Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul IV

ŞTIINŢE ŞI CUNOAŞTEREA MEDIULUI. DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
Carmen TICĂ

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Ştiinţe şi cunoaşterea mediului. Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Carmen TICĂ

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04790-5

........................................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse .................. Transformări ale stărilor de agregare .................................................... Obiectivele unităţii de învăţare 1..................................Cuprins CUPRINS Introducere...............................1.... 4 1................................... Organizarea unei plante cu flori........................... 1.......3 Cristalizarea .........................................................Plante................................................................. 2..3........................... Tulpina............................................................................................2..............2...........................................................................................6........ 31 2..................4.................1 Masa corpurilor....... Rădăcina .......................5..... 9 1.......7............................... Metode de separare a substanţelor din amestecuri..........2 Vaporizarea.......................................................... 33 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ........... 8 1. Frunza ................. 25 2..............................................5.................................................. 17 1............. 27 2......5......... iv Unitatea de învăţare Nr................... 21 1.............................3 Circuitul apei în natură ... Soluţii.................................... Obiectivele unităţii de învăţare 2.............................. Solidificarea............. 9 1........................................................3 Densitatea corpurilor ...............................................................3....................................... Masa............................................... Stări de agregare....8...........2................................................................3.................................................................................................................................................................................................1... Substanţe şi amestecuri ........ 15 1.................. 2 1.........Fenomene fizice şi chimice .................... 15 1.......4................................ 17 1.......................... Lucrarea de verificare 1 ................... Condensarea .............................. 15 1.................... 2 1............................3................................1 Topirea......................5...............2.....4 Distilarea ............................... 1 1.............. 26 2................................................................................... 16 1............... 3 1.............. Volumul........................................................ 26 2...................... 23 Bibliografie selectivă................... Densitatea corpurilor .............1 Decantarea....... 13 1.......................... 8 1.............................3........ 2 1......2 Filtrarea ............................2........................... 24 Unitatea de învăţare Nr.............................................................................................................5...............................................................................2 Volumul corpurilor .......................5.........................................

........................................................62 3..........................6............8...6 Echinoderme..................................................................................................................................... Lucrarea de verificare 2 .............................................................. Sensibilitatea şi mişcarea la plante ........................ Principalele grupe de plante.................6...Cuprins 2........................6.................3 Circulaţia........................................Animale .............................4...............................................................................6 Regnul animal.............................................................. Fotosinteza .................6..........2 Respiraţia ............................................................38 2................................................................................................2 Organizarea generală a unui animal ....57 3.................................4 Excreţia........................................3......................................4 Funcţiile de nutriţie ............................................1 Spongieri .3 Viermi .......2 Sensibilitatea .....63 3......................6................................................67 3...............41 2..................................................................57 3.....................38 2.............................................................................................................66 3..1...............................................................................................66 3.............................................3..............12.......................................................................54 Unitatea de învăţare Nr...................................3 Funcţiile de relaţie .4..........57 3.......................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ...46 2.................................5 Funcţia de reproducere ...............10....43 2..............nevertebratele .............55 3................................................................................................... Respiraţia ................................................52 Bibliografie selectivă ...............................................................36 2....................................9......6..............................................................................6................................................6......................................................................64 3.................................................................................................56 3..................66 3.............................................................................3................1 Digestia.................................................................. Transpiraţia.72 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural ............................................2....................................................................................6....................................................7...........4..............................36 2..................6............ Funcţiile frunzei ..........1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 .69 3................4...56 3.................61 3.51 2..........................................................................5 Artropode ....................49 2.....68 3........................................................................11....2 Celenterate .............61 3......................... Floarea................................................................................4 Moluşte ..................................... Fructul şi sămânţa..........................................64 3.. 3.................................1 Mişcarea ................

....................7....... 117 4............ 116 4.......Cuprins 3........... 89 4.......................................... 116 4........................................... 103 4...............6..... 99 4....................................................................1..... Unitatea de învăţare Nr........... 93 4.............................................8..................................................7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ...................................... 78 3..........................4............................................................ 74 3............................. 89 4................................... 81 3...6.....4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului ..............................5............6............2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului......7............ 75 3....................vertebrate ......1 Peşti ............................................... 89 4................................................................................... 85 Bibliografie selectivă...............................................................................................................3 Reptile .................................. Obiectivele unităţii de învăţare 4.......7........5 Mamifere .......................3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar .......................................... 4Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar ........................................................6................3.................................................................................. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II............................................................7....................................7 Regnul animal..6.........a şi a IV-a )118.......... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ............................. 87 IV................................................7.................. 77 3......................................................................... 121 4............... 93 4............... Proiectarea activităţii didactice ..............8 Lucrarea de verificare 4 ..... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii....5................................................... 131 Proiectul pentru Învăţământul Rural iii . 130 4..............a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.............................5.............................................. 130 Bibliografie selectivă....... 74 3................ 131 Bibliografie generală .......................9..... Lucrarea de verificare 3 ......................................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii................................... Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar.........2..... 76 3............................... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară.................................................................5..................................3 Proiectarea unităţilor de învăţare ..................................4 Păsări ..................5.2 Amfibieni ... 116 4..... 92 4....1 Programa şcolară .........1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar .......................... 88 4.........2 Planificarea calendaristică...................................................................... 108 4.....................

) iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare. Aplicaţiile practice propuse. Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1. fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare. reviste de specialitate. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. 110.învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar. Internet. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. etc. fiecare finalizată cu o lucrare de verificare. Lucrările de verificare se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare (paginile 30. iar examenul o pondere de 50%. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor. anatomice. îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. aplicaţii practice. continuităţii şi sistematizării.Introducere INTRODUCERE Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. Pentru o învăţare eficientă. 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare. Fiecare unitate de învăţare cuprinde: conţinuturi esenţiale. 163) au cerinţe clare. zoologice. lucrare de verificare. teste de autoevaluare. 70. enciclopedii. posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat. în regim de studiu la distanţă.

Fenomene fizice şi chimice

Unitatea de învăţare Nr. 1
FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE Cuprins
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1................................................................................... 2 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor ........................................................................... 2 1.2.1 Masa corpurilor...................................................................................................... 2 1.2.2 Volumul corpurilor ................................................................................................. 3 1.2.3 Densitatea corpurilor ............................................................................................. 4 1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare .............................................. 8 1.3.1 Topirea. Solidificarea............................................................................................. 8 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea ................................................................................... 9 1.3.3 Circuitul apei în natură .......................................................................................... 9 1.4. Substanţe şi amestecuri ............................................................................................. 13 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri.................................................... 15 1.5.1 Decantarea.......................................................................................................... 15 1.5.2 Filtrarea ............................................................................................................... 15 1.5.3 Cristalizarea ........................................................................................................ 16 1.5.4 Distilarea ............................................................................................................. 17 1.6. Soluţii.......................................................................................................................... 17 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ................. 21 1.8. Lucrarea de verificare 1 .............................................................................................. 23 Bibliografie selectivă.......................................................................................................... 24

Proiectul pentru Învăţământul Rural

1

Fenomene fizice şi chimice

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare, studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate; • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice; • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.

1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1. Masa corpurilor Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- l opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de măsură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt în echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Masa corpurilor

2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Fenomene fizice şi chimice

Aplicaţii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Evidenţierea inerţiei corpurilor Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? - deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; - observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului; Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continue mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare. 1.2.2. Volumul corpurilor Fiecare corp ocupă un loc în spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă în cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

2 Determinarea volumului unui corp solid Materiale necesare: cilindru gradat. Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balanţei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1. balanţă sau cântar cu arc.3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn şi plumb). 1. apă. cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus. Cum procedezi? .2. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural .3.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1.

1. fierul.Fenomene fizice şi chimice Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. aurului şi mercurului.1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul. deci este foarte uşor. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei. Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă. Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. el este folosit pentru construirea aeronavelor.1 poţi compara densităţile unor substanţe: Substanţa Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp. a căror masă trebuie să fie foarte mică. Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului. dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg. 1 kg/m3 este densitatea unei substanţe. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn. adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. probabil. Densitatea apei este de 1000 kg/m3. Datorită densităţii mari pe care o are. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb). Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. oţelul. În aliaje cu alte metale. Aluminiul are o densitate mică. Folosind tabelul din Figura 1. Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă. Se notează cu ρ iar unităţile de măsură sunt kg/m3 sau g/ cm3 . aluminiul şi sticla. dar mai mică decât densitatea platinei.

Datorită formei lor care asigură dezlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Supraîncărcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. de la verificarea calităţii laptelui. Din această cauză. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus. Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. se ridică datorită forţei arhimedice. de la verificarea antigelului. În medicină. El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen şi complet scufundat în lichid. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. o densitate mai mică a sângelui indică o anemie. În acest caz corpul pluteşte. Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei. acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeşte forţă arhimedică. fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii. datorită presiunii hidrostatice. forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei. Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat. Porţiunea scufundată dezlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului.Fenomene fizice şi chimice Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Un lichid exercită. linia de plutire).densimetru. densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze.

densitatea sa se micşorează de două ori. se dublează densitatea sa. 2. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. referitoare la un lichid. 1 1. se dublează densitatea sa. b. d. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): a. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F. sunt corecte? a. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. c. dublând masa lichidului. dublând volumul lichidului. dublând volumul lichidului. 3. b. e. Care dintre afirmaţiile următoare. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F. densitatea lichidului nu depinde de masa sa. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. c. un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F. Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. densitatea lichidului nu depinde de volumul său.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr.

nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află).au volum. volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare.gazele.gheaţă. el trece dintr. Topire.lichidele. Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe: temperatura de topire (solidificare) a naftalinei. Solidificarea este fenomenul invers topirii. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici. . substanţele se află în diferite stări de agregare. Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. corpurile absorb căldură. Transformări ale stărilor de agregare În natură. la care volumul creşte prin solidificare.1. fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese.o stare de agregare în alta. care nu se văd cu ochiul liber). nu curg. Excepţie face apa.800C. volumul substanţei se modifică. Solidificare 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . adică îşi schimbă starea de agregare. Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă.3. apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă). trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă).au volum propriu.Fenomene fizice şi chimice 1. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior. Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă. Uneori.solidele. Astfel. Stări de agregare. Stări de agregare 1. În timpul topirii (solidificării). De regulă. lichidă. în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: . topirea gheţii). lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă). curg. Corpurile. lichidă şi gazoasă. temperatura de topire (solidificare) a gheţii. În industrie. gazoasă. Topirea. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a altor instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. .3. sunt fluide. au formă proprie.nu au volum propriu (sunt expansibile). Stările de agregare sunt: solidă. Pentru a se topi. Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă.00C.

un vas întins faţă de alcoolul dintr.se în lichid. cad pe pământ precipitaţii. Condensarea Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. naftalina. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr. pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă.3. oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori. Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare.o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă. Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci.3. sub formă de ploaie sau zăpadă. Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri. alcoolul la 780C). prin absorbţie sau cedare de căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare. Din nori. râuri. Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială). Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor. Dacă în bucătărie fierbe apă într. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . Vaporizarea.un vas. Vaporizarea. Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. transformându. Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude). Unele substanţe (iodul. Circuitul apei în natură În natură. camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat). Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi. apa trece dintr.2. Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. Condensarea 1. Suflând pe un geam rece. Prin fierbere. Condensarea se produce cu cedare de căldură. alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile. mărilor. pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii.o eprubetă).Fenomene fizice şi chimice 1. În concluzie.3. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare. Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte. Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 1000C. Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). apa trece în stare de vapori. acestea se aburesc. Unele lichide (acetonă. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere.

încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis. ceară Cum procedezi? pune într. Iarna. Aplicaţii practice Experimentul 1. vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci.repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii. .4 Evidenţierea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă. trecând dintr. ea conţine de fapt aer.o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară. aproximativ 450000. spirtieră. tub deschis la ambele capete. mări. deşi pare goală.5 Evidenţierea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete. Aerul este un gaz. în paharul cu apă. se condensează în picături fine de apă şi formează roua. Apa a împins aerul în exteriorul tubului. În fiecare an. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ce observi ? Explică. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri. cleşte pentru eprubete. apa urcă în interiorul tubului. încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află. În cazul tubului deschis la ambele capete. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că. atunci când temperatura coboară sub 00C.Fenomene fizice şi chimice În timpul nopţilor reci. Experimentul 1. oceane sau pătrunde în pământ. vas cu apă Cum procedezi? . Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură. Notează observaţiile pe spaţiile punctate.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură. cristale de naftalină. Ca toate gazele.

Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Topirea 2.Fenomene fizice şi chimice Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa. apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă. Asociază ce se potriveşte: 1. Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. trecerea din stare lichidă în stare solidă b. Experimentul 1. Testul de autoevaluare nr. trei vase întinse (farfurii). trecerea din stare solidă în stare lichidă d. acetonă. dar mai încet decât acetona. trecerea din stare lichidă în stare gazoasă………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. 2 I. de alcool şi de apă în cele trei vase identice. Condensarea 3. alcool.6 Evidenţierea vitezei de evaporare a lichidelor Materiale necesare: trei eprubete. repetă experimentul folosind eprubete. Solidificarea a.

După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte.Fenomene fizice şi chimice II. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Încadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină.. Cum explici? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. Răspunde la următoarele întrebări: 1. 3. dacă este pusă în congelator? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. III. De ce se usucă mai repede rufele când bate vântul? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. naftalina a dispărut... 2. De ce se sparge o sticlă plină cu apă. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. Explică circuitul apei în natură.

4. Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră. Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici. Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice). Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen.7 Evidenţierea procesului de difuzie Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? .). Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei. deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată.un pahar. moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe. Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi. apa dintr. numite molecule.un balon. Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn.Fenomene fizice şi chimice 1.o cană cu apă fierbinte. dar nu se pot observa direct. invizibile cu ochiul liber. aerul dintr. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen. aur. argint.o continuă mişcare întâmplătoare. apă. Datorită mişcării lor neîncetate.deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează. etc. Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într.te câţiva paşi de acestea. azot. Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într. ciment). Substanţe şi amestecuri Tot ceea ce ne înconjoară este materie. dioxid de carbon. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . azot) şi atomi (argon). Atomi Molecule Substanţe Materiale Difuzie Aplicaţii practice Experimentul 1.). etc. sticlă. Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă. Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie. Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile. Ce simţi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.

pe când mirosul de ulei nu se va simţi. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pe când în apa rece. oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu). . Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat. câteva picături de cerneală. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.toarnă cu ajutorul pipetei. . carbon.amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite). în paharul cu apă rece şi apoi. pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa).amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi). cerneală. În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen. Amestecurile de substanţe se clasifică în: . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1. pahar cu apă rece. Procesul de difuzie este influenţat şi de starea de agregare. hidrogen. difuzia nu s. Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Apa din paharul cu apă caldă s. Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată). apa minerală). De ce? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe. în paharul cu apă caldă.oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur.Fenomene fizice şi chimice Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede.a realizat omogen. Cum procedezi? . Amestecuri Substanţele pot fi simple (oxigen.observă cum difuzează cerneala.8 Evidenţierea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. pipetă.a colorat omogen. . în apa din fiecare pahar.notează observaţiile. azot).

pune o hârtie de filtru. pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu.un amestec neomogen solid. 1.într. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. pulbere de cărbune. .amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion).Fenomene fizice şi chimice 1. Nisipul se depune pe fundul paharului deoarece are o densitate mai mare decât apa. Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul. Decantarea Aplicaţii practice Experimentul 1. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr. într. apă.5.5. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . . În practică.o pâlnie. câteva minute. toarnă amestecul.10 Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare.un pahar. prin pâlnie. în decantoare speciale. Filtrarea Aplicaţii practice Experimentul 1.un pahar cu apă. într.5. Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului. hârtie de filtru Cum procedezi? .9 Separarea nisipului de apă Materiale necesare: pahar. pâlnie.1. decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale. nisip Cum procedezi? .pune într-un pahar apă cu nisip.lichid.pune puţină pulbere de cărbune. Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1.agită sau amestecă cu o baghetă amestecul. în repaus.2. apă. Ce amestec ai obţinut? .

până la evaporarea completă a apei. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid. Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu a lichidului. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului. În practică.lichid. toarnă apă cu sare de bucătărie: . Filtrarea Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr. apă.într.Fenomene fizice şi chimice Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. În practică. apa se evaporă. Cristalizarea Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. Cristalele sunt corpuri solide.încălzeşte capsula în care se află amestecul.un amestec neomogen solid. filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile. metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan. 1. cu ajutorul spirtierei. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat. iar în capsulă rămâne sarea. Cum procedezi? . Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere. sită de azbest. sare de bucătărie. cu formă geometrică definită. omogene. În lipsa acestor materiale. spirtieră. Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar se separă apa.o capsulă de porţelan.lichid. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid. foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră.3 Cristalizarea Aplicaţii practice Experimentul 1.5. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip. trepied.

În fiecare zi. apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul.4 Distilarea Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintrun amestec omogen de lichide. lichidul aflat în cantitate mai mare. eterul. Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant. sucurile concentrate de fructe. (Consultă bibliografia recomandată).se roci magmatice (granit. lichide sau gazoase. nu se foloseşte în cazul lichidelor Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându. În majoritatea soluţiilor. amestecăm apa cu diverse substanţe solide. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. dizolvantul este apa. În acest mod se obţin soluţii. oţetul. nisipul este insolubil în apă). Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . În funcţie de solubilitatea într. cum ar fi: zahărul. bazalt). Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei. dioxidul de carbon. substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă. Soluţii Amestecurile omogene formate din două sau mai multe substanţe. petrolului lampant şi a motorinei.Fenomene fizice şi chimice Atenţie! Cristalizarea inflamabile.un anumit solvent. 1. Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr. 1. alcoolul. Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură. Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea. acetona. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare.6. Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul. sarea de bucătărie. O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată). benzina.5. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. substanţele se clasifică în: substanţe solubile. prin fierbere urmată de condensare.

Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură. un volum egal de apă rece. câte o linguriţă de zahăr.un pahar. ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului.pune într. apă rece. în fiecare pahar. 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural .12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente. linguriţă. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin o cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii. într. Experimentul 1. . Cum procedezi? .Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1.un pahar. apă. lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii.un pahar cu apă.o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie. apă caldă. Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă. zahăr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă. Cantitatea de substanţă dizolvată într.13 Evidenţierea factorilor care solubilitatea (temperatura) influenţează Materiale necesare: 2 pahare transparente. care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate. acetonă. apă caldă. iar în celălalt pahar.adaugă. într.

Care este concentraţia. apă.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent. la un moment dat. zahăr în apă. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. etc. Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. kg.adaugă. masa apei. a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2. a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Atenţie! Masa dizolvatului.). . pune o linguriţă de zahăr. md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1. linguriţă Cum procedezi? . Ce observi? . masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g. acesta nu se mai dizolvă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă.un pahar cu apă. Care este concentraţia. din ce în ce mai mult.într. în procente.Fenomene fizice şi chimice Experimentul 1. zahăr. în procente.amestecă cu ajutorul linguriţei. Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală.

b) 13. Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). Pune oul în apa sărată.un pahar. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… III. sare şi apă. c) indiferent care dintre. b) se diluează. Ce observi? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . soluţia: a) se concentrează. Alege răspunsul corect: 1. c) amestecuri neomogene. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II. se consideră solvent. Activitate experimentală Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. b) mai mare. Vărsând o cantitate de soluţie dintr.33%. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%. c) 10%. Explică cum poţi separa un amestec de nisip. 3 I.

de nisipul. Separarea se realizează în două etape. poţi trece mai departe. 3a II. Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. prin metoda cristalizării. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet şi oul se va scufunda. c) adevărat Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. a 3. se separă soluţia de apă cu sare. ai nelămuriri sau ai greşit. 2.7. 1. ai nelămuriri sau ai greşit. Testul de autoevaluare nr. III. b. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13. 3. 1c. c 4. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.33% II. c a) adevărat. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. III. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 1. 2b. b) fals. 3 I. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. 2. 2 I.Fenomene fizice şi chimice 1. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. 1 1. care se depune la fundul vasului. Prin evaporarea apei se separă sarea. Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . 3. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. b 2. Prin decantare. vezi pagina 11. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. poţi trece mai departe. Testul de autoevaluare nr. În timpul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului.

un amestec neomogen solid. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă. Condensarea. Lichidele. Volumul.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori. ai nelămuriri sau ai greşit. Desublimarea.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă.un amestec neomogen solidlichid.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp.şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural .trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă. nu au formă proprie.operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află).i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie în care se află. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe. au formă proprie. de a se opune la orice acţiune care caută să.un corp scufundat într.metoda de separare a unui solid dintr.metoda de separare a unui solid dintr.fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe. oul va pluti în apa sărată.trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă.forţa cu care Pământul atrage un corp.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă.operaţia de separare a componentelor dintr.fenomenul prin care o substanţă solidă. prin fierbere urmată de condensare.lichid.un amestec omogen de lichide. Greutatea. Dizolvarea. Legea lui Arhimede. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid. nu curg. 1 Inerţia. Gazele. Dizolvant (solvent).mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. Filtrarea. Solidele.spaţiul ocupat de un corp. Vaporizarea. sunt fluide. Densitatea.nu au volum propriu. respectiv. Solidificarea. Topirea. Distilarea. Difuzia. Sublimarea.proprietate a unui corp de a.mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. rezultând soluţii. poţi trece mai departe.au volum propriu. Cristalizarea. Decantarea. Masa.au volum propriu.substanţa în care se face dizolvarea. sunt fluide.Fenomene fizice şi chimice Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea. Sinteza unităţii de învăţare nr.

Exerciţii şi probleme 2p (0.cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie. Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0.substanţa dizolvată.8 Lucrarea de verificare 1 I. când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă îngheaţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă. Apa din râuri. 4. nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 . Se formează în anotimpul rece. Soluţie saturată. mări.Fenomene fizice şi chimice Dizolvat (solvat).proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă. Nivelul apei dintr. 3. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c.3g/ cm3. Ploaia 2. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Concentraţie procentuală. b.2g. 1. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0.un autobuz. Poleiul 3. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3. Prin introducerea unui corp cu masa de 31. e. II. la o anumită temperatură. d. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. care are masa de 452g şi densitatea de 11.25 × 4) 1.50 × 4) 1. Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9. 4. Ninsoarea a. Te afli într.25 × 4) 1. în picioare. Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . Care este volumul unui corp din plumb.soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. 2. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ. Solubilitatea. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc? Dar dacă porneşte brusc? Explică. oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3. Lapoviţa 4. Se formează în dimineţile răcoroase.

clasa a IV. 3.a.Ştiinţe.5p. Pârâială Viorica.pagube produse de apă (inundaţii. Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare. 4. Fătu Sanda. Haralamb Dorel. 4. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală.. Editura Radical.a experimente. Iaşi.50 . pag. Editura Euristică. pag. Turcitu Doina. clasa a IVa. 2002. R.5-14.realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică. 3.46. 2002. Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p . 2000. manual pentru clasa a VI.4 pagini. va fi analizată. . 7. biologie) şi formularea unor concluzii. 1998.Fizică.. - Bibliografie selectivă: 1.principalele tipuri de precipitaţii.a. 2000. Talpalaru Seryl.. Editura Humanitas Educaţional.Manualul învăţătorului.importanţa apei (sursă de energie. Criterii de evaluare şi notare identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0. .rezolvarea de probleme: III. . 2.25 × 4) şi II. A.transformări ale stărilor de agregare. Bucureşti. Ilarion Niculina. Pacearcă Ştefan. cadre didactice şi părinţi. clasa a III. Corega C. manual pentru clasa a VII. Stroe Constantin. Editura Teora. 20. . . Crocnan Daniel Ovidiu. 7. Popescu Maria. 1999. manual pentru clasa a VIII. Editura Teora. Se acordă un punct din oficiu.). autoevaluare. clasa a IV.Fizică. 6.Fizică manual pentru clasa a VIII a. Utilizarea unor surse suplimentare de informare IV. Editura Didactică şi Pedagogică.stările de agregare ale apei. Huţanu Elena. Se acordă un punct din oficiu.Ştiinţe ale naturii. 8. auxiliar pentru elevi. 2002. 2001. 22. .Ştiinţe ale naturii. Huţanu Elena.27. 2003. Bucureşti. punctată şi va fi returnată.2p (0. pag. p.reprezentarea schematică a circuitului apei în natură. Constantinescu Rodica. Crocnan Daniel Ovidiu.10.a. Haralamb Dorel. evaluare.. .Fenomene fizice şi chimice IV. pag. 47. Editura Cartea Universală. Eseul va avea maxim 3. A. chimie.25. Bogheanu Maria Magdalena. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. suport al vieţii. 5.1p (0. R. Pop Viorica. × 4).47. reviste. etc. Stroe Felicia. Filoti Carmen.Manualul învăţătorului. Pârâială Dumitru.a.25 × 4).Luiza.Chimie. Talpalaru Seryl. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. Editura Corint.a. etc. utilizând corect terminologia adecvată.circuitul apei în natură şi importanţa sa.). p. Corega C. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 9. Editura Didactică şi Pedagogică.59. Internet).

................................ Rădăcina ...................6........................ Fotosinteza..............................................8...........................................................................................................................................................2.. 31 2........1............. 43 2.................. 41 2................................................................. Sensibilitatea şi mişcarea la plante............................... 49 2.............. Funcţiile frunzei .................................. 26 2....6.................. 2 PLANTE Cuprins 2........... 36 2.............................................................................................4......................................... Respiraţia .............. Principalele grupe de plante ............................. 38 2... Lucrarea de verificare 2 ......................... 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .........6.............................. 51 2................. 52 Bibliografie selectivă...........................7....................... Organizarea unei plante cu flori........................ 46 2....3...............................6.............12..................................2............................... Tulpina....Plante Unitatea de învăţare Nr......5.............3....................................... 33 2............... Floarea ................................................................................................................ Transpiraţia .................................................... Obiectivele unităţii de învăţare 2........... 27 2....................11.................................. Frunza ........1......................... 26 2....................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare . 38 2.....10.............................. Fructul şi sămânţa ..............................................................................9................................................................................................................................................ 36 2...........................................

grupate în ţesuturi. de producere. hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative.diversitate. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rădăcina.funcţie. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare.Plante 2. Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. Regnul Fungi (ciuperci). Obiectivele unităţii de învăţare nr. Regnul Plante. În celulă. utilizând un limbaj ştiinţific adecvat. în principal. Celula vegetală este unitatea de bază structurală şi funcţională a plantei. se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. parameci etc. 2. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite. amibă. în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. • să analizeze relaţiile cauzale: structură. Regnul Protista. organism vegetalmediu. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila). precum şi funcţiile acestora. tulpina şi frunzele asigură. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante.1. Organizarea unei plante cu flori Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. Acestea sunt: rădăcina. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. tulpina. în care sunt încadrate bacteriile. frunza. Regnul Animale.2. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. Organizarea unei plante cu flori Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: Lumea vie - Regnul Monera. fructul şi sămânţa.). unitate. Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate. citoplasma şi nucleul. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor. floarea. evoluţie. de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe.

Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig. spre deosebire de alte celule. lalea). Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol. 2. la care rădăcina principală are formă de ţăruş (fasole.3. 2.ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime. Mai multe celule care au aceeaşi formă.ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei.ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei.1) . ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon. . grosime). . . Principalele tipuri de ţesuturi sunt: . Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă. trifoi). numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare.ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor.Plante Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei. Aceste tipuri de ţesuturi se observă în structura organelor unei plante. formează asociaţii de celule numite ţesuturi. morcov. uleiuri).rădăcina fasciculată (firoasă).rădăcina pivotantă. lungime şi grosime (cereale. Celula vegetală. - 2. la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă. a dăunătorilor. . prezentă la arbori şi arbuşti. are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare. structură şi funcţie. Fig.rădăcina lemnoasă. . .ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante îşi le protejează împotriva factorilor de mediu. Rădăcinile au forme şi mărimi variate.1 – Tipuri de rădăcini 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

1. Funcţiile rădăcinii Fig. . Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2.rădăcina pivotantă: …………………………………. Scrie denumirea zonelor din vârful unei rădăcini.rădăcina firoasă: ……………………………………. ţelină. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini. ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii. sfeclă. zona unde au căzut perii absorbanţi după 10. 4. grâu. 2. ridiche.zona perişorilor absorbanţi (3). 2. Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare: fasole.3 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1 1.Plante Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. ridiche. 3.. Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov. 3. 4..zona aspră (4). 2. . porumb.…………………….rădăcina lemnoasă: ………………………………….20 zile. 2.……………………. sfeclă.2): .firişoare subţiri cu rol în absorbţia apei şi a sărurilor minerale din sol.zona netedă (2). .……………………. Testul de autoevaluare nr.2 – Vârful rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). Fig. un înveliş rezistent cu rol de protecţie.scufia (1). . . Notează câteva exemple de plante care au: .…………………….

într. marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker). scufie b. . Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale.o lingură.cu ajutorul spirtierei. Aplicaţii practice Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Experimentul 2. după 2.un vas cu apă. fierbe apa. Experimentul 2.1 Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă. apă de la robinet. Cum procedezi ? . pune cu pipeta.Plante 5.într. ulei Cum procedezi ? aşează planta cu rădăcină. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina 51.3 zile marchează din nou nivelul apei şi compară-l cu cel iniţial. Materiale necesare: plantă cu rădăcină. pipetă. peste care se adaugă o peliculă foarte fină de ulei. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale. zona perişorilor absorbanţi d. Materiale necesare: lingură de metal. zona netedă c.2 Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei. Alege răspunsul corect. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Rădăcina creşte în lungime prin: a. până la evaporarea completă. spirtieră.analizează suprafaţa lingurii. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . citeşte rezultatele sau constatările. câteva picături de apă. vas de sticlă.

pune plantele de fasole. iar vârful rădăcinii în apă.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. astfel încât: în vasul 1.5 cm). 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină. apă. în vasul 2. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s. ulei. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. Notează observaţiile pe spaţiile punctate.observă plantele. Cum procedezi ? .Plante Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezintă schematic experimentul. . În concluzie.a ofilit. două vase de sticlă (eprubete). plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii. Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4. zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă. după 2.3 Evidenţierea absorbţiei apei la nivelul zonei perişorilor absorbanţi. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei. ce conţine apă şi ulei. Experimentul 2. în câte un vas de sticlă.

Plante 2.din care se formează frunzele.care dau naştere atât la frunze cât şi la flori. Prin ţesuturile de susţinere pe care le conţine. Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope). viţa de vie).au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor. liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 . a frunzelor şi a florilor. în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă.muguri foliari.fasole. lemnoase) şi subterane. . pletoasă. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni). Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor.muguri micşti. diferiţi după poziţia. cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. secundare şi de rod. tubercul (cartof) şi rizom (ferigă. Astfel de tulpini. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale.muguri florali. stânjenel). puse cap la cap. Tulpina Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul. frunzelor şi a florilor. înmulţirea se realizează prin bulbi. porumb.4. au majoritatea plantelor ierboase (grâu. După locul unde cresc.soarelui). Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei. cilindrică. aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza.din care se formează florile.muguri de creştere. lalea.situaţi în vârful tulpinii. Tulpina Tulpinile au forme variate. . crin).mazăre. La unele plante. Tulpinile aeriene ale unor plante s. axul coroanei şi ramuri principale. volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate. tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor. Categorii de muguri: . între care nu există pereţi despărţitori. tulpinile sunt aeriene (ierboase. Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase. . conică. tuberculi sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă. celule lungi. Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică. floarea. În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). În absenţa frunzelor. ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti).

Vasele lemnoase conduc seva brută. stânjenelul. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . d. cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late . grâul. Alege răspunsul corect. Astfel. A / F/ I d. d. 2 1. inele înguste . A/F/I b. Culoarea inelelor lemnoase este diferită. bradul. Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. 4. (Foloseşte. îngroşarea măduvei. atlasul botanic).Plante Creşterea tulpinii Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime.an ploios. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă tubercul rizom tulpină volubilă porumb viţă de vie ferigă fasole ceapă 2. Planta cu tulpină subterană este: a. Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. vasele liberiene.an secetos). trandafirul. Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a. A/F/I c. F (fals). A / F/ I 3. Încercuieşte una din litera corespunzătoare: A (adevărat). Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. vasele lemnoase. Citeşte cu atenţie afirmaţiile. I (informaţii insuficiente) a. Asociază tipurile de tulpini. b. la nevoie. c. b. c. Alege răspunsul corect. cu plantele corespunzătoare. Testul de autoevaluare nr. îngroşarea scoarţei.

cu care frunza se prinde de tulpină. Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina 51.Plante 5. care formează nervurile. tulpină subterană. Frunza Frunza este organul aerian al plantei ce creşte pe tulpină.5 c). străbătută de o reţea de vase conducătoare.5 a). întreagă (fig. Alege răspunsul corect.5.partea cea mai lată a frunzei. O frunză completă este (fig.codiţa frunzei. . 2. d. c.teacă. a b Fig. 2. 2. dinţată (fig. b. Fig.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante.5 b). Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig.peţiol. În acest caz. Bulbul este: a. 2.4) alcătuită din: . pot lipsi şi teaca şi peţiolul.partea lăţită a peţiolului. la porumb). . rădăcină modificată pentru depozitarea hranei. 2. iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre). 2.5 Marginea frunzei c Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . limbul se leagă de tulpină prin teacă. La alte plante.limb. peţiolul lipseşte. Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar. 2. tulpină târâtoare. rădăcină subterană. care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu.

penată (salcâm) şi frunza palmată (castan).8): în rozetă la baza tulpinii (c). frunza reniformă. frunza ovală (păr. pin). porumb).7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta. frunza liniară.7): frunza trifoliată (la trifoi). d. c. e. Există: a. Pe tulpină. f. b. frunza sagitată. 2.în formă de ace lungi (brad. Fig.în formă de săgeată (săgeata apei). frunzele pot fi dispuse (fig. 2. Frunze simple şi compuse Fig. 2. opus (b) sau altern (a). prun). unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig. 2. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare. 2.6). molid. 2.în formă de inimă (muşcată).în formă de panglică (grâu. frunza aciculară. frunza cordată. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Plante Frunzele diferă şi după forma limbului (fig.6 Frunze simple Spre deosebire de plantele cu frunze simple.în formă de rinichi (pochivnic).9 Fig. condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . între 100. între care rămâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). . 3 Observă frunzele următoarelor plante: stejar.aspectul frunzei (neted.8 Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză. . pentru fiecare frunză. Privit la microscop.). ce conţine celule pline cu clorofilă. legate de: . 2. între care se află mezofilul (miezul frunzei). O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole. Structura internă a frunzei Testul de autoevaluare nr. grâu şi pin.marginea limbului (întreagă. Notează. . etc. Foloseşte material natural sau un atlas botanic. păros.1000 stomate/mm2 de frunză. .Plante a b c Fig. observaţiile tale. . cerat.alte observaţii. etc.). aşezate faţă în faţă. Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta.forma frunzei. Epiderma are ca formaţiuni caracteristice stomatele prin care se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei în timpul procesului de transpiraţie. lobată. respiraţie şi transpiraţie. dinţată. Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei.modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină. limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară şi epiderma inferioară).

