii 2.

este dificil să se identifice trăsături comune. viermii. precum spongierii. la rândul său împărţit în două mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală). Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează prada. Meduzele şi coralii 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cu tentacule pe margini. coralii. Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig. Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării. 3. ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) sau bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip). Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase. meduzele şi coralii.6. fiind animale sedentare. Au formă de umbrelă deschisă. Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin. moluştele sau insectele. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii.1 Burete marin 3.6. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă. Regnul animal.2 Celenterate Din această grupă fac parte. care trăiesc în ape dulci sau marine. meduzele. cât şi în apele dulci sau sărate.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal. Datorită diversităţii lor.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă. Regnul animal este. atât pe pământ. Unele meduze sunt mici. altele ajung la un diametru de un metru.6. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori.Animale 3. pentru toate aceste animale. Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute. Principalele grupe de nevertebrate 3.

Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvoltate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă. Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat). Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice.est de Australia. Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal. în timp. O colonie de corali este formată din milioane de indivizi. Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă. fără schelet. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea. izolaţi sau în colonii. Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. recifele de corali. fac parte o serie de viermi paraziţi: limbricul. 3. oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om).2 Meduza 3.6. viermii cilindrici şi viermii inelaţi. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului.3 Râma Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . Din această grupă.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. numită hirudină. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ. culorii şi imobilităţii lor. 3. Datorită formei. Scheletele lor formează. contribuind astfel la afânarea solului. ei au fost multă vreme consideraţi plante. de unde aspiră sângele. Viermi Fig. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia). Viermii inelaţi se caracterizează printr. Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşte în lacuri. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi reprezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. bălţi şi mlaştini.Animale Coralii trăiesc în mări şi oceane. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului. de formă alungită. Fig. Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri.

Melcii Fig. Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci. . cu straturi alternative de pământ. Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă. alţii în apa mărilor. Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru.3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit.stropeşte zilnic pământul. . se află ochii. 3. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele). după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat. frunze uscate. să nu pătrundă lumina.stropeşte. .alege 2. În vârful tentaculelor lungi. Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă. hârtie neagră.înveleşte vasul de jur împrejur cu hârtie neagră astfel încât.1 Evidenţierea rolului râmelor în afânarea solului Materiale necesare: un borcan mare de sticlă.a întâmplat în borcan. adesea răsucită în spirală. 3.o grădină (de preferat după ploaie) şi vei descoperii râmele. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. scoicile (lamelibranhiatele) şi cefalopodele (sepia. Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ. un nou strat de pământ. etc. . caracatiţa).). nisip. Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. cu puţină apă. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument. Melcii acvatici respiră prin branhii.Animale Aplicaţii practice Experimentul 1.umple borcanul de sticlă.4. limaxul). pentru a umezi tot conţinutul vasului . . musculos. salată. La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………….6. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare. Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului).observă ce s. în formă de talpă lăţită. pământ. nisip şi deasupra. Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul.sapă pământul dintr. cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov. apă. iar speciile terestre respiră prin plămâni. . Cum procedezi? .4 Melc 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. de pradă. Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet). racii (crustacee). pentru a lăsa să treacă. stridiile şi midiile. fixând animalul. În caz de pericol. când ajung la maturitate.4 ani. Cefalopodele 3. miriapodele şi insectele. în jurul vârstei de 2.o articulaţie. fixate pe tentacule. iar corpul este împărţit în segmente. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii. articulate şi mobile. care le propulsează în sens invers. Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide). pe fundul apei. prin pipăit şi văz. Speciile care trăiesc la adâncime mare. de unde şi celălalt nume al lorbivalve. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară ce înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată.un orificiu aflat în partea anterioară a corpului. Cochilia lor este formată din 2 valve. Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene.6. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus.5 Artropode Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap. Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime. La caracatiţă. Sunt animale active. Cele două valve sunt legate între ele printr. Creierul lor este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi. o parte din corp. au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale.şi formeze un alt înveliş mai mare.Animale Scoicile Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să. Sunt animale exclusiv acvatice. situată în grosimea tegumentului (osul de sepie). folosite ca mijloc de apărare. Picioarele lor sunt articulate. ele elimină un nor de cerneală. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi. cochilia lipseşte. Piciorul musculos se înfige în mâl. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor. Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede : ele produc un jet puternic de apă printr. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc. O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. sepie. prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide. cu branhii în formă de lame. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme. picioare sau mandibule). La cefalopode (calmar. cealaltă posterioară ce are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului.

ele trăiesc în pământ şi în locuri umede (exemplu: urechelniţa). Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. raci. Ultimul segment se termină cu un ac. Înţepătura unor scorpioni din zona tropicală este mortală. Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat. Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. 2 fălci tăioase. sarcoptul râiei).000. Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar. Acarienii sunt arahnide minuscule. La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. scorpioni. animale şi om (căpuşele. în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase. abdomenul. femelele îşi devorează masculul.Animale Păianjenii Arahnidele (păianjeni. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă. Din aceste ouă apar păianjeni mici. La unele specii (rac. Sunt animale active noaptea. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. la numeroase specii de scorpioni. În general. Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare. Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului. Prezintă 5 perechi de picioare articulate. Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. Ca toate artropodele. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen. Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni. ziua se ascund în locuri răcoroase. creveţi. cu care înoată sau merg. identici cu adulţii. Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. Corpul lor are o carapace transparentă. Scorpionii Miriapodele Crustacee Insectele 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu. majoritatea parazite la plante. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. prima pereche de picioare prezintă cleşti. Crustaceele superioare (crabi. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi. În cursul vieţii. crab. din care păianjenii îşi ţes pânza. alcătuit din chitină. au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. crustaceele năpârlesc de mai multe ori. homar). La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care. După împerechere.000 de specii). Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor.

.trăiesc în grupuri mari (insecte sociale). . Abdomenul prezintă orificii mici. numite stigme.aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins. de forme variate.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: . . . . prin care aerul intră într.sunt răpitoare. torace şi abdomen. Gândaci (coleoptere) .tipul aparatului bucal. Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli). prin frecarea unor părţi ale corpului. a doua pereche sunt aripi membranoase. . Albine. ţânţari . străbătute de nervuri. Muşte. cu rol în respiraţie.aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat. .larvele se aseamănă cu adulţii.metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult).se deplasează în salturi. b. . două antene şi un aparat bucal.au două perechi de aripi subţiri. . chitinoase (elitre). viespi.un sistem de tuburi.prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari.adult). a. . . . Lăcuste. . Libelule . e.Animale Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap.au aripi care se pliază în evantai (în repaus). Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi două perechi de aripi.5 Albina d.nimfă. egale ca lungime. care nu se pliază în lungul corpului. . prind prada din zbor. . Fig. greieri . . transparente.au aripi transparente. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . furnici .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (oularvă. numite trahee. în funcţie de modul de hrănire. cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere). 3.picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase.adult).forma şi dimensiunea aripilor. fără să aibă aripi.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă.aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari).au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari. c.emit sunete.au o singură pereche de aripi pentru zbor.

buretele de apă.exemple: VIERMI . Din acest grup fac parte stelele de mare. Testul de autoevaluare nr. 3 1.au două perechi de aripi mari. . cărăbuşul. .………….există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii). meduza.. racul. lipitoarea.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. în special nectarul florilor. 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural .cefalopode – exemple: ARTROPODE .exemple: …………. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă. scoica..exemple: . ca spiţele unei roţi). coralul alb. caracatiţa. libelula. ţânţarul.nimfă. crevetele.exemple: ..cilindrici . Completează tabelul. albina.omidă. .……………….exemple: NEVERTEBRATE …………… . acoperite cu solzi microscopici.exemple: scoici . . .Animale f.6.aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide.exemple: . dispuse în jurul unui ax central. Completează schema: SPONGIERI . aricii de mare şi crinii de mare.adult). încadrând animalele următoare.. scorpionul. Fluturi ( lepidoptere) .………………… .……………. . Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice. 3.6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin. steaua de mare.……………….exemple: miriapode – exemple: crustacee – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2. tenia. adesea coloraţi.

prezintă picior musculos. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . cu rol în deplasare 3. Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 83. caracterele generale ale animalelor nevertebrate. Completează în tabel.Animale Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie.

Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme).1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit. pisica de mare.au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul. Regnul animal. păstrăvul. şalăul. bibanul. care populează toate mediile de viaţă (terestru. a cărui parte principală este coloana vertebrală. Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile).Reptile . acvatic şi subteran). cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morunul. Femela elimină ovulele în apă (icrele). c. Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern. 3. crapul. Se deplasează prin înot.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate. trunchi şi membre. Peşti osoşi.au schelet cartilaginos. etc. păstruga). Peşti cartilaginoşi. se face în interiorul corpului (specii vivipare).Peşti . apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii).vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. la majoritatea din: cap.Mamifere 3. aerian.6 Şalău 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural .au schelet osos: ştiuca. Corpul este alcătuit. Majoritatea speciilor sunt ovipare.Amfibieni .Păsări . cu solzi. iar dezvoltarea embrionului. nisetrul.7. vulpea de mare. adică puii se formează în ou. adaptate la diferite moduri de locomoţie. La rechini. Peşti cartilaginoşi osoşi. Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: . la majoritatea speciilor. Peştii sunt de mai multe feluri: a. fecundaţia este internă.7. cu ajutorul înotătoarelor. b.Animale 3. Au un organ special. Rechinii nu au această vezică înotătoare. Peşti Fig.fecundaţie externă.