gaz indispensabil vieţii. 3 se află la pagina 51. linte şi mazăre. care vor fi transformate în energie chimică. grâul. În acelaşi timp. tuberculi sau rizomi. cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză.. Substanţe dulci (amidon. apoi prin nervurile frunzei. sfecla. Din apă. săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2). soia. frunza sintetizează substanţe organice (glucide.Plante Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Funcţiile frunzei 2. ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei. se eliberează oxigen (O2). lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei.1. zaharuri) depozitează cartoful. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc. Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2). Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii. Reţine ! În procesul de fotosinteză. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase. proteine. seminţe. floarea. Fotosinteza Funcţiile frunzei Frunza este considerată un mare laborator al naturii. bulbi. 2. în care se sintetizează hrana plantei.6.6. În urma procesului de fotosinteză. rapiţă. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor. Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină. În frunză. Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. necesară procesului de fotosinteză. în diferite părţi ale plantei: în frunze. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei.soarelui. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr.

se opreşte. În concluzie. semiparazite şi simbionte. din alte plante. Plantele simbionte sunt un exemplu interesant de convieţuire. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură. fotosinteza începe să scadă. Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol. grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C. Plantele parazite au un număr mare de flori. fosfaţi). între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof. poartă denumirea de simbioză. Din categoria plantelor heterotrofe. viţă de vie). Dacă lumina este foarte intensă. din tulpina arborelui gazdă. fiind lipsite de clorofilă. lumina şi temperatura. creşte în intensitate până când temperatura atinge 20.haustori). Procesul de fotosinteză se intensifică odată cu creşterea cantităţii de apă. O astfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot. fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim. fac parte plantele parazite. Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C. la diferite plante de cultură. se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. Fotosinteza începe la lumină slabă (odată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate odată cu creşterea intensităţii luminii. gata preparate.250 C.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme. trifoi.pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările.muma. Alte plante. din mediul în care trăiesc. Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. azotul necesar procesului de fotosinteză. care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. Plantele verzi. sulfaţi. substanţe organice rezultate din fotosinteză. 37 Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural . nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice. când apa este în exces. fructe şi seminţe. în orele dimineţii şi spre amiază. Plantele parazite nu au clorofilă.520 C. Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură. prin apele de ploaie şi zăpezi. fotosinteza se opreşte.plante heterotrofe. Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase. după care încetineşte treptat şi la 45. trăiesc parazit pe alte plante. O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza. O astfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare. Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză.Plante Factorii care influenţează fotosinteza Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa. . iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor. Plantele semiparazite. care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. Plante parazite: . iau o parte din substanţele organice necesare. deoarece îmbogăţesc solul în azot.

3. din această energie se transformă în căldură. formarea fructelor. Transpiraţia În procesul de fotosinteză. plantele elimină dioxidul de carbon. Procesul se desfăşoară în mod continuu. 2. au nevoie de oxigen. În urma procesului de respiraţie. înflorire. Respiraţia Plantele. pentru a o transforma în energie chimică. apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorbţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. planta utilizează numai o mică parte din energia solară. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. ca toate celelalte vieţuitoare. O parte importantă.2. Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie. plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxidul de carbon. etc.Plante 2. la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere. Plantele respiră prin toate organele. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor. nu ar fi posibilă.6. Prin procesul de transpiraţie. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori.6. prin stomate. dar mai ales prin frunze. Transpiraţia 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ziua şi noaptea. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. Eliminarea apei se realizează prin stomate. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu.

Cum procedezi ? . la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze. transpiraţie) Experimentul nr. . apoi prin nervuri şi a colorat frunzele. Experimentul 2.pune planta.3 frunze. Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei. Dacă stomatele sunt deschise.. . Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor.pune o picătură de benzină. în vasul cu apă. eprubete Cum procedezi ? .3 frunze). benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă.aşează eprubeta la lumină. Ce observi ? Explică. .5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze.secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. respiraţie. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 .toarnă câteva picături de cerneală. cu partea secţionată orientată în sus. . benzină. Ce observi ? Explică.realizează observaţii după 2 zile.apelor).Plante Aplicaţii practice (fotosinteză.repetă experimentul. Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma. Materiale necesare: plantule de fasole cu 2. cerneală Cum procedezi? . aşezând eprubeta. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii. pipetă. structuri ce se numesc stomate. vas cu apă. 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor. Materiale necesare: frunza. într.o eprubetă cu apă. 2. pe dosul frunzei.pune plantule de fasole. se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu. Experimentul 2. . în vasul cu apă colorată. cu ajutorul pipetei.pădurilor.

………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză. prin fierbere. se introduce un vas mai mic cu alcool etilic în care se pune frunza).Plante Ce observi ? Explică.toarnă câteva picături de iod. Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol. Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate). 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon. nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon). Partea de frunză. fixată la capătul unei sârme. pe frunza decolorată .3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). Materiale necesare: tubercul de cartof. . staniol. pipetă. . . pune 2. pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa frunza de plantă!!). o fâşie de staniol. alcool etilic 96%. deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă.decolorează frunza. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. lumânare.un tubercul de cartof. pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată. Materiale necesare: seminţe încolţite de grâu sau fasole. Cum procedezi ? . după 2 zile. . introduci 20. ghiveci cu muşcată. Ce observi ? Explică. amidonul s. ceea ce demonstrează că.un vas cu apă.apelor ies bule de gaz (oxigen). Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma.detaşează frunza şi îndepărtează staniolul.un tubercul de cartof.30 de seminţe încolţite. Experimentul 2.8 Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen. (Atenţie ! Fierberea se realizează astfel: într. pune 2. iod. Experimentul 2. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză.a format în frunză. acoperită cu staniol.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului)..expune planta la lumină. sârmă Cum procedezi ? într-un borcan care se poate închide ermetic cu un capac. în apă şi alcool. borcan închis ermetic. numai în porţiunile expuse la lumină.pe o secţiune dintr. .fixează. . 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..pe o secţiune dintr. timp de câteva ore.

.ciorchine (liliac. La floarea de măr receptaculul are forma unei cupe (la alte flori. într..ştiulete (porumb). muşeţel).umbrelă (soc. Fig. Materiale necesare: plantă în ghiveci. formând inflorescenţe. care să întreţină arderea.9 Floarea de măr Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 .Plante Ce observi ? Explică. Din flori. viţă de vie). câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc. etc. . Inflorescenţele au formă de : . morcov). se formează fructele şi seminţele.fixează părţile aeriene ale plantei. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….7. . Rezultate Pe punga din plastic apar picături de apă. Ce observi ? Explică. Receptaculul este partea terminală. 2.închide punga de plastic.mâţişori (mesteacăn).disc (floarea. timp de o oră. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan.). prin legare sau cu scotch. salcâm. lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii. pătlagină). ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Florile sunt aşezate pe tulpină. . A avut loc condensarea vaporilor eliminaţi de plantă. receptacul are formă de cilindru. Alcătuirea unei flori simple Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente. Floarea Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei. Prin respiraţie. 9 Evidenţierea procesului de transpiraţie. con. 2. .. Pedunculul este codiţa florii. prin transpiraţie.spic (grâu. pungă de plastic Cum procedezi ? . . Experimentul 2. Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen.o pungă de plastic.soarelui.

Totalitatea petalelor formează corola. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). stigmatul. iar baza sa. Receptaculul este înconjurat de frunze mici. Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. Tot de receptacul se prind şi staminele. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate. din ele se formează fructe şi seminţe.un ansamblu de flori. dintr. în fruct presupune două etape: De la floare la fruct Polenizarea constă în transportul polenului unei flori pe pistilul altei flori cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine. care vor da naştere seminţei. Petalele au forme. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate. În centrul florii se află pistilul. Fiecare stamină are câte un filament în vârful căruia. umflată se numeşte ovar. Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. Totalitatea sepalelor formează caliciul floral.). Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi. Nu toate florile prezintă această alcătuire.o umflătură. etc. stilul şi stigmatul se usucă şi cad.soarelui alcătuită de fapt. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti. în formă de disc. Celulele sexuale bărbăteşti. prezente la capătul tubului polinic. O astfel de floare. grupate în spic. Transformarea florii polenizarea şi fecundaţia. Aceste flori tubulare sunt fertile. Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite). Spre deosebire de florile simple. fuzionează cu celulele sexuale femeieşti. este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră). terminat printr. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Imediat după fecundaţie. petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. florile compuse au o altă structură. se îngroaşă şi se transformă în fruct. el germinează. ovarul creşte. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. fluturi. organul de reproducere femeiesc. fără petale şi sepale. stilul. organele de reproducere bărbăteşti.Plante Alcătuirea unei flori compuse Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. nu au decât elementele esenţiale ale florii şi anume staminele şi pistilul. de culoare verde. Ovarul conţine ovulele. este floarea. care sunt celulele sexuale femeieşti. unite în formă de tub. Pistilul are formă de pară. Florile interne au petale mici. susţinute de un receptacul lăţit. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori. Florile exterioare. de culoare galbenă.

salcâm) şi capsula (mac). prune. 2.fructe cărnoase. fragi.fructe cărnoase multiple: zmeură. există o mare diversitate de seminţe. . Din embrion. Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna. pe lângă ovar şi alte părţi ale florii. La sămânţa de grâu (fig. castraveţi. • Fructele cărnoase au miezul zemos. pere. . tulpiniţă (4) şi muguraş (5).Plante 2. din care se va forma o noua plantă. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane. După formă şi dimensiuni. Din seminţele cu două cotiledoane. eliberând seminţele: păstaia (fasole. Fructul şi sămânţa Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă.formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3). Sămânţa de fasole (fig. cu o sămânţă închisă într. Unele se deschid la maturitate.tegument (1). 2. bogat în vitamine şi substanţe hrănitoare.8. două cotiledoane (2). iau naştere plantele monodicotiledonate.un sâmbure lemnos (drupă): caise. ghinda.la formarea fructului participă. iar substanţele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului. La toate plantele cu flori. 2. căpşuni. Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar.10 Bobul de fasole Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . gutui. de exemplu receptaculul: mere. se dezvoltă plantele dicotiledonate. . se va dezvolta viitoarea plantă.10). portocale. ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei.19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie. struguri. cu mai multe seminţe (bacă): roşii.fructe cărnoase. cariopsa (grâu.fructe cărnoase false (poamă) . . Din seminţele cu un cotiledon. floareasoarelui) etc. cireşe. embrionul are un singur cotiledon. Fig. piersici. până la formarea primelor frunze. seminţele sunt închise în fructe.

creşterea tulpiniţei şi apariţia primelor frunze. Scrie.formarea perişorilor absorbanţi şi transformarea rădăciniţei în rădăcină. ……………………………… 5. 2. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1. seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă. ……………………………… 3. Test de autoevaluare nr. Etapele germinaţiei: . a oxigenului şi numai la o anumită temperatură. ……………………………… 4.12 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural .11 Bobul de fasole 2.uscarea cotiledonului. ……………………………… 2. 4 1.ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei. numai în prezenţa apei. 2. de la starea de repaus. . Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. Fig. . în casete. ordinea în care se dezvoltă planta. . Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. apoi în plantă adultă. la starea activă de creştere.Plante Germinaţia seminţelor În condiţii favorabile. ……………………………… Fig. Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează.îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora. .

Plante 3. având grijă ca vata să se menţină permanent umedă..le.modelează toate componentele florii.aranjează. ……………………………. tulpiniţa şi muguraşul. observă cele două jumătăţi ale seminţei. pe farfurioare. Cum procedezi ? .f. sămânţa. formarea frunzelor. sămânţă) Experimentul 2.5 seminţe de fasole. polenizare.g……………………………..12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole. astfel încât să obţii diferite flori.. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa. farfurioare. a..11 Modelarea componentelor unei flori. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . Materiale necesare: 4. formarea rădăcinii. vată. Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina 52.. Materiale necesare: plastilină de diferite culori.……………………………….. ……………………………. .. b. ……………………………. ……………………………. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă..pune la încolţit seminţele de fasole. imagini ale unor flori Cum procedezi ? .e.……………………………. Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire. fecundaţia.. planşetă pentru modelaj.h. fruct. d.……………………………… c. Aplicaţii practice (floare. .după 2 zile.. din plastilină. formarea tulpinii. germinaţia. Experimentul 2..

Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. Mişcările plantelor sunt de fapt. . - • la întuneric (într. observă şi compară seminţele puse la încolţit: • la temperatura camerei.un loc friguros Notează observaţiile tale. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Materiale necesare: seminţe de grâu. . temperatură).). Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu). fasole sau porumb. ghivece cu pământ. • sunt udate de trei ori pe zi. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 .9. Lumina este necesară plantelor. .o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia rădăcinii. cu o cantitate mică de apă. mazăre. tulpinii.observă şi compară seminţele puse la încolţit: • în condiţii de lumină. • într. mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: .Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole. zorele.. • nu sunt udate deloc. deci se manifestă nu numai la animale.Mişcările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare a organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină. forţa de gravitaţie). temperatură. Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………. după apariţia primelor frunze. viţă de vie).o cutie).observă ce se întâmplă cu seminţele. Cum procedezi ? pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în procesul de încolţire.notează într. - 2. ci şi la plante. Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină. Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii. etc. dacă: • sunt udate zilnic.Plante Experimentul 2. cu o cantitate mare de apă.

într. iar dimineaţa se închid. timp de câteva zile Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s.aşează ghivecele.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… . în funcţie de temperatură. La unele plante.pune o floare de lalea.pune aceeaşi floare.Plante Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor. în acelaşi sens.3 cuburi de gheaţă) Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . cu forţa gravitaţională).14 Evidenţierea fototropismului. se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi. a florilor spre lumină). la fereastră. într.nopţii se deschid seara. cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli.noapte.au orientat către lumină. Materiale necesare: Cum procedezi ? . Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei. adică fototropismul. Ştiai că. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea.un vas cu apă rece (2. Experiment 2. inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) Cum procedezi ? . determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus.15 Evidenţierea termonastiilor. Încearcă şi tu acest lucru ! Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2. în sens antigravitaţional. se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii. rădăcinile în jos.deschiderea florilor). În acest caz. Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină. Florile de regina.

Fig.un borcan. floarea se va deschide în câteva minute. Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii. Experiment 2.pune la încolţit seminţele de fasole.într. timp de 2. în apă la temperatura de 300C.17 Evidenţierea geotropismului tulpinii. . ghivece cu pământ Cum procedezi ? .13 Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos.aşează borcanul în poziţia laterală.Plante Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate După ce a fost introdusă. trecută în vasul cu apă rece se va închide.13). după 2 zile. Aceeaşi floare. Materiale necesare: seminţe de fasole. . sugativă Cum procedezi ? . în poziţie orizontală. aşează ghivecele. Experiment 2. 2. câteva boabe de fasole încolţită (vezi fig. fixează pe o sugativă umedă. 2. în acelaşi sens cu forţa de gravitaţie. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .după răsărirea plantelor de fasole.observă cum se orientează rădăcinile.16 Evidenţierea geotropismului rădăcinii seminţei încolţite de fasole. în ghivece. Materiale necesare: borcane.3 zile.

ferigile. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente).sămânţă). Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare. tulpină şi frunze. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. în era primară. adică plante cu sămânţa neprotejată. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase. 2. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală. dar nu au rădăcini adevărate. străbătute de vase conducătoare. numită rizom. Au tulpină şi frunze. Din acest motiv. Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . gimnospermele şi angiospermele. În regiunile tropicale. Muşchi Muşchii sunt primele plante verzi de uscat. prin procesul de fotosinteză. Regnul Plante cuprinde: muşchii.Plante Rezultate Plantele de fasole şi. în cea verticală. Ferigi Fig.descoperit. Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş. 2. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. sperma. în păduri. pe sol. Ferigile sunt plante foarte vechi. scoarţa copacilor. ferigile au dimensiuni mult mai reduse. Sunt considerate primele plante superioare. În regiunile temperate.10. Ele pot avea forme foarte variate.au îndreptat tulpinile în sus. Strămoşii lor. Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cele mai des întâlnite pe pământ. Ferigile nu au flori. astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare. creşteau acum 400 de milioane de ani şi. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor.14 Feriga Conifere şi plante înrudite Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri. stânci. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos. Există conuri mascule şi conuri femele.