. etc. În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare. . adaptări la mediu. plante acvatice. 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 .au patru membre). fără picioare şi o coadă lungă. schimbă parţial apa din vasul de sticlă. Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul). Cum procedezi? . peşti.spală bine vasul de sticlă. trunchi şi membre (sunt animale tetrapode. fără a scoate peştii din vas. 4 cm). . pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor.2 Amfibieni Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. La majoritatea amfibienilor. Femela depune ouă în apă din care ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. Dacă ai destulă răbdare.în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante.) Sfaturi practice . vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă.aşează pe fundul său un strat gros ( cca. . .evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. turtită lateral.la fiecare două zile. uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. înconjurată de o înotătoare membranoasă. alţii nu au coadă (broasca adultă. comportament. după umplere. Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne).hrăneşte peştişorii cu purici de baltă. apă.umple vasul cu apă. alcătuit din nisip şi pietriş bine spălate. fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză. circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii. nisip. pietriş.Animale Aplicaţii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă. lasă apa.7. fără a împrăştia nisipul. brotăcelul). Corpul este împărţit în: cap.

şarpele cu clopoţei. iguana. Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă.au plămâni care le permit să respire. c. Şopârlele .majoritatea se deplasează prin târâre. . guşterul. îngroşată.au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie). de unde şi numele de târâtoare.are un cioc cornos. Amfibienii sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). pitonul.au corpul alungit. cameleonul). . .exemple: ( şopârla cenuşie. coada lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă. . La “broaştele.temperatura corpului este variabilă. Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii).Animale Apoi. lipsit de dinţi. vipera (veninoasă). . Clasificarea reptilelor a. . Au apărut acum 300 de milioane de ani. pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire). Reptile 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . şarpele boa. .3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru. Broaştele ţestoase . acestea dispar şi se formează plămânii.pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii. 3. . b. se deplasează cu multă agilitate. puţine specii sunt vivipare (nasc pui). .7 Broasca 3. ţestoase marine şi ţestoase de uscat. Fig.fecundaţia este internă.au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare.există ţestoase de apă dulce. lipsit de membre.reptilele sunt ovipare (depun ouă). au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul. ochii nu au pleoape.au corpul cilindric. înmulţirea se face fără metamorfoză. Respiraţia amibienilor este pulmonară.7. acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere. .au pielea uscată. Şerpii .ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice. . Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup. O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul terestru: .exemple: şarpele de casă (neveninos).

Animale

d. Crocodilii - reptile adaptate secundar la mediul acvatic; - au corpul alungit, acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă; - degetele membrelor posterioare sunt unite printr- o membrană interdigitală, urechile şi nările se închid la intrarea în apă; - dinţii sunt înfipţi în alveole dentare; - exemple: crocodilul de Nil, aligatorul.
Fig. 3.8 Crocodil

3.7.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor, având corpul aerodinamic. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers, înot). Corpul este acoperit cu pene, fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă, sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Pentru a pune aripile în mişcare, muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă, foarte dur, a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore, curbat la păsările răpitoare, etc.). Respiraţia este exclusiv pulmonară. Cei doi plămâni sunt în legătură cu numeroşi saci aerieni de la care pornesc ramificaţii ce ajung la oase. Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi, construite special. La majoritatea speciilor, puii sunt îngrijiţi de părinţi. În perioada de reproducere, multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1. acarenate (lipseşte carena) 2. carenate (carena este prezentă) 1. Acarenatele sunt reprezentate de struţi. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte, puternice şi musculoase care îi servesc la alergat. Aripile sunt scurte iar corpul greoi, are oase pline cu măduvă.
Fig. 3.9 Struţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

77

Animale

2. Carenatele sunt reprezentate de numeroase grupe de păsări: - păsărelele: rândunica, ciocârlia, vrabia, privighetoarea; - păsările scurmătoare: găina, cocoşul de munte, prepeliţa; - păsările picioroange: barza, bâtlanul, cocorul; - păsările răpitoare de zi ( uliul- găinilor, şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa, cucuveaua); - păsări agăţătoare: ciocănitoarea; - păsări înotătoare: gâsca, raţa. 3.7.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate. Alături de păsări, mamiferele sunt singurele animale capabile să- şi regleze temperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru, acvatic, aerian şi subteran. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana. La unele animale, aceşti peri s- au transformat în ţepi (la arici). Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor, mamiferele se împart în 3 grupe: 1. Monoterme 2. Marsupiale 3. Placentare

Monotremele

1. Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. De la strămoşii lor reptilieni, aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a depune ouă. Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi echidnă. Ornitorincul este un animal semiacvatic, cu un cioc lăţit, fără dinţi, ca de raţă şi degetele unite printr- o membrană înotătoare. Echidnele se aseamănă cu nişte arici, având corpul acoperit cu păr şi ţepi.

Fig. 3.8 Echidna

Marsupialele

2. Marsupialele Din această grupă fac parte cangurul, ursuleţul Koala, oposumul, veveriţa marsupială, lupul marsupial, etc. Caracteristic pentru ele este faptul că la naştere, puiul este incomplet dezvoltat. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu, unde se găsesc glandele mamare. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani, marsupialele sunt reprezentate de circa 250 de specii, majoritatea fiind întâlnite în Australia.

Fig. 3.9 Cangur

78

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Animale

Placentarele

3. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar şi reprezintă un criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: - insectivorele: au talie mică, bot alungit, numeroşi dinţi ascuţiţi, conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul, cârtiţa, chiţcanul); - chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare, au oasele subţiri, uşoare, carenă la nivelul sternului; prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare laturile corpului, membrele posterioare şi coada; primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe; sunt animale nocturne (active în timpul nopţii); emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane; majoritatea speciilor sunt insectivore; există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. - edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau cu dinţi slab dezvoltaţi pe care nu- i folosesc (leneşul). Prind prada cu limba lungă, acoperită de o substanţă lipicioasă. - rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca. 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă, au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi, cu creştere continuă, caninii lipsesc, molarii au creste transversale) de smalţ. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. Rozătoare: veveriţa, hârciogul, popândăul, şobolani, şoareci, etc. - carnivorele: majoritatea sunt animale de pradă cu dinţi adaptaţi la modul de hrănire (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia, carnasiere puternice); unele vânează solitar, altele vânează în haite; simţurile sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. Carnivore: lupul, vulpea, pantera, leul, ursul brun. - pinipedele: carnivore acvatice, cu membrele transformate în palete înotătoare; corpul este fusiform, acoperit cu peri subţiri şi aspri. Reprezentanţi: foca, morsa. - cetaceele: mamifere exclusiv acvatice, cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros; membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc; coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare; nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. Reprezentanţi: balena, delfinul, caşalotul. - proboscidienii (elefanţii): mamifere erbivore de talie mare cu degetele învelite în copite; pielea este groasă, lipsită de păr; au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă- fildeşii. - erbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ, hipopotam, cerb, vacă, cămila, oaie, girafă) sau neperechi (cal, zebra, rinocer). Unele erbivore au stomac simplu (hipopotam, mistreţ), altele (vaca, oaia) au stomacul împărţit în patru camere (burduf, ciur, foios, cheag).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

79

cimpanzeul. Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 84. 4 1. ochii sunt aşezaţi frontal. înmulţire. adaptări. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . respiraţie. Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila. deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. etc. urangutanul). degetele sunt terminate cu unghii. au o singură pereche de mamele. caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă.).primatele: mamiferele cele mai evoluate.Animale . dentiţia este de tip omnivor. creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere. sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) pot apuca obiecte. Testul de autoevaluare nr. Completează în tabel.

mişcarea de nutriţie . reptile. Funcţia de nutriţie: . păsări. d 81 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Funcţiile organismului animal: .sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1.tub digestiv: cavitatea bucală. vezică urinară.digestia – sistem digestiv .circulaţia . c.inimă . laringe. capilare . stomac. 1. b. amfibieni. Principalele grupe de animale Nevertebrate: spongieri. d a.căi urinare: uretere. moluşte.Animale Sinteza unităţii de învăţare nr. pancreas . Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 2.organe excretorii: rinichi . faringe. 3 I. 3.respiraţia . intestin subţire. a.sensibilitatea . a. esofag.respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale. uretră 3.mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2.organe respiratorii: plămânii .vase de sânge: artere.glande anexe: glande salivare. Funcţiile de relaţie: . mamifere 3.8. echinoderme Vertebrate: peşti.circulaţia – sistem circulator . c. e a. e c. Funcţia de reproducere – sistem reproducător II. celenterate. 1 I.excreţia – sistem excretor . e de relaţie .excreţia de reproducere Funcţiile organismului III. II. vene. artropode. 4. intestin gros .digestia . ficat. viermi. faringe. bronhii . trahee.

îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. Sistemul respirator organe respiratorii .pancreas căi respiratorii . Testul de autoevaluare nr. 1.intestin gros 1. b Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.esofag . îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. Sistemul digestiv glande anexe . b.intestin subţire . e 3.faringe . 1. poţi trece mai departe.plămânii II.laringe . Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. d 2.glande salivare .ficat . tub digestiv . 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . c. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.trahee . b 2. poţi trece mai departe.cavitate bucală . a.stomac . ai nelămuriri sau ai greşit. d III. 2 I.faringe .Animale Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.bronhii 2.fose nazale . ai nelămuriri sau ai greşit.

homari. năpârlesc.crustacee – exemple: raci.insecte – exemple: albina. au branhii în formă de lamele. dezvoltare prin metamorfoză completă. 3 1. corali VIERMI . au celule urzicătoare. cu 2 perechi de aripi cu nervuri. prezintă un picior musculos cu rol în deplasare. lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode . aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt. bălţi. scorpioni .arahnide. animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru. formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini.Animale Testul de autoevaluare nr. limbric . Specia Melcul de livadă Albina Burete de apă Racul Grupa sistematică Moluştegasteropode Artropodeinsecte Spongieri Artropodecrustacee Celenterate Mediul de viaţă terestru aerian acvatic (ape dulci şi marine acvatic/ terestru acvatic Caractere generale corp acoperit de cochilie. se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate. libelula. secretă o substanţă anticoagulantă. dezvoltare prin metamorfoză completă.miriapode – exemple: urechelniţa .exemple: oxiur. animale solitare sau coloniale. aparat bucal adaptat pentru supt şi lins.cilindrici . crabi. animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice.exemple: scoici . SPONGIERI .exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze. cărăbuşul.exemple: râma. caracatiţa ARTROPODE . se deplasează prin contracţii ale corpului.cefalopode – exemple: sepia.inelaţi . solitare şi coloniale. oceane) Celenterate Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . animale sociale.exemple: păienjeni. schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică. sunt lipsite de cap. mlaştini) acvatic (mări.exemple: tenia . corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen. respiraţie branhială.exemple: melci . corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve. furnica ECHINODERME 2. animale sedentare. prezintă schelet calcaros formează recifele de corali Meduza Ţânţar Artropodeinsecte Moluştelamelibranhiate Viermiinelat vierme aerian Scoica Lipitoare a Coralul alb acvatic acvatic (lacuri.lamelibrahiate .plaţi . creveţi .

trăiesc în apă şi pe uscat. subţire. poţi trece mai departe. temperatura corpului este constantă. respiraţie traheală. puf. corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen. nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă. respiraţie pulmonară. pe care le clocesc. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. forma corpului este hidrodinamică. 4 Caractere generale Peşti animale acvatice. înmulţirea prin ouă. temperatura corpului este variabilă. corp acoperit cu piele umedă. aerian). fecundaţia este externă. şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine. la majoritatea speciilor. animale adaptate la zbor. respiraţie pulmonară. crocodili). corp acoperit cu solzi sau plăci osoase. animale adaptate la diferite medii (terestru. Amfibieni Reptile Păsări Mamifere 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . corp acoperit cu păr. corp acoperit de pene. fulgi. oase pneumatice. respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respiră prin branhii externe). dezvoltare prin metamorfoză. dezvoltare prin metamorfoză incompletă. acvatic. Crevete acvatic Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. respiraţie branhială. respiraţie branhială. temperatura corpului este variabilă (poikiloterme). dinţi adaptaţi la modul de hrănire.Animale Libelula Artropodeinsecte Artropodecrustacee aerian corp alcătuit din: cap. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. corp acoperit cu o crustă. placentarele au un organ special numit placentă. puternic vascularizată. torace. înmulţire prin ouă. corp acoperit cu solzi cornoşi. Testul de autoevaluare nr. abdomen prezintă ochi compuşi. temperatura corpului este variabilă. ai nelămuriri sau ai greşit. marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi. temperatura corpului este constantă (homeoterme). respiraţie pulmonară.

…………….. . O persoană.…………….9 Lucrarea de verificare 3 1. de …………………… (1 punct) Funcţiile organismului 2.. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng artera aortă ( O2) organe schimb de gaze b) ventricul drept artera pulmonară (CO2) plămâni schimb de gaze vene pulmonare ( O 2) atriul stâng vene cave (CO2) atriul drept Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . după ce a suferit de otită a urechii drepte.a perforat timpanul.……………. . nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă..………….Animale 3.sensibilitatea . Explicaţi de ce? (1 punct) 3. . Completaţi schema cu noţiunile corespunzătoare: de ………………… . . în urma căreia s.…………………… de ………………….

caracatiţa. punctată şi va fi returnată. vipera.explicaţii referitoare la recepţionarea şi transmiterea undelor sonore 1 punct 3.20 × 10) Se acordă un punct din oficiu. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.alcătuirea urechii 0. Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse).Animale 4. 5 puncte . Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. pinguinul.identificarea rolului timpanului 0. furnica. scorpionul. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . liliacul. crapul.marea circulaţie 1 punct mica circulaţie 1 punct 4. (3 puncte) Specia Broasca lac Animal vertebrat/ nevertebrat de vertebrat amfibieni Acvatic şi terestru Grupa sistematică Mediul de viaţă 5. 3 (Animale). 3 puncte (0. cangurul. crabul. 2 puncte (0. 5 puncte . Completaţi tabelul. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac. va fi analizată. 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. balena. Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. Lucrarea de verificare 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr.completarea corectă a schemei 1 punct 2. delfinul. 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5.

Editura Didactică şi Pedagogică.45 5.. Cristescu D. R. 2001 4.Plante şi animale.. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Editura All.. p. A. p. Grosu M. R. zece ani. Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri.99 9.110 3. Ţibea Florica. 1996.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. *** Arborele lumii 12. 2004. Opriş Tudor. Bucureşti. 1988 6. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).Ştiinţa în viaţa cotidiană. 2004 10. ghid metodologic.29. Întrebări şi răspunsuri.Biologia animală şi vegetală. 10. Bucureşti. Bucureşti. 2000 2. 96..Cercetător la …. 2002. R. *** MEC. Bucureşti. Editura Aramis. Editura Ion Creangă. 63.Atlas şcolar de biologie. Grupul Editorial Rao.A. Grupul Editorial Rao. 2005 8. p. Ariniş Ioana. p..Animale Bibliografie selectivă 1.Aceste uimitoare plante şi animale.A. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista.Biologie. colaboratorii. 32. Vodă Claudiu. Editura Didactică şi Pedagogică. manual pentru clasa a IX-a.Natură şi animale. Editura Paralela 45. Gheţe M. p. 2006.Anatomia omului. Editura Didactică şi Pedagogică. Ariniş Ioana.89 Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . Enciclopedia Rao. 32. Regnul Animal). 2004 11. Editura Rao. Enciclopedia Rao. Piteşti. Ţibea Florica. Bucureşti. 2005 7..

................................93 4....................................130 4......a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III...................4............5..................6............................................................6........................................5.............................. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II...............................2 Planificarea calendaristică ...........5..........................................116 4.........................6.5......3 Proiectarea unităţilor de învăţare .99 4..........5......89 4....................2...............................................................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii .........................6...7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ........93 4......4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului..........1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar.................... Proiectarea activităţii didactice....... Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ....116 4.........................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului .....................6....................108 4......................a şi a IV-a )118 ................. 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Cuprins 4...............................................131 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural ................Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Unitatea de învăţare Nr....89 4....................... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară .............3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar .......................................................................130 Bibliografie selectivă ..................................................................................1 Programa şcolară .................................89 4.......3......................... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii ........................103 4.................. Obiectivele unităţii de învăţare 4 .....116 4.............92 4.............8 Lucrarea de verificare 4 .....................121 4..........1.......117 4.................

Metodica este o “disciplină ştiinţifică. • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii. pag.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 .i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse.învăţareevaluare? 4. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr. studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare.cale. provenit din grecescul methodos (“odos”. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii). Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. 4. studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.către.educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie. “cale de urmat” în vederea aflării adevărului. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. drum şi “metha”. 270). Editura Didactică şi pedagogică.abordări teoreticeEtimologic. Bucureşti. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?). uneori superficială.3. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare. dar percepţia sa este globală. • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii. În învăţământ.învăţare. Metodica În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.1.2. termenul de metodă. Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară. Metoda este o cale de acţiune comună profesor. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a. mai detaşat de percepţia directă.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia. • să elaboreze planificări calendaristice. La disciplina metodică. spre) înseamnă “drum spre…”. care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.ca proces instructiv.

Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal. Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. este mai stabilă. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (Popescu.educativ de calitate.o permanentă solicitare a gândirii. cât şi a caracterului. de la intuiţia articulată. În acest mod. a cunoaşterii sistematice a realităţii. A. Piaget considera că la 6. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire.53). de spaţiu. mai flexibilă şi distributivă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a. Curiozitatea se diversifică. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special. de număr.Neveanu. Perioada şcolară mică se caracterizează printr. Bucureşti. 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. de cauză. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări. de mişcare.a şcoli normale şi licee.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii..şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplini un program impus de activitate. Editura Didactică şi Pedagogică. manual pentru clasa a X. Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. 1997. etc. pag. fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. Paul şi colaboratoriiPsihologie. 52. iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul. din intuitivă gândirea devine operaţională. psihice şi sociale.n minte. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine. se dezvoltă imaginaţia reproductivă. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii. Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire. Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. cât şi cea creatoare. Întregul proces de învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice. R. În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive.

• realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat. 2. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi psihologice ale copilului de vârstă şcolară. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . Definiţi metodica. • încurajarea iniţiativei elevilor. orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii). învăţământul modern. Testul de autoevaluare nr. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi. • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului. • explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare. responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 1 1. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă.

Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţării şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului. adică observarea plantelor. a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”. I şi cls. disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. igiena locuinţei. Se asigură.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. procesele şi fenomenele caracteristice. Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conştientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte. etc. nevoile lor reale de cunoaştere. a obiectelor şi fenomenelor concrete.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. Conform notei de prezentare a programei. Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor. a animalelor. Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinţe ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a.4 Prezentarea generală a disciplinelor. a II a). ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat.fizice ale şcolarului mic. ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl înconjoară. Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”. cls. ci dezvoltarea capacităţilor de observare. Cunoaşterea mediului Ştiinţe ale naturii 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho. În cazul şcolarului mic (6. cu componentele. igiena clasei. o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. în acest fel.). • stimularea potenţialului creativ al copilului. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor.

A proiecta. dar poate fi adaptată. de pregătirea profesională a cadrului didactic. Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Proiectarea didactică presupune: 1. Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare a unităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor. pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu. 3.5. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice. Studierea programelor şcolare. Proiectarea lecţiilor. etc. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi. de oferta materială a şcolii. Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. 2. Proiectarea unităţilor de învăţare. Lectura programei se realizează pe orizontală. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase. Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 . 4. Obiectivele cadru. 4. conţinuturile şi activităţile de învăţare. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.1 Programa şcolară Etapele proiectării anuale şi Programe şcolare Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică).5. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice.

3.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. 3. programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare. 2.Obiective sociale din cartier. 3. 3. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. fenomene din mediul înconjurător.5 să precizeze câteva reguli de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite. pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. Plante şi animale: .clasa I • • Elemente ale mediului social şi cultural: . 2. Conţinuturile învăţării.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului. 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 94 . înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici. 2. . Dezvoltarea capacităţilor de observare.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător. . 3.Obiective culturale din cartier.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Clasa I.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. 3.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat.1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător .Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei. 2. localitate. 3. localitate. Cunoaşterea. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal). 1.

Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului. Dezvoltarea capacităţilor de observare.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • • • Fenomene ale naturii: Fenomene ale naturii: ploaie. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . fenomene din mediul înconjurător. 3. - Clasa a II. 3. lunile anotimpurilor. tunet.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător. 1.Contribuţia copiilor la protejarea mediului.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite. vânt. 2. * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice.a . 3. fulger. caracteristici.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. 2. . 3. Educaţie pentru sănătate: . explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. ninsoare.1 să descrie caracteristici ale mediului natural.Igiena alimentaţiei.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. Mediul înconjurător şi protejarea lui: . 2. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.Igiena corpului.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător. 3. 3. .2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat.Programul zilnic al şcolarului. Cunoaşterea.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. . 1.Anotimpurile: denumire.

utilizate în experimente. fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date. 2. comparând rezultatele cu propriile estimări.2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. Educaţie pentru sănătate: .3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate.Asemănări şi deosebiri între plante şi animale. în mediul rural sau urban. 1. Mediul înconjurător şi protejarea lui: .*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. folosind instrumente şi procedee specifice. propice vieţii. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat.Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii.Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Pentru fiecare obiectiv de referinţă. . 1. .Igiena locuinţei.Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor. 2. . Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: . Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2 să ordoneze obiecte. de natură ştiinţifică.4 *să descrie proceduri simple. .Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor. câmpii Plante şi animale: . programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare.Igiena clasei. 3. organisme. . Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.Forme de relief: munţi. 2. Conţinuturile învăţării. 1.Protejarea mediului de către copii.clasa a II-a • • • • • Elemente ale mediului natural: .

6 *să confecţioneze jucării/ produse. căderile de apă. programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare.noapte. solidificare.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. organe de simţ. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. 3. în desfăşurarea activităţilor de grup. Utilizări. 5. 6. reptile. vaporizare. 2. peşti. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap. materiale naturale şi prelucrate. 8.identificare în funcţie de formă. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină. tulpină. Utilizări. volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard). Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale. volum. 2. schelet.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. 9. Circuitul apei în natură. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1. exerciţiul fizic. frunză. Principalele grupe de animale (mamifere. rinichi. 2. condensare). sămânţă. plămâni. membre. Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz).Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 2. 2. culoare. Formă. trunchi. Surse de energie (vântul. imitând obiecte din mediul înconjurător 3. igienă personală. floare. etc.1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. arderea combustibililor. hrana). Soarele.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. 3. fruct. 4. anotimpurile). 2. Conţinuturile învăţării.întuneric. decantare.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină. soarele. Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. stomac. *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare. Transformări de stări de agregare (topire.caracteristici generale. insecte). dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard. 7. zi..5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. păsări. *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă.

aerul. propice vieţii.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători de mediu.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat. 3.tipuri.1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. 2. apă.2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător. folosind instrumente şi procedee specifice. localizare. solul. Clasa a IV-a. Deşeurile şi *reciclarea lor. prezentând adecvat rezultatele.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică. 1. 2. 2.1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism. Protejarea mediului. 1.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Omul şi mediul 1.5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător. 3. 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1. surse de căldură) asupra organismelor vii. utilizări. 2. 2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. 2. 3.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate. 2. Apa.Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. aer. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină. Surse de apă.1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat. sol. 3.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate.

soluri.Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. vizibilitatea corpurilor. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante. specifice disciplinei. dar de volume identice. *peştera. Magneţi. identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. alterarea. anuală şi 2.Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea. înmulţire. pădurea. coacerea. *Plutirea corpurilor. Circuite electrice simple.Medii de viaţă: grădina.Planetele sistemului solar.Surse de lumină.2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. . oameni). balanţa.5. *vânt. minerale. *oceanul. stabilirea tipurilor de activităţi: predare.Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc. arderea. forţe de împingere şi tragere). semestrială 3. 4.Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. moarte. Transformări ale corpurilor şi materialelor . *umiditate.Resurse naturale: apă. cunoaşterea conţinuturilor. broaşte. putrezirea. *frig.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. Mişcare şi repaus .Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul. căldura absorbită şi căldura cedată .învăţare. fluturi. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite. lemn. balta. evaluare. . . Omul şi mediul . umbra. *mările calde.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinuturile învăţării. hrană. roci.*Încălzire şi răcire. 4.clasa a IV-a • • • Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor . Relaţii de hrănire . multipli şi submultipli). precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare). combustibili. recapitulare şi sistematizare. . creştere şi dezvoltare. culorile.Ciclul vieţii: naştere. Comportamentul luminii. cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă.producerea curcubeului. Protejarea lor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . . *delta. de ansamblu a obiectului de studiu. . realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi calendaristică conţinuturi. Elaborarea planificării calendaristice presupune: Planificarea 1.

Clasa ……………… Nr. nu trebuie să depăşească 7.2. 2. Instituţia de învăţământ …………… Disciplina ……………………. Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar. ore pe săpt. 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural .. pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării.). Obiectivele de referinţă./ Tip de curriculum ………………… Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. 7). Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări. Profesor ………………. 1.. pag. în general. Atenţie! Prezentul curs nu. CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice.1. etc.se indică prin titluri stabilite de către profesor.2. Anul şcolar ……………….8 ore. ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Planificarea calendaristică se poate întocmi.a/ a IV-a.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1.

2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap.3 1. membre).4.17 dec. 1. 1.1.2. 2. 2. 2.1.3.3 1. 1.1oră/ săpt.4.1.2. 2128 ian.1.2.6 mai 6-13. 1.2.24 sept. 2.1. obiective culturale din cartier.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Şcoala generală nr.3.2.1. 4 martie 11. vânt. 1.19. Observarea unor plante din mediul apropiat.3.4.1.4.3. localitate. 2.4. 1.1. 2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap.3 1.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice.20 mai 27 mai-3 iunie 3. 1.4. 2. 2229 oct. 1.2.2. 1. fruct).4 Conţinuturi Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier.3 1. 1825 febr. 1. Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului. membre). 1.18. Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.2.2. 2. 2. bucuria copiilor 10 În lumea plantelor 1. 1.3. fulger. 12. 13. tunet. 1.1. 15.igiena corpului Anotimpurile: denumire. flori. frunze. Educaţie pentru sănătate: . 1. tulpină. Recapitulare finală şi evaluativă.3 1. ore Săptămâna Observaţii Spre şcoală 2 17. Nr.15. 2.17 iunie Iarna.fenomene ale naturii: ploaie. 2. 3. ore.1.3. 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr.2.4. 2. 1. 3. 1. 2. 1.21.3.22.3.10.3.2. 2. 2. lunile anotimpurilor.2.1.2.18 martie 8. succesiunea lor. 11. 1. 1.1. 2.3 2 1. 2. 1926 noiembr. Calendarul naturii Vreau să cresc sănătos! 1.10. trunchi.10 iunie 10.1.1. 1.2.3 4 În lumea animalelor domestice Soseşte primăvara! Animale sălbatice 5 4 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . 2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină. 1. 1. Fenomene ale naturii: .8 oct.22 aprilie 29 aprilie. 3 15. trunchi. modificări în lumea vie şi activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp. 2.1. 1. caracteristici Recapitularea şi evaluarea finală Observarea unor plante de la colţul viu al clasei. 2. 1. Fenomene ale naturii.2. 14.

Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Testul de autoevaluare nr. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2 1.

Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea. structurare. comparare. În această etapă.un efort propriu de observare. 7. • se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 .a/ a IV-a. În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. învăţare • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp. ca element operaţional. experimentare. aplicare. CNC. pag.i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare. 12).: În ce scop voi face? Cu ce voi face? Ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor Selectarea conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumente lor de Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. noţiuni. În această etapă. exprimată printr. Unitatea de • este unitară tematic. să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente.5. având următoarele caracteristici: • este coerentă în raport cu obiectivele de referinţă. Rolul cadrului didactic este de a. Cadrul didactic se abţine să definească termeni. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze. • subordonează lecţia. Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor. pas cu pas. a conceptelor cu care operează.

a/ a IV-a. forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp). pag.back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi competenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării.. nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci.. 24).). ceea ce poate să facă. 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. Activităţi de învăţare. mai ales. Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri. utilizând informaţia pe care o deţine).cuprinde menţiuni cu privire la tipul instrumentelor de evaluare folosite (important este să fie evaluată.3. Clasa …………….se notează resursele materiale necesare (materiale didactice. CNC. pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare. Conţinuturi. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina …………………………. ore alocate ……………….se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor.1. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed. Obiective de referinţă. Unitatea de învăţare …………………… Nr. Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării.se trec obiectivele de referinţă (ex. 1.se detaliază conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare. etc. Evaluare. 2.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Atenţie! Prezentul curs nu. Resurse.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte. mijloace de învăţământ).

creşterea şi dezvoltarea.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitoarele şi mediul lor de viaţă Nr.1. fişe de activitate. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă. Descrierea părţilor componente a unei plante. Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . etc. temperatură. temperatură. 1. umiditate.3.1. etc. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră. Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii.3 Proba orală Procese care asigură supravieţuir ea (sensibilitat e. film didactic. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini. umiditate. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină. fişe de evaluare 1 oră Evaluare Obs . reacţiile la factorii de mediu. 2. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze. hrănirea. vânt. înmulţirea. înmulţirea. material biologic.) favorabile şi nefavorabile vieţii.3. albume.2. 1.1. reacţii la factorii de mediu. respiraţie. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora.2. 1. 2. hrănirea. creşterea şi dezvoltarea. Truse de laborator. vânt. hrană.2 Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii. 2. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă. Teste. chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze. Observarea sistematică Probă scrisă Comportam ente de supravieţuir e la plante şi animale 1. 1. ore alocate 10 Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintrun mediu natural/ amenajat. hrănire. înmulţire) 1. Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător.

etc. sunete. Fişe de activitate. fişe de evaluare.2. lumina). etc. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri. atlas botanic. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor. 2. fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu.1. Film didactic. 2. alte vieţuitoare.3. 3. fişe de observaţie 1 oră Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor. etc. fişe de lucru. Probă scrisă Autoevaluarea Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factori de mediu (temperatură. Investigaţii practice în mediul înconjurătorexcursie didactică.2 Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcursul anotimpurilor. Studiu de caz: pădurea (parcul. Experiment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Experiment/ investigaţie Observare sistematică 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fişe de activitate.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. diapozitive. fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu ( temperatura. umiditatea. livada. truse de laborator. albume. diapozitive. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de apărare/ adaptare ale vieţuitoarelor. diapozitive. umiditatea. la sunete. film didactic. atlas zoologic. Material biologic viu.) dea lungul unui an : album. lumina).

1 Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). etc. pădurea. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. atlase. grădină. Fişe de observaţie. baltă. Completarea de fişe de observaţie privind caracteristici observabile (macroscopice. 3. baltă. 2. planşe. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă. filme. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic. Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om.1. baltă. grădină. Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice. grădină. Probă scrisă Medii de viaţă: grădina. grădină: insectare. ierbare. 1. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr. 1. animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . ierbare. naturalizări. baltă. etc.2. planşe. albume. a unor vieţuitoare din pădure. etc. pădurea. Realizarea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. balta 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Observaţii în natură sau pe planşe.3. 2. balta. albume. baltă.3. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizând material biologic natural. albume. ierbarizat. Probă orală Investigaţii Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina.2. a unor medii de viaţă: pădure. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure. colecţii de plante. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. Exerciţii de identificare pe planşe.un mediu terestru/ acvatic. baltă. grădină.

Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic. “după prezentarea”) c) performanţa. Mijloacele de învăţământ. 5. “a lecţiei aplica”. Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1.5. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare. problematizarea. 3. “a distinge”. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor de acţiune: “a identifica”. Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice. 4. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare. etc. “a analiza”. planşe.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse. animale 1 oră 4. “a utiliza”. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. 2.evaluare. “având la dispoziţie”. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. Alegerea tipului şi a variantei de lecţie. intervin direct în procesul de instruire. “a recunoaşte”. “a valida”. colecţii de plante. Caracterul experimental al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul. învăţarea prin descoperire. “a completa”. modelarea. în raport cu un anumit conţinut. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor. “a argumenta”. etc.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Fişe de observaţie. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă.învăţare. “cu ajutorul”. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente. “a Proiectarea enumera”. atlase.

Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Disciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . lapte. MEdC.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri. să fie simplu şi operaţional. pietriş. Bucureşti. de autoreglare pe parcursul lecţiei. a IV-a. CNC. 1. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri. Daniel Ovidiu Crocnan. 2001 Elena Huţanu. • vase transparente. se utilizează diferite modele de proiecte de lecţie. făină. nisip.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experienţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. EDP.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. hârtie de filtru. demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă. Obiective de referinţă vizate: 2. cristalizare).să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple. lingură. spirtieră. Forme de organizare: frontal. O3.să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a. pâlnie. Bucureşti. • formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri. decantare. O2. explicaţia. în echipă. pe baza experienţelor realizate. în forme diverse. ghidul învăţătorului.3 să comunice. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie. În practică. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei. Metode şi procedee: experimentul. O4. baghetă. problematizarea.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). 6. munca independentă. conversaţia. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. clasa a IV-a.Ştiinţe. jocul didactic. • fişe de lucru.

apă şi pietriş. Substanţă solubilă ……… 5.Ce înţelegeţi prin dizolvant? Strategii didactice Evaluarea Joc didactic Frontal ă Conversaţia 3. Captarea atenţiei Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip. 2. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experie nţe Descop eri-re Explica ţia 4... Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Verificarea cunoştinţelor anterioare Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice A. Altă substanţă solubilă …… 6. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală. 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. spunem că apa este un ………… 7.. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Când deschid o sticluţă. Întrebări de verificare a cunoştinţelor . Dacă sarea şi zahărul s. Are astfel loc fenomenul de …. crt. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… 3.Ce este dizolvarea? . se simte în întreaga cameră... 2. Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1. 8. Substanţă insolubilă ……. mirosul plăcut de ……. 4. B. Corpurile sunt alcătuite din ………….au dizolvat în apă. Se anunţă obiectivele operaţionale.

strecurarea supei. Se alege soluţia corectă: se aşează în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. prepararea sucurilor din fructe proaspete. Se observă că în filtru a rămas nisipul. Strategii didactice Problematiza re Evaluarea O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematiza re Descoperire O2 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 . Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta. O4 Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. 1 Se foloseşte amestecul de apă şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei. Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide printr. crt. Filtrarea. Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe şi notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Obiective operaţionale O1 Secvenţele activităţii Dirijarea învăţării Conţinutul învăţării Experimentul nr.un filtrufiltrare.un vas.operaţia de separare printr. Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului. separarea laptelui coagulat de zer.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. prepararea cafelei la filtru. etc. 5. iar apa a curs în vas.

Strategii didactice Evaluarea O2 O3 Problematiza re Descoperire O2 O3 Explicaţia O4 Problematiza re Descoperire Demonstraţia Problematiza re O2 O3 Descoperire 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural .un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv).operaţia de separare dintr. Decantarea. Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei. se toarnă apa în alt pahar. până când se evaporă toată apa. Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr.o lingură de metal.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr.un lichid. crt. numite decantoare. separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într. Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta. etc. “Cum puteţi separa sarea din apă?” Elevii propun diferite metode de separare. Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus. până când pietrişul se depune pe fundul paharului. 3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex.) Experimentul nr. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Experimentul nr. 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior. cu ajutorul flăcării unei spirtiere.

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. Elevii notează în caiete metoda de separare a substanţelor din amestecuri. Cristalizarea- operaţia de trecere a unei substanţe din soluţie, din stare lichidă în stare solidă (cristale). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. fabricarea zahărului în instalaţii speciale, etc.). Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip, sare şi apă. Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă, prin decantare, se separă apa cu sare de nisipul care, se depune pe fundul vasului; în a doua etapă, prin cristalizare, se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. Se citeşte lectura “Mineralele” din manual, Se prezintă şi alte metode de separare (magnetizarea, electrizarea). Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?”pentru fixarea cunoştinţelor referitoare la metodele de separare a substanţelor din amestecuri. Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv, individual). Se notează elevii. Tema pentru acasă. Strategii didactice Explicaţia Evaluarea

O4

Obţinerea performanţei

Problematizare

Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

Conversaţia Explicaţia

Joc didactic Instructaj verbal

Încheierea activităţii

Proiectul pentru Învăţământul Rural

113

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Proiect de lecţie Şcoala generală nr. 157 Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun, toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate, fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii. O2: Să utilizeze simboluri, desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. O3: Să numească fenomene ale naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului, pe baza explicaţiilor primite. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. Strategii didactice: - Metode şi procedee: observaţia, conversaţia euristică, jocul didactic, jocul de mişcare, jocul muzical. - Material didactic: calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi, desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului, frunze uscate, fructe, etc. - Organizarea activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie: 1. Manolescu Marin, Curriculum pentru învăţământul primar, Universitatea Bucureşti, Editura Credis, 2004 2. Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor- Curriculum pentru clasele I-II

114

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Etape Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Obiective operaţionale

Activităţi de învăţare

Strategii şi resurse

Evaluare

Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Descrierea zilei (se deschid geamurile, elevii se deplasează în dreptul ferestrelor, observă starea vremii, poartă discuţii între ei, descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului. Dintre acestea, le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna, vor motiva alegerea, le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze, fructe, flori, nori, stropi de ploaie, desene care înfăţişează activitatea oamenilor, păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, ceaţă, curcubeu etc.) importanţa acestor elemente în natură (vântul atrage norii, ploaia udă pământul, etc.)

Observaţia, conversaţia Activitate frontală (2')

Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător

O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare

Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului

O2

Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit

O1 O1

Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică, problematizarea Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10')

O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi

O3:

Fixareaschimbări în viaţa plantelor

O4: Legătura plante, animale, om şi anotimpul toamnă Discutarea unor aspecte legate de:

Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

115

În această perioadă. anotimpul roadelor. Contactul direct cu lumea înconjurătoare reprezintă sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor.6 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4. ocupaţii specifice anotimpului) O5 Feed-back Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează. fanteziei şi a jocului.6. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii. Conversaţia Activitate frontală (10') I: exprimă păreri personale Tema pentru acasă 4. 4.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei. celelalte anotimpuri.6.) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte. socializarea copilului se realizează întrun ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. succesiunea lor. cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate iar contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea. o reprezintă cunoaşterea mediului. corecte şi coerente. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi. prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”. curiozitatea. a formării unei exprimări clare. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Preşcolarul de 4. se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea. perioada imaginaţiei. În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei. Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce. Prin joc.

tactilă. cântece. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. Astfel. gustativă şi olfactivă. se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ. sunt stabilite trei obiective cadru. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. greutatea lui. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi. chinestezică. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. 4. povestiri. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare.6. În această perioadă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere şi investigare. precizarea obiectivelor. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. pe parcursul frecventării grădiniţei. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. în procesul recunoaşterii şi reproducerii. caldă şi expresivă. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. de imagine are un caracter intuitiv. Prin intermediul senzaţiilor. forma. atractive. Programa pentru învăţământul preşcolar prezintă obiectivele cadru. plastic. concret. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. concret. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare. mărimea obiectului. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. dacă se face o memorare logică. Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. La această vârstă.i înlesnească munca de învăţare. Copilul percepe culoarea. O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. De aceea. viu colorate. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. jucăriilor frumoase. auditivă. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală.

. să le descrie şi să le compare. Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte. ale plantelor. Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. animalelor. hrănirea unui animal).să identifice caracteristicile anotimpurilor. separare. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta. colorare.să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante. animalelor şi omului în diferite situaţii.să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. . plante. solidificare. programa activităţilor instructiv. obiecte). .să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului. Exemple de comportamente: .educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie formate la copiii de grădiniţă.să identifice formele de relief. plutire. Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. . combinare. sub influenţa factorilor de mediu.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător.să analizeze/ compare reacţii ale plantelor. ardere. evaporare. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. Exemple de comportamente: .) folosindu. animale. fierbere. ale animalelor. . procese din mediul înconjurător. fenomene.să efectueze experienţe simple (dizolvare. plantelor. Exemple de comportamente: .să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor.să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului.să enumere părţi componente ale corpului uman. 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .se instrumente diferite. . etc.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social. Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman. .

idei pe baza observărilor efectuate. alături de adulţi.să participe.vizualului şi a cărţilor. ţinându. . Exemple de comportamente: . Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj. religioase. . . ale educaţiei pentru societate. Exemple de comportamente: . se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului.şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti. Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 .să denumească.să. ocrotire şi protejare a mediului.să denumească/ descrie. utilizând un limbaj adecvat. pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio. . negative.să înţeleagă efectele secundare. aplicând cunoştinţele dobândite. Exemple de comportamente: .să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om.să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. ale educaţiei estetice. Exemple de comportamente: .să cunoască existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Exemple de comportamente: . de dezvoltarea psiho.să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive. ale activităţii omului asupra mediului.culturale. . ale educaţiei psiho.se seama de particularităţile de vârstă.fizică a copiilor preşcolari. Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. la acţiuni practice de îngrijire. istorice). Obiectiv de referinţă: să comunice impresii. ale educaţiei afective.să utilizeze în acţiuni simple. . unelte de curăţare a mediului ambiant.să exprime descoperirile şi ideile sale.să respecte regulile de convieţuire socială.să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. . . a vehiculelor cosmice. identifice elemente locale specifice (obiective socio. De aceea. economice. Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare.să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea.motrice şi fizice. .

în grădiniţă. protecţia vieţii şi sănătăţii. • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. • Dreptul la o viaţă socială decentă. toleranţei şi păcii. comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. în grădiniţă. focul. Universul • Pământul. Drepturile copilului • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. • Îmbrăcăminte. aerul. • Elemente primare în natură: apa.culturale. stele). semnificaţia acestor activităţi. etc. anotimp. Localitatea natală şi ţara • Denumire. • Sentimente. planeta oamenilor. la practicarea propriei religii şi limbi. la asistenţă medicală. • Cosmosul. animale. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). asemănări. deosebiri). lună. la locul de muncă. 4. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . economice. comportamente morale. folosire. 2. • Sentimente. educaţie şi instrucţie. asemănări. protecţia mediului. • Elemente locale specifice (de relief. 5. aşezare geografică. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă faţă de acestea. foloase şi pagube. • Manifestări afective. istorice. • Activitatea omului în familie. • Clasificare. Natura (plante. 3. comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. • Condiţiile de viaţă. grădiniţa şi şcoala • Denumire. • Comportamente civilizate. în şcoală. folosire. Omul • Înfăţişare (caracteristici. pozitive fată de oameni. de igienă personală şi colectivă. plante. la îngrijire. de plante. corpuri cereşti (soare. fenomene (după criterii date. 6. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. Familia. etnice). animale. • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. în societate. deosebiri).Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. • Activităţi specifice copilului în familie. de fenomene ale naturii.). religioase. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură. încălţăminte. în şcoală. obiective socio. de animale. de exemplu: după mediul geografic. pământul.

se cu precădere animale. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte. la câmpie. • Mişcarea aerului în natură. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei. în parc. fenomene ale naturii. capacităţii/ volumului unor obiecte.4. sunt călăuziţi prin cosmos. lucruri. plante. în oraşe sau sate. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. Un întreg univers. etc. în grădina casei. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. Indiferent de zona în care locuim. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi. sare). încă necunoscut copiilor. pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară. la fiecare grupă. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor. evenimente.6.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Dreptul de a creşte în siguranţă.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. • Intuirea. peste tot. munte sau la malul mării. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. se află la doi paşi. în pădure. • Transformarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai. Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate. magnetizarea metalelor). li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. limonadă. 7. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă. pe stradă.educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână. • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor. realizează experienţe fizice. măsurarea dimensiunii.). • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei. Nu trebuie să mergem prea departe. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. • Atracţia unor obiecte (ex. copilul trebuie să. corpuri. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. de părinţi de şi personalul din grădiniţă. obiecte uzuale ale lumii materiale. deal. în jurul grădiniţei. chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii. Prezentându. identifică fenomenele naturii. în imediata noastră apropiere: în propria cameră. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. populată de plante şi tot felul de vieţuitoare. Programa activităţilor instructiv. 4.i.

castravetele. Băiatul şi fetiţa. ocupaţii şi meserii. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. “Să îngrijim plantele”. acasă şi la serviciu. Referitor la om. usturoiul. etc. Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. ardeiul. să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate. “Legumele şi sănătatea”. Vulpea. să clasifice după anumite criterii. crizantema. “Spune ce face copilul”. Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei. copiii capătă cunoştinţe despre munca oamenilor din magazinele apropiate. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat. Jianu. Să ne îmbrăcăm corect”. 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Odată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se creează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. Jianu. fructe: mere. Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul cu ajutorul experienţei senzoriale. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. a obiectelor de veselă). lucruri. “Povestea lui Moş Crăciun”. etc. stimulează curiozitatea şi interesul. Laleaua. Căţelul. Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. Ridichea. să exemplifice. Ursul. Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul. cireşe. etc. “Fructele şi vitaminele”. “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului. Ghiocelul. flori: ghiocelul. ceapa. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. roşia. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare creează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. de pe şantierul de construcţie. preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. căpşuni. Salata. copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. etc. fenomene ale naturii. etc.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Astfel. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. Strugurele. Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”. margareta. Pisica. Raportul cunoaştere. La această grupă. “Mănuşa”. salata. laleaua. secerat. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea. pere. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului. semănat. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. “Iarna în pădure” de E. plantat). mijloace de transport. La grupa mijlocie. Crizantema. cât şi cu unele mijloace de transport. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă.

pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. se aprofundează şi cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp). hrană. Cunoştinţele despre animale se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare. mijloace de locomoţie. Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe. s. “Germinaţia plantelor”. etc. etc. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de prezentazi. etc. etc. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna. învăţarea denumirii zilelor săptămânii. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . fenomene ale naturii. Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară. “În pădure”. în succesiunea lor). Povestiri: “Povestea castanelor”. primăvara. la hrana specifică. etc. La grupa mare. pe ogor. de a relata. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. Începând cu această vârstă. păsări.au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat. viitor. “La fermă”. În procesul de formare a noţiunilor despre om.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2.o locuinţă. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”. capătă un rol tot mai important. etc.). obiecte dintr. hrana lor.3 caracteristici definitorii. copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale.mâine. “Plutirea obiectelor”. “Munca oamenilor în grădină” (în livadă. aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. la îngrijirea lor. trecut. la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. părţi componente. diferenţierea acestora. Ca o noutate pentru această grupă. după anotimp). a activităţilor adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri. Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor. Pop. modul de viaţă). măsuri de adaptare la schimbările din natură.). ocupaţii şi meserii. vara). obiecte de toaletă. îmbrăcăminte. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale. etc. “Să facem bucheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. lucruri. alimentare. Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp.ieri. dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate.

“Poleiul”.).relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”. .cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”. Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”. 3. trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor. tâmplarului. . “Curcubeul”. “Cu ce călătorim?”. cum simţim?”.Metode orientative de lucru cu preşcolarii. “Vehicule cosmice”. Plante . “Spicul de grâu”. “La bucătărie”. ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. “Ploaia”. Animale . “Grădina zoologică”. . Editura All Pedagogic. a completa progresiv tema. “Bruma”. “În împărăţia apelor”. 1999). “Micii chimişti”. Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. “O călătorie cosmică”. Omul . Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”. “De câte feluri sunt oamenii?”. “Ziua celor dragi”. “De ce se schimbă vremea”.activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”. prietena noastră”. 2. Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior.domestice: “Ferma de animale.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru?”. “Plante medicinale”. “Cu păpuşa la doctor”. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural .cultivate: “Pomii fructiferi”. “Apa şi transformările ei”.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”. aer. . “Animalele din curtea bunicului”. “Curiozităţi din lumea animalelor”. “Focul şi efectele lui”. “Încolţirea”.necultivate: “Pădurea. Planificare anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii. “Ocrotirea vieţii pe pământ”. “Dizolvarea”. “Plutirea şi scufundarea”. 3. “Animalele domestice şi puii lor”. “Din activitatea poliţistului” (doctorului. “Cine nu aparţine grupului”.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme. etc. “Ce simţim. “Roata timpului”. Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”. pe de o parte şi pe de altă parte. “Legume de toamnă”. “Înmugurirea şi înflorirea”. “Când se întâmplă”. focelemente ale vieţii”. . Bucureşti. “Amestecarea şi separarea”.

Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Munca oamenilor Natura Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . Familia mea Încăperile grădiniţei Familiarizarea cu personalul grădiniţei Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori Înfăţişarea omului Obiecte de toaletă şi uz personal Animale domestice (pisica) Animale sălbatice (ursul) Caracteristicile iernii (început de iarnă) Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (Vine Moş Crăciun!) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.De acasă la grădiniţă Natura .Cum arăt? (Înfăţişarea).Animale sălbatice. grădiniţă Familie. grădiniţă . grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru. Natura .Animale domestice .viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie. MICĂ II. Localitatea natală Cu ce putem călători? 3. Cum mă îngrijesc? 3. Familie. grădiniţă Familie. Omul .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. grădiniţă Natura Natura Natura Omul Omul Natura Natura Natura Localitatea natală SUBTEMA I. Natura Flori pentru mama 2.Legume. flori 2. fructe.

MARE Grădiniţă. grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. şcoala Şcoala din apropierea grădiniţei Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală. grădiniţă. Natura Cartea cu animale (sălbatice. fructe.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL I. flori 2. ţară.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. ţara Oraşul meu. fructe. şcoală meserii. flori) 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri. Localitatea natală. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. Natura Legume. ţara Călătorie în jurul pământului (despre oraş. grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei! Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. domestice. Universul Pământ. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidentele şi viaţa Familie.legume. Activitatea în familie şi societate (comportare. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie. prevenirea accidentelor) 2. mijloace de transport) 3. Familie. grădiniţă.

ghidul educatoarei. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente. conversaţia. comparaţia.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea)alcătuire externă. explicaţia. tulpină subpământeană.A. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii. pe baza materialului pus la dispoziţie. Doina Gheorghe. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante comparativ pe baza materialului natural şi a planşelor.grupa pregătitoare. alte flori de primăvară. problematizarea. viorele. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghiocel şi viorea în urma observării prin comparaţie a celor două plante. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. educarea dragostei faţă de natură. a spiritului de observaţie. Mica enciclopedie pentru prichindei. generalizarea). pe baza explicaţiilor educatoarei. copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua. sinteza. ghiocei. asemănări/ deosebiri. casetă muzicală. tactilă. importanţă. Mijloace de învăţământ: material distributiv. tulpină aeriană.. ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil. Bibliografie: 1.Cunoaşterea mediului. 1998 2. comparaţia. Maria Comănescu. dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. Editura RAO. abstractizarea. îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. demonstraţia. material demonstrativ: planşe. a atenţiei voluntare. Editura Didactică şi pedagogică. lădiţe cu pământ. R. de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. a dorinţei de a îngriji florile. stabilind caracteristicile fiecărei plante. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . Bucureşti. olfactivă).

.frunza este “bucătăria plantei”. casetofon. explicaţia. Rădăcina – la ambele plante: . alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele. Evaluare Captarea atenţiei şi crearea motivaţiei Metode: conversaţia. material natural. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: .bulb asemănător cepei. audiţia. ce protejează floarea.porneşte din bulb. conversaţia. Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină.. Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară. parfumul şi culoarea acestora. Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua). problematizarea. care se deschid. este subţire şi de culoare verde la ambele plante. 4.două frunze de culoare verde. referitoare la frumuseţea. conversaţia.prin tulpină.firişoare subţiri.susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ.în el se află substanţe hrănitoare. Mijloace: planşe. din interior apare o codiţă spre vârful căreia apar florile. Mijloace: material natural (ghiocei. apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante. pregătirea materialelor necesare.la ghiocel.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Obiective operaţionale Etape Moment organizatoric Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. 3. . 4. Evaluare frontală O2 O3 Metode: observarea. Dirijarea învăţării O1 Metode: observarea. Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua.aici se pregăteşte hrana necesară plantei. instructajul verbal. Mijloace: material natural (ghiocei. material natural Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Metode: conversaţia. viorele) şi planşe. apa şi substanţele hrănitoare sunt transportate către frunze. Se va intui materialul.bulbul este numit “cămara plantei”. lungi şi ascuţite la vârf. Floarea . Evaluare frontală 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . Strategii şi resurse Metode: conversaţia. 1. 5. demonstraţia. Mijloace: casetă audio. . Frunzele . ghiocei şi viorele. . problematizarea.ghiocelul are o singură floare. demonstraţia. . în vârful tulpinii. formată din petale albe moi şi catifelate. cu vârful ascuţit.are forma de clopoţel. albicioase care cresc în pământ. Sinteza parţială. . explicaţia. prin comparaţie. viorele) şi planşe. în vârful tulpinii aeriene se află o frunză mică. Tulpina aeriană .la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi.

Mediul de viaţă . Înmulţirea plantelor . .backului O4 Evaluarea Încheierea activităţii Individuală Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 .miros specific. demonstraţia. aşezarea şi succesiunea acestora. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante. problematizarea. de primăvară. Evaluare Frontală O4 Metode: observarea. Sinteza parţială este realizată de către copii cu ajutorul educatoarei. Metode: exerciţiul. Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. conversaţia. explicaţia. motivând alegerea diferitelor părţi. Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar . problematizarea. dar şi în grădinile de flori. Metode: observarea.înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară). 8. 7. Are caracter aplicativ: copiii vor reconstitui cele două plante din materialul primit.miros specific. viorele) şi planşe. . demonstraţia. căldură şi apă. Mijloace: piese tip puzzle. Evaluare Frontală O2 Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. Mijloace: material natural (ghiocei.se realizează prin bulb. Sinteza finală.cresc îndeosebi în pădure. substanţe hrănitoare. viorele) şi planşe. . conversaţia. explicaţia.vioreaua are mai multe flori mici formate din petale de culoare albastră. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii. Mijloace: material natural (ghiocei. explicaţia. conversaţia. pe baza celor învăţate despre floare. iar pentru a creşte au nevoie de lumină. 6.

50p. 5p stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale.0.8. Vezi paginile corespunzătoare. Criterii de evaluare şi notare 1. Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p 1. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Lucrarea de verificare 4 1. care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ. structura lecţiei. .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4.ca proces instructiv. 7. Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. 4p 2. Se acordă un punct din oficiu.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. Consultă paginile corespunzătoare. Sugestii: . alegerea metodelor de predare şi a activităţilor de învăţare.alegeţi tema specifică domeniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar). Testul de autoevaluare nr. 4.educativ. urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Metodica este o disciplină ştiinţifică. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. 2. abordări personale. 5p Se acordă un punct din oficiu. la un anumit obiect din planul de învăţământ. 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale. 1 1.2.1p.50p.1p.

pag. Talpalaru Seryl. Bogheanu Maria Magdalena.a. Fiziologia plantelor.Ştiinţe. 2001. Editura Didactică şi Pedagogică. Corega C.A.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. Crocnan Daniel Ovidiu. Bibliografie generală: 1.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. 1983. Editura Didactică şi Pedagogică. Maria. auxiliar pentru elevi.27.. şi colaboratorii. a III. clasa a III. p. 68. Grosu M. Editura Didactică şi Pedagogică. Manualul învăţătorului. 1982 13. 3.78 3.Ştiinţe. 7.42 4.curriculum pentru clasele I şi a II-a..a şi a IV-a. Ovidiu Crocnan. p. 1998. A. Huţanu Elena. A. Haralamb Dorel. 3. 1996 5. Editura Corint. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. p. 2000. Daniel. 25. Editura Euristică. Editura Cartea Universală. Popescu Maria. 1999. A. Elena.59 3. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Gheţe M. Crocnan Daniel Ovidiu.a. Ghidul învăţătorului. Elena. R. 4. Editura Humanitas Educaţional. R. Pârâială Viorica. Grinţescu I. Bucureşti. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. Bucureşti. 2003.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar.. 2002. Editura Teora. Ovidiu Crocnan. 2002 10.Manualul învăţătorului..31 2.47 4. 12. clasa a IV. Iaşi. A. 32-69 11. manual pentru clasa a VI.Ştiinţe. Pavelea. manual pentru clasa a VIII. Manualul învăţătorului. Consiliul Naţional pentru Curriculum.Ştiinţe ale naturii. 2001 6. 20. 5-14 6..10 7. 2003 8. evaluare. pag. pag. Stroe Constantin. 2002 7. Gheorghe. p. 22. Botanică. Bucureşti.Fizică.Lucrări practice. Daniel.. Bucureşti. Fătu Sanda. Bucureşti. Editura All Pedagogic.VIII.Fizică manual pentru clasa a VIII a. Pârâială Dumitru. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.4. p. Bucureşti. 14. Filoti Carmen. Editura Teora.a. Editura Didactică şi Pedagogică. Haralamb Dorel. clasa a II-a. Comănescu. pag. 47. 32. Pop Viorica. Editura Didactică şi Pedagogică. Rafailă şi colaboratorii. Todor V. clasa a IVa.. Corega C. Editura Didactică şi Pedagogică.a.Luiza. Bucureşti.45..25 5. 1999.45 Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 . Editura “Gheorghe Alexandru”. clasa a III-a.. cadre didactice şi părinţi.Manualul învăţătorului. R. Editura Didactică şi Pedagogică.a. Ilarion Niculina. p. p. Androne. Talpalaru Seryl. Bucureşti.. Tudor şi colaboratorii. Pacearcă Ştefan. Editura Radical.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la cls. Stroe Felicia. Bucureşti. Alexandru.Fizică. R.. Turcitu Doina. Craiova.Ştiinţe. p. Bucureşti. Trifu M. Huţanu. Daniel.. pag. autoevaluare. manual pentru clasa a VII.A. Huţanu. Elena. Editura Didactică şi Pedagogică. R. Constantinescu Rodica. 2002.a experimente. 2000. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.48 12. Constanţa.46 2. clasa a IV-a. Bucureşti. Bucureşti.Chimie.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Bibliografie selectivă: 1.Ştiinţe ale naturii clasa a IV. 2001. Boldor O. p.. Raianu O. Huţanu Elena.. R.32. 2005. Metodica predării biologiei la clasele V. 1985. 2002 9.

Editura Didactică şi Pedagogică. R. 1996. A. R. Ghidul învăţătorului. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar.99 16. p. clasa a II-a. p. Ţibea. R. Gheorghe. Bucureşti. Cristescu D. Opriş Tudor. Bucureşti. 32.a şi a IVa. 829. Editura paralela 45. Bucureşti. colaboratorii. Florica. Grupul Editorial Rao. 68. 2003. Maria. Comănescu. p.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 14. clasa a IV-a.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. Manualul învăţătorului.Aceste uimitoare plante şi animale. Bucureşti. 96. Bucureşti.28.Ştiinţe.. 1996 32.Biologie. clasa a III-a. Editura All.. 2004 25.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. Editura Didactică şi Pedagogică. Copil V.31 29.Biologia animală şi vegetală. Editura “Gheorghe Alexandru”.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III. Piteşti. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii). 2002 34. Enciclopedia pentru tineri Larousse. p. 2001 21. pag. pag. 2005 24.45. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Atlas şcolar de biologie. Bucureşti. 3. Ariniş Ioana. Regnul Animal). 1999. Constanţa. zece ani.Natură şi animale.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. p.Ştiinţe. p. Biologie. Bucureşti. Editura Sigma. 2001 33. Daniel Ovidiu Crocnan. Ariniş Ioana.A..Plante şi animale. Editura Aramis. 2005 23. 63. 4.Anatomia omului. A. manual pentru clasa a IX-a. Elena Rafailă şi colaboratorii. Editura Albatros 18.A. şi colaboratorii.Cercetător la …. Opriş T.. Ţibea. Editura All Pedagogic.curriculum pentru clasele I şi a II-a. Tudor şi colaboratorii.. 2005.78 15. 1988 22. *** MEC. Vodă Claudiu.. Ţibea. R. Pavelea. Florica. A. 2004 26.Atlas şcolar de biologie (Regnul Plante). Craiova. Editura Didactică şi Pedagogică. 10. Editura Didactică şi Pedagogică.Ştiinţa în viaţa cotidiană. Grupul Editorial Rao. Bucureşti.29. Bucureşti. 2006. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Editura Rao. Întrebări şi răspunsuri.78 30. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). Manual pentru clasa a V-a. *** Arborele lumii 27. Elena Huţanu. Bucureşti. 1997. Daniel Ovidiu Crocnan. Florica. Editura Didactică şi Pedagogică. p. Daniel. Elena Huţanu. Enciclopedia Rao. Consiliul Naţional pentru Curriculum.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. Bucureşti. R. 2004.Ştiinţe. R. p.. Androne.. Editura Didactică şi Pedagogică. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Bucureşti.42 31. 2000 19.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”.A. 2001.110 20.89 28. Manualul învăţătorului. ghid metodologic. Alexandru. Enciclopedia Rao. Întrebări şi răspunsuri. 14. 2004 17. Editura Ion Creangă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->