Ţesutul. Sub scoarţă. crini. frunzele).acoperit. de unde şi denumirea de răşinoase (fig. fag). tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele. orhidee) dar şi despre unii arbori.asociere de celule cu acelaşi rol. cais. măr). prun.15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. molid. Respiraţia. Au rădăcini. spermasămânţă). Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate.soluţia de apă cu substanţe organice. arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar. zmeur. la diferiţi factori de mediu (lumină. De aceea. se numesc angiosperme (angios. dar şi un număr mare de arbuşti (măceş. cum sunt palmierii. porumb) şi despre plante ornamentale (lalele. 2. Pomii fructiferi (cireş. Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa. dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. pin) le păstrează şi în timpul iernii. Floarea. în prezenţa luminii. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural .organul de înmulţire al plantei. temperatură).procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular). seminţele sunt închise în fruct. Sinteza unităţii de învăţare nr. Seva brută.15). produsă în frunză. organ esenţial pentru înmulţirea plantelor. 2.organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcina. Plantele cu flori se clasifică în două grupe. sub formă de vapori. Sensibilitatea. mur) fac parte din această categorie. Seva elaborată. 56). pentru obţinerea energiei. Plantele cu flori Fig. La toate plantele cu flori. Organe vegetative.Plante Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. au structuri care secretă răşină. 2 Celula vegetală. cu ajutorul oxigenului.procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză.unitatea de bază a plantelor. Este vorba despre cereale (grâu.eliminarea apei din frunze. Transpiraţia.soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol. Fotosinteza. tulpina. pag. trandafir.capacitatea plantelor de a reacţiona.

tulpină dreaptă.rizom. Dicotiledonate. b. 3. tubercul. 5. Frunza de grâu. 3 Frunza de stejar. aciculare (formă de ace lungi). b. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş.Plante Gimnosperme. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele.viţa de vie. fag. 11. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Vârful rădăcinii prezintă: 1.frunză simplă. tulpina. Monocotiledonate. lalea.fasole. Testul de autoevaluare nr.I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori).cartof.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct. etc. 2. poţi trece mai departe. Plante cu rădăcina firoasă: grâu. formă lobată. 2. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.o teacă. 4. tăioasă. ridichea şi sfecla.zona netedă. conţin răşină etc. etc. tulpină volubilă. d. rizomferigă. 5. Testul de autoevaluare nr. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. 4. a.A. formă de panglică. 3. ci tulpini subterane).A. ai nelămuriri sau ai greşit. măceş. aspect cerat.F (tuberculii nu sunt rădăcini. etc. fasole.frunze simple. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . 3. margini întregi.zona aspră. stejar. 2. alcătuită din limb. usturoi. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina. aşezate câte două frunze într.frunză simplă. varză.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei). Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre.plante ale căror seminţe au două cotiledoane.porumb. aspect lucios. teacă. alcătuită din limb şi teacă (lipseşte peţiolul). peţiol. ceapă. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina. 1 1. porumb. c. nervuri paralele. b.plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş. trandafir. Tulpina agăţătoare. c. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare.scufia. 2. Angiosperme. Frunza de pin. 4.zona perişorilor absorbanţi. 2 1. dură.

formarea rădăcinii. transpiraţia. poţi trece mai departe.muguraş. fotosinteza. ai nelămuriri sau ai greşit. 2. 1p 2. c.rădăciniţă. 4 1. c. d. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: 1p a. absorbţia. absorbţia. formarea frunzelor. înflorire. fecundaţie. Testul de autoevaluare nr. g.12 Lucrare de verificare 2 1. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. 3. respiraţia. respiraţia. f. germinaţie. poţi trece mai departe. 2 1 4 3 sămânţa.tulpiniţă. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. d. 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural .cotiledon. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. c. 2. e. fixarea plantei. formarea tulpinii. d. b. 1. 2. b. b.Plante Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. fotosinteza. 5. h. ai nelămuriri sau ai greşit. a.tegument. polenizare. 4. 3. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a. Lipseşte al doilea cotiledon.

lumină. agăţătoare.membrană.importanţa proceselor de fotosinteză. limb. . Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.Plante 3. nucleu. reviste. pară. cotiledon.aţi realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. dreaptă. 2. Internet). notată şi va fi returnată. scufie. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. alună. . A B Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină Cireşe. 2p 4. clorofilă. târâtoare. Se acordă un punct din oficiu. 1 punct. petale. cotiledon.1p). Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. 1 punct. 2 puncte. stamine. respiraţie şi transpiraţie. Se acordă un punct din oficiu. membrană.structura frunzei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni corespunzătoare din coloana B. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei”. Prezentaţi un experiment pe care l. . peţiol. nervuri. nucleu. dioxid de carbon.4 pagini. Eseul va avea maxim 3. 4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii. apă cu săruri minerale. petale. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. tegument. după următorul plan: 4p . citoplasmă.tipuri de nutriţie.funcţiile frunzei. va fi finalizată. 1p Exemplu: celulă. Criterii de evaluare şi notare 12345Punctajul acordat: 1 punct. citoplasmă. peri absorbanţi.

829. 2002. 6.69. Bucureşti. Biologie. Editura Rao. Editura Didactică şi Pedagogică. Botanică. 12.. Grosu M. Atlas botanic. Editura Didactică şi Pedagogică. 1983. Bucureşti.A.48. Opriş T. Metodica predării biologiei la clasele V. 9. Trifu M.. 2. 81.32. Raianu O. Ţibea F.. Editura Sigma.Plante şi animale. 25. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii. 7. 1996. Enciclopedia pentru tineri Larousse. 8. A. R.. 1982. 1985p.28.. p. Bucureşti. Fiziologia plantelor. R. Editura Albatros. Todor V. pag. Copil V. 1997. Manual pentru clasa a V-a. Boldor O. şi colaboratorii.Plante Bibliografie selectivă: 1. Bucureşti. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. pag. şi colaboratorii.... Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Editura Didactică şi Pedagogică.78.170). 4.Lucrări practice. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 3. Gheţe M. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.. 1988. 5. p. 32.VIII. Atlas şcolar de biologie.. Grinţescu I. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pag. 2004.

......................................................3 Viermi .......nevertebratele.........7..............................................................6 Echinoderme .................. 63 3....................................................................... 75 3............................................ 81 3.......................................3....9........................2 Celenterate......7 Regnul animal.............................................................7..................................7............................................ 76 3.......... 57 3..2 Amfibieni ...4 Păsări .............................................................................................4.....................................................................3 Funcţiile de relaţie .........1 Obiectivele unităţii de învăţare 3..4 Moluşte....................................................................... 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 ......................................................................................... 85 Bibliografie selectivă...................................7.................................................6................................................. 57 3....................................................... 69 3...........................................5 Mamifere .....................................................5 Artropode ..............................................3 Circulaţia ................................................. 56 3.............................................................................................................................................................................................................................2 Organizarea generală a unui animal.......................................................................... 57 3........................ 3 ANIMALE Cuprins 3.4...........................................................6......... 74 3.............................1 Peşti ...................8.............. 61 3.............................. 64 3..4......6...................................................................................... 72 3..........6.......6.............................. 74 3.............................................1 Spongieri ....................4 Funcţiile de nutriţie ................4 Excreţia ..........................2 Sensibilitatea ........................... 78 3....Animale Unitatea de învăţare Nr.............................................4....................vertebrate ..................6 Regnul animal...............................................6.3.......................3 Reptile ...... 66 3........................... 68 3................................................................................................................. 67 3......................................................................... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ......................... 66 3........ 62 3....................1 Digestia .................................... 64 3................................................. Lucrarea de verificare 3 .................... 66 3...............................2 Respiraţia ..................................................................................... 61 3.................................................7..................1 Mişcarea............................................................................. 77 3......5 Funcţia de reproducere.. 56 3....

asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător. precum şi a funcţiilor acestora. .funcţiile de nutriţie.funcţia de reproducere.coordonează funcţionarea întregului organism.ţesutul epitelial. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: . unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ. .ţesutul conjunctiv. Celula este unitatea de bază.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale. este alcătuit din celule nervoase (neuroni). este capabil de contracţie permiţând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne. alcătuită din membrană. intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur). pe care-I hrănesc cu lapte. Funcţiile organismului animal Organizarea generală a unui animal Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: . Mamiferele sunt animale care nasc pui. Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie.realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu. 3. digestia.ţesutul muscular. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie. cu formă şi structură asemănătoare. Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande. structurală şi funcţională a oricărui animal. • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat.funcţiile de relaţie.2 Organizarea generală a unui animal Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim maximum de complexitate. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii.intră în alcătuirea muşchilor. . evoluţia lumii vii. citoplasmă şi nucleu. respiraţia.Animale 3. . . • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale).acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). care îndeplinesc aceeaşi funcţie.ţesutul nervos.asigură perpetuarea speciei prin descendenţi. secretat de mamele. Organele sunt alcătuite din ţesuturi.asociaţii mai multe celule.

intră în alcătuirea organelor interne ale corpului. există 3 tipuri de muşchi: . tendoanelor şi a muşchilor.3 Funcţiile de relaţie 3.3. se orientează şi se adaptează la condiţiile mediului înconjurător. controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului. Muşchii se prind de oase. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular. Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. . Oasele sunt legate între ele prin articulaţii.3.muşchii gâtului.2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ.scheletul trunchiului: coloana vertebrală. nu sunt sub controlul conştient al creierului. coaste. de miros etc. Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor.). se numesc striaţi datorită aspectului striat. . observabil la microscop. În organism. . Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ. Oasele cresc în lungime şi în grosime.Animale 3. Toate acestea sunt conectate în aşa fel. se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului.muşchi striaţi.o anumită poziţie şi puse în mişcare cu ajutorul ligamentelor. Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător. muşchii abdomenului .formează miocardul sau muşchiul inimii.muşchii membrelor: muşchii spatelui şi a cefei muşchii membrelor superioare. În acest mod. Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz. muşchii membrelor inferioare. mandibulă etc.muşchii capului.1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie.muşchi netezi.muşchii trunchiului: muşchii toracelui. are o structură asemănătoare muşchiului striat. animalul se deplasează. stern. de auz. .se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor. . Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism. La mamifere. Mişcarea este o însuşire fundamentală a întregii lumi vii. oasele feţei (maxilar. Scheletul este alcătuit din : . prin tendoane. . prin intermediul creierului. Principalele grupe de muşchi: . Oasele sunt ţinute într.muşchiul striat de tip cardiac. 3. încât să permită oaselor.scheletul membrelor: oasele membrelor anterioare şi posterioare. să se mişte şi să execute mişcări variate. 57 Mişcarea Sensibilitatea Proiectul pentru Învăţământul Rural .scheletul capului: cutia craniană.

muşchii globului ocular.sistem nervos periferic. .format din ganglioni nervoşi şi nervi.umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului.sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă.sidefie. . nasul. Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea în tot corpul.corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel. .tunica externă. Organele de simţ sunt: ochiul.sistem nervos central. În capătul conductului auditiv extern se află timpanul.format din encefal (creier) şi măduva spinării. Urechea.glandele lacrimale. glandele lacrimale şi pleoapele). cu rol în hrănire a globului ocular. nicovala şi Proiectul pentru Învăţământul Rural 58 .coroida: culoare neagră. . între cristalin şi retină) Structurile anexe ale globului ocular sunt: .tunica internă. Mediile transparente ale globului ocular sunt: . opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă. .sclerotica: culoare alb. Ochiul. bogat vascularizată.controlează mişcările globului ocular în orbite.corneea transparentă. .prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric.se află în vecinătatea ochilor şi produc un lichid ce menţine umed globul ocular.organul de simţ pentru auz şi echilibru Organele de simţ Organe de simţ Urechea este formată din: Urechea externă.lentilă biconvexă. Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul). limba şi pielea. Globul ocular. transparentă. aflată între cornee şi cristalin).tunica medie. care produce un lichid care lubrifiază globul ocular.retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic. .organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşchii globului ocular.pleoapele. prin care circulă informaţiile. .Animale Sistemul nervos Sistemul osos este alcătuit din: . aflată în camera posterioară a ochiului. urechea. în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila).cristalinul.comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului) şi conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul. . Urechea medie.este alcătuită din pavilion şi conductul auditiv extern.

glandele suprarenale. organe specializate în secreţia unor substanţe. numite hormoni.Animale scăriţa) articulate între ele. În labirintul osos se află labirintul membros. alcătuit din 3 canale semicirculare. glandele sexuale şi pancreasul endocrin. Pielea. În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vestibulo. Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere. amar. termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare. unde sunt transformate în senzaţii olfactive. ce detectează substanţele volatile din aerul inspirat. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu.recepţionează diferite substanţe dizolvate în salivă.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi. nutriţie şi reproducere. Urechea internă. Nasul.organul pentru simţ tactil. numite papile. unde ia naştere senzaţia de auz. Impulsurile nervoase ajung în creier.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos. stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. glandele paratiroide. tiroida. Limba. se află receptorii pentru simţul auzului. vestibul şi melc membranos. La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu. acru şi sărat. care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă. Sistemul endocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . şi respectiv. În plus pielea. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. are multiple funcţii.cohleari spre creier.organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici.

.Animale Testul de autoevaluare nr.………………. Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 81. Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste 2. .……………………. . 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Alege răspunsurile corecte: 1.……………….……………………. Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida 4.……………………. .excreţia de reproducere III. Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II. 1 I. . .. Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii 3. Completează schema: de relaţie . Alege răspunsurile corecte. Funcţiile organismului de ……………….

Intestinul subţire are rol în absorbţia substanţelor nutritive din alimente. Stomacul este organul cavitar.4 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. În urma digestiei. Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. În timpul înghiţirii. În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie). La nivelul limbii. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie. Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. alimentele sunt împiedicate să pătrundă în calea respiratorie. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric. B1. flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B. respiraţia.tub digestiv: cavitate bucală. faringe. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas). pancreas. Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac. alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi. circulaţia şi excreţia.1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv. stomac. acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal. înghiţire şi în vorbire. Pe lângă procesele de fermentaţie şi de putrefacţie. situat între esofag şi intestinul subţire. Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare. se află receptorii pentru gust. Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii. . Limba este un organ musculos. B2. Digestia se realizează de către sistemul digestiv. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. intestin gros.4. B6 şi K.Animale 3. Sistemul digestiv este alcătuit din: . premolarii şi molarii. 3. intestin subţire. ficat. Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . esofag. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros. Prezintă trei porţiuni: cecum. cu rol în mestecarea alimentelor. caninii (colţii). colon şi rect. La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor. Tipurile de dinţi sunt: incisivii.

produce sucul pancreatic. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice.laringele. . eliberând energia chimică stocată în acestea. expiraţia). Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice. . . Bronhiile principale pătrund în plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare.bronhiile. cu rol în digestie.produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale.respiraţia internă. Ficatul.fosele nazale. extrapulmonare . . produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară Pancreasul.locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă.2. Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii.Animale Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare. .tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului.transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule. fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag.traheea. 1. Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respirator Căi respiratorii care aerul atmosferic pătrunde în organism.(inspiraţia.4. Glande anexe 3. de unde este eliminat prin expiraţie.formate prin bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale. submaxilare şi parotide). Ultimele ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole.faringele. Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni.procesele biologice de la nivel celular. Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule.este cea mai mare glandă din organism.primul segment al căilor respiratorii prin Căi respiratorii intrapulmonare 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural .situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor). Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu.schimburile gazoase dintre organism şi mediu. În concluzie. Respiraţia se realizează de către sistemul respirator. În inspiraţie. respiraţia cuprinde: .respiraţia celulară.respiraţia externă. În urma acestor oxidări (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni. . aerul pătrunde în plămâni.

. Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari. iar relaxările se numesc diastole.în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă. prin aortă.globulele albe (leucocitele). format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii. Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor. situate în cavitatea toracică. după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac). capilare) alcătuiesc o reţea Vasele de prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) sânge şi de aici înapoi la inimă (vene). Inima tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule). Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat. prin artere. Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. capilare). Plămânii sunt organele respiratorii pereche. la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi. inima pompează sângele.conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). vene. Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze. cu pereţii mai groşi. În miocard se află un ţesut specializat.Animale Plămânii 2. iar din cel drept arterele pulmonare. miocard şi endocard.trombocitele (plachetele sangvine). situat în cavitatea toracică. sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele). în cele două circulaţii: . Contracţiile inimii se numesc sistole. Plasma. vene. pompează sângele spre organe şi ţesuturi. Elemente figurate: Sângele . prin venele cave. Capilarele sunt vase cu calibru foarte mic. . Inima mamiferelor este un organ muscular. Prin contracţie. a sărurilor minerale şi a apei).3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge). Din ventriculul stâng pleacă artera aortă. Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene. Cele 2 ventricule. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard. 3. 63 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură. Vasele de sânge (artere. partea lichidă a sângelui îndeplineşte funcţia de transport a substanţelor nutritive.4.globulele roşii (eritocitele).intervin în fenomenul de coagulare. până la ţesuturi.circulaţia sistemică (marea circulaţie). cavitar. Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui).

. dioxid de carbon. Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă). Mamiferele nasc direct pui (vivipare). sângele cu oxigen se întoarce la inimă. care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele. Mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei.în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni.circulaţia pulmonară (mica circulaţie).piele.elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie. placenta este slab dezvoltată.4.rinichi. Mamiferele se reproduc sexuat. La mamiferele marsupiale. Rinichii sunt organe pereche. după schimbul de gaze de la nivelul plămânilor.plămâni.elimină resturile nedigerate. puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern. În plus. Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 Funcţia de reproducere Sistemul reproducător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. prin expiraţie. care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti). Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere. . vezică urinară şi uretră). la nivelul căruia se produce urina.eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: . 3. Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător. Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul. Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii.elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină. formând marea şi mica circulaţie). .Animale . prin arterele pulmonare. circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţi proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă. organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare). La mamifere. Sistemul excretor 3. prin venele pulmonare. cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare).intestinul gros. situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. de ovare. sub formă de materii fecale.4 Excreţia Excreţia. Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule.elimină.

2 I. .Animale Testul de autoevaluare nr.. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II. Sistemul digestiv ……………. Alegeţi răspunsurile corecte: 1.cavitatea bucală 1. Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2. globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui c) transportă gazele respiratorii 2. Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. III.. globulele albe d) conţin hemoglobină 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 .glande salivare căi respiratorii 2. Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1. trombocitele e) produc anticorpi Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 82. Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv .

3. Regnul animal este. Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului. meduzele şi coralii. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal. Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării. fiind animale sedentare. meduzele. Principalele grupe de nevertebrate 3. la rândul său împărţit în două mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală). coralii.6.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă. care trăiesc în ape dulci sau marine. Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin.6.2 Celenterate Din această grupă fac parte. cu tentacule pe margini. Meduzele şi coralii 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei. Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase. Au formă de umbrelă deschisă. pentru toate aceste animale. este dificil să se identifice trăsături comune. altele ajung la un diametru de un metru. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii.6. Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează prada.1 Burete marin 3. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) sau bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip). viermii. Datorită diversităţii lor. precum spongierii. moluştele sau insectele. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori. Regnul animal.Animale 3. Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele. cât şi în apele dulci sau sărate. atât pe pământ. Unele meduze sunt mici.

Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. de formă alungită. numită hirudină. Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. de unde aspiră sângele. fac parte o serie de viermi paraziţi: limbricul. Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă. viermii cilindrici şi viermii inelaţi.2 Meduza 3. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat). culorii şi imobilităţii lor. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului. Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvoltate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă. 3. recifele de corali. 3. contribuind astfel la afânarea solului.6. Din această grupă.3 Râma Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi. ei au fost multă vreme consideraţi plante. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea. Viermii inelaţi se caracterizează printr. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia). Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi reprezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. Datorită formei. Scheletele lor formează.est de Australia. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului.Animale Coralii trăiesc în mări şi oceane. izolaţi sau în colonii. Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. O colonie de corali este formată din milioane de indivizi. Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşte în lacuri. Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă. bălţi şi mlaştini. în timp. Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal. Fig. Viermi Fig. fără schelet. oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om).

În vârful tentaculelor lungi.o grădină (de preferat după ploaie) şi vei descoperii râmele. Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului). după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat.4. 3. .înveleşte vasul de jur împrejur cu hârtie neagră astfel încât. hârtie neagră.6. . se află ochii. 3.alege 2. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele). salată. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare. Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă.observă ce s.Animale Aplicaţii practice Experimentul 1. pământ. caracatiţa). un nou strat de pământ.sapă pământul dintr. Melcii Fig. frunze uscate. cu puţină apă. iar speciile terestre respiră prin plămâni. să nu pătrundă lumina.umple borcanul de sticlă. Cum procedezi? . etc.3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit. cu straturi alternative de pământ. Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul. pentru a umezi tot conţinutul vasului . Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci. nisip. nisip şi deasupra. alţii în apa mărilor. Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument. cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov. limaxul). …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. . musculos. Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ.1 Evidenţierea rolului râmelor în afânarea solului Materiale necesare: un borcan mare de sticlă. Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. în formă de talpă lăţită.a întâmplat în borcan.stropeşte zilnic pământul. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. . La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule. Melcii acvatici respiră prin branhii.). Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru. apă. scoicile (lamelibranhiatele) şi cefalopodele (sepia. adesea răsucită în spirală. .stropeşte. .4 Melc 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

cu branhii în formă de lame.o articulaţie. Cefalopodele 3. Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. cochilia lipseşte. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor. fixând animalul. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc.un orificiu aflat în partea anterioară a corpului.şi formeze un alt înveliş mai mare. Sunt animale exclusiv acvatice. Speciile care trăiesc la adâncime mare. pentru a lăsa să treacă. Piciorul musculos se înfige în mâl. de unde şi celălalt nume al lorbivalve. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii. de pradă. în jurul vârstei de 2. În caz de pericol. Creierul lor este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi. La caracatiţă. prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide. sepie. racii (crustacee). când ajung la maturitate. O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. miriapodele şi insectele. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată. Cele două valve sunt legate între ele printr. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi. Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide). o parte din corp. pe fundul apei. Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime. au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede : ele produc un jet puternic de apă printr. Picioarele lor sunt articulate. Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene. cealaltă posterioară ce are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului. Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să.6. stridiile şi midiile.Animale Scoicile Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. Sunt animale active. fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. care le propulsează în sens invers.4 ani. Cochilia lor este formată din 2 valve. folosite ca mijloc de apărare. La cefalopode (calmar. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme. Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet).5 Artropode Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . situată în grosimea tegumentului (osul de sepie). picioare sau mandibule). iar corpul este împărţit în segmente. Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap. articulate şi mobile. fixate pe tentacule. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară ce înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus. prin pipăit şi văz. ele elimină un nor de cerneală.

La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). Din aceste ouă apar păianjeni mici. femelele îşi devorează masculul. cu care înoată sau merg. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen. Prezintă 5 perechi de picioare articulate. Acarienii sunt arahnide minuscule. Ultimul segment se termină cu un ac. Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat. Înţepătura unor scorpioni din zona tropicală este mortală. crustaceele năpârlesc de mai multe ori. homar). din care păianjenii îşi ţes pânza. la numeroase specii de scorpioni. majoritatea parazite la plante. au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. creveţi. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului. La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. Ca toate artropodele. La unele specii (rac. Scorpionii Miriapodele Crustacee Insectele 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase. abdomenul.000. ele trăiesc în pământ şi în locuri umede (exemplu: urechelniţa). Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni. 2 fălci tăioase.Animale Păianjenii Arahnidele (păianjeni. Corpul lor are o carapace transparentă. În general. languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. prima pereche de picioare prezintă cleşti. ziua se ascund în locuri răcoroase. scorpioni. Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare. Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. În cursul vieţii. identici cu adulţii. Sunt animale active noaptea. Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor. Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu.000 de specii). animale şi om (căpuşele. raci. Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi. alcătuit din chitină. crab. Crustaceele superioare (crabi. Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar. După împerechere. sarcoptul râiei). Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă.

ţânţari . fără să aibă aripi.emit sunete. a doua pereche sunt aripi membranoase.Animale Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap. a. chitinoase (elitre).sunt răpitoare. .au o singură pereche de aripi pentru zbor.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (oularvă.se deplasează în salturi.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. . . Muşte.adult). . . Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli). prin care aerul intră într.forma şi dimensiunea aripilor. Abdomenul prezintă orificii mici. Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi două perechi de aripi. de forme variate.au două perechi de aripi subţiri. Lăcuste. b.trăiesc în grupuri mari (insecte sociale). Albine. în funcţie de modul de hrănire.larvele se aseamănă cu adulţii. Libelule . torace şi abdomen. .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. . egale ca lungime. greieri .tipul aparatului bucal. numite stigme. care nu se pliază în lungul corpului.aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins. . două antene şi un aparat bucal.5 Albina d. . . .metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult). . e. 3. prind prada din zbor. străbătute de nervuri.picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase. Fig.au aripi care se pliază în evantai (în repaus).nimfă. c.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. numite trahee. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 .au aripi transparente. .prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari. cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere).adult). transparente. prin frecarea unor părţi ale corpului. Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: . . .aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari).aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat. furnici . .un sistem de tuburi. viespi.au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari. cu rol în respiraţie. Gândaci (coleoptere) .

aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide.exemple: . adesea coloraţi.adult). scorpionul. ca spiţele unei roţi). 3 1. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă. . . coralul alb. libelula. Fluturi ( lepidoptere) . buretele de apă.exemple: . tenia.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă.nimfă.exemple: NEVERTEBRATE …………… .omidă. racul.………………. în special nectarul florilor. scoica.6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin.. 3.cilindrici .………………. ţânţarul. albina.exemple: VIERMI .există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii).cefalopode – exemple: ARTROPODE . crevetele.. lipitoarea. Completează tabelul. aricii de mare şi crinii de mare.au două perechi de aripi mari.6. încadrând animalele următoare.exemple: miriapode – exemple: crustacee – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2. meduza.. .………………… .exemple: scoici . .exemple: …………..…………. caracatiţa. acoperite cu solzi microscopici. steaua de mare.Animale f. Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice. Din acest grup fac parte stelele de mare. Completează schema: SPONGIERI .……………. . dispuse în jurul unui ax central. cărăbuşul. .exemple: . Testul de autoevaluare nr. 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 83.Animale Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie. Completează în tabel. cu rol în deplasare 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . caracterele generale ale animalelor nevertebrate. prezintă picior musculos.

a cărui parte principală este coloana vertebrală. Corpul este alcătuit. adică puii se formează în ou. acvatic şi subteran).fecundaţie externă.1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit. c. care populează toate mediile de viaţă (terestru. cu solzi. Majoritatea speciilor sunt ovipare. crapul. cu ajutorul înotătoarelor. Peşti Fig. pisica de mare.Peşti . Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile). aerian.Mamifere 3. Rechinii nu au această vezică înotătoare. nisetrul. şalăul. se face în interiorul corpului (specii vivipare). b. vulpea de mare. Se deplasează prin înot.Amfibieni . păstruga). păstrăvul. apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii). Regnul animal. Peşti osoşi. Au un organ special.au schelet osos: ştiuca. Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern. la majoritatea din: cap. fecundaţia este internă.Animale 3.vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. etc. La rechini. Femela elimină ovulele în apă (icrele). cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morunul. trunchi şi membre. iar dezvoltarea embrionului. la majoritatea speciilor. Peşti cartilaginoşi osoşi.Reptile .au schelet cartilaginos. Peşti cartilaginoşi.Păsări .7. 3.6 Şalău 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural .au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul.7.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate. Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: . Peştii sunt de mai multe feluri: a. bibanul. Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). adaptate la diferite moduri de locomoţie.

turtită lateral. comportament. înconjurată de o înotătoare membranoasă. nisip. uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare.hrăneşte peştişorii cu purici de baltă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . Cum procedezi? . . 3. schimbă parţial apa din vasul de sticlă.) Sfaturi practice . peşti. . Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne). fără a scoate peştii din vas. .la fiecare două zile. fără picioare şi o coadă lungă. fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză.au patru membre). La majoritatea amfibienilor. lasă apa.Animale Aplicaţii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă. Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul).2 Amfibieni Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor. vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă. alţii nu au coadă (broasca adultă.în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante. .spală bine vasul de sticlă. Dacă ai destulă răbdare.aşează pe fundul său un strat gros ( cca. fără a împrăştia nisipul. trunchi şi membre (sunt animale tetrapode. Corpul este împărţit în: cap.evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii. brotăcelul). pietriş.7. 4 cm). etc. după umplere. Femela depune ouă în apă din care ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. apă. plante acvatice.umple vasul cu apă. . adaptări la mediu. alcătuit din nisip şi pietriş bine spălate.

lipsit de dinţi. .au corpul alungit.au pielea uscată.are un cioc cornos.temperatura corpului este variabilă. vipera (veninoasă). .reptilele sunt ovipare (depun ouă). . Şopârlele .7 Broasca 3. puţine specii sunt vivipare (nasc pui).au plămâni care le permit să respire. Respiraţia amibienilor este pulmonară. Amfibienii sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). înmulţirea se face fără metamorfoză. şarpele boa.7.exemple: ( şopârla cenuşie. c. . Şerpii . lipsit de membre. ochii nu au pleoape. Au apărut acum 300 de milioane de ani.pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii. pitonul.fecundaţia este internă. Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii). acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere.ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice. Clasificarea reptilelor a. . .Animale Apoi. b.exemple: şarpele de casă (neveninos). La “broaştele. şarpele cu clopoţei. Broaştele ţestoase .există ţestoase de apă dulce.au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare. cameleonul).au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie).3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru. . Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă. îngroşată. de unde şi numele de târâtoare. . se deplasează cu multă agilitate. pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire).majoritatea se deplasează prin târâre. guşterul. O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul terestru: . Reptile 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . . au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul. acestea dispar şi se formează plămânii. coada lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă. iguana.au corpul cilindric. Fig. Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup. . 3. ţestoase marine şi ţestoase de uscat.

Animale

d. Crocodilii - reptile adaptate secundar la mediul acvatic; - au corpul alungit, acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă; - degetele membrelor posterioare sunt unite printr- o membrană interdigitală, urechile şi nările se închid la intrarea în apă; - dinţii sunt înfipţi în alveole dentare; - exemple: crocodilul de Nil, aligatorul.
Fig. 3.8 Crocodil

3.7.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor, având corpul aerodinamic. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers, înot). Corpul este acoperit cu pene, fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă, sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Pentru a pune aripile în mişcare, muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă, foarte dur, a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore, curbat la păsările răpitoare, etc.). Respiraţia este exclusiv pulmonară. Cei doi plămâni sunt în legătură cu numeroşi saci aerieni de la care pornesc ramificaţii ce ajung la oase. Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi, construite special. La majoritatea speciilor, puii sunt îngrijiţi de părinţi. În perioada de reproducere, multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1. acarenate (lipseşte carena) 2. carenate (carena este prezentă) 1. Acarenatele sunt reprezentate de struţi. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte, puternice şi musculoase care îi servesc la alergat. Aripile sunt scurte iar corpul greoi, are oase pline cu măduvă.
Fig. 3.9 Struţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

77

Animale

2. Carenatele sunt reprezentate de numeroase grupe de păsări: - păsărelele: rândunica, ciocârlia, vrabia, privighetoarea; - păsările scurmătoare: găina, cocoşul de munte, prepeliţa; - păsările picioroange: barza, bâtlanul, cocorul; - păsările răpitoare de zi ( uliul- găinilor, şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa, cucuveaua); - păsări agăţătoare: ciocănitoarea; - păsări înotătoare: gâsca, raţa. 3.7.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate. Alături de păsări, mamiferele sunt singurele animale capabile să- şi regleze temperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru, acvatic, aerian şi subteran. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana. La unele animale, aceşti peri s- au transformat în ţepi (la arici). Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor, mamiferele se împart în 3 grupe: 1. Monoterme 2. Marsupiale 3. Placentare

Monotremele

1. Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. De la strămoşii lor reptilieni, aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a depune ouă. Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi echidnă. Ornitorincul este un animal semiacvatic, cu un cioc lăţit, fără dinţi, ca de raţă şi degetele unite printr- o membrană înotătoare. Echidnele se aseamănă cu nişte arici, având corpul acoperit cu păr şi ţepi.

Fig. 3.8 Echidna

Marsupialele

2. Marsupialele Din această grupă fac parte cangurul, ursuleţul Koala, oposumul, veveriţa marsupială, lupul marsupial, etc. Caracteristic pentru ele este faptul că la naştere, puiul este incomplet dezvoltat. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu, unde se găsesc glandele mamare. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani, marsupialele sunt reprezentate de circa 250 de specii, majoritatea fiind întâlnite în Australia.

Fig. 3.9 Cangur

78

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Animale

Placentarele

3. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar şi reprezintă un criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: - insectivorele: au talie mică, bot alungit, numeroşi dinţi ascuţiţi, conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul, cârtiţa, chiţcanul); - chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare, au oasele subţiri, uşoare, carenă la nivelul sternului; prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare laturile corpului, membrele posterioare şi coada; primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe; sunt animale nocturne (active în timpul nopţii); emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane; majoritatea speciilor sunt insectivore; există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. - edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau cu dinţi slab dezvoltaţi pe care nu- i folosesc (leneşul). Prind prada cu limba lungă, acoperită de o substanţă lipicioasă. - rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca. 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă, au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi, cu creştere continuă, caninii lipsesc, molarii au creste transversale) de smalţ. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. Rozătoare: veveriţa, hârciogul, popândăul, şobolani, şoareci, etc. - carnivorele: majoritatea sunt animale de pradă cu dinţi adaptaţi la modul de hrănire (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia, carnasiere puternice); unele vânează solitar, altele vânează în haite; simţurile sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. Carnivore: lupul, vulpea, pantera, leul, ursul brun. - pinipedele: carnivore acvatice, cu membrele transformate în palete înotătoare; corpul este fusiform, acoperit cu peri subţiri şi aspri. Reprezentanţi: foca, morsa. - cetaceele: mamifere exclusiv acvatice, cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros; membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc; coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare; nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. Reprezentanţi: balena, delfinul, caşalotul. - proboscidienii (elefanţii): mamifere erbivore de talie mare cu degetele învelite în copite; pielea este groasă, lipsită de păr; au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă- fildeşii. - erbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ, hipopotam, cerb, vacă, cămila, oaie, girafă) sau neperechi (cal, zebra, rinocer). Unele erbivore au stomac simplu (hipopotam, mistreţ), altele (vaca, oaia) au stomacul împărţit în patru camere (burduf, ciur, foios, cheag).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

79

Animale . Testul de autoevaluare nr. dentiţia este de tip omnivor. înmulţire. 4 1. caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă.primatele: mamiferele cele mai evoluate. etc. ochii sunt aşezaţi frontal. urangutanul). sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) pot apuca obiecte. Completează în tabel. respiraţie. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 84. degetele sunt terminate cu unghii. creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere.). au o singură pereche de mamele. adaptări. cimpanzeul. Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila.

3. 3 I.circulaţia . uretră 3. laringe. a. 2. echinoderme Vertebrate: peşti. intestin subţire. faringe. e a.mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2.glande anexe: glande salivare. b. Funcţiile de relaţie: . moluşte. vezică urinară. capilare . 4. Funcţia de reproducere – sistem reproducător II. a. păsări. e c. amfibieni.excreţia de reproducere Funcţiile organismului III.organe excretorii: rinichi . Funcţia de nutriţie: .sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1. reptile. d a. 1 I.digestia . e de relaţie . d 81 Proiectul pentru Învăţământul Rural . faringe. vene. trahee. Principalele grupe de animale Nevertebrate: spongieri. artropode.circulaţia – sistem circulator .respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale. ficat. Funcţiile organismului animal: . esofag.organe respiratorii: plămânii . pancreas .mişcarea de nutriţie .excreţia – sistem excretor .8. stomac.tub digestiv: cavitatea bucală. c. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. intestin gros .căi urinare: uretere.vase de sânge: artere.Animale Sinteza unităţii de învăţare nr. bronhii .respiraţia .inimă . mamifere 3. II. 1.digestia – sistem digestiv .sensibilitatea . celenterate. viermi. c.

îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. a. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. d III.fose nazale .faringe . 1. b 2. tub digestiv .Animale Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.pancreas căi respiratorii .faringe .intestin subţire . Sistemul respirator organe respiratorii .glande salivare . b Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Testul de autoevaluare nr.plămânii II.laringe . 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural .ficat .bronhii 2.cavitate bucală . c.intestin gros 1. b. e 3. poţi trece mai departe. poţi trece mai departe. Sistemul digestiv glande anexe . 2 I. ai nelămuriri sau ai greşit.stomac . ai nelămuriri sau ai greşit. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore.esofag . Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.trahee . d 2. 1.

libelula. corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen. aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt. cu 2 perechi de aripi cu nervuri. lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode .cefalopode – exemple: sepia.crustacee – exemple: raci. animale solitare sau coloniale. 3 1. secretă o substanţă anticoagulantă. corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve. homari.exemple: scoici .exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze.inelaţi . oceane) Celenterate Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . limbric . prezintă un picior musculos cu rol în deplasare.Animale Testul de autoevaluare nr. sunt lipsite de cap.exemple: râma. solitare şi coloniale.lamelibrahiate . se deplasează prin contracţii ale corpului. dezvoltare prin metamorfoză completă. formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini. creveţi . mlaştini) acvatic (mări. corali VIERMI . SPONGIERI .exemple: păienjeni. furnica ECHINODERME 2. Specia Melcul de livadă Albina Burete de apă Racul Grupa sistematică Moluştegasteropode Artropodeinsecte Spongieri Artropodecrustacee Celenterate Mediul de viaţă terestru aerian acvatic (ape dulci şi marine acvatic/ terestru acvatic Caractere generale corp acoperit de cochilie. animale sedentare. au branhii în formă de lamele.exemple: oxiur. animale sociale. crabi. animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru.cilindrici . cărăbuşul.miriapode – exemple: urechelniţa . bălţi. animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice.insecte – exemple: albina. schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică.exemple: tenia .exemple: melci . caracatiţa ARTROPODE . aparat bucal adaptat pentru supt şi lins.plaţi . respiraţie branhială. dezvoltare prin metamorfoză completă. scorpioni . prezintă schelet calcaros formează recifele de corali Meduza Ţânţar Artropodeinsecte Moluştelamelibranhiate Viermiinelat vierme aerian Scoica Lipitoare a Coralul alb acvatic acvatic (lacuri. se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate. au celule urzicătoare.arahnide. năpârlesc.

respiraţie pulmonară. dinţi adaptaţi la modul de hrănire. pe care le clocesc. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă. acvatic. subţire. temperatura corpului este constantă. respiraţie traheală. temperatura corpului este constantă (homeoterme). respiraţie pulmonară. animale adaptate la zbor. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. forma corpului este hidrodinamică. placentarele au un organ special numit placentă. corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen. respiraţie branhială. fulgi. dezvoltare prin metamorfoză. şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine. aerian). temperatura corpului este variabilă. temperatura corpului este variabilă. oase pneumatice. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi. corp acoperit cu solzi cornoşi. abdomen prezintă ochi compuşi. corp acoperit cu păr. dezvoltare prin metamorfoză incompletă. înmulţire prin ouă. respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respiră prin branhii externe). crocodili). 4 Caractere generale Peşti animale acvatice. animale adaptate la diferite medii (terestru. înmulţirea prin ouă. la majoritatea speciilor. poţi trece mai departe. respiraţie branhială.Animale Libelula Artropodeinsecte Artropodecrustacee aerian corp alcătuit din: cap. temperatura corpului este variabilă (poikiloterme). marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi. respiraţie pulmonară. trăiesc în apă şi pe uscat. puf. corp acoperit cu solzi sau plăci osoase. Crevete acvatic Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Testul de autoevaluare nr. puternic vascularizată. fecundaţia este externă. torace. Amfibieni Reptile Păsări Mamifere 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ai nelămuriri sau ai greşit. corp acoperit de pene. corp acoperit cu piele umedă. corp acoperit cu o crustă.

..…………….9 Lucrarea de verificare 3 1. Explicaţi de ce? (1 punct) 3.. O persoană. .……………. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng artera aortă ( O2) organe schimb de gaze b) ventricul drept artera pulmonară (CO2) plămâni schimb de gaze vene pulmonare ( O 2) atriul stâng vene cave (CO2) atriul drept Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . după ce a suferit de otită a urechii drepte..Animale 3. Completaţi schema cu noţiunile corespunzătoare: de ………………… .sensibilitatea . .………….……………. nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă. în urma căreia s.a perforat timpanul. . de …………………… (1 punct) Funcţiile organismului 2.…………………… de ………………….

completarea corectă a schemei 1 punct 2. pinguinul. Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. Completaţi tabelul. Lucrarea de verificare 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. delfinul. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Animale 4. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. crabul. furnica. caracatiţa. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală.identificarea rolului timpanului 0.alcătuirea urechii 0. 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. vipera. 3 (Animale). 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5. (3 puncte) Specia Broasca lac Animal vertebrat/ nevertebrat de vertebrat amfibieni Acvatic şi terestru Grupa sistematică Mediul de viaţă 5.marea circulaţie 1 punct mica circulaţie 1 punct 4. 5 puncte . 3 puncte (0. punctată şi va fi returnată. Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse). 2 puncte (0. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac. scorpionul. crapul.20 × 10) Se acordă un punct din oficiu. cangurul. 5 puncte . balena. va fi analizată. liliacul.explicaţii referitoare la recepţionarea şi transmiterea undelor sonore 1 punct 3.

10.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. Ţibea Florica. A. Editura Didactică şi Pedagogică.Atlas şcolar de biologie. p.Ştiinţa în viaţa cotidiană. 1988 6.. ghid metodologic. Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri.Animale Bibliografie selectivă 1.110 3.Natură şi animale. Editura Didactică şi Pedagogică. 32. p.. p.A. Ariniş Ioana. Editura Paralela 45. Grupul Editorial Rao. Grupul Editorial Rao. Bucureşti. Editura Rao. Editura Aramis.99 9.Cercetător la …. Vodă Claudiu. Editura All. Cristescu D. R.. 2000 2. zece ani. Enciclopedia Rao. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). 2001 4. 2002. Întrebări şi răspunsuri. Ţibea Florica. 2004 11. *** MEC. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu.Aceste uimitoare plante şi animale..45 5. 2006. Grosu M. Bucureşti. Gheţe M. Enciclopedia pentru tineri Larousse. p. 2005 7. Piteşti. Bucureşti.Biologie. 96. Opriş Tudor. R. Bucureşti. 2005 8. 63. Ariniş Ioana. colaboratorii. 2004.Biologia animală şi vegetală. p.A. 1996. Editura Ion Creangă. Bucureşti. manual pentru clasa a IX-a. Enciclopedia Rao. Editura Didactică şi Pedagogică.Anatomia omului. 32. 2004 10. Regnul Animal).Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. *** Arborele lumii 12..29..Plante şi animale. R.89 Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 .

........................ Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii ............................a şi a IV-a )118 .............................6. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară .... 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Cuprins 4.......117 4.............Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Unitatea de învăţare Nr.....6...............................1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar...............................................................8 Lucrarea de verificare 4 ...121 4.....................................6................................. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II.............. Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ..............99 4............1 Programa şcolară ........93 4.................................4.......92 4....3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ................93 4..108 4............................................................................116 4.130 4.......6...................3................................................................89 4.......130 Bibliografie selectivă ...........131 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural ......................................................................a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.......................... Proiectarea activităţii didactice............................5.........................................89 4..2 Planificarea calendaristică ......................................................................3 Proiectarea unităţilor de învăţare .........................89 4....4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii ............................116 4.......................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului ...................7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ..........................5............2.....1..116 4.........5...................5................................................6.....103 4.....5........ Obiectivele unităţii de învăţare 4 .....................................4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului.....................

dar percepţia sa este globală. Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. Bucureşti. • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii.3. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a.învăţareevaluare? 4. studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare.cale. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară. drum şi “metha”. spre) înseamnă “drum spre…”.abordări teoreticeEtimologic. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?). “cale de urmat” în vederea aflării adevărului.ca proces instructiv.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare.învăţare. uneori superficială. 270). studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. Editura Didactică şi pedagogică. Metoda este o cale de acţiune comună profesor. La disciplina metodică. provenit din grecescul methodos (“odos”.2. • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii. În învăţământ. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . • să elaboreze planificări calendaristice. Metodica În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. pag. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică.către.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii. Metodica este o “disciplină ştiinţifică.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr. termenul de metodă. 4. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia.i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse. mai detaşat de percepţia directă. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii). care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie.1.

Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. de la intuiţia articulată. cât şi a caracterului. Editura Didactică şi Pedagogică. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special. Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. de spaţiu. pag.Neveanu. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive.53). cât şi cea creatoare. Curiozitatea se diversifică. de cauză. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. de mişcare. Paul şi colaboratoriiPsihologie. R.a şcoli normale şi licee. Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal. Piaget considera că la 6. fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta..n minte.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. A. 52. din intuitivă gândirea devine operaţională.şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplini un program impus de activitate. mai flexibilă şi distributivă.educativ de calitate. este mai stabilă. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii. Întregul proces de învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (Popescu. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire.o permanentă solicitare a gândirii. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine. 1997. Bucureşti. se dezvoltă imaginaţia reproductivă. psihice şi sociale. de număr. În acest mod. a cunoaşterii sistematice a realităţii. etc. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a. Perioada şcolară mică se caracterizează printr. manual pentru clasa a X. iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări. 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii.

Definiţi metodica. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi psihologice ale copilului de vârstă şcolară. • realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. Testul de autoevaluare nr. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . învăţământul modern. orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii). 2. responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi. 1 1. • explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat. • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului. • încurajarea iniţiativei elevilor.

a animalelor. Se asigură. I şi cls. o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte. Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho. Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”. a obiectelor şi fenomenelor concrete. ci dezvoltarea capacităţilor de observare. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl înconjoară. cu componentele. Conform notei de prezentare a programei. igiena clasei.). ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat. ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. etc. a II a). Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”. disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor. pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. În cazul şcolarului mic (6.fizice ale şcolarului mic. nevoile lor reale de cunoaştere. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor. Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinţe ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a. Cunoaşterea mediului Ştiinţe ale naturii 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. • stimularea potenţialului creativ al copilului. Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conştientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. procesele şi fenomenele caracteristice. în acest fel. cls.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. adică observarea plantelor. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.4 Prezentarea generală a disciplinelor. igiena locuinţei. Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţării şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului.

Proiectarea unităţilor de învăţare. pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. etc.5. conţinuturile şi activităţile de învăţare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 . dar poate fi adaptată. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul. de oferta materială a şcolii. Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor. 3. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.1 Programa şcolară Etapele proiectării anuale şi Programe şcolare Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică). Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. de pregătirea profesională a cadrului didactic.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Obiectivele cadru. 4. Studierea programelor şcolare. Proiectarea lecţiilor. Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare a unităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase.5. înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice. A proiecta. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. 2. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi. Lectura programei se realizează pe orizontală. Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale. Proiectarea didactică presupune: 1. pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. 4.

Dezvoltarea capacităţilor de observare.6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. . fenomene din mediul înconjurător. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. 2. 3.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite. Conţinuturile învăţării. 3. Cunoaşterea.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare.2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. 3. 2. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici. 3.Obiective culturale din cartier.5 să precizeze câteva reguli de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător. 2. 3.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. 1. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Clasa I.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei. 2.1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural.Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal). programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare. localitate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 94 .clasa I • • Elemente ale mediului social şi cultural: .1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător . 3.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat. 3. localitate.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. Plante şi animale: . pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.Obiective sociale din cartier. 1. .

1. Educaţie pentru sănătate: .Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1.Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor. 1.Igiena alimentaţiei.a . vânt. 3. lunile anotimpurilor. 2.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.1 să descrie caracteristici ale mediului natural. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. 3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • • • Fenomene ale naturii: Fenomene ale naturii: ploaie.Programul zilnic al şcolarului.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2. 3. Dezvoltarea capacităţilor de observare.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător. Mediul înconjurător şi protejarea lui: .Anotimpurile: denumire. fulger. * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător. 3.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. 3. ninsoare. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . tunet. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. caracteristici. 3. Cunoaşterea. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.Contribuţia copiilor la protejarea mediului. .recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice.Igiena corpului. . 2. - Clasa a II. fenomene din mediul înconjurător. .2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat. 2.

Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: .Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1.2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. în mediul rural sau urban. 3. Conţinuturile învăţării. . propice vieţii.Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural.Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp. .Asemănări şi deosebiri între plante şi animale. 2.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător. 1.clasa a II-a • • • • • Elemente ale mediului natural: . Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. . 1. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Pentru fiecare obiectiv de referinţă.Igiena locuinţei. 2. .Igiena clasei. 1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii.4 *să descrie proceduri simple. programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare.Protejarea mediului de către copii.*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice. 2. . Mediul înconjurător şi protejarea lui: . fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. de natură ştiinţifică.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii.3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate. utilizate în experimente. folosind instrumente şi procedee specifice.2 să ordoneze obiecte. comparând rezultatele cu propriile estimări. Educaţie pentru sănătate: .Forme de relief: munţi. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. organisme.Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor. câmpii Plante şi animale: .

schelet. vaporizare. *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină. Utilizări. 2.6 *să confecţioneze jucării/ produse. căderile de apă. 9. etc. zi. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1.noapte. Soarele. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap.întuneric. Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz). Transformări de stări de agregare (topire. programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare. sămânţă. Surse de energie (vântul. rinichi. condensare). trunchi. frunză. *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. Utilizări.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. 3. în desfăşurarea activităţilor de grup.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. fruct. Formă. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă. 2. volum.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. 6. floare.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. arderea combustibililor. Principalele grupe de animale (mamifere.1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. stomac. 2. hrana).. plămâni. decantare. soarele. Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . igienă personală. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină. anotimpurile). 8.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 2. Circuitul apei în natură. 2. insecte). reptile. materiale naturale şi prelucrate. volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard). peşti. membre. 7. Conţinuturile învăţării. exerciţiul fizic. 3. dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard.caracteristici generale. solidificare. 2. *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. 5. păsări. organe de simţ. 4. culoare. imitând obiecte din mediul înconjurător 3. tulpină.identificare în funcţie de formă. Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale.

2. 2. 3.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate. 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. localizare. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători de mediu. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. prezentând adecvat rezultatele. aer. Surse de apă. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină.tipuri. 3. 2. Apa.1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie. sol. 2.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Omul şi mediul 1.1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică. Protejarea mediului. utilizări.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date. 2. surse de căldură) asupra organismelor vii. 3. 1. folosind instrumente şi procedee specifice. Deşeurile şi *reciclarea lor. 2.5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător.2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător.Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. propice vieţii. Clasa a IV-a. 2. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie.1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură. 3. aerul. 1. apă. solul. 1.

umbra. dar de volume identice.Resurse naturale: apă. cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă.Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul. Relaţii de hrănire . stabilirea tipurilor de activităţi: predare. . semestrială 3.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. .Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc. 4.Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea.*Încălzire şi răcire. *umiditate. *mările calde. Elaborarea planificării calendaristice presupune: Planificarea 1. . identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. forţe de împingere şi tragere). Mişcare şi repaus .producerea curcubeului. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante.clasa a IV-a • • • Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor . *frig. minerale. *Plutirea corpurilor. lemn. Protejarea lor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . creştere şi dezvoltare. Transformări ale corpurilor şi materialelor . specifice disciplinei. Magneţi. *peştera. evaluare. . balanţa. *vânt.Surse de lumină. . moarte. broaşte. combustibili. alterarea. culorile.2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. . anuală şi 2.Ciclul vieţii: naştere. *delta.Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. putrezirea. cunoaşterea conţinuturilor. realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi calendaristică conţinuturi. recapitulare şi sistematizare. Comportamentul luminii. fluturi. soluri.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinuturile învăţării. 4. înmulţire. căldura absorbită şi căldura cedată . arderea. pădurea. Circuite electrice simple.5. vizibilitatea corpurilor. coacerea.învăţare. oameni). precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare). balta.Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. *oceanul.Medii de viaţă: grădina. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite. roci. hrană. multipli şi submultipli). Omul şi mediul . de ansamblu a obiectului de studiu.Planetele sistemului solar.

7)... ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare. nu trebuie să depăşească 7. Anul şcolar ……………….2. în general. Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări. pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Instituţia de învăţământ …………… Disciplina …………………….Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Planificarea calendaristică se poate întocmi.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1.a/ a IV-a. Clasa ……………… Nr. CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Profesor ……………….8 ore. pag.). Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar.1./ Tip de curriculum ………………… Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice. etc. 1. 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ore pe săpt.se indică prin titluri stabilite de către profesor. 2. Atenţie! Prezentul curs nu. Obiectivele de referinţă.2.

1. 1.4.21.3 1. 1. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină.4. 11.19. 1. 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr.20 mai 27 mai-3 iunie 3.2. trunchi. 2. caracteristici Recapitularea şi evaluarea finală Observarea unor plante de la colţul viu al clasei. Calendarul naturii Vreau să cresc sănătos! 1.3 1.2. fulger. 15. 2. 2. 2. 1.igiena corpului Anotimpurile: denumire. lunile anotimpurilor.8 oct.3 1.3. membre).4 Conţinuturi Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier. 2.4. 1.17 dec.2. Fenomene ale naturii. Recapitulare finală şi evaluativă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Şcoala generală nr. 2. 2. Nr.17 iunie Iarna. 13. 1.22.fenomene ale naturii: ploaie. frunze. 1. 1.2. 2.24 sept.10 iunie 10.1.2.1.4. Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului.1. Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. fruct). obiective culturale din cartier. tulpină. 1. bucuria copiilor 10 În lumea plantelor 1. 2.4.1.3.2.3.1.1. 1. modificări în lumea vie şi activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp. 3.2.3. 1. 2.15. 1. 1.3 1.1. vânt. 2. Fenomene ale naturii: .1.2. 2. 1.1. flori. 2.1. 1.2.3.2. 1.18. 1.22 aprilie 29 aprilie.1. 14. 2. Educaţie pentru sănătate: . 1926 noiembr. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap.4.3. 2.3. tunet.2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap. 1.2. 1. trunchi. 2. succesiunea lor. 2. 1825 febr.6 mai 6-13. 1. 2128 ian. membre).1. 3 15.3 1. 2. 1.3. 1. 12. 3. localitate.10. 1.1.1oră/ săpt. 2.2.3 4 În lumea animalelor domestice Soseşte primăvara! Animale sălbatice 5 4 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 .3.18 martie 8.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. Observarea unor plante din mediul apropiat. ore Săptămâna Observaţii Spre şcoală 2 17. 4 martie 11. 2.1.4.3 2 1. 2229 oct.2.2. 2. ore. 1.10.

2 1. Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Testul de autoevaluare nr.

având următoarele caracteristici: • este coerentă în raport cu obiectivele de referinţă. pag. noţiuni. exprimată printr. În această etapă. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu. experimentare. Unitatea de • este unitară tematic. ca element operaţional. pas cu pas. • se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Rolul cadrului didactic este de a.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. învăţare • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp. 12). Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor. Cadrul didactic se abţine să definească termeni. • subordonează lecţia. structurare. comparare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . aplicare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. În această etapă.un efort propriu de observare.5. să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente. 7. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă. a conceptelor cu care operează. CNC.: În ce scop voi face? Cu ce voi face? Ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor Selectarea conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumente lor de Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze.i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor.a/ a IV-a. Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare.

Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs. ceea ce poate să facă..). Clasa …………….se trec obiectivele de referinţă (ex. etc. ore alocate ………………. Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed.. utilizând informaţia pe care o deţine). mijloace de învăţământ). 1. 24). Evaluare. pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare. Resurse. CNC.3. Conţinuturi.şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării. mai ales.se notează resursele materiale necesare (materiale didactice. 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte.se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor. resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. Activităţi de învăţare.back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi competenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Atenţie! Prezentul curs nu.cuprinde menţiuni cu privire la tipul instrumentelor de evaluare folosite (important este să fie evaluată.1. 2.se detaliază conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare. Unitatea de învăţare …………………… Nr. forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp). pag.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina …………………………. nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci. Obiective de referinţă.a/ a IV-a.

1. înmulţire) 1.2.2 Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii. fişe de activitate. etc. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă. reacţiile la factorii de mediu. hrană.3. Truse de laborator. ore alocate 10 Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintrun mediu natural/ amenajat. vânt. umiditate. creşterea şi dezvoltarea. film didactic. 1.) favorabile şi nefavorabile vieţii.1. Teste. Descrierea părţilor componente a unei plante. hrănire.3 Proba orală Procese care asigură supravieţuir ea (sensibilitat e.1. înmulţirea. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră. temperatură. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze. 1. 2. vânt. Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze. material biologic.2. umiditate. fişe de evaluare 1 oră Evaluare Obs . 1. albume. Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii. 2. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. temperatură. Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător. respiraţie. 2. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă. înmulţirea. Observarea sistematică Probă scrisă Comportam ente de supravieţuir e la plante şi animale 1. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitoarele şi mediul lor de viaţă Nr. 1. hrănirea.3. etc. creşterea şi dezvoltarea. reacţii la factorii de mediu. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora. hrănirea. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini.

Investigaţii practice în mediul înconjurătorexcursie didactică. umiditatea. umiditatea. sunete. diapozitive. etc. film didactic. diapozitive. Film didactic. lumina). albume. Fişe de activitate. Studiu de caz: pădurea (parcul. truse de laborator. fişe de observaţie 1 oră Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1. fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu. diapozitive. 3. livada. alte vieţuitoare. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. etc. 2. fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu ( temperatura. Material biologic viu. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri. la sunete. 2. Fişe de activitate.2.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. lumina). Experiment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Experiment/ investigaţie Observare sistematică 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . atlas zoologic.2 Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcursul anotimpurilor. etc. atlas botanic.3. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor.) dea lungul unui an : album. fişe de lucru. Probă scrisă Autoevaluarea Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factori de mediu (temperatură. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de apărare/ adaptare ale vieţuitoarelor.1. fişe de evaluare. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor.

filme. baltă. baltă. Fişe de observaţie. 1. Probă scrisă Medii de viaţă: grădina. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om. baltă. 1. atlase. colecţii de plante. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic. Realizarea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. 3.un mediu terestru/ acvatic. etc. naturalizări. a unor vieţuitoare din pădure.2.1 Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). planşe. Completarea de fişe de observaţie privind caracteristici observabile (macroscopice. balta 1. 2. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure. grădină. ierbarizat. baltă. ierbare. pădurea. grădină. grădină. balta.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Observaţii în natură sau pe planşe. Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice. Probă orală Investigaţii Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina. etc.2. planşe. baltă. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizând material biologic natural. animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure. grădină. etc.3. a unor medii de viaţă: pădure. albume. Exerciţii de identificare pe planşe. pădurea. grădină: insectare. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. albume. 2. albume.3. baltă. ierbare.1.

evaluare. atlase. în raport cu un anumit conţinut. Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic. Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. “a lecţiei aplica”. “a Proiectarea enumera”. problematizarea. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie. “a analiza”.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare. Caracterul experimental al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul. intervin direct în procesul de instruire. 3.învăţare. sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor. “după prezentarea”) c) performanţa. “a distinge”. “a valida”. 5. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor de acţiune: “a identifica”.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. animale 1 oră 4. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Fişe de observaţie.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . etc. “a completa”. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. modelarea. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse. “a argumenta”. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil. 2. 4. colecţii de plante. învăţarea prin descoperire. etc. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă. “a utiliza”. Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1. Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice. Mijloacele de învăţământ. “a recunoaşte”.5. “având la dispoziţie”. planşe. Alegerea tipului şi a variantei de lecţie. “cu ajutorul”.

3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. munca independentă. O4. făină. Obiective de referinţă vizate: 2. Bucureşti. se utilizează diferite modele de proiecte de lecţie. • formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri. decantare. a IV-a. în forme diverse. clasa a IV-a. 2001 Elena Huţanu. Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Disciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare. conversaţia. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. explicaţia. problematizarea.să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie.Ştiinţe. O2. jocul didactic. hârtie de filtru. Daniel Ovidiu Crocnan. Metode şi procedee: experimentul. ghidul învăţătorului. În practică.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). lingură. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri.să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a. lapte. nisip. EDP. 1. pe baza experienţelor realizate. CNC. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 .3 să comunice. Bucureşti. demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei. • fişe de lucru. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie. MEdC. 6. să fie simplu şi operaţional. Forme de organizare: frontal. spirtieră. O3. cristalizare). • vase transparente. pietriş. de autoreglare pe parcursul lecţiei. în echipă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experienţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. baghetă. pâlnie.

Are astfel loc fenomenul de ….au dizolvat în apă. 2. Întrebări de verificare a cunoştinţelor . Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1. apă şi pietriş. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Verificarea cunoştinţelor anterioare Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice A. 2. se simte în întreaga cameră. mirosul plăcut de …….Ce înţelegeţi prin dizolvant? Strategii didactice Evaluarea Joc didactic Frontal ă Conversaţia 3.. Substanţă solubilă ……… 5. 1. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală. Substanţă insolubilă ……. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dacă sarea şi zahărul s.. crt.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. 8. Se anunţă obiectivele operaţionale. Când deschid o sticluţă. Corpurile sunt alcătuite din ………….. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… 3. Altă substanţă solubilă …… 6... B.Ce este dizolvarea? . spunem că apa este un ………… 7. Captarea atenţiei Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip. 4. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experie nţe Descop eri-re Explica ţia 4.

Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta. Se alege soluţia corectă: se aşează în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. separarea laptelui coagulat de zer. Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe şi notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii. 5.un vas.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. Strategii didactice Problematiza re Evaluarea O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematiza re Descoperire O2 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 . 1 Se foloseşte amestecul de apă şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei. prepararea sucurilor din fructe proaspete.operaţia de separare printr. etc. prepararea cafelei la filtru. O4 Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. strecurarea supei. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului. iar apa a curs în vas. Obiective operaţionale O1 Secvenţele activităţii Dirijarea învăţării Conţinutul învăţării Experimentul nr.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Se observă că în filtru a rămas nisipul.un filtrufiltrare. Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide printr. Filtrarea. crt.

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. până când pietrişul se depune pe fundul paharului. 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într. “Cum puteţi separa sarea din apă?” Elevii propun diferite metode de separare. se toarnă apa în alt pahar. crt. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei.o lingură de metal. Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr. numite decantoare.operaţia de separare dintr. cu ajutorul flăcării unei spirtiere. separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale.un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv). Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Experimentul nr.) Experimentul nr. Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. până când se evaporă toată apa. Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus.un lichid. Decantarea. 3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie). Strategii didactice Evaluarea O2 O3 Problematiza re Descoperire O2 O3 Explicaţia O4 Problematiza re Descoperire Demonstraţia Problematiza re O2 O3 Descoperire 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta. etc.

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. Elevii notează în caiete metoda de separare a substanţelor din amestecuri. Cristalizarea- operaţia de trecere a unei substanţe din soluţie, din stare lichidă în stare solidă (cristale). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. fabricarea zahărului în instalaţii speciale, etc.). Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip, sare şi apă. Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă, prin decantare, se separă apa cu sare de nisipul care, se depune pe fundul vasului; în a doua etapă, prin cristalizare, se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. Se citeşte lectura “Mineralele” din manual, Se prezintă şi alte metode de separare (magnetizarea, electrizarea). Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?”pentru fixarea cunoştinţelor referitoare la metodele de separare a substanţelor din amestecuri. Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv, individual). Se notează elevii. Tema pentru acasă. Strategii didactice Explicaţia Evaluarea

O4

Obţinerea performanţei

Problematizare

Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

Conversaţia Explicaţia

Joc didactic Instructaj verbal

Încheierea activităţii

Proiectul pentru Învăţământul Rural

113

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Proiect de lecţie Şcoala generală nr. 157 Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun, toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate, fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii. O2: Să utilizeze simboluri, desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. O3: Să numească fenomene ale naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului, pe baza explicaţiilor primite. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. Strategii didactice: - Metode şi procedee: observaţia, conversaţia euristică, jocul didactic, jocul de mişcare, jocul muzical. - Material didactic: calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi, desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului, frunze uscate, fructe, etc. - Organizarea activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie: 1. Manolescu Marin, Curriculum pentru învăţământul primar, Universitatea Bucureşti, Editura Credis, 2004 2. Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor- Curriculum pentru clasele I-II

114

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Etape Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Obiective operaţionale

Activităţi de învăţare

Strategii şi resurse

Evaluare

Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Descrierea zilei (se deschid geamurile, elevii se deplasează în dreptul ferestrelor, observă starea vremii, poartă discuţii între ei, descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului. Dintre acestea, le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna, vor motiva alegerea, le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze, fructe, flori, nori, stropi de ploaie, desene care înfăţişează activitatea oamenilor, păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, ceaţă, curcubeu etc.) importanţa acestor elemente în natură (vântul atrage norii, ploaia udă pământul, etc.)

Observaţia, conversaţia Activitate frontală (2')

Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător

O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare

Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului

O2

Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit

O1 O1

Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică, problematizarea Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10')

O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi

O3:

Fixareaschimbări în viaţa plantelor

O4: Legătura plante, animale, om şi anotimpul toamnă Discutarea unor aspecte legate de:

Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

115

perioada imaginaţiei. 4. În această perioadă. succesiunea lor. corecte şi coerente. Conversaţia Activitate frontală (10') I: exprimă păreri personale Tema pentru acasă 4. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului. ocupaţii specifice anotimpului) O5 Feed-back Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri. a formării unei exprimări clare. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei. fanteziei şi a jocului. se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea.6. celelalte anotimpuri. socializarea copilului se realizează întrun ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate. cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi.6 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4. Contactul direct cu lumea înconjurătoare reprezintă sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate iar contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor. Preşcolarul de 4. o reprezintă cunoaşterea mediului. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural .6. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce. prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”. Prin joc. anotimpul roadelor. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii.) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte. curiozitatea.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari. În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei.

pe parcursul frecventării grădiniţei. caldă şi expresivă. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ. auditivă. Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi. Astfel. jucăriilor frumoase. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. concret. tactilă. atractive.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere şi investigare. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. sunt stabilite trei obiective cadru. Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . De aceea. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare. forma. concret.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. plastic. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. mărimea obiectului. gustativă şi olfactivă. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. chinestezică. copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală. precizarea obiectivelor.i înlesnească munca de învăţare. Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. greutatea lui.6. povestiri. dacă se face o memorare logică. 4. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. La această vârstă. O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. Prin intermediul senzaţiilor. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. cântece. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. Copilul percepe culoarea. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare. de imagine are un caracter intuitiv. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară. şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. Programa pentru învăţământul preşcolar prezintă obiectivele cadru. viu colorate. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. În această perioadă. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. în procesul recunoaşterii şi reproducerii.

plantelor. . Exemple de comportamente: .) folosindu. să le descrie şi să le compare. 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ardere. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta. Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte. Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman. Exemple de comportamente: .să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului.să analizeze/ compare reacţii ale plantelor. .să identifice formele de relief. ale animalelor. .să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante. animalelor şi omului în diferite situaţii. combinare. ale plantelor. plutire. hrănirea unui animal).educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie formate la copiii de grădiniţă. colorare. . solidificare.să efectueze experienţe simple (dizolvare. . animale. obiecte). evaporare. animalelor.se instrumente diferite.să enumere părţi componente ale corpului uman.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător. . plante. etc. fierbere. Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural.să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor.să identifice caracteristicile anotimpurilor. separare. procese din mediul înconjurător. . Pentru fiecare obiectiv de referinţă.să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului. . sub influenţa factorilor de mediu.să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social. programa activităţilor instructiv. fenomene. Exemple de comportamente: .

Exemple de comportamente: . . ocrotire şi protejare a mediului. utilizând un limbaj adecvat.să participe.să cunoască existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti. . ale educaţiei psiho. ale activităţii omului asupra mediului. identifice elemente locale specifice (obiective socio.să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. aplicând cunoştinţele dobândite. . Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare.să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea. Exemple de comportamente: . .să utilizeze în acţiuni simple. Exemple de comportamente: . idei pe baza observărilor efectuate. alături de adulţi.vizualului şi a cărţilor. la acţiuni practice de îngrijire. . . ţinându. Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 .să denumească/ descrie.culturale. religioase.să respecte regulile de convieţuire socială. sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive.să înţeleagă efectele secundare. ale educaţiei afective. Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj. De aceea.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Exemple de comportamente: . ale educaţiei estetice. Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. Exemple de comportamente: .să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om. a vehiculelor cosmice. Obiectiv de referinţă: să comunice impresii.se seama de particularităţile de vârstă.să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. . negative. .să denumească.şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului.motrice şi fizice. se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului. unelte de curăţare a mediului ambiant. de dezvoltarea psiho. pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio. economice.să. ale educaţiei pentru societate.să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. .fizică a copiilor preşcolari.să exprime descoperirile şi ideile sale. istorice).

focul. încălţăminte. comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. planeta oamenilor. stele). în grădiniţă. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă faţă de acestea. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). de plante. folosire. 3. 5. Localitatea natală şi ţara • Denumire. în grădiniţă. Natura (plante. animale. lună. Drepturile copilului • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. • Activităţi specifice copilului în familie. • Elemente locale specifice (de relief.culturale. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură. • Comportamente civilizate. plante. în şcoală. Familia. comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . la locul de muncă. Omul • Înfăţişare (caracteristici. istorice. protecţia vieţii şi sănătăţii. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. Universul • Pământul. asemănări. semnificaţia acestor activităţi. • Activitatea omului în familie. grădiniţa şi şcoala • Denumire. • Manifestări afective. fenomene (după criterii date. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. de animale. etnice). la îngrijire. animale. obiective socio. • Dreptul la o viaţă socială decentă. aşezare geografică. la asistenţă medicală. • Cosmosul. • Clasificare. • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. toleranţei şi păcii. educaţie şi instrucţie. religioase. comportamente morale. • Condiţiile de viaţă. 4. în societate. în şcoală. foloase şi pagube. corpuri cereşti (soare. deosebiri). etc. de fenomene ale naturii. • Elemente primare în natură: apa. 2.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. de exemplu: după mediul geografic. • Sentimente. deosebiri). 6. • Îmbrăcăminte. pozitive fată de oameni. de igienă personală şi colectivă. asemănări. anotimp. protecţia mediului. la practicarea propriei religii şi limbi. • Sentimente. aerul.). folosire. economice. pământul.

chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii. se află la doi paşi.). pe stradă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . la fiecare grupă. • Mişcarea aerului în natură. • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei. • Intuirea. limonadă. pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară. munte sau la malul mării. Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate. li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. corpuri. în oraşe sau sate.6. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei.i.se cu precădere animale. în pădure. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. la câmpie. 4. • Transformarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai. plante. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Dreptul de a creşte în siguranţă. peste tot. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. în grădina casei. în imediata noastră apropiere: în propria cameră. identifică fenomenele naturii. evenimente. în jurul grădiniţei.educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr. în parc. realizează experienţe fizice. Un întreg univers. sunt călăuziţi prin cosmos. Indiferent de zona în care locuim. 7. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. capacităţii/ volumului unor obiecte. • Atracţia unor obiecte (ex. populată de plante şi tot felul de vieţuitoare. etc. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte. magnetizarea metalelor). fenomene ale naturii. lucruri. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. deal. Programa activităţilor instructiv.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. sare). de părinţi de şi personalul din grădiniţă. Nu trebuie să mergem prea departe. măsurarea dimensiunii. obiecte uzuale ale lumii materiale. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor. Prezentându. copilul trebuie să. • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor.4. încă necunoscut copiilor.

preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. ceapa. fenomene ale naturii. copiii capătă cunoştinţe despre munca oamenilor din magazinele apropiate. semănat. laleaua. lucruri. fructe: mere. stimulează curiozitatea şi interesul. pere. etc. cireşe. “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului. secerat. Căţelul. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului. “Povestea lui Moş Crăciun”. Laleaua. “Iarna în pădure” de E. “Să îngrijim plantele”. Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E. salata. mijloace de transport. “Fructele şi vitaminele”. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. plantat). Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”. Ridichea. să clasifice după anumite criterii. usturoiul. copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor. La grupa mijlocie. Ghiocelul. să exemplifice.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă. etc. etc. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. Salata. Pisica.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Astfel. “Mănuşa”. “Legumele şi sănătatea”. Ursul. Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul cu ajutorul experienţei senzoriale. Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat. 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . crizantema. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. acasă şi la serviciu. Strugurele. castravetele. de pe şantierul de construcţie. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei. Referitor la om. Jianu. a obiectelor de veselă). Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate. “Spune ce face copilul”. margareta. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea. căpşuni. roşia. ocupaţii şi meserii. La această grupă. Jianu. Să ne îmbrăcăm corect”. Băiatul şi fetiţa. flori: ghiocelul. etc. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare creează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. Raportul cunoaştere. ardeiul. etc. Crizantema. Odată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se creează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. Vulpea. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. cât şi cu unele mijloace de transport.

diferenţierea acestora. Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe. la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. pe ogor. îmbrăcăminte. măsuri de adaptare la schimbările din natură. lucruri.). capătă un rol tot mai important.mâine. obiecte dintr. se aprofundează şi cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. hrana lor. etc. “Munca oamenilor în grădină” (în livadă. primăvara. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna. “Germinaţia plantelor”. etc. Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. după anotimp). păsări. viitor. mijloace de locomoţie. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”. Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp). ocupaţii şi meserii. etc. a activităţilor adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri. La grupa mare. “Să facem bucheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. modul de viaţă). fenomene ale naturii. Ca o noutate pentru această grupă. învăţarea denumirii zilelor săptămânii. aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. în succesiunea lor). copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale. “La fermă”.o locuinţă. trecut. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate. “În pădure”.3 caracteristici definitorii. alimentare. “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). la hrana specifică. la îngrijirea lor. etc. Cunoştinţele despre animale se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare. În procesul de formare a noţiunilor despre om. părţi componente. hrană.).au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. de a relata.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale. vara). perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de prezentazi. “Plutirea obiectelor”.ieri. Povestiri: “Povestea castanelor”. Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat. obiecte de toaletă. s. etc. Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor. Pop. etc. Începând cu această vârstă. etc.

domestice: “Ferma de animale.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru?”. “De ce se schimbă vremea”. “Dizolvarea”. . aer. a completa progresiv tema. 3. . etc. “În împărăţia apelor”. “Cu ce călătorim?”. “Focul şi efectele lui”.activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”. Animale . 1999).necultivate: “Pădurea. tâmplarului. “Ploaia”. . “De câte feluri sunt oamenii?”. prietena noastră”. “Curiozităţi din lumea animalelor”. “Când se întâmplă”. Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. “Poleiul”. “Grădina zoologică”.cultivate: “Pomii fructiferi”. Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. Bucureşti. trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . “Cu păpuşa la doctor”. Plante . “Curcubeul”. “Apa şi transformările ei”. 3. “O călătorie cosmică”. “Încolţirea”. Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. cum simţim?”. “Legume de toamnă”. . “Ce simţim. . “Plante medicinale”. 2. “Vehicule cosmice”. “Plutirea şi scufundarea”. “Ocrotirea vieţii pe pământ”.relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”. “Roata timpului”. Omul . Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”. “La bucătărie”. Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. “Animalele din curtea bunicului”. Planificare anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii. “Micii chimişti”. Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”. “Din activitatea poliţistului” (doctorului. “Ziua celor dragi”.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme. “Amestecarea şi separarea”. Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”. “Bruma”. ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. “Cine nu aparţine grupului”. A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior.cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”. pe de o parte şi pe de altă parte. “Înmugurirea şi înflorirea”.Metode orientative de lucru cu preşcolarii.). Editura All Pedagogic. focelemente ale vieţii”. “Spicul de grâu”. “Animalele domestice şi puii lor”.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”.

Omul . Natura Flori pentru mama 2. grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru. grădiniţă Familie. Localitatea natală Cu ce putem călători? 3. Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.Cum arăt? (Înfăţişarea). grădiniţă .Legume. grădiniţă Familie. Familie.viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie.De acasă la grădiniţă Natura . Natura .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie.Animale sălbatice.Animale domestice . fructe. Cum mă îngrijesc? 3. grădiniţă Natura Natura Natura Omul Omul Natura Natura Natura Localitatea natală SUBTEMA I. Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Munca oamenilor Natura Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . flori 2. Familia mea Încăperile grădiniţei Familiarizarea cu personalul grădiniţei Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori Înfăţişarea omului Obiecte de toaletă şi uz personal Animale domestice (pisica) Animale sălbatice (ursul) Caracteristicile iernii (început de iarnă) Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (Vine Moş Crăciun!) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. MICĂ II.

mijloace de transport) 3. primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. Localitatea natală.legume. şcoala Şcoala din apropierea grădiniţei Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. Universul Pământ. grădiniţă. ţara Călătorie în jurul pământului (despre oraş. Natura Legume. fructe. MARE Grădiniţă. Activitatea în familie şi societate (comportare. casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. şcoală meserii. Familie. flori 2. ţara Oraşul meu. domestice. Natura Cartea cu animale (sălbatice. grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie. ţară. grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei! Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. flori) 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri. prevenirea accidentelor) 2. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidentele şi viaţa Familie. fructe. grădiniţă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL I.

a dorinţei de a îngriji florile. comparaţia. a spiritului de observaţie. tulpină subpământeană. viorele. Editura Didactică şi pedagogică. educarea dragostei faţă de natură. Maria Comănescu. casetă muzicală.. ghidul educatoarei. ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. ghiocei. R. tulpină aeriană. asemănări/ deosebiri. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante comparativ pe baza materialului natural şi a planşelor. demonstraţia. Mica enciclopedie pentru prichindei. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente. material demonstrativ: planşe. Mijloace de învăţământ: material distributiv. comparaţia. pe baza materialului pus la dispoziţie. pe baza explicaţiilor educatoarei. generalizarea). sinteza.A. dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. conversaţia. problematizarea. abstractizarea.grupa pregătitoare. olfactivă). tactilă. stabilind caracteristicile fiecărei plante. Editura RAO. îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . Bucureşti. Bibliografie: 1. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghiocel şi viorea în urma observării prin comparaţie a celor două plante.Cunoaşterea mediului. 1998 2. copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua. de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. Doina Gheorghe. alte flori de primăvară. lădiţe cu pământ. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea)alcătuire externă. importanţă. a atenţiei voluntare. explicaţia.

alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele. Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină.la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi. Mijloace: casetă audio. care se deschid. prin comparaţie. . este subţire şi de culoare verde la ambele plante. . Evaluare Captarea atenţiei şi crearea motivaţiei Metode: conversaţia. lungi şi ascuţite la vârf.la ghiocel. pregătirea materialelor necesare. parfumul şi culoarea acestora. conversaţia.porneşte din bulb. 4. Mijloace: material natural (ghiocei. albicioase care cresc în pământ.aici se pregăteşte hrana necesară plantei. viorele) şi planşe. Se va intui materialul. referitoare la frumuseţea. Strategii şi resurse Metode: conversaţia. explicaţia. audiţia. Frunzele .bulb asemănător cepei.în el se află substanţe hrănitoare.susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ. instructajul verbal. explicaţia. material natural Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Metode: conversaţia. Mijloace: material natural (ghiocei. casetofon.bulbul este numit “cămara plantei”. Evaluare frontală O2 O3 Metode: observarea. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: . Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară. apa şi substanţele hrănitoare sunt transportate către frunze. Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua). ghiocei şi viorele. ce protejează floarea. 5. material natural. demonstraţia. formată din petale albe moi şi catifelate. cu vârful ascuţit.are forma de clopoţel. Floarea . 1. Evaluare frontală 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..prin tulpină.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Obiective operaţionale Etape Moment organizatoric Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. . Sinteza parţială. conversaţia. Tulpina aeriană . 4. . Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua. . din interior apare o codiţă spre vârful căreia apar florile.firişoare subţiri. Dirijarea învăţării O1 Metode: observarea. Mijloace: planşe. viorele) şi planşe. . problematizarea. .ghiocelul are o singură floare. în vârful tulpinii. în vârful tulpinii aeriene se află o frunză mică. demonstraţia.frunza este “bucătăria plantei”. Rădăcina – la ambele plante: .două frunze de culoare verde. apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante. problematizarea. 3.

. Evaluare Frontală O4 Metode: observarea. viorele) şi planşe. explicaţia.miros specific. 7. conversaţia. Are caracter aplicativ: copiii vor reconstitui cele două plante din materialul primit. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante. conversaţia. de primăvară.se realizează prin bulb. Mijloace: material natural (ghiocei. demonstraţia. 8.miros specific. viorele) şi planşe. demonstraţia. Metode: exerciţiul. Metode: observarea. explicaţia. Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. . Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ. Mijloace: material natural (ghiocei. .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar . 6. aşezarea şi succesiunea acestora. Sinteza parţială este realizată de către copii cu ajutorul educatoarei.înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară). Înmulţirea plantelor . conversaţia. problematizarea. pe baza celor învăţate despre floare. Evaluare Frontală O2 Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. Mijloace: piese tip puzzle. Sinteza finală. dar şi în grădinile de flori. motivând alegerea diferitelor părţi. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii.backului O4 Evaluarea Încheierea activităţii Individuală Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 .cresc îndeosebi în pădure. problematizarea. explicaţia. iar pentru a creşte au nevoie de lumină. substanţe hrănitoare. Mediul de viaţă . căldură şi apă.vioreaua are mai multe flori mici formate din petale de culoare albastră.

Criterii de evaluare şi notare 1. Testul de autoevaluare nr. Vezi paginile corespunzătoare. alegerea metodelor de predare şi a activităţilor de învăţare. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale. Se acordă un punct din oficiu. abordări personale. Metodica este o disciplină ştiinţifică.50p.50p. 4. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii.0.ca proces instructiv. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice.1p. structura lecţiei.1p. la un anumit obiect din planul de învăţământ. 1 1.educativ.2. Sugestii: . 5p stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale. 2. Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p 1. Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. 7. care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. Lucrarea de verificare 4 1.alegeţi tema specifică domeniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar). 4p 2.8. Consultă paginile corespunzătoare. 5p Se acordă un punct din oficiu.

pag.. p. Talpalaru Seryl. cadre didactice şi părinţi. p. 2001. 2002.47 4. R. 22. Huţanu Elena.Luiza. Corega C. auxiliar pentru elevi. Elena. pag. 2002. Alexandru. Editura Corint. A. 2005. Editura Euristică. Boldor O.Ştiinţe. Manualul învăţătorului.42 4.. 2002 9. clasa a III.. 7. Stroe Felicia. R.a. 4.. Bucureşti.. Ilarion Niculina. Editura Didactică şi Pedagogică. Bibliografie generală: 1. Editura Didactică şi Pedagogică. 3. 1985.. p.Ştiinţe ale naturii clasa a IV. Turcitu Doina.Chimie. R. Filoti Carmen.A. Androne. Daniel. Pârâială Viorica. manual pentru clasa a VIII. Todor V. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Editura Radical. Pârâială Dumitru. Trifu M. p. Bucureşti. 20. A.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Bibliografie selectivă: 1.45 Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 . pag.Ştiinţe..Fizică manual pentru clasa a VIII a. Iaşi.. p. Stroe Constantin.Fizică. R. 1983. a III. Elena.10 7. Corega C. Daniel. Editura Humanitas Educaţional. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Huţanu Elena.48 12. 3. Bucureşti. Grinţescu I. 2003.a experimente.Lucrări practice. 2002 10. R.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. Pop Viorica.. Rafailă şi colaboratorii. R. Daniel.. Popescu Maria.31 2. 1996 5. Gheţe M. 1998. Crocnan Daniel Ovidiu. Editura Didactică şi Pedagogică. Raianu O. manual pentru clasa a VII.. 2001 6. Editura “Gheorghe Alexandru”.Manualul învăţătorului. clasa a IVa. Ghidul învăţătorului. Maria. manual pentru clasa a VI. Editura Didactică şi Pedagogică. 1999. p. pag. Metodica predării biologiei la clasele V. Crocnan Daniel Ovidiu. Talpalaru Seryl.Ştiinţe.VIII.a. clasa a IV-a. 68. pag. Haralamb Dorel. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.27.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. 12. Gheorghe. Bucureşti.78 3. Editura Didactică şi Pedagogică.Ştiinţe ale naturii. Craiova. 5-14 6. p. 1982 13. Pacearcă Ştefan.A.. 2001. 2002 7. Constantinescu Rodica.25 5. Bogheanu Maria Magdalena. A. Editura Teora. Editura Cartea Universală.curriculum pentru clasele I şi a II-a. evaluare. Bucureşti. Huţanu. 25. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. clasa a III-a. 32. Tudor şi colaboratorii.32. 2000. Haralamb Dorel. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 14. clasa a II-a. Editura All Pedagogic. 2000. Fiziologia plantelor. 1999.Manualul învăţătorului. Ovidiu Crocnan. Bucureşti.a.a şi a IV-a.46 2.a. 2003 8. Fătu Sanda. Elena. clasa a IV. p.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la cls. 32-69 11.a.Ştiinţe. 47. Bucureşti. Ovidiu Crocnan. Editura Didactică şi Pedagogică. şi colaboratorii. Bucureşti. A.45.. Bucureşti. Comănescu.. autoevaluare. Editura Didactică şi Pedagogică.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Bucureşti.4. Pavelea. Bucureşti. Editura Teora. p. Constanţa. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Botanică.Fizică. Huţanu.59 3. Grosu M. Manualul învăţătorului.

Bucureşti. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).Atlas şcolar de biologie (Regnul Plante). 2003. 2004 25. 32.29. 1996. Grupul Editorial Rao.Plante şi animale. Enciclopedia Rao. Bucureşti. Opriş Tudor.A. 68. clasa a IV-a. Ţibea.Biologie.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 14. Editura Didactică şi Pedagogică. 2000 19. Editura Aramis. Comănescu. pag. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. p. 2005. colaboratorii. R. Manual pentru clasa a V-a. 1996 32. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . manual pentru clasa a IX-a. 829. Biologie. Editura All Pedagogic.78 30. Bucureşti. Bucureşti.. clasa a III-a.a şi a IVa. R. Bucureşti. A.Aceste uimitoare plante şi animale. Ţibea. 14. Editura Didactică şi Pedagogică. Ariniş Ioana. Editura Sigma.Anatomia omului. 2006. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii). Întrebări şi răspunsuri.Ştiinţe. *** Arborele lumii 27. zece ani.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. Elena Huţanu. p. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.45. şi colaboratorii. Ghidul învăţătorului. Cristescu D. Vodă Claudiu. R. Elena Huţanu. Consiliul Naţional pentru Curriculum. 1997. 2005 24. 4. *** MEC.. 2002 34. Constanţa.89 28. 1999. 1988 22.28. Opriş T. R.110 20. 2004. Florica. Grupul Editorial Rao. 2005 23. Ariniş Ioana. Întrebări şi răspunsuri. Bucureşti. Daniel Ovidiu Crocnan. Bucureşti. Enciclopedia Rao. Editura Albatros 18. p. 10. Bucureşti. Elena Rafailă şi colaboratorii.Natură şi animale. Manualul învăţătorului. Craiova. 2001 21. clasa a II-a. R. Daniel Ovidiu Crocnan. ghid metodologic. Editura Ion Creangă... Tudor şi colaboratorii. Maria.A. Manualul învăţătorului. Editura paralela 45. Piteşti. Alexandru. p. 3. Pavelea.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III.Ştiinţa în viaţa cotidiană. Editura Didactică şi Pedagogică. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Florica.A.31 29. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Androne.. Copil V. 2004 17. p.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. 2001. pag.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. Florica. Editura “Gheorghe Alexandru”. 96. Ţibea.Biologia animală şi vegetală. Gheorghe. A. p... Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Rao.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor.42 31. 2004 26. Bucureşti.Ştiinţe. 63. Daniel. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. Editura All.Cercetător la ….Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar..Ştiinţe.99 16. 2001 33. Bucureşti. p.curriculum pentru clasele I şi a II-a. p. Regnul Animal). Bucureşti.78 15. A. R. Editura Didactică şi Pedagogică.Atlas şcolar de biologie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful