Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul IV

ŞTIINŢE ŞI CUNOAŞTEREA MEDIULUI. DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
Carmen TICĂ

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Ştiinţe şi cunoaşterea mediului. Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Carmen TICĂ

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04790-5

................................................................................. 26 2............. Solidificarea.... 2 1.......................... Volumul........... 9 1...................................................................... 2 1.................................................................Fenomene fizice şi chimice ...............................................7..................................................................................... 8 1.............. 1 1............................................................... 2.2.................3 Cristalizarea ......................5............... Soluţii..................1 Topirea..................................................................2 Vaporizarea. 13 1....................1............................... Frunza ..................... 27 2...... iv Unitatea de învăţare Nr.......................................Cuprins CUPRINS Introducere.............6.......... 23 Bibliografie selectivă........................................1 Masa corpurilor..........................5.................................... 21 1......................................................... 4 1.... Obiectivele unităţii de învăţare 1.................5...... Densitatea corpurilor ...................2.................. 16 1............5............................................ Rădăcina ... Organizarea unei plante cu flori................ Metode de separare a substanţelor din amestecuri............................................ 24 Unitatea de învăţare Nr... Obiectivele unităţii de învăţare 2.............................................................................................3................. Lucrarea de verificare 1 ................ 1.............................5........... Substanţe şi amestecuri ................4................. Condensarea ........... 26 2....... 8 1..................1........ Masa..............4 Distilarea .....Plante..................................................2 Volumul corpurilor ........................................... Stări de agregare.........................................................2 Filtrarea .............................................. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ......3.............. 17 1...................................................................................................................3.............................................................3 Circuitul apei în natură ............... 9 1........... 15 1............................................... 25 2.......................................................................................... Tulpina.. 3 1............................. 15 1....... 15 1.................................................2...........4...................................................................3.............................................. 2 1....3 Densitatea corpurilor ....................................................... 33 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ....................................................................5..................................1 Decantarea..................3..............2.......... 17 1.................................8. Transformări ale stărilor de agregare ..................................................... 31 2.......................................................................2..........

.........................3.............................64 3........51 2..................9...........................................................61 3.........................................1 Digestia.........55 3......................................10.................57 3.........................62 3...............nevertebratele ...Cuprins 2...............................................................................5 Funcţia de reproducere .......6 Echinoderme........38 2......................................................6..........1..........................49 2........................................................ Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ...........6 Regnul animal......................6..........2 Celenterate ...66 3.....................................................................................6.................................Animale ........41 2..........56 3.........................................................................................6...........4..........................7...................................................................3......................................36 2........................4................................................................................63 3..................... Transpiraţia...................................4.....................................1 Mişcarea ......................................4 Excreţia...2 Respiraţia .. Fructul şi sămânţa..............................2 Sensibilitatea ......................................................................................3 Funcţiile de relaţie ...................66 3..............69 3............3.........................................4 Moluşte ...............................................4 Funcţiile de nutriţie ...................................................4...54 Unitatea de învăţare Nr...........................................................57 3.........................................2.......................11.........6......................................... Lucrarea de verificare 2 ..................................................6............................................................................................5 Artropode ....... 3....................................... Fotosinteza ..6.......................................................................8...............................................2 Organizarea generală a unui animal .......68 3........................... Floarea.........................12......52 Bibliografie selectivă ..........................57 3.............................................36 2............................................................................................................................................................................61 3.........................................................1 Spongieri ..43 2.................................................................................56 3.... Respiraţia .......................................................6.......................6........................................................................... Sensibilitatea şi mişcarea la plante .......46 2....................................................................................................................................72 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural ..................................................... Funcţiile frunzei .......66 3........... Principalele grupe de plante.....................6...............................................................38 2......................................................................................3 Circulaţia......3 Viermi ...............64 3....................67 3.............................................1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 ..............

...........................................................................................................................................................................................7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ..............................7 Regnul animal........................................... 99 4.................. Unitatea de învăţare Nr.... 89 4...... 77 3.... 4Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar ................. 87 IV................... 130 4..5................................................ 116 4.............8................................a şi a IV-a )118...................................................................................5................................................................................ 81 3..... 93 4.. 89 4.................... 116 4...........6. 78 3..............................................................7....................................7......a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III............................................. 74 3.................9........................ 131 Proiectul pentru Învăţământul Rural iii .................3......................................................6............ Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II...........................................................................................3 Reptile ..........1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar ........................................... 93 4................................................................................................................. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ...................................................2 Planificarea calendaristică.. 117 4........................vertebrate ............ 130 Bibliografie selectivă. 85 Bibliografie selectivă..... 89 4...7................................................. 75 3......4 Păsări .....4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii............................ 108 4............ 74 3.......................................................... Obiectivele unităţii de învăţare 4... 131 Bibliografie generală ......... 76 3..................................4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului ..... 103 4..........................................5.....5 Mamifere .3 Proiectarea unităţilor de învăţare .. Proiectarea activităţii didactice ........7..................................2..............6.....................4...............5........................3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar .....................6................... 116 4..1 Peşti ............................................ 121 4..................Cuprins 3..............................2 Amfibieni ... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară...........................................................................8 Lucrarea de verificare 4 ........ 92 4.. Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar...............7...........................................................1 Programa şcolară .......5..........1......... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii............. Lucrarea de verificare 3 .6................................................................................... 88 4............................2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului................

etc. Lucrările de verificare se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare (paginile 30. enciclopedii. în regim de studiu la distanţă. Pentru o învăţare eficientă. 110. 70. iar examenul o pondere de 50%. îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare. teste de autoevaluare.învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar. 163) au cerinţe clare. aplicaţii practice.) iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. reviste de specialitate. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor. Aplicaţiile practice propuse. 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare. posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat. continuităţii şi sistematizării. studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice. Fiecare unitate de învăţare cuprinde: conţinuturi esenţiale. lucrare de verificare. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. zoologice.Introducere INTRODUCERE Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare. Internet. Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1. anatomice. fiecare finalizată cu o lucrare de verificare.

Fenomene fizice şi chimice

Unitatea de învăţare Nr. 1
FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE Cuprins
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1................................................................................... 2 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor ........................................................................... 2 1.2.1 Masa corpurilor...................................................................................................... 2 1.2.2 Volumul corpurilor ................................................................................................. 3 1.2.3 Densitatea corpurilor ............................................................................................. 4 1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare .............................................. 8 1.3.1 Topirea. Solidificarea............................................................................................. 8 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea ................................................................................... 9 1.3.3 Circuitul apei în natură .......................................................................................... 9 1.4. Substanţe şi amestecuri ............................................................................................. 13 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri.................................................... 15 1.5.1 Decantarea.......................................................................................................... 15 1.5.2 Filtrarea ............................................................................................................... 15 1.5.3 Cristalizarea ........................................................................................................ 16 1.5.4 Distilarea ............................................................................................................. 17 1.6. Soluţii.......................................................................................................................... 17 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ................. 21 1.8. Lucrarea de verificare 1 .............................................................................................. 23 Bibliografie selectivă.......................................................................................................... 24

Proiectul pentru Învăţământul Rural

1

Fenomene fizice şi chimice

1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare, studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate; • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice; • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.

1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1. Masa corpurilor Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- l opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de măsură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt în echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Masa corpurilor

2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Fenomene fizice şi chimice

Aplicaţii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Evidenţierea inerţiei corpurilor Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? - deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; - observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului; Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continue mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare. 1.2.2. Volumul corpurilor Fiecare corp ocupă un loc în spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă în cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1.2.3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn şi plumb).2 Determinarea volumului unui corp solid Materiale necesare: cilindru gradat. Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.3. apă. 1.măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balanţei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. balanţă sau cântar cu arc.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1. Cum procedezi? . cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus.

adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer. aurului şi mercurului. aluminiul şi sticla. Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp. Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn.1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul. a căror masă trebuie să fie foarte mică. Se notează cu ρ iar unităţile de măsură sunt kg/m3 sau g/ cm3 .Fenomene fizice şi chimice Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. deci este foarte uşor. Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului. Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . probabil. Datorită densităţii mari pe care o are. 1. oţelul. dar mai mică decât densitatea platinei. Folosind tabelul din Figura 1. el este folosit pentru construirea aeronavelor. Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. Aluminiul are o densitate mică. fierul. Densitatea apei este de 1000 kg/m3. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb).1 poţi compara densităţile unor substanţe: Substanţa Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. În aliaje cu alte metale. dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg. Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă. 1 kg/m3 este densitatea unei substanţe.

Porţiunea scufundată dezlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului. de la verificarea antigelului. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze. fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. Datorită formei lor care asigură dezlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. datorită presiunii hidrostatice. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei.Fenomene fizice şi chimice Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Un lichid exercită. Supraîncărcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor. Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special. măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat. de la verificarea calităţii laptelui. linia de plutire). Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer. forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. Din această cauză. El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen şi complet scufundat în lichid.densimetru. densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei. Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei. pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. În acest caz corpul pluteşte. se ridică datorită forţei arhimedice. acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeşte forţă arhimedică. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . o densitate mai mică a sângelui indică o anemie. În medicină. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus.

Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar. densitatea lichidului nu depinde de masa sa. se dublează densitatea sa. densitatea lichidului nu depinde de volumul său. 1 1. un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F. 3. 2. c. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. sunt corecte? a. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. b. c. dublând volumul lichidului. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . e. densitatea sa se micşorează de două ori. d. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21. referitoare la un lichid. se dublează densitatea sa. dublând volumul lichidului. plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. b. Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): a. dublând masa lichidului. Care dintre afirmaţiile următoare.

1. temperatura de topire (solidificare) a gheţii. Excepţie face apa.au volum. Uneori.gheaţă. Solidificarea este fenomenul invers topirii. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Transformări ale stărilor de agregare În natură. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). el trece dintr.au volum propriu. curg.00C. Pentru a se topi. lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă). lichidă şi gazoasă. la care volumul creşte prin solidificare.nu au volum propriu (sunt expansibile).o stare de agregare în alta. trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă).solidele. Corpurile. gazoasă. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici. Stări de agregare 1. Astfel. volumul substanţei se modifică. Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. De regulă. În industrie. Stările de agregare sunt: solidă. în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: . Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a altor instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă. apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă). corpurile absorb căldură.lichidele. au formă proprie. Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă.3. Topirea. Topire.Fenomene fizice şi chimice 1. care nu se văd cu ochiul liber). Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă. Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe: temperatura de topire (solidificare) a naftalinei. . În timpul topirii (solidificării). lichidă. topirea gheţii).800C. Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior. volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare. Stări de agregare. adică îşi schimbă starea de agregare.3. nu curg. fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese. sunt fluide. substanţele se află în diferite stări de agregare.gazele. Solidificare 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .

Unele substanţe (iodul. Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare. Dacă în bucătărie fierbe apă într. Condensarea 1. râuri. sub formă de ploaie sau zăpadă. mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 1000C. Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. acestea se aburesc. Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci. pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid.un vas. Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri. Condensarea Procesul de trecere a substanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. alcoolul la 780C). Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială). transformându. Suflând pe un geam rece. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare.3. apa trece în stare de vapori.3. cad pe pământ precipitaţii. prin absorbţie sau cedare de căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare.2. camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat).un vas întins faţă de alcoolul dintr.se în lichid. Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte. Unele lichide (acetonă. naftalina. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . În concluzie. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere. oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori. Prin fierbere. Din nori. Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude). Condensarea se produce cu cedare de căldură. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr. apa trece dintr.o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă. Circuitul apei în natură În natură.o eprubetă). Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. mărilor. Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi. Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor.3. alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile. Vaporizarea.Fenomene fizice şi chimice 1. pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă. Vaporizarea. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii.

picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă.4 Evidenţierea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. În fiecare an.o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară. . Experimentul 1. ea conţine de fapt aer. ceară Cum procedezi? pune într. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură. se condensează în picături fine de apă şi formează roua. vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci. Ca toate gazele. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural .încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis. Iarna. mări. cristale de naftalină. Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură.Fenomene fizice şi chimice În timpul nopţilor reci. cleşte pentru eprubete. trecând dintr.5 Evidenţierea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete. atunci când temperatura coboară sub 00C. oceane sau pătrunde în pământ. spirtieră. Ce observi ? Explică. încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora. Notează observaţiile pe spaţiile punctate.repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete. În cazul tubului deschis la ambele capete. în paharul cu apă. aproximativ 450000. Aerul este un gaz. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că. vas cu apă Cum procedezi? . Aplicaţii practice Experimentul 1. tub deschis la ambele capete. apa urcă în interiorul tubului.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii. deşi pare goală. Apa a împins aerul în exteriorul tubului.

trecerea din stare lichidă în stare gazoasă………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. Experimentul 1.Fenomene fizice şi chimice Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită. repetă experimentul folosind eprubete. Solidificarea a. Asociază ce se potriveşte: 1. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. de alcool şi de apă în cele trei vase identice. Condensarea 3. trei vase întinse (farfurii). trecerea din stare lichidă în stare solidă b. Testul de autoevaluare nr. observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa. trecerea din stare solidă în stare lichidă d.6 Evidenţierea vitezei de evaporare a lichidelor Materiale necesare: trei eprubete. alcool. dar mai încet decât acetona. Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. acetonă. Topirea 2. 2 I.

După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte.. De ce se sparge o sticlă plină cu apă. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. III.Fenomene fizice şi chimice II. Cum explici? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. 3. Încadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar. Explică circuitul apei în natură. De ce se usucă mai repede rufele când bate vântul? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………….. naftalina a dispărut. dacă este pusă în congelator? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină. Răspunde la următoarele întrebări: 1.. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 21.

7 Evidenţierea procesului de difuzie Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? . Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici.). dar nu se pot observa direct. Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă.te câţiva paşi de acestea. etc.o cană cu apă fierbinte. moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe. deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată. Substanţe şi amestecuri Tot ceea ce ne înconjoară este materie. Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră. Datorită mişcării lor neîncetate. Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 .un balon. etc.un pahar. azot) şi atomi (argon).Fenomene fizice şi chimice 1. numite molecule. Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei. apă. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen.). argint.o continuă mişcare întâmplătoare. Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într. apa dintr. aerul dintr. aur. Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie. Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn. Atomi Molecule Substanţe Materiale Difuzie Aplicaţii practice Experimentul 1. Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi. Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen. Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice).4. dioxid de carbon. Ce simţi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. invizibile cu ochiul liber. sticlă. azot.deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează. Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile. ciment).

.observă cum difuzează cerneala. mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe. hidrogen. apa minerală).amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite). …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Apa din paharul cu apă caldă s. Procesul de difuzie este influenţat şi de starea de agregare. azot). În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen.oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur.a realizat omogen. Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată). 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1. Amestecuri Substanţele pot fi simple (oxigen. . pe când mirosul de ulei nu se va simţi. cerneală.notează observaţiile. pipetă. în paharul cu apă caldă. Amestecurile de substanţe se clasifică în: . în apa din fiecare pahar.a colorat omogen. oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu).toarnă cu ajutorul pipetei.amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi). pe când în apa rece. Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul. câteva picături de cerneală. carbon.8 Evidenţierea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. De ce? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Cum procedezi? . în paharul cu apă rece şi apoi. pahar cu apă rece. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.Fenomene fizice şi chimice Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede. . pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa). Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat. difuzia nu s.

5.9 Separarea nisipului de apă Materiale necesare: pahar. apă. . prin pâlnie.10 Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare. pulbere de cărbune. în repaus. într. . toarnă amestecul.amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion). câteva minute. 1. hârtie de filtru Cum procedezi? . Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului. în decantoare speciale. decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale. Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.5.într.agită sau amestecă cu o baghetă amestecul. Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul.Fenomene fizice şi chimice 1. Decantarea Aplicaţii practice Experimentul 1. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr. Ce amestec ai obţinut? .lichid.un amestec neomogen solid.pune puţină pulbere de cărbune. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . pune o hârtie de filtru.o pâlnie. nisip Cum procedezi? . apă. pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu.un pahar cu apă.2. Nisipul se depune pe fundul paharului deoarece are o densitate mai mare decât apa.pune într-un pahar apă cu nisip.1.5.un pahar. pâlnie. În practică. într. Filtrarea Aplicaţii practice Experimentul 1.

Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar se separă apa. Cristalele sunt corpuri solide. omogene.lichid.5. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . trepied. apă. În practică. sare de bucătărie. Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip. În lipsa acestor materiale.un amestec neomogen solid.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan. sită de azbest. Cristalizarea Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. 1. Filtrarea Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere. toarnă apă cu sare de bucătărie: . apa se evaporă. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat. cu ajutorul spirtierei.lichid. În practică. metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării.într. iar în capsulă rămâne sarea. filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid. cu formă geometrică definită. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid. foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră.3 Cristalizarea Aplicaţii practice Experimentul 1. până la evaporarea completă a apei.Fenomene fizice şi chimice Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.o capsulă de porţelan. spirtieră.încălzeşte capsula în care se află amestecul. Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu a lichidului. Cum procedezi? .

acetona.6. 1. nu se foloseşte în cazul lichidelor Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându. În funcţie de solubilitatea într. bazalt). Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei. petrolului lampant şi a motorinei. sarea de bucătărie. 1. lichidul aflat în cantitate mai mare.5. O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată). cum ar fi: zahărul. Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant. În acest mod se obţin soluţii. substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă. oţetul. sucurile concentrate de fructe. Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr. prin fierbere urmată de condensare. lichide sau gazoase. dioxidul de carbon. apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul. Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea. dizolvantul este apa. Soluţii Amestecurile omogene formate din două sau mai multe substanţe. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. În fiecare zi. Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură. În majoritatea soluţiilor.4 Distilarea Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintrun amestec omogen de lichide. alcoolul.se roci magmatice (granit. nisipul este insolubil în apă). eterul.un anumit solvent. amestecăm apa cu diverse substanţe solide. Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .Fenomene fizice şi chimice Atenţie! Cristalizarea inflamabile. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. (Consultă bibliografia recomandată). benzina. Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate. substanţele se clasifică în: substanţe solubile. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare.

câte o linguriţă de zahăr. apă rece. Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă.adaugă.pune într.un pahar.un pahar cu apă. linguriţă. apă caldă. lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii. . într.un pahar. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin o cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). apă caldă. iar în celălalt pahar. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă. în fiecare pahar.12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente. Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate.Fenomene fizice şi chimice Aplicaţii practice Experimentul 1. Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură. Cantitatea de substanţă dizolvată într.o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie.13 Evidenţierea factorilor care solubilitatea (temperatura) influenţează Materiale necesare: 2 pahare transparente. ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului. Cum procedezi? . într. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. acetonă. 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . un volum egal de apă rece. apă. Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. zahăr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii. Experimentul 1.

masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g.într. . etc. la un moment dat. kg.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent. Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată. în procente. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 .adaugă. pune o linguriţă de zahăr. a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2. Ce observi? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. masa apei. acesta nu se mai dizolvă. a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Atenţie! Masa dizolvatului. Ce observi? . în procente. zahăr în apă.un pahar cu apă. apă. linguriţă Cum procedezi? . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă.).amestecă cu ajutorul linguriţei. Care este concentraţia. Care este concentraţia. din ce în ce mai mult. Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală. md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1. zahăr.Fenomene fizice şi chimice Experimentul 1.

Explică cum poţi separa un amestec de nisip. b) 13. c) 10%. sare şi apă.un pahar. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. soluţia: a) se concentrează.Fenomene fizice şi chimice Testul de autoevaluare nr. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. se consideră solvent. Ce observi? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II. Alege răspunsul corect: 1. b) se diluează. 3 I. b) mai mare. c) indiferent care dintre. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. c) amestecuri neomogene. Pune oul în apa sărată. Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). Activitate experimentală Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… III. Vărsând o cantitate de soluţie dintr. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%.33%.

3. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet şi oul se va scufunda. prin metoda cristalizării. În timpul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului. Separarea se realizează în două etape. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. a 3. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. b 2. 2b. 3. 1 1. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. poţi trece mai departe. 2. c 4. b. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . se separă soluţia de apă cu sare. b) fals. de nisipul. 1. poţi trece mai departe. c) adevărat Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. ai nelămuriri sau ai greşit. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. 1c.Fenomene fizice şi chimice 1. Prin evaporarea apei se separă sarea.7. ai nelămuriri sau ai greşit. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13. 1. vezi pagina 11. Testul de autoevaluare nr. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. 2 I. Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. III. c a) adevărat. III. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. 3 I. care se depune la fundul vasului. Testul de autoevaluare nr. Prin decantare.33% II. 3a II.

mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. poţi trece mai departe.metoda de separare a unui solid dintr.lichid.un amestec neomogen solidlichid. Difuzia.trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă. Cristalizarea. Sublimarea.mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. Decantarea. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.un amestec neomogen solid. Solidificarea. Solidele. au formă proprie. Greutatea. Filtrarea. oul va pluti în apa sărată. Gazele. Desublimarea.substanţa în care se face dizolvarea.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp.spaţiul ocupat de un corp. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare.un amestec omogen de lichide.au volum propriu. Dizolvant (solvent).trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori.nu au volum propriu. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. sunt fluide. Volumul.un corp scufundat într.fenomenul prin care o substanţă solidă. ai nelămuriri sau ai greşit.metoda de separare a unui solid dintr. Vaporizarea. nu curg. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe.i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie în care se află.proprietate a unui corp de a.operaţia de separare a componentelor dintr. sunt fluide.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Dizolvarea.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Topirea.şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare.operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă.fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe. Lichidele. Densitatea.au volum propriu.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1 Inerţia. respectiv.forţa cu care Pământul atrage un corp. Distilarea. Sinteza unităţii de învăţare nr. Condensarea.Fenomene fizice şi chimice Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea. Masa. prin fierbere urmată de condensare. Legea lui Arhimede. rezultând soluţii. de a se opune la orice acţiune care caută să. nu au formă proprie.

Se formează în dimineţile răcoroase.3g/ cm3.50 × 4) 1. Nivelul apei dintr. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c.substanţa dizolvată. în picioare. când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă îngheaţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă. 2. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0.un autobuz. II. Ninsoarea a. oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2. Soluţie saturată. Se formează în anotimpul rece. 1. Te afli într. 3. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3. b. 4.8 Lucrarea de verificare 1 I.25 × 4) 1. Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . Solubilitatea. Prin introducerea unui corp cu masa de 31.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3.2g.proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă. e.25 × 4) 1. care are masa de 452g şi densitatea de 11. la o anumită temperatură. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc? Dar dacă porneşte brusc? Explică. nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 . mări. d. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III. 4. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ.cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie.Fenomene fizice şi chimice Dizolvat (solvat). Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9.soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. Care este volumul unui corp din plumb. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Apa din râuri. Exerciţii şi probleme 2p (0. Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0. Ploaia 2. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. Poleiul 3. Lapoviţa 4. Concentraţie procentuală.

Pârâială Dumitru. evaluare. Haralamb Dorel. Corega C. .59. Utilizarea unor surse suplimentare de informare IV. Eseul va avea maxim 3. 2003. clasa a III.27. Bucureşti. Haralamb Dorel.1p (0. pag. 1998. suport al vieţii. Stroe Felicia.4 pagini. R. 4. . etc.reprezentarea schematică a circuitului apei în natură. Pârâială Viorica.a.Manualul învăţătorului.47. Huţanu Elena. Talpalaru Seryl. Corega C. auxiliar pentru elevi. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. 3.5p. pag. . 9.). cadre didactice şi părinţi.Fizică manual pentru clasa a VIII a. 2002. Filoti Carmen.Manualul învăţătorului. - Bibliografie selectivă: 1.5-14. R. 20.50 . Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p . punctată şi va fi returnată. Editura Radical. Crocnan Daniel Ovidiu. manual pentru clasa a VI. Se acordă un punct din oficiu.a. 1999. biologie) şi formularea unor concluzii. 6. Turcitu Doina.pagube produse de apă (inundaţii.circuitul apei în natură şi importanţa sa. Constantinescu Rodica. utilizând corect terminologia adecvată. Huţanu Elena. Editura Euristică. Popescu Maria.principalele tipuri de precipitaţii. Bogheanu Maria Magdalena.a. .46. 22.. Iaşi. .a. 7.a experimente. 2000. va fi analizată.2p (0. . Crocnan Daniel Ovidiu. Stroe Constantin. Criterii de evaluare şi notare identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0. clasa a IV. . 2001. reviste. Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare..10. pag. Internet).Fizică. 2000. × 4). Editura Teora.25.a.Ştiinţe ale naturii. Ilarion Niculina. A. Editura Teora.Chimie. Fătu Sanda. Pacearcă Ştefan. pag. autoevaluare.importanţa apei (sursă de energie. A.Fenomene fizice şi chimice IV. clasa a IVa. manual pentru clasa a VII.Luiza. Editura Didactică şi Pedagogică.realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică. 7. Talpalaru Seryl. 5. Editura Cartea Universală. manual pentru clasa a VIII. Pop Viorica. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi.. 2002. Editura Humanitas Educaţional. 8.). Editura Didactică şi Pedagogică. 4. Editura Corint. Bucureşti. etc. 2002.25 × 4) şi II.Ştiinţe.Fizică. 2. chimie. Se acordă un punct din oficiu.25 × 4). 3. p.stările de agregare ale apei. p.Ştiinţe ale naturii.transformări ale stărilor de agregare.. 47.rezolvarea de probleme: III. clasa a IV.

...................................................................................11.. 52 Bibliografie selectivă.................................. Principalele grupe de plante .............................................................................. 36 2............................................... Funcţiile frunzei .... 38 2...........................................................................................1...................................................... 43 2........................ Tulpina............ Lucrarea de verificare 2 ..6..... Transpiraţia ..................... 33 2............6....... Respiraţia .3........................................... Frunza .........................................................9.................. 26 2......................... 27 2.................................................. Rădăcina ...2.......................... 38 2................4..................................................... 41 2...................5.............3...........................6......................................................................... 36 2........... 26 2... Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ... Sensibilitatea şi mişcarea la plante..................................10............................................................................... Obiectivele unităţii de învăţare 2...................... Floarea ........................................................................8................................................ Fotosinteza................................... 2 PLANTE Cuprins 2..................................................................................................................... 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 ......................... 51 2....................... Fructul şi sămânţa ...Plante Unitatea de învăţare Nr...............................2........7.................................... 31 2...............6......................... Organizarea unei plante cu flori.............................. 49 2..................1.................................. 46 2................12.................

amibă. tulpina. de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe. organism vegetalmediu.1. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rădăcina. Organizarea unei plante cu flori Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe.). Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. Celula vegetală este unitatea de bază structurală şi funcţională a plantei. se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. • să analizeze relaţiile cauzale: structură.diversitate. Regnul Fungi (ciuperci). studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor. Regnul Animale. Organizarea unei plante cu flori Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: Lumea vie - Regnul Monera. parameci etc. Regnul Plante. 2. Obiectivele unităţii de învăţare nr. în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă. utilizând un limbaj ştiinţific adecvat. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. grupate în ţesuturi. tulpina şi frunzele asigură.funcţie. citoplasma şi nucleul. frunza. precum şi funcţiile acestora. floarea.Plante 2. În celulă. Regnul Protista. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare. fructul şi sămânţa. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila). de producere.2. hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante. evoluţie. unitate. Acestea sunt: rădăcina. Plantele cu flori fac parte din Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate. în care sunt încadrate bacteriile. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor. în principal. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite.

ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor. la care rădăcina principală are formă de ţăruş (fasole. Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă. ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon.Plante Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei.3. a dăunătorilor. spre deosebire de alte celule.rădăcina lemnoasă. prezentă la arbori şi arbuşti. formează asociaţii de celule numite ţesuturi. . trifoi). uleiuri). structură şi funcţie. lalea). Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol. . lungime şi grosime (cereale. . morcov. Fig.ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei. Rădăcinile au forme şi mărimi variate. - 2. grosime).ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime.ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante îşi le protejează împotriva factorilor de mediu. Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig.1 – Tipuri de rădăcini 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Mai multe celule care au aceeaşi formă. 2. Celula vegetală.ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei. . . la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă. are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare. 2. Principalele tipuri de ţesuturi sunt: . numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare.1) . Aceste tipuri de ţesuturi se observă în structura organelor unei plante.rădăcina pivotantă.rădăcina fasciculată (firoasă). .

……………………. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini.firişoare subţiri cu rol în absorbţia apei şi a sărurilor minerale din sol. . Scrie denumirea zonelor din vârful unei rădăcini. 2. 2.……………………. grâu.zona perişorilor absorbanţi (3).……………………. . Notează câteva exemple de plante care au: .rădăcina pivotantă: …………………………………. Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare: fasole.2 – Vârful rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). sfeclă. 1 1. ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii. ridiche. ridiche.3 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural .…………………….scufia (1)..Plante Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. 1. Testul de autoevaluare nr. 2.rădăcina lemnoasă: …………………………………. Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2. ţelină. 2.. porumb.20 zile. sfeclă.rădăcina firoasă: ……………………………………. zona unde au căzut perii absorbanţi după 10.zona netedă (2). Fig. Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov. 3. . 3. . Funcţiile rădăcinii Fig.zona aspră (4). 4.2): . un înveliş rezistent cu rol de protecţie. . 4.

marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker). ulei Cum procedezi ? aşează planta cu rădăcină.2 Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei.cu ajutorul spirtierei. până la evaporarea completă. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina 51. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale. Rădăcina creşte în lungime prin: a. Materiale necesare: lingură de metal. câteva picături de apă.analizează suprafaţa lingurii. apă de la robinet. Materiale necesare: plantă cu rădăcină. spirtieră. după 2. Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale. . citeşte rezultatele sau constatările.3 zile marchează din nou nivelul apei şi compară-l cu cel iniţial.un vas cu apă.într. pipetă. zona netedă c. Aplicaţii practice Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Experimentul 2. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii.1 Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.o lingură.Plante 5. scufie b. vas de sticlă. într. Cum procedezi ? . peste care se adaugă o peliculă foarte fină de ulei. zona perişorilor absorbanţi d. fierbe apa. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . pune cu pipeta. Alege răspunsul corect. Experimentul 2. .

a ofilit. în câte un vas de sticlă.pune plantele de fasole. iar vârful rădăcinii în apă. . Experimentul 2. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apă. două vase de sticlă (eprubete). În concluzie. în vasul 2. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă. Cum procedezi ? . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s.3 Evidenţierea absorbţiei apei la nivelul zonei perişorilor absorbanţi. ce conţine apă şi ulei. astfel încât: în vasul 1. ulei. Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4.5 cm).Plante Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezintă schematic experimentul. după 2. plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii.observă plantele.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină.

muguri foliari. După locul unde cresc.soarelui). puse cap la cap. viţa de vie). La unele plante. volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate. Categorii de muguri: . Tulpina Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul. floarea. Prin ţesuturile de susţinere pe care le conţine. Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă. crin). lalea.care dau naştere atât la frunze cât şi la flori. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor. forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor. ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti).4. Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică. frunzelor şi a florilor. tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor. . celule lungi. Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei. cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 . au majoritatea plantelor ierboase (grâu.muguri micşti. Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope). În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. între care nu există pereţi despărţitori. porumb. Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. Astfel de tulpini. Tulpina Tulpinile au forme variate. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale. pletoasă.au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. cilindrică.din care se formează frunzele. înmulţirea se realizează prin bulbi. tubercul (cartof) şi rizom (ferigă.muguri florali. secundare şi de rod. Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută. Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase. liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. Tulpinile aeriene ale unor plante s. stânjenel).mazăre.din care se formează florile. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni).Plante 2. aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza. tulpinile sunt aeriene (ierboase.fasole. lemnoase) şi subterane. conică. axul coroanei şi ramuri principale. .situaţi în vârful tulpinii. a frunzelor şi a florilor.muguri de creştere. tuberculi sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă. . În absenţa frunzelor. diferiţi după poziţia.

c. la nevoie. Citeşte cu atenţie afirmaţiile. vasele liberiene. stânjenelul. bradul. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural .an ploios. Vasele lemnoase conduc seva brută. Tuberculii sunt rădăcini modificate pentru depozitarea substanţelor hrănitoare ale plantei. inele înguste . A / F/ I d. Testul de autoevaluare nr. Alege răspunsul corect. Asociază tipurile de tulpini. Încercuieşte una din litera corespunzătoare: A (adevărat). Alege răspunsul corect. Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a. cu plantele corespunzătoare. A/F/I b. trandafirul. Culoarea inelelor lemnoase este diferită. Tulpinile plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. grâul. atlasul botanic).Plante Creşterea tulpinii Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime. A/F/I c. c. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. b. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă tubercul rizom tulpină volubilă porumb viţă de vie ferigă fasole ceapă 2. îngroşarea măduvei. îngroşarea scoarţei. F (fals). cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late . d. 2 1. d. Astfel. b. vasele lemnoase. (Foloseşte. A / F/ I 3.an secetos). I (informaţii insuficiente) a. 4. Planta cu tulpină subterană este: a.

dinţată (fig. întreagă (fig. la porumb). Alege răspunsul corect. peţiolul lipseşte. rădăcină subterană.5. c.5 b).peţiol. . limbul se leagă de tulpină prin teacă. Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar.partea cea mai lată a frunzei.4) alcătuită din: . Frunza Frunza este organul aerian al plantei ce creşte pe tulpină. Bulbul este: a.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante. a b Fig. 2. .codiţa frunzei. tulpină subterană. 2. 2. b. O frunză completă este (fig. Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina 51. Fig.limb. iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre). rădăcină modificată pentru depozitarea hranei.Plante 5. tulpină târâtoare. Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig.partea lăţită a peţiolului. pot lipsi şi teaca şi peţiolul. care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu. d. La alte plante.5 Marginea frunzei c Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . În acest caz. care formează nervurile. străbătută de o reţea de vase conducătoare. 2. 2.5 a). cu care frunza se prinde de tulpină. 2. 2.5 c).teacă.

frunza cordată.8): în rozetă la baza tulpinii (c).în formă de inimă (muşcată). Frunze simple şi compuse Fig. 2.7): frunza trifoliată (la trifoi). 2.în formă de panglică (grâu. frunzele pot fi dispuse (fig. f.în formă de rinichi (pochivnic). frunza liniară. frunza reniformă.în formă de săgeată (săgeata apei). porumb). condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei.9 Fig. d. c. pin). Fig. molid. Există: a. opus (b) sau altern (a). e. prun). frunza ovală (păr. 2. b. 2.6 Frunze simple Spre deosebire de plantele cu frunze simple. unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare.în formă de ace lungi (brad. Pe tulpină. penată (salcâm) şi frunza palmată (castan). 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. 2.6). frunza aciculară. frunza sagitată.Plante Frunzele diferă şi după forma limbului (fig.7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta.

forma frunzei. etc. O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole. între care se află mezofilul (miezul frunzei). . Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei. etc. . 2. ce conţine celule pline cu clorofilă. . grâu şi pin. Notează. Privit la microscop. Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .alte observaţii. aşezate faţă în faţă. limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară şi epiderma inferioară).Plante a b c Fig. pentru fiecare frunză. cerat. Foloseşte material natural sau un atlas botanic. între 100.1000 stomate/mm2 de frunză. respiraţie şi transpiraţie. Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta. Epiderma are ca formaţiuni caracteristice stomatele prin care se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei în timpul procesului de transpiraţie. . .8 Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză.aspectul frunzei (neted. observaţiile tale. 3 Observă frunzele următoarelor plante: stejar. păros. Structura internă a frunzei Testul de autoevaluare nr.modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină.).). legate de: . dinţată. între care rămâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze.marginea limbului (întreagă.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). lobată.

Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc.6. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor. Funcţiile frunzei 2. Substanţe dulci (amidon. grâul. Reţine ! În procesul de fotosinteză. floarea. rapiţă. proteine. lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei. ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei. Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr. necesară procesului de fotosinteză. în care se sintetizează hrana plantei. intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2). tuberculi sau rizomi.1. În acelaşi timp.Plante Notează observaţiile pe spaţiile punctate. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive. 3 se află la pagina 51..soarelui. Din apă.6. frunza sintetizează substanţe organice (glucide. 2. În urma procesului de fotosinteză. care vor fi transformate în energie chimică. Fotosinteza Funcţiile frunzei Frunza este considerată un mare laborator al naturii. În frunză. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2). seminţe. zaharuri) depozitează cartoful. Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii. în diferite părţi ale plantei: în frunze. sfecla. se eliberează oxigen (O2). Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. bulbi. plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. soia. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză. apoi prin nervurile frunzei. lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei. linte şi mazăre. gaz indispensabil vieţii.

în orele dimineţii şi spre amiază. din alte plante.muma. iau o parte din substanţele organice necesare. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură. Plantele parazite au un număr mare de flori. fiind lipsite de clorofilă. Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C. Dacă lumina este foarte intensă. trăiesc parazit pe alte plante. prin apele de ploaie şi zăpezi. Plante parazite: .plante heterotrofe. poartă denumirea de simbioză. din mediul în care trăiesc. fosfaţi). azotul necesar procesului de fotosinteză. deoarece îmbogăţesc solul în azot. semiparazite şi simbionte. care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. la diferite plante de cultură. 37 Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase. care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. fotosinteza începe să scadă. fructe şi seminţe. se opreşte.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă. . Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol. nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice. Procesul de fotosinteză se intensifică odată cu creşterea cantităţii de apă. din tulpina arborelui gazdă. fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim. fac parte plantele parazite. deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza. grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C. Din categoria plantelor heterotrofe. gata preparate. între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof. Fotosinteza începe la lumină slabă (odată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate odată cu creşterea intensităţii luminii. Alte plante. O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. O astfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot.250 C. Plantele verzi.pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză. Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură. Plantele parazite nu au clorofilă. trifoi. substanţe organice rezultate din fotosinteză. când apa este în exces. după care încetineşte treptat şi la 45. sulfaţi. În concluzie. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme. iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor. lumina şi temperatura. O astfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare.Plante Factorii care influenţează fotosinteza Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa.haustori). se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările. Plantele simbionte sunt un exemplu interesant de convieţuire. viţă de vie). Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. Plantele semiparazite. fotosinteza se opreşte. creşte în intensitate până când temperatura atinge 20.520 C.

pentru a o transforma în energie chimică. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor. nu ar fi posibilă. la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere. Transpiraţia 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prin stomate. din această energie se transformă în căldură. Eliminarea apei se realizează prin stomate. Prin procesul de transpiraţie. Procesul se desfăşoară în mod continuu. 2. ziua şi noaptea. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice. plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxidul de carbon. Respiraţia Plantele. ca toate celelalte vieţuitoare. au nevoie de oxigen. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori.6. Transpiraţia În procesul de fotosinteză.6. planta utilizează numai o mică parte din energia solară. Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie. înflorire. apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorbţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. plantele elimină dioxidul de carbon.2. etc. În urma procesului de respiraţie.Plante 2. Plantele respiră prin toate organele. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. formarea fructelor.3. dar mai ales prin frunze. O parte importantă. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu.

.repetă experimentul.realizează observaţii după 2 zile. eprubete Cum procedezi ? . . . vas cu apă. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….pune o picătură de benzină. respiraţie. se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu. structuri ce se numesc stomate. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii.pune planta. 2.3 frunze. la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze. Experimentul 2. Experimentul 2. Materiale necesare: frunza. cu ajutorul pipetei. benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă.aşează eprubeta la lumină. Ce observi ? Explică. 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen.toarnă câteva picături de cerneală. în vasul cu apă.Plante Aplicaţii practice (fotosinteză. .3 frunze). pe dosul frunzei.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 . Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei. transpiraţie) Experimentul nr. . aşezând eprubeta. Dacă stomatele sunt deschise.o eprubetă cu apă. cerneală Cum procedezi? . cu partea secţionată orientată în sus. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. Cum procedezi ? . Ce observi ? Explică. Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma. într. pipetă.pădurilor. benzină. apoi prin nervuri şi a colorat frunzele.pune plantule de fasole. în vasul cu apă colorată.secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma. Materiale necesare: plantule de fasole cu 2. Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor.5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze.apelor).

un vas cu apă. Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol. (Atenţie ! Fierberea se realizează astfel: într.pe o secţiune dintr. .. pe frunza decolorată . pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa frunza de plantă!!).30 de seminţe încolţite. fixată la capătul unei sârme.Plante Ce observi ? Explică.. Partea de frunză. Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză. alcool etilic 96%. timp de câteva ore. iod. amidonul s.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului).8 Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen. pipetă.pe o secţiune dintr. Ce observi ? Explică.a format în frunză. numai în porţiunile expuse la lumină. Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. Experimentul 2.decolorează frunza. deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă. borcan închis ermetic. introduci 20. pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată. staniol. . nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon). .3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa amidonului). acoperită cu staniol.un tubercul de cartof. o fâşie de staniol. Experimentul 2. Cum procedezi ? . pune 2. Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate).un tubercul de cartof. . prin fierbere. după 2 zile.fixează. . ceea ce demonstrează că. pune 2.expune planta la lumină. în apă şi alcool. 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural .toarnă câteva picături de iod. Materiale necesare: seminţe încolţite de grâu sau fasole. sârmă Cum procedezi ? într-un borcan care se poate închide ermetic cu un capac. Materiale necesare: tubercul de cartof. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. lumânare. se introduce un vas mai mic cu alcool etilic în care se pune frunza).apelor ies bule de gaz (oxigen).detaşează frunza şi îndepărtează staniolul. ghiveci cu muşcată. . 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon.

prin legare sau cu scotch. Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen. formând inflorescenţe. pungă de plastic Cum procedezi ? . . .ştiulete (porumb).. morcov).mâţişori (mesteacăn).). Receptaculul este partea terminală. con. se formează fructele şi seminţele. receptacul are formă de cilindru.soarelui. Florile sunt aşezate pe tulpină. . viţă de vie). Rezultate Pe punga din plastic apar picături de apă. . Prin respiraţie. 2.9 Floarea de măr Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . Floarea Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei. Din flori.fixează părţile aeriene ale plantei. 9 Evidenţierea procesului de transpiraţie.7. lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii.Plante Ce observi ? Explică. . ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan. . Inflorescenţele au formă de : . salcâm. ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. Pedunculul este codiţa florii.spic (grâu.ciorchine (liliac. prin transpiraţie. 2. într. Experimentul 2. A avut loc condensarea vaporilor eliminaţi de plantă. pătlagină). care să întreţină arderea. timp de o oră. Ce observi ? Explică. La floarea de măr receptaculul are forma unei cupe (la alte flori.disc (floarea..închide punga de plastic.umbrelă (soc. Alcătuirea unei flori simple Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente. Materiale necesare: plantă în ghiveci. etc. muşeţel). câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc. Fig.o pungă de plastic.

se îngroaşă şi se transformă în fruct. în formă de disc. grupate în spic. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. Florile interne au petale mici. Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite). O astfel de floare. Tot de receptacul se prind şi staminele. etc. fluturi. dintr. Spre deosebire de florile simple. Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. Ovarul conţine ovulele. de culoare galbenă. de culoare verde. Aceste flori tubulare sunt fertile. terminat printr. el germinează. prezente la capătul tubului polinic. nu au decât elementele esenţiale ale florii şi anume staminele şi pistilul. În centrul florii se află pistilul. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate.un ansamblu de flori. florile compuse au o altă structură. este floarea. stilul şi stigmatul se usucă şi cad. iar baza sa. Celulele sexuale bărbăteşti. unite în formă de tub. petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. organul de reproducere femeiesc. stilul. ovarul creşte. stigmatul. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti. din ele se formează fructe şi seminţe. susţinute de un receptacul lăţit. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). Receptaculul este înconjurat de frunze mici. Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. Pistilul are formă de pară. umflată se numeşte ovar. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural .). Totalitatea sepalelor formează caliciul floral. Nu toate florile prezintă această alcătuire. Transformarea florii polenizarea şi fecundaţia.soarelui alcătuită de fapt. este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră). Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi. Petalele au forme. care vor da naştere seminţei. organele de reproducere bărbăteşti. Imediat după fecundaţie. Totalitatea petalelor formează corola. în fruct presupune două etape: De la floare la fruct Polenizarea constă în transportul polenului unei flori pe pistilul altei flori cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine. fuzionează cu celulele sexuale femeieşti. care sunt celulele sexuale femeieşti.o umflătură. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate. fără petale şi sepale.Plante Alcătuirea unei flori compuse Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. Fiecare stamină are câte un filament în vârful căruia. Florile exterioare.

19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie.fructe cărnoase. După formă şi dimensiuni. cu o sămânţă închisă într.fructe cărnoase. portocale. căpşuni. din care se va forma o noua plantă.8. de exemplu receptaculul: mere. Sămânţa de fasole (fig. iau naştere plantele monodicotiledonate.formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3). eliberând seminţele: păstaia (fasole. seminţele sunt închise în fructe. La toate plantele cu flori. două cotiledoane (2). iar substanţele hrănitoare se găsesc în afara cotiledonului.un sâmbure lemnos (drupă): caise. se va dezvolta viitoarea plantă. cariopsa (grâu. cireşe. ghinda. struguri.la formarea fructului participă. bogat în vitamine şi substanţe hrănitoare.tegument (1).10). Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna. . Unele se deschid la maturitate. floareasoarelui) etc. embrionul are un singur cotiledon. . fragi. La sămânţa de grâu (fig. se dezvoltă plantele dicotiledonate. • Fructele cărnoase au miezul zemos. gutui. . Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar. piersici. pe lângă ovar şi alte părţi ale florii.Plante 2. ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei. 2. salcâm) şi capsula (mac). 2. Din seminţele cu două cotiledoane. până la formarea primelor frunze. cu mai multe seminţe (bacă): roşii. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane. Fig. Din seminţele cu un cotiledon.fructe cărnoase multiple: zmeură. 2.10 Bobul de fasole Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . tulpiniţă (4) şi muguraş (5). există o mare diversitate de seminţe. Din embrion. Fructul şi sămânţa Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă.fructe cărnoase false (poamă) . . castraveţi. pere. prune.

Scrie. seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă. 2. . . apoi în plantă adultă. ……………………………… Fig.uscarea cotiledonului. numai în prezenţa apei. Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. Test de autoevaluare nr. 4 1. Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează. ……………………………… 3. . ……………………………… 5. Etapele germinaţiei: . ……………………………… 4. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole.îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1. ……………………………… 2.12 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . la starea activă de creştere. Fig. ordinea în care se dezvoltă planta. în casete. 2.Plante Germinaţia seminţelor În condiţii favorabile. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi.formarea perişorilor absorbanţi şi transformarea rădăciniţei în rădăcină.ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei.11 Bobul de fasole 2.creşterea tulpiniţei şi apariţia primelor frunze. a oxigenului şi numai la o anumită temperatură. de la starea de repaus. .

. imagini ale unor flori Cum procedezi ? . …………………………….. b. ……………………………. Experimentul 2.……………………………… c. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa. Materiale necesare: 4.. formarea frunzelor. sămânţa. Aplicaţii practice (floare.g…………………………….…………………………….. a.. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă. observă cele două jumătăţi ale seminţei. formarea tulpinii. . din plastilină. vată.Plante 3.. germinaţia.h. Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina 52. sămânţă) Experimentul 2.. planşetă pentru modelaj. ……………………………. Cum procedezi ? . astfel încât să obţii diferite flori.. farfurioare. Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire.. fruct. .5 seminţe de fasole.pune la încolţit seminţele de fasole. formarea rădăcinii.12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole.f.după 2 zile. …………………………….. fecundaţia. având grijă ca vata să se menţină permanent umedă. d. pe farfurioare.e.……………………………….le. tulpiniţa şi muguraşul.aranjează. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . polenizare.modelează toate componentele florii. Materiale necesare: plastilină de diferite culori..11 Modelarea componentelor unei flori.

ghivece cu pământ. mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: . Mişcările plantelor sunt de fapt. după apariţia primelor frunze.Mişcările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare a organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină.notează într. - 2.Plante Experimentul 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . - • la întuneric (într. temperatură. Cum procedezi ? pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în procesul de încolţire.observă şi compară seminţele puse la încolţit: • în condiţii de lumină.o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia rădăcinii. dacă: • sunt udate zilnic.13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Materiale necesare: seminţe de grâu. etc. Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea. cu o cantitate mare de apă. • într. temperatură). • nu sunt udate deloc. zorele. mazăre. Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină. fasole sau porumb.). ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………. Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii. • sunt udate de trei ori pe zi. forţa de gravitaţie).Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole. ci şi la plante. Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi. tulpinii. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. observă şi compară seminţele puse la încolţit: • la temperatura camerei. cu o cantitate mică de apă.. Lumina este necesară plantelor. viţă de vie).9. . Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu). . .un loc friguros Notează observaţiile tale. deci se manifestă nu numai la animale.observă ce se întâmplă cu seminţele.o cutie). . Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi.

Florile de regina. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) Cum procedezi ? . Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei.nopţii se deschid seara. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea. timp de câteva zile Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s. În acest caz.pune o floare de lalea.Plante Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor. determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus.un vas cu apă rece (2. Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină. în funcţie de temperatură. într. a florilor spre lumină).pune aceeaşi floare.deschiderea florilor). în acelaşi sens. cu forţa gravitaţională). Încearcă şi tu acest lucru ! Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2. Ştiai că. inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric. Experiment 2.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… . se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii.aşează ghivecele. iar dimineaţa se închid. în sens antigravitaţional. La unele plante. se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi.14 Evidenţierea fototropismului. cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli. într.3 cuburi de gheaţă) Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 .noapte. Materiale necesare: Cum procedezi ? . adică fototropismul.15 Evidenţierea termonastiilor. rădăcinile în jos. la fereastră.au orientat către lumină.

13 Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos. floarea se va deschide în câteva minute. fixează pe o sugativă umedă.aşează borcanul în poziţia laterală. .observă cum se orientează rădăcinile. câteva boabe de fasole încolţită (vezi fig. Experiment 2. după 2 zile. timp de 2. Aceeaşi floare.după răsărirea plantelor de fasole. Experiment 2.3 zile.16 Evidenţierea geotropismului rădăcinii seminţei încolţite de fasole. trecută în vasul cu apă rece se va închide. 2. Fig. în poziţie orizontală. . 2.într. . în acelaşi sens cu forţa de gravitaţie. Materiale necesare: borcane. aşează ghivecele. ghivece cu pământ Cum procedezi ? .un borcan. sugativă Cum procedezi ? . Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii. în apă la temperatura de 300C.Plante Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… Rezultate După ce a fost introdusă.13).17 Evidenţierea geotropismului tulpinii. Materiale necesare: seminţe de fasole. în ghivece. Ce observi ? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural .pune la încolţit seminţele de fasole.

14 Feriga Conifere şi plante înrudite Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri. dar nu au rădăcini adevărate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . În regiunile tropicale. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală. Au tulpină şi frunze. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană. Ferigile nu au flori. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. ferigile. în cea verticală. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. în era primară. Strămoşii lor. numită rizom. Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare.descoperit. astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare. În regiunile temperate.Plante Rezultate Plantele de fasole şi. străbătute de vase conducătoare. prin procesul de fotosinteză.sămânţă). 2. gimnospermele şi angiospermele. scoarţa copacilor. Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş.10. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente). sperma. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cele mai des întâlnite pe pământ. Sunt considerate primele plante superioare. Din acest motiv. în păduri. 2. Muşchi Muşchii sunt primele plante verzi de uscat. Ferigile sunt plante foarte vechi.au îndreptat tulpinile în sus. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor. pe sol. Ferigi Fig. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase. Ele pot avea forme foarte variate. creşteau acum 400 de milioane de ani şi. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare. Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină. stânci. ferigile au dimensiuni mult mai reduse. tulpină şi frunze. adică plante cu sămânţa neprotejată. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos. Regnul Plante cuprinde: muşchii. Există conuri mascule şi conuri femele.

asociere de celule cu acelaşi rol. pag. Au rădăcini.15). cum sunt palmierii. organ esenţial pentru înmulţirea plantelor. în prezenţa luminii. Plantele cu flori se clasifică în două grupe. Transpiraţia. măr).procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular). cais.acoperit. 56). la diferiţi factori de mediu (lumină.15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. pin) le păstrează şi în timpul iernii. Seva elaborată. 2. frunzele).capacitatea plantelor de a reacţiona. fag). Fotosinteza. La toate plantele cu flori. Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate. orhidee) dar şi despre unii arbori. De aceea. cu ajutorul oxigenului. Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa. trandafir. se numesc angiosperme (angios. 2 Celula vegetală. zmeur. Sensibilitatea. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ţesutul. 2. au structuri care secretă răşină.eliminarea apei din frunze. mur) fac parte din această categorie. Sub scoarţă. sub formă de vapori. seminţele sunt închise în fruct. arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar. Sinteza unităţii de învăţare nr. Floarea. porumb) şi despre plante ornamentale (lalele.soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol. molid. crini. de unde şi denumirea de răşinoase (fig. produsă în frunză. tulpina.organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcina. pentru obţinerea energiei.Plante Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. prun. spermasămânţă). dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. Respiraţia.procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză. temperatură).soluţia de apă cu substanţe organice.organul de înmulţire al plantei.unitatea de bază a plantelor. tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele. Seva brută. Plantele cu flori Fig. Este vorba despre cereale (grâu. Pomii fructiferi (cireş. Organe vegetative. dar şi un număr mare de arbuşti (măceş.

formă de panglică.A. aspect lucios. tubercul. aşezate câte două frunze într. peţiol. 4. c.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina.cartof.frunze simple. Plante cu rădăcina firoasă: grâu.I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori). 11. 2. a. b. etc. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş. trandafir. dură. alcătuită din limb. lalea. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. b. Testul de autoevaluare nr.zona netedă. stejar. Frunza de pin. fag. alcătuită din limb şi teacă (lipseşte peţiolul). c.frunză simplă. ai nelămuriri sau ai greşit. Tulpina agăţătoare. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele.A. Frunza de grâu. 4. Dicotiledonate. teacă. rizomferigă.F (tuberculii nu sunt rădăcini. 5. măceş. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare. b. Vârful rădăcinii prezintă: 1. ci tulpini subterane). varză. etc.o teacă.fasole. 1 1.frunză simplă. d.rizom.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei). 3. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina.viţa de vie. tulpină dreaptă. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. poţi trece mai departe.scufia. 2 1. margini întregi. aspect cerat. Testul de autoevaluare nr. 2. 3 Frunza de stejar. 2. 5. aciculare (formă de ace lungi). porumb. etc. 4. 3. ridichea şi sfecla. tulpina. 3. tăioasă. Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre.zona aspră. conţin răşină etc. 2.Plante Gimnosperme. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . nervuri paralele. tulpină volubilă. fasole.zona perişorilor absorbanţi. Monocotiledonate.plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş. ceapă. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Angiosperme.plante ale căror seminţe au două cotiledoane.porumb. formă lobată. usturoi.

c. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. fixarea plantei. 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Testul de autoevaluare nr. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. poţi trece mai departe. 2 1 4 3 sămânţa. 4 1.Plante Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. formarea frunzelor.tegument. b. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.tulpiniţă. 4. respiraţia. formarea tulpinii. Lipseşte al doilea cotiledon. fotosinteza. f. d. 1. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a. h. absorbţia. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: 1p a.muguraş. înflorire. transpiraţia. 2. absorbţia. d. b. germinaţie. formarea rădăcinii. 2. fotosinteza. c. 3.rădăciniţă.12 Lucrare de verificare 2 1. 1p 2. 5. polenizare. 2. ai nelămuriri sau ai greşit. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. b. g. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. respiraţia.cotiledon. e. d. a. c. 3. fecundaţie. ai nelămuriri sau ai greşit. poţi trece mai departe.

pară. Puteţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi.membrană. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . stamine. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală.aţi realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. agăţătoare. clorofilă. nucleu. citoplasmă. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei”. cotiledon.tipuri de nutriţie. . A B Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină Cireşe. tegument. apă cu săruri minerale. Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr.1p).importanţa proceselor de fotosinteză. Criterii de evaluare şi notare 12345Punctajul acordat: 1 punct.structura frunzei. notată şi va fi returnată. dreaptă. 2 puncte. peţiol. târâtoare. 4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii. membrană. va fi finalizată. petale. citoplasmă. . lumină. după următorul plan: 4p . 1 punct. alună. cotiledon. limb.funcţiile frunzei.4 pagini. Internet). 2. scufie. 1p Exemplu: celulă. Eseul va avea maxim 3. 1 punct. Se acordă un punct din oficiu. petale. respiraţie şi transpiraţie. nucleu. Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni corespunzătoare din coloana B. reviste. dioxid de carbon. . nervuri.Plante 3. Se acordă un punct din oficiu. 2p 4. Prezentaţi un experiment pe care l. peri absorbanţi.

. Manual pentru clasa a V-a.32. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural ... Metodica predării biologiei la clasele V. Gheţe M. 3. 1982. Bucureşti.Lucrări practice. Biologie.48. 9. Boldor O. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii. 81. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Atlas botanic. Botanică. Trifu M. Bucureşti. Editura Rao. Bucureşti. Grosu M.. 1985p. pag. 6. Bucureşti. 1996.. Atlas şcolar de biologie..28. Fiziologia plantelor.69. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. pag. 12. Editura Albatros. p. pag.. 32. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. 2004. 829.. 7. Editura Didactică şi Pedagogică.. Opriş T. R. Ţibea F. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. A. Bucureşti. 1988. şi colaboratorii. Editura Didactică şi Pedagogică. 25.170).Plante şi animale.VIII.Plante Bibliografie selectivă: 1. 1997. 2. 2002.78. Raianu O.. p. Editura Sigma. 8. 5. Grinţescu I.A. 1983. şi colaboratorii. 4. R. Copil V. Todor V.

.............................................................6 Echinoderme .............. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse ............................................ 3 ANIMALE Cuprins 3...................................................2 Celenterate... 64 3...............2 Sensibilitatea ......................... 61 3................................................................................... 77 3.................3...............................................................................6.................................................. 75 3..7.........vertebrate .................................................................................. Lucrarea de verificare 3 ......................................................3 Viermi ................................................................................................6........................................3 Reptile ...... 66 3............1 Spongieri ............................................................................................................................ 67 3....7 Regnul animal................................................ 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 .....................1 Digestia .......6 Regnul animal......nevertebratele.....6......................................7........................................... 74 3.................................................................................. 56 3...... 57 3........................................................................................ 61 3....................... 64 3..................................................................................................................................... 68 3........................................................................................5 Funcţia de reproducere................................. 56 3......1 Mişcarea............................................................1 Peşti .. 66 3...................4.....................7..... 69 3........ 78 3.....3 Funcţiile de relaţie .........2 Respiraţia ...........................................5 Mamifere .............................................................................................3 Circulaţia ............................7............................. 63 3.....................................................................................4 Păsări ................................4 Moluşte.......................6...........Animale Unitatea de învăţare Nr.................4......4 Funcţiile de nutriţie ..5 Artropode .............9................... 62 3....... 72 3............1 Obiectivele unităţii de învăţare 3....3....................6................................................................................. 57 3.................. 74 3...................2 Amfibieni ................6.........7..................................................4 Excreţia ..........8..... 57 3................ 66 3....... 85 Bibliografie selectivă....................................................................................................................................... 81 3.............................................................4............................................................................................................................. 76 3................................................2 Organizarea generală a unui animal..................................................................4.............................

este capabil de contracţie permiţând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne. . . precum şi a funcţiilor acestora.asigură perpetuarea speciei prin descendenţi. circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie. Organele sunt alcătuite din ţesuturi.funcţiile de nutriţie. . Funcţiile organismului animal Organizarea generală a unui animal Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: . respiraţia.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare.intră în alcătuirea muşchilor. citoplasmă şi nucleu. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: . studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale. secretat de mamele.2 Organizarea generală a unui animal Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim maximum de complexitate.acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). Celula este unitatea de bază. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii. • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor. unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ. Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande.ţesutul nervos. digestia.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale).funcţiile de relaţie.coordonează funcţionarea întregului organism.asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător. care îndeplinesc aceeaşi funcţie. Mamiferele sunt animale care nasc pui.asociaţii mai multe celule.ţesutul muscular. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie.realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu. structurală şi funcţională a oricărui animal. pe care-I hrănesc cu lapte.Animale 3. . evoluţia lumii vii. . alcătuită din membrană. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.funcţia de reproducere. • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale.ţesutul conjunctiv.ţesutul epitelial. cu formă şi structură asemănătoare. este alcătuit din celule nervoase (neuroni). Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii. intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur).

formează miocardul sau muşchiul inimii. .3. . Mişcarea este o însuşire fundamentală a întregii lumi vii. încât să permită oaselor.3 Funcţiile de relaţie 3. Toate acestea sunt conectate în aşa fel. Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător. Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor.scheletul capului: cutia craniană. . 57 Mişcarea Sensibilitatea Proiectul pentru Învăţământul Rural . nu sunt sub controlul conştient al creierului. Oasele sunt ţinute într. Muşchii se prind de oase. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular. observabil la microscop. are o structură asemănătoare muşchiului striat. să se mişte şi să execute mişcări variate. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism.muşchii gâtului.o anumită poziţie şi puse în mişcare cu ajutorul ligamentelor.scheletul membrelor: oasele membrelor anterioare şi posterioare. În acest mod. se numesc striaţi datorită aspectului striat. Principalele grupe de muşchi: . 3.muşchiul striat de tip cardiac. de auz.muşchii membrelor: muşchii spatelui şi a cefei muşchii membrelor superioare. În organism. muşchii abdomenului . .1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. se orientează şi se adaptează la condiţiile mediului înconjurător.2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ. oasele feţei (maxilar. de miros etc. Scheletul este alcătuit din : . Oasele cresc în lungime şi în grosime.3. Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. animalul se deplasează. prin tendoane. coaste.muşchi netezi.muşchii trunchiului: muşchii toracelui. se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului. prin intermediul creierului. stern.scheletul trunchiului: coloana vertebrală. muşchii membrelor inferioare.se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor. Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ.muşchii capului.muşchi striaţi.intră în alcătuirea organelor interne ale corpului. Oasele sunt legate între ele prin articulaţii.Animale 3. mandibulă etc. La mamifere. există 3 tipuri de muşchi: . . . controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului. tendoanelor şi a muşchilor. Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz.).

Urechea medie.sidefie. prin care circulă informaţiile. urechea.organul de simţ pentru auz şi echilibru Organele de simţ Organe de simţ Urechea este formată din: Urechea externă. nicovala şi Proiectul pentru Învăţământul Rural 58 .Animale Sistemul nervos Sistemul osos este alcătuit din: . . Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea în tot corpul. cu rol în hrănire a globului ocular.tunica internă.umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului. Urechea.este alcătuită din pavilion şi conductul auditiv extern. . Organele de simţ sunt: ochiul. Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul).sclerotica: culoare alb.format din encefal (creier) şi măduva spinării.se află în vecinătatea ochilor şi produc un lichid ce menţine umed globul ocular.retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic.format din ganglioni nervoşi şi nervi. glandele lacrimale şi pleoapele).tunica medie.organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşchii globului ocular.sistem nervos central. Ochiul.tunica externă.corneea transparentă.cristalinul. opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă. În capătul conductului auditiv extern se află timpanul. nasul. . .glandele lacrimale.corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel. aflată între cornee şi cristalin). care produce un lichid care lubrifiază globul ocular. transparentă.muşchii globului ocular.comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului) şi conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul. între cristalin şi retină) Structurile anexe ale globului ocular sunt: .sistem nervos periferic. Globul ocular.prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric. bogat vascularizată.controlează mişcările globului ocular în orbite.coroida: culoare neagră. în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila). . .sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă.pleoapele.lentilă biconvexă. limba şi pielea. Mediile transparente ale globului ocular sunt: . . aflată în camera posterioară a ochiului. . .

termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. unde sunt transformate în senzaţii olfactive. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu.organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici. Sistemul endocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . Nasul. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare.cohleari spre creier. organe specializate în secreţia unor substanţe. amar. tiroida. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vestibulo.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi. numite hormoni.recepţionează diferite substanţe dizolvate în salivă. Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere. Limba. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos. În labirintul osos se află labirintul membros. numite papile. unde ia naştere senzaţia de auz.Animale scăriţa) articulate între ele. Impulsurile nervoase ajung în creier. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce. are multiple funcţii. care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă. glandele paratiroide. În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos. În plus pielea. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza. alcătuit din 3 canale semicirculare. Pielea.organul pentru simţ tactil. acru şi sărat. stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. se află receptorii pentru simţul auzului. glandele sexuale şi pancreasul endocrin. şi respectiv. glandele suprarenale. La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu. vestibul şi melc membranos. ce detectează substanţele volatile din aerul inspirat. nutriţie şi reproducere. Urechea internă. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă.

. Alege răspunsurile corecte: 1. 1 I. .excreţia de reproducere III. Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II. Completează schema: de relaţie .…………………….………………. Funcţiile organismului de ………………. . Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii 3. Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste 2.……………………. 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Alege răspunsurile corecte.Animale Testul de autoevaluare nr. Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida 4.. .. Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 81. .…………………….……………….

cu rol în mestecarea alimentelor. Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . colon şi rect. caninii (colţii).tub digestiv: cavitate bucală. stomac. alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor. B1. . În urma digestiei. La nivelul limbii. Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. Prezintă trei porţiuni: cecum. Tipurile de dinţi sunt: incisivii.1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv. La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric. Pe lângă procesele de fermentaţie şi de putrefacţie. Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. Intestinul subţire are rol în absorbţia substanţelor nutritive din alimente. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros.4 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. înghiţire şi în vorbire. acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). se află receptorii pentru gust. Stomacul este organul cavitar. situat între esofag şi intestinul subţire. pancreas. Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie. alimentele sunt împiedicate să pătrundă în calea respiratorie. intestin gros. intestin subţire.4.Animale 3. circulaţia şi excreţia. B2. premolarii şi molarii. flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B. ficat. Sistemul digestiv este alcătuit din: . 3. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas). În timpul înghiţirii. Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. esofag. Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii. respiraţia. Limba este un organ musculos. Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea. În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie). Digestia se realizează de către sistemul digestiv. B6 şi K. faringe.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare.

primul segment al căilor respiratorii prin Căi respiratorii intrapulmonare 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .respiraţia internă.2. Ultimele ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole. . Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni.laringele.fosele nazale. de unde este eliminat prin expiraţie. Bronhiile principale pătrund în plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare. respiraţia cuprinde: .produce sucul pancreatic.faringele.formate prin bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale. Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule. Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice. . .situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor). În concluzie. Respiraţia se realizează de către sistemul respirator. Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respirator Căi respiratorii care aerul atmosferic pătrunde în organism.4. extrapulmonare . eliberând energia chimică stocată în acestea.Animale Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare.procesele biologice de la nivel celular. .produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale. Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii.schimburile gazoase dintre organism şi mediu. Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu.este cea mai mare glandă din organism.(inspiraţia. produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară Pancreasul. .transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule. cu rol în digestie. 1. submaxilare şi parotide).respiraţia externă. În urma acestor oxidări (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni. Ficatul.tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului. Glande anexe 3. În inspiraţie.traheea. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice.bronhiile.locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă. expiraţia). aerul pătrunde în plămâni.respiraţia celulară. fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag.

după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. .intervin în fenomenul de coagulare. miocard şi endocard. Inima mamiferelor este un organ muscular. Vasele de sânge (artere. sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă. Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui). Plămânii sunt organele respiratorii pereche.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele). Plasma.conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). cavitar. Cele 2 ventricule. prin venele cave. în cele două circulaţii: . Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură. Capilarele sunt vase cu calibru foarte mic.globulele albe (leucocitele).în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă. Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat. Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze. Prin contracţie.Animale Plămânii 2. vene. pompează sângele spre organe şi ţesuturi. Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari. 63 Proiectul pentru Învăţământul Rural . partea lichidă a sângelui îndeplineşte funcţia de transport a substanţelor nutritive. format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii. iar relaxările se numesc diastole. capilare) alcătuiesc o reţea Vasele de prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) sânge şi de aici înapoi la inimă (vene). iar din cel drept arterele pulmonare. prin aortă. prin artere. Contracţiile inimii se numesc sistole. situat în cavitatea toracică.trombocitele (plachetele sangvine). vene.4.3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge). a sărurilor minerale şi a apei). cu pereţii mai groşi. capilare). situate în cavitatea toracică. Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor. chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac). Din ventriculul stâng pleacă artera aortă.globulele roşii (eritocitele). Inima tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule). la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi.circulaţia sistemică (marea circulaţie). . În miocard se află un ţesut specializat. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard. Elemente figurate: Sângele . Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene. 3. până la ţesuturi. inima pompează sângele.

elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie. . sângele cu oxigen se întoarce la inimă. Mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei. vezică urinară şi uretră). . prin venele pulmonare. sub formă de materii fecale. placenta este slab dezvoltată. Mamiferele se reproduc sexuat. prin expiraţie. după schimbul de gaze de la nivelul plămânilor. Mamiferele nasc direct pui (vivipare).intestinul gros. organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare). Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere. Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare. Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. Sistemul excretor 3. cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare). 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 Funcţia de reproducere Sistemul reproducător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. La mamifere. la nivelul căruia se produce urina. circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţi proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă. Rinichii sunt organe pereche.plămâni. Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă). Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul. care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele. puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern.piele. formând marea şi mica circulaţie). Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător. Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule.în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni.elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină. organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii. situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale.Animale .4 Excreţia Excreţia. dioxid de carbon.circulaţia pulmonară (mica circulaţie).elimină resturile nedigerate.rinichi. care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti). La mamiferele marsupiale. 3. de ovare. . prin arterele pulmonare.eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: .elimină.4. În plus.

globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui c) transportă gazele respiratorii 2. Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv .glande salivare căi respiratorii 2. Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1.. Alegeţi răspunsurile corecte: 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . 2 I. Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. .cavitatea bucală 1. III. Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2. trombocitele e) produc anticorpi Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 82. globulele albe d) conţin hemoglobină 3. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II.Animale Testul de autoevaluare nr. Sistemul digestiv ……………..

Datorită diversităţii lor. Unele meduze sunt mici. altele ajung la un diametru de un metru. 3. Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig. este dificil să se identifice trăsături comune. care trăiesc în ape dulci sau marine. meduzele. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) sau bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip). Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului. pentru toate aceste animale. Regnul animal este. cu tentacule pe margini.6. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele. Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute.1 Burete marin 3. Meduzele şi coralii 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului. meduzele şi coralii. ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei. precum spongierii. viermii. Principalele grupe de nevertebrate 3. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă. Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează prada.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori. Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării. Au formă de umbrelă deschisă. fiind animale sedentare.Animale 3.6.2 Celenterate Din această grupă fac parte. atât pe pământ. cât şi în apele dulci sau sărate. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin. moluştele sau insectele. Regnul animal. coralii. la rândul său împărţit în două mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală).6.

culorii şi imobilităţii lor. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului.Animale Coralii trăiesc în mări şi oceane. în timp. Viermii inelaţi se caracterizează printr. viermii cilindrici şi viermii inelaţi. Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice. numită hirudină. Fig. de unde aspiră sângele. contribuind astfel la afânarea solului. 3. Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. ei au fost multă vreme consideraţi plante. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului. Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşte în lacuri. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă. 3. Viermi Fig. O colonie de corali este formată din milioane de indivizi. izolaţi sau în colonii. Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia). Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă. Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal.2 Meduza 3. de formă alungită.3 Râma Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . bălţi şi mlaştini. Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi. Din această grupă. Scheletele lor formează.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. Datorită formei.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat).est de Australia. Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi reprezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. recifele de corali. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului. Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. fac parte o serie de viermi paraziţi: limbricul. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea. fără schelet.6. oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om). Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvoltate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă.

. Melcii acvatici respiră prin branhii.6. Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă. iar speciile terestre respiră prin plămâni. .sapă pământul dintr. 3. Cum procedezi? . limaxul). La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule.o grădină (de preferat după ploaie) şi vei descoperii râmele. Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă. Melcii Fig. se află ochii.3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. musculos. nisip şi deasupra. Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului). Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ. după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat. . 3. un nou strat de pământ. nisip. pământ.Animale Aplicaţii practice Experimentul 1. În vârful tentaculelor lungi.1 Evidenţierea rolului râmelor în afânarea solului Materiale necesare: un borcan mare de sticlă. .observă ce s.stropeşte. să nu pătrundă lumina. etc. alţii în apa mărilor.alege 2. frunze uscate. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele).).4.stropeşte zilnic pământul. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. în formă de talpă lăţită. hârtie neagră. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare.4 Melc 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apă. Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. . Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci.umple borcanul de sticlă. cu puţină apă. scoicile (lamelibranhiatele) şi cefalopodele (sepia. . caracatiţa). adesea răsucită în spirală. Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru. salată. pentru a umezi tot conţinutul vasului . cu straturi alternative de pământ. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument. Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul.a întâmplat în borcan.înveleşte vasul de jur împrejur cu hârtie neagră astfel încât. cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov.

O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime. fixând animalul. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede : ele produc un jet puternic de apă printr. Cochilia lor este formată din 2 valve. miriapodele şi insectele. Sunt animale exclusiv acvatice. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus. La cefalopode (calmar. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor.şi formeze un alt înveliş mai mare. cochilia lipseşte. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme. racii (crustacee). ele elimină un nor de cerneală. fixate pe tentacule. picioare sau mandibule). când ajung la maturitate. pentru a lăsa să treacă. pe fundul apei. Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. Piciorul musculos se înfige în mâl. de pradă. Cele două valve sunt legate între ele printr. Picioarele lor sunt articulate.4 ani. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc. de unde şi celălalt nume al lorbivalve. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii.o articulaţie. Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap. care le propulsează în sens invers. o parte din corp. Cefalopodele 3. La caracatiţă.6. Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet). prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată. situată în grosimea tegumentului (osul de sepie). fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. stridiile şi midiile.Animale Scoicile Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. folosite ca mijloc de apărare. Sunt animale active. iar corpul este împărţit în segmente. în jurul vârstei de 2. articulate şi mobile. cu branhii în formă de lame. Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi. prin pipăit şi văz. În caz de pericol. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară ce înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze. cealaltă posterioară ce are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului. Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide). Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să. Creierul lor este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi.5 Artropode Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 .un orificiu aflat în partea anterioară a corpului. au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale. Speciile care trăiesc la adâncime mare. sepie.

crustaceele năpârlesc de mai multe ori. În general. crab. Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor. 2 fălci tăioase. Ultimul segment se termină cu un ac. Acarienii sunt arahnide minuscule. creveţi. La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care.000 de specii). Ca toate artropodele. Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă. femelele îşi devorează masculul. Din aceste ouă apar păianjeni mici. Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi. Prezintă 5 perechi de picioare articulate. la numeroase specii de scorpioni. raci. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare.000. Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat. La unele specii (rac. ele trăiesc în pământ şi în locuri umede (exemplu: urechelniţa). În cursul vieţii. Crustaceele superioare (crabi. sarcoptul râiei). Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. prima pereche de picioare prezintă cleşti. din care păianjenii îşi ţes pânza. Înţepătura unor scorpioni din zona tropicală este mortală. Sunt animale active noaptea. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase. ziua se ascund în locuri răcoroase. Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului.Animale Păianjenii Arahnidele (păianjeni. majoritatea parazite la plante. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen. animale şi om (căpuşele. au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. alcătuit din chitină. cu care înoată sau merg. Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu. languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. scorpioni. Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni. abdomenul. La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). Corpul lor are o carapace transparentă. Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar. Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. identici cu adulţii. Scorpionii Miriapodele Crustacee Insectele 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . homar). Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. După împerechere.

un sistem de tuburi. 3. .tipul aparatului bucal. care nu se pliază în lungul corpului. două antene şi un aparat bucal. egale ca lungime.emit sunete.sunt răpitoare. numite stigme. cu rol în respiraţie. transparente.adult). fără să aibă aripi.au o singură pereche de aripi pentru zbor.forma şi dimensiunea aripilor. prin care aerul intră într. .metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult). .prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari. Albine.aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat.trăiesc în grupuri mari (insecte sociale). ţânţari . .Animale Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap. . numite trahee.au două perechi de aripi subţiri.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă.aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari). .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: . Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . Libelule . prind prada din zbor. b. torace şi abdomen.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă. Gândaci (coleoptere) . viespi. Muşte.se deplasează în salturi. străbătute de nervuri. prin frecarea unor părţi ale corpului. cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere). Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi două perechi de aripi.adult). Abdomenul prezintă orificii mici. . e. . a.picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase. . .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (oularvă.au aripi transparente. Lăcuste. a doua pereche sunt aripi membranoase. de forme variate. . chitinoase (elitre). . greieri .5 Albina d. . .larvele se aseamănă cu adulţii. în funcţie de modul de hrănire.au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari.aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins. .au aripi care se pliază în evantai (în repaus).nimfă. . Fig. Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli). c. furnici .

cilindrici .6.nimfă. tenia.……………. ca spiţele unei roţi).…………. lipitoarea. .. Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice..adult). steaua de mare.cefalopode – exemple: ARTROPODE . crevetele.exemple: .exemple: ………….exemple: . Fluturi ( lepidoptere) . Completează tabelul.………………. buretele de apă. 3 1. aricii de mare şi crinii de mare.aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide. 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural .exemple: miriapode – exemple: crustacee – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2. racul.………………. . meduza.exemple: . în special nectarul florilor. scoica.. . . . Completează schema: SPONGIERI .exemple: NEVERTEBRATE …………… .exemple: VIERMI .au două perechi de aripi mari. adesea coloraţi. cărăbuşul.există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii).Animale f.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă. libelula..exemple: scoici . acoperite cu solzi microscopici. coralul alb. Din acest grup fac parte stelele de mare. 3. albina. încadrând animalele următoare. dispuse în jurul unui ax central. .6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin. Testul de autoevaluare nr. caracatiţa.omidă. ţânţarul.………………… . scorpionul.

Animale Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie. Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 83. prezintă picior musculos. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . Completează în tabel. caracterele generale ale animalelor nevertebrate. cu rol în deplasare 3.

La rechini. cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morunul. Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: . Peşti Fig. bibanul.au schelet osos: ştiuca. Corpul este alcătuit. acvatic şi subteran). Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern. cu solzi. la majoritatea speciilor. Au un organ special. iar dezvoltarea embrionului.6 Şalău 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nisetrul. şalăul. apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii). Peşti cartilaginoşi.Amfibieni .Peşti . Regnul animal. b. Majoritatea speciilor sunt ovipare. crapul. Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme).Păsări .Mamifere 3.fecundaţie externă. Rechinii nu au această vezică înotătoare. adaptate la diferite moduri de locomoţie. se face în interiorul corpului (specii vivipare). Se deplasează prin înot. etc. trunchi şi membre. c. Femela elimină ovulele în apă (icrele).1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit.au schelet cartilaginos. Peşti cartilaginoşi osoşi. vulpea de mare. păstrăvul. a cărui parte principală este coloana vertebrală. păstruga).Reptile .vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. Peştii sunt de mai multe feluri: a. Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile).au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul. adică puii se formează în ou.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate. fecundaţia este internă.Animale 3. la majoritatea din: cap. cu ajutorul înotătoarelor. pisica de mare. 3. aerian. Peşti osoşi. care populează toate mediile de viaţă (terestru.7.7.

fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză.2 Amfibieni Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. plante acvatice. înconjurată de o înotătoare membranoasă. fără picioare şi o coadă lungă. după umplere. 4 cm). În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare. . uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. brotăcelul). fără a împrăştia nisipul. Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul).7.Animale Aplicaţii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă. lasă apa. apă.evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. nisip. Cum procedezi? . vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă.în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante. adaptări la mediu. etc. 3.la fiecare două zile. alţii nu au coadă (broasca adultă.) Sfaturi practice . pietriş. fără a scoate peştii din vas. Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne). Dacă ai destulă răbdare. circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii. peşti.hrăneşte peştişorii cu purici de baltă.au patru membre). .aşează pe fundul său un strat gros ( cca. . pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor. alcătuit din nisip şi pietriş bine spălate. . Corpul este împărţit în: cap. La majoritatea amfibienilor. schimbă parţial apa din vasul de sticlă. trunchi şi membre (sunt animale tetrapode.spală bine vasul de sticlă. turtită lateral. Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 .umple vasul cu apă. comportament. Femela depune ouă în apă din care ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. .

. c. de unde şi numele de târâtoare.există ţestoase de apă dulce. vipera (veninoasă). Fig.exemple: şarpele de casă (neveninos).fecundaţia este internă. Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă.7. .au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie).exemple: ( şopârla cenuşie. Şerpii .au pielea uscată. se deplasează cu multă agilitate.7 Broasca 3. guşterul. La “broaştele. . îngroşată. 3. Reptile 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . ochii nu au pleoape.reptilele sunt ovipare (depun ouă). . înmulţirea se face fără metamorfoză.au corpul cilindric. Broaştele ţestoase . cameleonul).ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice. ţestoase marine şi ţestoase de uscat.au corpul alungit.are un cioc cornos. Amfibienii sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme).temperatura corpului este variabilă. acestea dispar şi se formează plămânii. pitonul. . Respiraţia amibienilor este pulmonară. Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii). b. puţine specii sunt vivipare (nasc pui). Au apărut acum 300 de milioane de ani. Clasificarea reptilelor a.au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare. . Şopârlele . iguana. şarpele boa. .majoritatea se deplasează prin târâre. .pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii. şarpele cu clopoţei. coada lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă. pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire). lipsit de dinţi. . au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul.3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru.au plămâni care le permit să respire. acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere.Animale Apoi. lipsit de membre. O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul terestru: . Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup. .

Animale

d. Crocodilii - reptile adaptate secundar la mediul acvatic; - au corpul alungit, acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă; - degetele membrelor posterioare sunt unite printr- o membrană interdigitală, urechile şi nările se închid la intrarea în apă; - dinţii sunt înfipţi în alveole dentare; - exemple: crocodilul de Nil, aligatorul.
Fig. 3.8 Crocodil

3.7.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor, având corpul aerodinamic. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers, înot). Corpul este acoperit cu pene, fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă, sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Pentru a pune aripile în mişcare, muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă, foarte dur, a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore, curbat la păsările răpitoare, etc.). Respiraţia este exclusiv pulmonară. Cei doi plămâni sunt în legătură cu numeroşi saci aerieni de la care pornesc ramificaţii ce ajung la oase. Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi, construite special. La majoritatea speciilor, puii sunt îngrijiţi de părinţi. În perioada de reproducere, multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1. acarenate (lipseşte carena) 2. carenate (carena este prezentă) 1. Acarenatele sunt reprezentate de struţi. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte, puternice şi musculoase care îi servesc la alergat. Aripile sunt scurte iar corpul greoi, are oase pline cu măduvă.
Fig. 3.9 Struţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

77

Animale

2. Carenatele sunt reprezentate de numeroase grupe de păsări: - păsărelele: rândunica, ciocârlia, vrabia, privighetoarea; - păsările scurmătoare: găina, cocoşul de munte, prepeliţa; - păsările picioroange: barza, bâtlanul, cocorul; - păsările răpitoare de zi ( uliul- găinilor, şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa, cucuveaua); - păsări agăţătoare: ciocănitoarea; - păsări înotătoare: gâsca, raţa. 3.7.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate. Alături de păsări, mamiferele sunt singurele animale capabile să- şi regleze temperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru, acvatic, aerian şi subteran. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana. La unele animale, aceşti peri s- au transformat în ţepi (la arici). Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor, mamiferele se împart în 3 grupe: 1. Monoterme 2. Marsupiale 3. Placentare

Monotremele

1. Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. De la strămoşii lor reptilieni, aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a depune ouă. Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi echidnă. Ornitorincul este un animal semiacvatic, cu un cioc lăţit, fără dinţi, ca de raţă şi degetele unite printr- o membrană înotătoare. Echidnele se aseamănă cu nişte arici, având corpul acoperit cu păr şi ţepi.

Fig. 3.8 Echidna

Marsupialele

2. Marsupialele Din această grupă fac parte cangurul, ursuleţul Koala, oposumul, veveriţa marsupială, lupul marsupial, etc. Caracteristic pentru ele este faptul că la naştere, puiul este incomplet dezvoltat. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu, unde se găsesc glandele mamare. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani, marsupialele sunt reprezentate de circa 250 de specii, majoritatea fiind întâlnite în Australia.

Fig. 3.9 Cangur

78

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Animale

Placentarele

3. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar şi reprezintă un criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: - insectivorele: au talie mică, bot alungit, numeroşi dinţi ascuţiţi, conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul, cârtiţa, chiţcanul); - chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare, au oasele subţiri, uşoare, carenă la nivelul sternului; prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare laturile corpului, membrele posterioare şi coada; primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe; sunt animale nocturne (active în timpul nopţii); emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane; majoritatea speciilor sunt insectivore; există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. - edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau cu dinţi slab dezvoltaţi pe care nu- i folosesc (leneşul). Prind prada cu limba lungă, acoperită de o substanţă lipicioasă. - rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca. 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă, au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi, cu creştere continuă, caninii lipsesc, molarii au creste transversale) de smalţ. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. Rozătoare: veveriţa, hârciogul, popândăul, şobolani, şoareci, etc. - carnivorele: majoritatea sunt animale de pradă cu dinţi adaptaţi la modul de hrănire (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia, carnasiere puternice); unele vânează solitar, altele vânează în haite; simţurile sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. Carnivore: lupul, vulpea, pantera, leul, ursul brun. - pinipedele: carnivore acvatice, cu membrele transformate în palete înotătoare; corpul este fusiform, acoperit cu peri subţiri şi aspri. Reprezentanţi: foca, morsa. - cetaceele: mamifere exclusiv acvatice, cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros; membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc; coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare; nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. Reprezentanţi: balena, delfinul, caşalotul. - proboscidienii (elefanţii): mamifere erbivore de talie mare cu degetele învelite în copite; pielea este groasă, lipsită de păr; au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă- fildeşii. - erbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ, hipopotam, cerb, vacă, cămila, oaie, girafă) sau neperechi (cal, zebra, rinocer). Unele erbivore au stomac simplu (hipopotam, mistreţ), altele (vaca, oaia) au stomacul împărţit în patru camere (burduf, ciur, foios, cheag).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

79

ochii sunt aşezaţi frontal. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . urangutanul). degetele sunt terminate cu unghii. Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 84. creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere. adaptări.Animale . caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă.primatele: mamiferele cele mai evoluate. 4 1. Testul de autoevaluare nr. sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) pot apuca obiecte. Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila. dentiţia este de tip omnivor. au o singură pereche de mamele. respiraţie.). înmulţire. etc. Completează în tabel. deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. cimpanzeul.

Funcţiile de relaţie: . c.inimă .organe excretorii: rinichi . intestin subţire. viermi. capilare . Funcţia de nutriţie: . moluşte. 2.glande anexe: glande salivare. Funcţia de reproducere – sistem reproducător II.8.respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale.circulaţia – sistem circulator . Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. uretră 3. amfibieni. intestin gros . d 81 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Principalele grupe de animale Nevertebrate: spongieri.digestia . a. pancreas . 3. ficat. reptile. bronhii . c. celenterate. e c. a. e de relaţie .digestia – sistem digestiv .tub digestiv: cavitatea bucală.organe respiratorii: plămânii . faringe.sensibilitatea . 1 I.respiraţia . stomac.mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2. 4. mamifere 3. Funcţiile organismului animal: .Animale Sinteza unităţii de învăţare nr.căi urinare: uretere. laringe. echinoderme Vertebrate: peşti.sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1.excreţia – sistem excretor . faringe. esofag. artropode. trahee.excreţia de reproducere Funcţiile organismului III. b. vene. 1.vase de sânge: artere.circulaţia . d a.mişcarea de nutriţie . 3 I. păsări. II. vezică urinară. e a.

1.esofag . b 2. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.ficat . poţi trece mai departe. 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . b Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. ai nelămuriri sau ai greşit. Testul de autoevaluare nr. Sistemul digestiv glande anexe . îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. e 3.pancreas căi respiratorii . d III. 2 I. Sistemul respirator organe respiratorii . c.glande salivare . b.plămânii II. tub digestiv . îţi recomand să revezi pagina corespunzătore.faringe .intestin subţire .bronhii 2. 1.Animale Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. d 2. a.faringe .stomac . poţi trece mai departe.fose nazale .cavitate bucală .trahee . ai nelămuriri sau ai greşit.laringe .intestin gros 1. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.

dezvoltare prin metamorfoză completă. animale sociale. Specia Melcul de livadă Albina Burete de apă Racul Grupa sistematică Moluştegasteropode Artropodeinsecte Spongieri Artropodecrustacee Celenterate Mediul de viaţă terestru aerian acvatic (ape dulci şi marine acvatic/ terestru acvatic Caractere generale corp acoperit de cochilie. furnica ECHINODERME 2. oceane) Celenterate Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . au celule urzicătoare.insecte – exemple: albina. năpârlesc.crustacee – exemple: raci.miriapode – exemple: urechelniţa .Animale Testul de autoevaluare nr. aparat bucal adaptat pentru supt şi lins. secretă o substanţă anticoagulantă. bălţi. animale sedentare. limbric . solitare şi coloniale. scorpioni . prezintă un picior musculos cu rol în deplasare. lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode .exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze. 3 1. corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve. schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică.exemple: râma.plaţi . sunt lipsite de cap.exemple: păienjeni.cilindrici . SPONGIERI . animale solitare sau coloniale.arahnide.exemple: tenia . prezintă schelet calcaros formează recifele de corali Meduza Ţânţar Artropodeinsecte Moluştelamelibranhiate Viermiinelat vierme aerian Scoica Lipitoare a Coralul alb acvatic acvatic (lacuri. crabi. aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt.exemple: scoici .lamelibrahiate . se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate. se deplasează prin contracţii ale corpului. corali VIERMI . mlaştini) acvatic (mări. respiraţie branhială. libelula. cu 2 perechi de aripi cu nervuri. cărăbuşul. formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini. corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen. au branhii în formă de lamele. animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice.cefalopode – exemple: sepia.inelaţi . homari. caracatiţa ARTROPODE . animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru.exemple: melci . dezvoltare prin metamorfoză completă.exemple: oxiur. creveţi .

animale adaptate la diferite medii (terestru. înmulţire prin ouă. dezvoltare prin metamorfoză. acvatic. corp acoperit cu păr. animale adaptate la zbor. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi. şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine. placentarele au un organ special numit placentă. respiraţie branhială. nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă. Felicitări ! • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. temperatura corpului este constantă. subţire. Testul de autoevaluare nr. corp acoperit cu o crustă. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. torace. 4 Caractere generale Peşti animale acvatice. temperatura corpului este constantă (homeoterme). Crevete acvatic Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. corp acoperit de pene. respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respiră prin branhii externe). respiraţie pulmonară. la majoritatea speciilor. puf. poţi trece mai departe. respiraţie pulmonară. înmulţirea prin ouă. crocodili). corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen. forma corpului este hidrodinamică. oase pneumatice. marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi. temperatura corpului este variabilă. temperatura corpului este variabilă (poikiloterme). fecundaţia este externă. respiraţie traheală. corp acoperit cu piele umedă. dezvoltare prin metamorfoză incompletă. puternic vascularizată. ai nelămuriri sau ai greşit. respiraţie branhială. temperatura corpului este variabilă. corp acoperit cu solzi sau plăci osoase. dinţi adaptaţi la modul de hrănire. pe care le clocesc. aerian).Animale Libelula Artropodeinsecte Artropodecrustacee aerian corp alcătuit din: cap. respiraţie pulmonară. abdomen prezintă ochi compuşi. trăiesc în apă şi pe uscat. corp acoperit cu solzi cornoşi. fulgi. Amfibieni Reptile Păsări Mamifere 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

. .…………………… de ………………….9 Lucrarea de verificare 3 1.sensibilitatea . . .……………. după ce a suferit de otită a urechii drepte. de …………………… (1 punct) Funcţiile organismului 2.………….a perforat timpanul. .……………. nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă. Explicaţi de ce? (1 punct) 3... Completaţi schema cu noţiunile corespunzătoare: de ………………… .Animale 3. O persoană.……………. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng artera aortă ( O2) organe schimb de gaze b) ventricul drept artera pulmonară (CO2) plămâni schimb de gaze vene pulmonare ( O 2) atriul stâng vene cave (CO2) atriul drept Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . în urma căreia s.

scorpionul.alcătuirea urechii 0. Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. 3 (Animale).20 × 10) Se acordă un punct din oficiu.explicaţii referitoare la recepţionarea şi transmiterea undelor sonore 1 punct 3. 5 puncte . (3 puncte) Specia Broasca lac Animal vertebrat/ nevertebrat de vertebrat amfibieni Acvatic şi terestru Grupa sistematică Mediul de viaţă 5. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. liliacul.completarea corectă a schemei 1 punct 2. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac. furnica. cangurul.Animale 4. caracatiţa. Completaţi tabelul. 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5. 2 puncte (0. Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse). balena. 5 puncte . va fi analizată. vipera. punctată şi va fi returnată.marea circulaţie 1 punct mica circulaţie 1 punct 4. delfinul. 3 puncte (0. Lucrarea de verificare 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. pinguinul.identificarea rolului timpanului 0. crabul. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . crapul.

Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri. Bucureşti. 32. Bucureşti. 63. p. R. colaboratorii. *** MEC. Editura Didactică şi Pedagogică. zece ani. 96.. 2002. Regnul Animal). Bucureşti. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura All.110 3.Plante şi animale.Biologia animală şi vegetală. Editura Ion Creangă.99 9.A. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 1988 6. 2004 10. p. 32..Cercetător la ….45 5. p. Vodă Claudiu.Aceste uimitoare plante şi animale.29. Enciclopedia Rao. 2000 2.Anatomia omului. Cristescu D. p. 2004 11. ghid metodologic. 2005 8. Ariniş Ioana. Ţibea Florica. manual pentru clasa a IX-a.Animale Bibliografie selectivă 1. 10. Editura Aramis. Întrebări şi răspunsuri.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. Bucureşti.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista.89 Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . 2001 4. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).. Grupul Editorial Rao. Grosu M.. Editura Paralela 45. 2006. p. 1996. Opriş Tudor. 2004.Biologie. R. A. Enciclopedia Rao. *** Arborele lumii 12. Grupul Editorial Rao. Piteşti. R. Editura Rao.A. Gheţe M.Ştiinţa în viaţa cotidiană. Ţibea Florica..Natură şi animale. 2005 7. Ariniş Ioana.Atlas şcolar de biologie..

.......................................108 4...............................................................2 Planificarea calendaristică ..................8 Lucrarea de verificare 4 ..........................116 4.........93 4................ Obiectivele unităţii de învăţare 4 ..........................116 4.....................................1 Programa şcolară ...103 4....................................6......6................................130 Bibliografie selectivă . 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR Cuprins 4.............................................4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii ....2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului .....93 4..Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Unitatea de învăţare Nr.........a şi a IV-a )118 ............... Proiectarea activităţii didactice...........................3...................................................................131 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural ................89 4......1...................................5..........1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar.................... Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară ......7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ...........3 Proiectarea unităţilor de învăţare .........a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III..................4....................................................2...116 4.......5.....................................121 4... Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II.......................................130 4...........6..................................................................5........117 4......................................5...................................6.......6....................4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar ............89 4........................................................ Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar .........92 4.................89 4...99 4...................... Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii ............5...............................

învăţareevaluare? 4. dar percepţia sa este globală. 4. drum şi “metha”. Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii. Metoda este o cale de acţiune comună profesor. uneori superficială.2.3. 270). Metodica În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii.abordări teoreticeEtimologic. Editura Didactică şi pedagogică. spre) înseamnă “drum spre…”. studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare. La disciplina metodică.i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse.educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . Metodica este o “disciplină ştiinţifică. “cale de urmat” în vederea aflării adevărului. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat.1. • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii.învăţare. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii). mai detaşat de percepţia directă. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?). studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică. Bucureşti. termenul de metodă.către. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a. care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare.ca proces instructiv.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare.cale. • să elaboreze planificări calendaristice. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. pag. provenit din grecescul methodos (“odos”. În învăţământ. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară.

Editura Didactică şi Pedagogică.n minte. iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul. mai flexibilă şi distributivă. psihice şi sociale. din intuitivă gândirea devine operaţională.a şcoli normale şi licee. Bucureşti.educativ de calitate. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii. de cauză.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii. În acest mod. A. Piaget considera că la 6.şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplini un program impus de activitate. 1997. de la intuiţia articulată. cât şi a caracterului. Perioada şcolară mică se caracterizează printr. Paul şi colaboratoriiPsihologie. de mişcare. etc. se dezvoltă imaginaţia reproductivă. este mai stabilă.Neveanu.53). Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (Popescu. R. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire.o permanentă solicitare a gândirii.. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire. Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. Curiozitatea se diversifică. manual pentru clasa a X. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. a cunoaşterii sistematice a realităţii. 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii. 52. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine. de număr. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. de spaţiu. pag. În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive. cât şi cea creatoare. Întregul proces de învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice. Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal.

• explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare. învăţământul modern. responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare. Testul de autoevaluare nr. Definiţi metodica. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . • realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”. • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului. orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii). • încurajarea iniţiativei elevilor. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă. 2. 1 1. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi psihologice ale copilului de vârstă şcolară.

I şi cls. În cazul şcolarului mic (6. Cunoaşterea mediului Ştiinţe ale naturii 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ci dezvoltarea capacităţilor de observare. cls. nevoile lor reale de cunoaştere. Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinţe ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a. disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”. Conform notei de prezentare a programei. ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat. Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”. o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. etc. în acest fel. a animalelor.fizice ale şcolarului mic. Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. igiena locuinţei. Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl înconjoară. a II a). procesele şi fenomenele caracteristice. pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. a obiectelor şi fenomenelor concrete.4 Prezentarea generală a disciplinelor. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor. Se asigură. adică observarea plantelor. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte. cu componentele. • stimularea potenţialului creativ al copilului. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. igiena clasei.). ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conştientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale. Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţării şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului.

înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 . Studierea programelor şcolare.1 Programa şcolară Etapele proiectării anuale şi Programe şcolare Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică). Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. etc. de pregătirea profesională a cadrului didactic. pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. A proiecta. 4. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi. Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare a unităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. 3. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.5. Lectura programei se realizează pe orizontală. Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor. dar poate fi adaptată.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Proiectarea unităţilor de învăţare. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice. 4. Obiectivele cadru. de oferta materială a şcolii. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale.5. 2. Proiectarea didactică presupune: 1. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu. conţinuturile şi activităţile de învăţare. pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Proiectarea lecţiilor.

6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului. Plante şi animale: . 2. Dezvoltarea capacităţilor de observare.2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. 2. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. 1.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Clasa I. pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.clasa I • • Elemente ale mediului social şi cultural: . localitate. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici.Obiective sociale din cartier. 1.Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal).Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei. 3. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. localitate. 3. Cunoaşterea.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat.5 să precizeze câteva reguli de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. 3.Obiective culturale din cartier. Proiectul pentru Învăţământul Rural 94 .1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural. 3. 3. 3. . . Pentru fiecare obiectiv de referinţă.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător . 2. Conţinuturile învăţării. 2. fenomene din mediul înconjurător. 3.

1 să descrie caracteristici ale mediului natural. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. tunet.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător.Anotimpurile: denumire.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei. 2. Cunoaşterea. 3. Dezvoltarea capacităţilor de observare.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2.a . 3. Educaţie pentru sănătate: . ninsoare.Igiena corpului. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. fulger. 3. vânt.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice.2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat. caracteristici.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător. 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . 2. fenomene din mediul înconjurător.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. - Clasa a II. 1. 3. .1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • • • Fenomene ale naturii: Fenomene ale naturii: ploaie. .Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. 3. 1. 2.Contribuţia copiilor la protejarea mediului.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. Mediul înconjurător şi protejarea lui: . .Igiena alimentaţiei. lunile anotimpurilor.Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor. .Programul zilnic al şcolarului. * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice.

Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp. Educaţie pentru sănătate: .Asemănări şi deosebiri între plante şi animale.2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.2 să ordoneze obiecte.*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat.clasa a II-a • • • • • Elemente ale mediului natural: . utilizate în experimente.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Pentru fiecare obiectiv de referinţă.4 *să descrie proceduri simple.3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate. 2. propice vieţii. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural. . de natură ştiinţifică. .Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor.Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor. 1.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. . 2. 1.Protejarea mediului de către copii. fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. Conţinuturile învăţării. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. 2. folosind instrumente şi procedee specifice. în mediul rural sau urban. organisme. programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare. comparând rezultatele cu propriile estimări. Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: . . Mediul înconjurător şi protejarea lui: .Forme de relief: munţi.Igiena locuinţei. . câmpii Plante şi animale: .Igiena clasei. 1.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii.

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 2..întuneric. 3. schelet.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. reptile. *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. păsări. Surse de energie (vântul. Soarele. membre. volum. exerciţiul fizic. tulpină. Pentru fiecare obiectiv de referinţă.caracteristici generale. Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale. peşti.identificare în funcţie de formă. în desfăşurarea activităţilor de grup. trunchi. 9. solidificare. anotimpurile). plămâni. zi. soarele. 5. 2. programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare. insecte).3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă. Utilizări. 7. vaporizare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 .6 *să confecţioneze jucării/ produse. *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz). stomac. decantare. dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard. Circuitul apei în natură. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină. fruct. 3. frunză. 4. Formă. organe de simţ. Utilizări.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. Principalele grupe de animale (mamifere. arderea combustibililor.1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. căderile de apă. *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare. imitând obiecte din mediul înconjurător 3.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină. Transformări de stări de agregare (topire. 2. 2. floare. rinichi. volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard). culoare. sămânţă. Conţinuturile învăţării. 6. 8. 2. etc. 2. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1. condensare). hrana).noapte. materiale naturale şi prelucrate. igienă personală. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap.

apă. solul. 2.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate. 2. Clasa a IV-a. 2. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate.1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură. Apa.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică. 3. 3.tipuri. 2.Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. Protejarea mediului. localizare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Omul şi mediul 1. utilizări. surse de căldură) asupra organismelor vii. prezentând adecvat rezultatele. aerul. 2. Surse de apă. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat. 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină. sol. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. aer. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. folosind instrumente şi procedee specifice.1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători de mediu. 2. propice vieţii. Deşeurile şi *reciclarea lor. 1.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. 3. 1. 3.1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism. 1. 2.2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător.

culorile. Omul şi mediul .Ciclul vieţii: naştere. identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. minerale. . 4. *umiditate. precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare). *vânt. evaluare. cunoaşterea conţinuturilor. . putrezirea. Relaţii de hrănire . . Magneţi. dar de volume identice. Comportamentul luminii. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante. semestrială 3.*Încălzire şi răcire. fluturi. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite. cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă. Transformări ale corpurilor şi materialelor . de ansamblu a obiectului de studiu. Mişcare şi repaus . balanţa.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. combustibili. *frig. soluri. *oceanul. Protejarea lor. căldura absorbită şi căldura cedată . coacerea. vizibilitatea corpurilor. stabilirea tipurilor de activităţi: predare. anuală şi 2. creştere şi dezvoltare. alterarea. *delta. *peştera. hrană.clasa a IV-a • • • Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor .Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc. moarte. . balta. realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi calendaristică conţinuturi. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . Elaborarea planificării calendaristice presupune: Planificarea 1.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinuturile învăţării. pădurea. *Plutirea corpurilor. umbra. recapitulare şi sistematizare.2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. forţe de împingere şi tragere). oameni).Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. multipli şi submultipli).Planetele sistemului solar.Medii de viaţă: grădina.Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. *mările calde. lemn. arderea.învăţare. specifice disciplinei. roci.Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul. 4.Resurse naturale: apă.producerea curcubeului. broaşte. Circuite electrice simple. . .Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea.Surse de lumină.5. înmulţire.

a/ a IV-a. Profesor ………………. etc. în general. pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1.. Obiectivele de referinţă. nu trebuie să depăşească 7.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Planificarea calendaristică se poate întocmi. 7). Anul şcolar ……………….1. 2. Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice. ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare. Instituţia de învăţământ …………… Disciplina ……………………. pag. Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar..2. 1.se indică prin titluri stabilite de către profesor. ore pe săpt./ Tip de curriculum ………………… Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr.2. 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural . CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Clasa ……………… Nr.8 ore.). Atenţie! Prezentul curs nu.

1. vânt.2.1.3 2 1. 3.10 iunie 10. tulpină. 2. trunchi.10. membre).1.21. 1.17 iunie Iarna.3. ore Săptămâna Observaţii Spre şcoală 2 17.2. 1.3. 1. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap. 2. 1825 febr. 1.3.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. Fenomene ale naturii: . 2.4. 2128 ian. 2.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Şcoala generală nr. Recapitulare finală şi evaluativă. lunile anotimpurilor.15. 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr.1.3.2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină.1.2. 11. flori. 1.2.4 Conţinuturi Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier. Calendarul naturii Vreau să cresc sănătos! 1.1. 1. 2. succesiunea lor. 1.3 1. 1. membre). frunze. 1.4. 1.3 1. Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului.2.2. 1. 1. fruct). obiective culturale din cartier.1. 2. Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.fenomene ale naturii: ploaie. 2.1. fulger. 12.1. 1.3.1.4.22. 2. 15.3 1. 1. localitate.3 1.2.3. bucuria copiilor 10 În lumea plantelor 1.1.1oră/ săpt. ore. caracteristici Recapitularea şi evaluarea finală Observarea unor plante de la colţul viu al clasei.2. 1. Nr. 2.3.1. 3. 2229 oct. 2. Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap.4. 2.20 mai 27 mai-3 iunie 3.2. 2. 14. 1. 1. 1.2. 1.18.1.3 4 În lumea animalelor domestice Soseşte primăvara! Animale sălbatice 5 4 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . 2.10.19. 2. 2.2. 3 15.8 oct. Fenomene ale naturii. 2. Educaţie pentru sănătate: . 2. 2.17 dec. 4 martie 11. 13. tunet. Observarea unor plante din mediul apropiat.22 aprilie 29 aprilie.igiena corpului Anotimpurile: denumire.3 1. trunchi. 1.3.1.6 mai 6-13. 1.4. 1.2.4.1.4.3.2. 1. 2. 2. 1926 noiembr.24 sept. 1. modificări în lumea vie şi activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp. 2.18 martie 8.2.

Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Testul de autoevaluare nr. 2 1.

5. CNC.un efort propriu de observare. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. ca element operaţional. Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare. pag. În această etapă.: În ce scop voi face? Cu ce voi face? Ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor Selectarea conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumente lor de Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. având următoarele caracteristici: • este coerentă în raport cu obiectivele de referinţă. Unitatea de • este unitară tematic. exprimată printr. • se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. a conceptelor cu care operează.a/ a IV-a.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă. În această etapă. Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor. experimentare. • subordonează lecţia. noţiuni. comparare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 .i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor. Cadrul didactic se abţine să definească termeni. aplicare. 7.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea. 12). explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Rolul cadrului didactic este de a. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu. învăţare • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp. să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente. pas cu pas. structurare.

1.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. utilizând informaţia pe care o deţine). nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci. Obiective de referinţă. resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. mijloace de învăţământ).back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi competenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Activităţi de învăţare.1. Clasa …………….a/ a IV-a. Atenţie! Prezentul curs nu. Evaluare. Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri.). ore alocate ……………….Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte.. mai ales. etc. Unitatea de învăţare …………………… Nr. Resurse..se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor.cuprinde menţiuni cu privire la tipul instrumentelor de evaluare folosite (important este să fie evaluată.3. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina ………………………….se detaliază conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare. 24). pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare. 2. forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp). 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pag. Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării.se trec obiectivele de referinţă (ex. CNC. Conţinuturi.se notează resursele materiale necesare (materiale didactice. ceea ce poate să facă.

înmulţirea. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora. 2.2. înmulţire) 1. 2. etc. temperatură. film didactic. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze.) favorabile şi nefavorabile vieţii. etc. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă. hrană.1. umiditate. Observarea sistematică Probă scrisă Comportam ente de supravieţuir e la plante şi animale 1. creşterea şi dezvoltarea. temperatură.1. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră. hrănirea. creşterea şi dezvoltarea. albume. 1. 2. material biologic. fişe de activitate. Teste. reacţii la factorii de mediu. 1. vânt.1.3 Proba orală Procese care asigură supravieţuir ea (sensibilitat e. chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini. înmulţirea. Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 .2 Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii.3. reacţiile la factorii de mediu. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. 1.2.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitoarele şi mediul lor de viaţă Nr. ore alocate 10 Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintrun mediu natural/ amenajat. respiraţie. hrănire. Truse de laborator. 1. hrănirea. Descrierea părţilor componente a unei plante. Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător. vânt. umiditate. fişe de evaluare 1 oră Evaluare Obs . Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii.3.

Fişe de activitate. atlas botanic. lumina). diapozitive. Experiment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Experiment/ investigaţie Observare sistematică 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de apărare/ adaptare ale vieţuitoarelor. fişe de lucru. fişe de evaluare. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. etc. fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu ( temperatura. fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri. umiditatea. Probă scrisă Autoevaluarea Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factori de mediu (temperatură. livada. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor. Film didactic.3.1. Fişe de activitate. 2. albume. etc.2 Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcursul anotimpurilor. Studiu de caz: pădurea (parcul.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. truse de laborator.2.) dea lungul unui an : album. fişe de observaţie 1 oră Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1. Material biologic viu. sunete. 2. atlas zoologic. alte vieţuitoare. film didactic. diapozitive. la sunete. lumina). etc. diapozitive. umiditatea. Investigaţii practice în mediul înconjurătorexcursie didactică.

grădină: insectare.un mediu terestru/ acvatic. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă. 1. 3. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. filme. baltă. albume. Completarea de fişe de observaţie privind caracteristici observabile (macroscopice. grădină. 1. baltă.1. Probă scrisă Medii de viaţă: grădina. baltă. animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure. colecţii de plante. a unor vieţuitoare din pădure. Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om. pădurea. baltă. Realizarea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. baltă. planşe. ierbarizat. 2. atlase. etc. planşe. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure.1 Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). balta 1. balta. naturalizări. Exerciţii de identificare pe planşe. albume. ierbare.2. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure.3. grădină. grădină. Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice.3. Fişe de observaţie. 2. albume. ierbare. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure. Probă orală Investigaţii Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizând material biologic natural. etc. a unor medii de viaţă: pădure. grădină. etc. pădurea.2. baltă.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Observaţii în natură sau pe planşe.

“a completa”. “având la dispoziţie”. Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic. problematizarea. învăţarea prin descoperire. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. intervin direct în procesul de instruire. planşe. “a distinge”.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. colecţii de plante.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. atlase.5. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor de acţiune: “a identifica”. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor. Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente. “a analiza”. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Fişe de observaţie. 5. Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse. “a argumenta”. Caracterul experimental al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă. modelarea. “a Proiectarea enumera”. animale 1 oră 4. “cu ajutorul”. “a recunoaşte”. “după prezentarea”) c) performanţa. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. 3. 2. Mijloacele de învăţământ. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil. Alegerea tipului şi a variantei de lecţie.evaluare. în raport cu un anumit conţinut. etc. “a utiliza”. etc. “a lecţiei aplica”. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie. sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor. “a valida”. Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1.învăţare.

lingură. pe baza experienţelor realizate. 6. nisip. Bucureşti. decantare. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . Obiective de referinţă vizate: 2. O2. clasa a IV-a. lapte. O3. Metode şi procedee: experimentul.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experienţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. spirtieră. hârtie de filtru. făină. jocul didactic.3 să comunice. explicaţia. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a.să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple. Daniel Ovidiu Crocnan. • fişe de lucru.să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie. baghetă.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). de autoreglare pe parcursul lecţiei. EDP. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri. a IV-a. CNC. Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Disciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare. O4. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie. MEdC. demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă. problematizarea. se utilizează diferite modele de proiecte de lecţie. 1. • formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri. În practică. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. în echipă. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri. în forme diverse. 2001 Elena Huţanu. munca independentă. pietriş. pâlnie. Forme de organizare: frontal.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. ghidul învăţătorului. să fie simplu şi operaţional. • vase transparente. Bucureşti. cristalizare).Ştiinţe. conversaţia.

Corpurile sunt alcătuite din …………. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experie nţe Descop eri-re Explica ţia 4. 1.. apă şi pietriş. mirosul plăcut de ……. B. spunem că apa este un ………… 7.. Substanţă insolubilă …….Ce este dizolvarea? . 8. 4. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se simte în întreaga cameră.. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Verificarea cunoştinţelor anterioare Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice A. 2. crt. Substanţă solubilă ……… 5. Se anunţă obiectivele operaţionale. Altă substanţă solubilă …… 6. Are astfel loc fenomenul de …. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… 3.. Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1. Captarea atenţiei Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip. Când deschid o sticluţă. Dacă sarea şi zahărul s.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală.au dizolvat în apă.Ce înţelegeţi prin dizolvant? Strategii didactice Evaluarea Joc didactic Frontal ă Conversaţia 3.. Întrebări de verificare a cunoştinţelor . 2.

etc. strecurarea supei. Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe şi notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide printr. 5. Filtrarea. O4 Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. Obiective operaţionale O1 Secvenţele activităţii Dirijarea învăţării Conţinutul învăţării Experimentul nr. Se observă că în filtru a rămas nisipul. prepararea cafelei la filtru. Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta. Se alege soluţia corectă: se aşează în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. separarea laptelui coagulat de zer. Strategii didactice Problematiza re Evaluarea O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematiza re Descoperire O2 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 .operaţia de separare printr. prepararea sucurilor din fructe proaspete. iar apa a curs în vas.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului. 1 Se foloseşte amestecul de apă şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei. crt.un vas. Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri.un filtrufiltrare.

3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie). se toarnă apa în alt pahar. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într. numite decantoare.operaţia de separare dintr. cu ajutorul flăcării unei spirtiere. Decantarea. Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus. până când se evaporă toată apa. separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Experimentul nr. 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex.un lichid.o lingură de metal.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. până când pietrişul se depune pe fundul paharului.) Experimentul nr. Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr. “Cum puteţi separa sarea din apă?” Elevii propun diferite metode de separare.un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv). Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta. etc. crt. Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei. Strategii didactice Evaluarea O2 O3 Problematiza re Descoperire O2 O3 Explicaţia O4 Problematiza re Descoperire Demonstraţia Problematiza re O2 O3 Descoperire 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri.

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Nr. crt. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. Elevii notează în caiete metoda de separare a substanţelor din amestecuri. Cristalizarea- operaţia de trecere a unei substanţe din soluţie, din stare lichidă în stare solidă (cristale). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. fabricarea zahărului în instalaţii speciale, etc.). Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip, sare şi apă. Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă, prin decantare, se separă apa cu sare de nisipul care, se depune pe fundul vasului; în a doua etapă, prin cristalizare, se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. Se citeşte lectura “Mineralele” din manual, Se prezintă şi alte metode de separare (magnetizarea, electrizarea). Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?”pentru fixarea cunoştinţelor referitoare la metodele de separare a substanţelor din amestecuri. Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv, individual). Se notează elevii. Tema pentru acasă. Strategii didactice Explicaţia Evaluarea

O4

Obţinerea performanţei

Problematizare

Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

Conversaţia Explicaţia

Joc didactic Instructaj verbal

Încheierea activităţii

Proiectul pentru Învăţământul Rural

113

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar

Proiect de lecţie Şcoala generală nr. 157 Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun, toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate, fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii. O2: Să utilizeze simboluri, desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. O3: Să numească fenomene ale naturii. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului, pe baza explicaţiilor primite. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. Strategii didactice: - Metode şi procedee: observaţia, conversaţia euristică, jocul didactic, jocul de mişcare, jocul muzical. - Material didactic: calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi, desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului, frunze uscate, fructe, etc. - Organizarea activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie: 1. Manolescu Marin, Curriculum pentru învăţământul primar, Universitatea Bucureşti, Editura Credis, 2004 2. Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor- Curriculum pentru clasele I-II

114

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Etape Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Obiective operaţionale

Activităţi de învăţare

Strategii şi resurse

Evaluare

Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Descrierea zilei (se deschid geamurile, elevii se deplasează în dreptul ferestrelor, observă starea vremii, poartă discuţii între ei, descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului. Dintre acestea, le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna, vor motiva alegerea, le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze, fructe, flori, nori, stropi de ploaie, desene care înfăţişează activitatea oamenilor, păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, ceaţă, curcubeu etc.) importanţa acestor elemente în natură (vântul atrage norii, ploaia udă pământul, etc.)

Observaţia, conversaţia Activitate frontală (2')

Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător

O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare

Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii, semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile, plicuri, cutia poştaşului

O2

Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit

O1 O1

Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică, problematizarea Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10')

O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi

O3:

Fixareaschimbări în viaţa plantelor

O4: Legătura plante, animale, om şi anotimpul toamnă Discutarea unor aspecte legate de:

Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

115

116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului. În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice. Conversaţia Activitate frontală (10') I: exprimă păreri personale Tema pentru acasă 4. corecte şi coerente. se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea. Preşcolarul de 4. curiozitatea.) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată. 4.6 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. socializarea copilului se realizează întrun ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate. Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce. succesiunea lor. ocupaţii specifice anotimpului) O5 Feed-back Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea. anotimpul roadelor.6.6.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. o reprezintă cunoaşterea mediului. perioada imaginaţiei. Prin joc. În această perioadă.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari. celelalte anotimpuri. Contactul direct cu lumea înconjurătoare reprezintă sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului. a formării unei exprimări clare. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate iar contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr. prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei. fanteziei şi a jocului.

forma. auditivă.6. şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. precizarea obiectivelor. De aceea. greutatea lui. Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. gustativă şi olfactivă. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare. 4. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. mărimea obiectului. copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. Programa pentru învăţământul preşcolar prezintă obiectivele cadru. plastic. concret. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. caldă şi expresivă. atractive.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. în procesul recunoaşterii şi reproducerii. de imagine are un caracter intuitiv. chinestezică. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. La această vârstă. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare. Prin intermediul senzaţiilor. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. pe parcursul frecventării grădiniţei. concret.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere şi investigare. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor. povestiri. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi.i înlesnească munca de învăţare. În această perioadă. cântece. O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. jucăriilor frumoase. Copilul percepe culoarea. sunt stabilite trei obiective cadru. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală. viu colorate. dacă se face o memorare logică. tactilă. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. Astfel.

plantelor. colorare. combinare. Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman. etc.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător. solidificare. fenomene.să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante. ardere. . Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural.să identifice caracteristicile anotimpurilor. Exemple de comportamente: .să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. plutire. Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. evaporare. . . Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte.să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor. sub influenţa factorilor de mediu. Exemple de comportamente: . 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru fiecare obiectiv de referinţă. Exemple de comportamente: . .să identifice formele de relief.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social. să le descrie şi să le compare. . fierbere. ale animalelor.să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului. plante. separare.să enumere părţi componente ale corpului uman. animalelor. ale plantelor. . hrănirea unui animal).să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului.să efectueze experienţe simple (dizolvare.educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie formate la copiii de grădiniţă.) folosindu. procese din mediul înconjurător.să analizeze/ compare reacţii ale plantelor. . animale. . animalelor şi omului în diferite situaţii. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.se instrumente diferite. programa activităţilor instructiv. obiecte).

unelte de curăţare a mediului ambiant. Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. ale educaţiei psiho. . Exemple de comportamente: . Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare. . identifice elemente locale specifice (obiective socio. religioase.să înţeleagă efectele secundare.să utilizeze în acţiuni simple. Exemple de comportamente: .se seama de particularităţile de vârstă. utilizând un limbaj adecvat. alături de adulţi. Exemple de comportamente: . Obiectiv de referinţă: să comunice impresii.să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. ale educaţiei estetice. .să respecte regulile de convieţuire socială. . ale activităţii omului asupra mediului. economice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Exemple de comportamente: . .să participe.să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea.fizică a copiilor preşcolari. a vehiculelor cosmice. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti.vizualului şi a cărţilor.să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor.să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om. istorice). ale educaţiei afective. aplicând cunoştinţele dobândite. ocrotire şi protejare a mediului. .să denumească/ descrie. ale educaţiei pentru societate. se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului. pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio. ţinându. Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj. Exemple de comportamente: . .să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. De aceea. idei pe baza observărilor efectuate.să denumească.să cunoască existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa.să.şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului. . de dezvoltarea psiho.să exprime descoperirile şi ideile sale. negative.culturale. . la acţiuni practice de îngrijire.motrice şi fizice. sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive.

comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. deosebiri). • Manifestări afective. folosire. Drepturile copilului • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. 4. • Sentimente. 6. 5. lună. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. folosire. protecţia mediului. • Comportamente civilizate. plante. de fenomene ale naturii. protecţia vieţii şi sănătăţii. • Elemente locale specifice (de relief. 2. economice. Universul • Pământul. corpuri cereşti (soare. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură. asemănări. de exemplu: după mediul geografic. Localitatea natală şi ţara • Denumire. comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. animale. animale.). religioase. stele).culturale. de animale. la practicarea propriei religii şi limbi. toleranţei şi păcii. • Activităţi specifice copilului în familie. etnice). pământul. • Elemente primare în natură: apa. 3. pozitive fată de oameni. • Condiţiile de viaţă. istorice. • Clasificare. de plante. focul. de igienă personală şi colectivă. deosebiri). în şcoală. grădiniţa şi şcoala • Denumire. în grădiniţă. • Îmbrăcăminte. obiective socio. fenomene (după criterii date. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). Familia. la asistenţă medicală. în grădiniţă. la îngrijire. comportamente morale. încălţăminte. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • Sentimente. etc. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă faţă de acestea. semnificaţia acestor activităţi. aerul. anotimp. Natura (plante. aşezare geografică. în societate. • Dreptul la o viaţă socială decentă. • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. educaţie şi instrucţie. la locul de muncă. asemănări. • Cosmosul. planeta oamenilor. în şcoală.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. • Activitatea omului în familie. foloase şi pagube. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. Omul • Înfăţişare (caracteristici.

4. peste tot. încă necunoscut copiilor. plante.6. pe stradă. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei. munte sau la malul mării. în jurul grădiniţei. în pădure. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . la câmpie. la fiecare grupă. • Mişcarea aerului în natură. • Intuirea. • Transformarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai.4. capacităţii/ volumului unor obiecte.). populată de plante şi tot felul de vieţuitoare. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară. măsurarea dimensiunii. 7. Programa activităţilor instructiv. realizează experienţe fizice. • Atracţia unor obiecte (ex. în imediata noastră apropiere: în propria cameră. lucruri.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar • Dreptul de a creşte în siguranţă. li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. de părinţi de şi personalul din grădiniţă.i. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor. Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate. Nu trebuie să mergem prea departe. Prezentându. sunt călăuziţi prin cosmos. pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi. Un întreg univers. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr.educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână. identifică fenomenele naturii. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. în parc. etc. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. sare). • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor. magnetizarea metalelor). în oraşe sau sate. se află la doi paşi. • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii. fenomene ale naturii. obiecte uzuale ale lumii materiale. limonadă. evenimente. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte. deal. Indiferent de zona în care locuim.se cu precădere animale. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă. în grădina casei. corpuri. copilul trebuie să.

Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. usturoiul. preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea. copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. La această grupă. să clasifice după anumite criterii. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat. “Mănuşa”. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. să exemplifice. să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate. Căţelul. roşia. etc. Ghiocelul. Pisica. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. ardeiul. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei. mijloace de transport. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. de pe şantierul de construcţie. căpşuni. Salata. “Legumele şi sănătatea”. Băiatul şi fetiţa. pere. Ursul.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Astfel. Jianu. copiii capătă cunoştinţe despre munca oamenilor din magazinele apropiate. Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. Jianu. fructe: mere. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului. Să ne îmbrăcăm corect”. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare creează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. ceapa. crizantema. salata. etc. secerat. “Spune ce face copilul”. semănat. etc. Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”. Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E. Strugurele. Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul cu ajutorul experienţei senzoriale. Ridichea. “Să îngrijim plantele”. laleaua. lucruri. La grupa mijlocie. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. stimulează curiozitatea şi interesul. “Fructele şi vitaminele”. cât şi cu unele mijloace de transport. “Iarna în pădure” de E. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor. flori: ghiocelul. cireşe. margareta. “Povestea lui Moş Crăciun”. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. castravetele. etc. ocupaţii şi meserii. 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Odată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se creează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. acasă şi la serviciu. Vulpea. plantat). Laleaua.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă. Referitor la om. a obiectelor de veselă). “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului. Raportul cunoaştere. Crizantema. etc. fenomene ale naturii.

hrana lor. Povestiri: “Povestea castanelor”. Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp). modul de viaţă). trecut. copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. Pop. Începând cu această vârstă. învăţarea denumirii zilelor săptămânii. Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară. “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). Cunoştinţele despre animale se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare. fenomene ale naturii. diferenţierea acestora. îmbrăcăminte. În procesul de formare a noţiunilor despre om. viitor.). la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. s. etc. se aprofundează şi cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. de a relata.mâine. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale.). măsuri de adaptare la schimbările din natură. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna. la îngrijirea lor.au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. “Munca oamenilor în grădină” (în livadă. după anotimp). etc. vara).ieri. perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de prezentazi.3 caracteristici definitorii. La grupa mare. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”. în succesiunea lor). “Să facem bucheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. hrană. “Plutirea obiectelor”. alimentare. etc. capătă un rol tot mai important.o locuinţă. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. obiecte dintr. lucruri. “În pădure”. Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat. etc. “Germinaţia plantelor”. primăvara. ocupaţii şi meserii. Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2. etc. părţi componente. păsări. “La fermă”. Ca o noutate pentru această grupă. pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. obiecte de toaletă. etc. a activităţilor adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri. dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate. pe ogor. mijloace de locomoţie. Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp. Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe. la hrana specifică. etc.

“Grădina zoologică”. “Spicul de grâu”. Editura All Pedagogic. “În împărăţia apelor”. “Ce simţim. Bucureşti. A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior. “Animalele domestice şi puii lor”. “Dizolvarea”. “Ocrotirea vieţii pe pământ”. “Ploaia”. “Cu păpuşa la doctor”. “Plante medicinale”. “Cu ce călătorim?”. Plante . 1999). “De ce se schimbă vremea”.domestice: “Ferma de animale. Omul . etc.relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”. Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”. “Apa şi transformările ei”. Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”. “La bucătărie”. “Focul şi efectele lui”.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru?”. 2. Planificare anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii. a completa progresiv tema. 3.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme.activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”. prietena noastră”. “Ziua celor dragi”. “Vehicule cosmice”.necultivate: “Pădurea. “Din activitatea poliţistului” (doctorului.). “Animalele din curtea bunicului”. “Bruma”. “Roata timpului”. “O călătorie cosmică”.Metode orientative de lucru cu preşcolarii. “De câte feluri sunt oamenii?”. Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”. Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. aer. . “Cine nu aparţine grupului”. 3. Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. . “Încolţirea”. “Înmugurirea şi înflorirea”.cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”. “Micii chimişti”. “Plutirea şi scufundarea”. Animale . tâmplarului. “Amestecarea şi separarea”. “Curcubeul”. pe de o parte şi pe de altă parte. . Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. focelemente ale vieţii”. “Când se întâmplă”. Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. “Poleiul”.cultivate: “Pomii fructiferi”. trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . “Legume de toamnă”. . cum simţim?”. . “Curiozităţi din lumea animalelor”.

Familia mea Încăperile grădiniţei Familiarizarea cu personalul grădiniţei Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori Înfăţişarea omului Obiecte de toaletă şi uz personal Animale domestice (pisica) Animale sălbatice (ursul) Caracteristicile iernii (început de iarnă) Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (Vine Moş Crăciun!) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. grădiniţă Natura Natura Natura Omul Omul Natura Natura Natura Localitatea natală SUBTEMA I. grădiniţă Familie.viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie.Animale sălbatice. Localitatea natală Cu ce putem călători? 3. Cum mă îngrijesc? 3.Animale domestice .Cum arăt? (Înfăţişarea). Natura Flori pentru mama 2. Familie. fructe. Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Munca oamenilor Natura Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . Natura .Legume. MICĂ II. flori 2. grădiniţă Familie. grădiniţă . Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. Omul . grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru.De acasă la grădiniţă Natura .Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie.

primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală. Universul Pământ. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. flori) 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. grădiniţă. fructe. grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. fructe. MARE Grădiniţă. domestice. Natura Cartea cu animale (sălbatice. ţară. grădiniţă. Localitatea natală.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar GRUPA SEMEST RUL I. flori 2. Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. şcoală meserii. Activitatea în familie şi societate (comportare. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidentele şi viaţa Familie.legume. mijloace de transport) 3. ţara Călătorie în jurul pământului (despre oraş. şcoala Şcoala din apropierea grădiniţei Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. ţara Oraşul meu. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie. Natura Legume. grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei! Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. prevenirea accidentelor) 2. Familie.

comparaţia. explicaţia.Cunoaşterea mediului. material demonstrativ: planşe. ghidul educatoarei. tulpină aeriană.grupa pregătitoare. olfactivă). tactilă. educarea dragostei faţă de natură.A. generalizarea). îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. 1998 2. ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil. conversaţia. a atenţiei voluntare. Editura Didactică şi pedagogică. de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua. Bibliografie: 1.. Mica enciclopedie pentru prichindei. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii. ghiocei. Editura RAO. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghiocel şi viorea în urma observării prin comparaţie a celor două plante. Bucureşti. dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. pe baza materialului pus la dispoziţie. stabilind caracteristicile fiecărei plante. casetă muzicală. R. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente. a dorinţei de a îngriji florile. alte flori de primăvară. Mijloace de învăţământ: material distributiv.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea)alcătuire externă. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante comparativ pe baza materialului natural şi a planşelor. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală. comparaţia. problematizarea. sinteza. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . a spiritului de observaţie. pe baza explicaţiilor educatoarei. tulpină subpământeană. demonstraţia. asemănări/ deosebiri. Maria Comănescu. abstractizarea. lădiţe cu pământ. Doina Gheorghe. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. importanţă. viorele.

3. care se deschid. . explicaţia. Se va intui materialul.în el se află substanţe hrănitoare. albicioase care cresc în pământ. ce protejează floarea. casetofon.ghiocelul are o singură floare.are forma de clopoţel. . Floarea .la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi. material natural Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Metode: conversaţia. alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele.susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ.firişoare subţiri. problematizarea. explicaţia. . în vârful tulpinii. Mijloace: planşe. Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină. Rădăcina – la ambele plante: .la ghiocel. este subţire şi de culoare verde la ambele plante. Sinteza parţială. în vârful tulpinii aeriene se află o frunză mică.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Obiective operaţionale Etape Moment organizatoric Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. . Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua.bulb asemănător cepei. apa şi substanţele hrănitoare sunt transportate către frunze. Frunzele . demonstraţia. . demonstraţia. . material natural. Dirijarea învăţării O1 Metode: observarea. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: .prin tulpină. conversaţia.porneşte din bulb. Evaluare frontală O2 O3 Metode: observarea.două frunze de culoare verde. 1. 4. Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară. audiţia. cu vârful ascuţit. 4. 5.. problematizarea. Mijloace: material natural (ghiocei.bulbul este numit “cămara plantei”. Tulpina aeriană . . pregătirea materialelor necesare. apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante. lungi şi ascuţite la vârf.frunza este “bucătăria plantei”. viorele) şi planşe. prin comparaţie. ghiocei şi viorele. referitoare la frumuseţea. formată din petale albe moi şi catifelate. Evaluare Captarea atenţiei şi crearea motivaţiei Metode: conversaţia. Mijloace: casetă audio.aici se pregăteşte hrana necesară plantei. Strategii şi resurse Metode: conversaţia. viorele) şi planşe. instructajul verbal. parfumul şi culoarea acestora. Evaluare frontală 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . din interior apare o codiţă spre vârful căreia apar florile. Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua). conversaţia. Mijloace: material natural (ghiocei.

backului O4 Evaluarea Încheierea activităţii Individuală Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . aşezarea şi succesiunea acestora. viorele) şi planşe. Mediul de viaţă .miros specific.înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară). substanţe hrănitoare. Mijloace: material natural (ghiocei. 8.se realizează prin bulb.vioreaua are mai multe flori mici formate din petale de culoare albastră. demonstraţia. motivând alegerea diferitelor părţi. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante. . Înmulţirea plantelor . . explicaţia. conversaţia.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar .cresc îndeosebi în pădure. de primăvară.miros specific. explicaţia. conversaţia. Mijloace: material natural (ghiocei. Evaluare Frontală O4 Metode: observarea. Sinteza finală. Evaluare Frontală O2 Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. Are caracter aplicativ: copiii vor reconstitui cele două plante din materialul primit. problematizarea. dar şi în grădinile de flori. Metode: exerciţiul. Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. viorele) şi planşe. . demonstraţia. problematizarea. Sinteza parţială este realizată de către copii cu ajutorul educatoarei. conversaţia. Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii. 7. căldură şi apă. iar pentru a creşte au nevoie de lumină. pe baza celor învăţate despre floare. explicaţia. 6. Mijloace: piese tip puzzle. Metode: observarea.

structura lecţiei.50p. Metodica este o disciplină ştiinţifică.2. 4.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. 2. . Lucrarea de verificare 4 1. 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. alegerea metodelor de predare şi a activităţilor de învăţare.8.50p. 5p Se acordă un punct din oficiu. Consultă paginile corespunzătoare.ca proces instructiv. 1 1. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Vezi paginile corespunzătoare. care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural .educativ. abordări personale. Sugestii: .1p. urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii. 5p stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale.0. Se acordă un punct din oficiu. Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4. 4p 2. Testul de autoevaluare nr. Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p 1. la un anumit obiect din planul de învăţământ. Criterii de evaluare şi notare 1. 7.1p.alegeţi tema specifică domeniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar).

2001. Bucureşti. Ghidul învăţătorului. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Boldor O. R. autoevaluare. Editura Didactică şi Pedagogică. Grinţescu I. 14.47 4. Huţanu Elena. Manualul învăţătorului. clasa a IV-a. Comănescu. A. Manualul învăţătorului. 3. 47. A.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar Bibliografie selectivă: 1.Ştiinţe. 25. Editura Teora. 1999. Talpalaru Seryl. Bucureşti. 2003 8. Daniel.Fizică..59 3. 2002. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 7.48 12.a.78 3. 1996 5. A. Editura Euristică.. Androne. p. 5-14 6. manual pentru clasa a VI. Corega C. Bucureşti. Bucureşti. Rafailă şi colaboratorii. Bucureşti.Ştiinţe ale naturii. Pârâială Viorica.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. 1985. Constanţa. R. p.. 2000. 2005.a.Manualul învăţătorului. Raianu O. Bucureşti.Ştiinţe.32.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la cls.a. Pacearcă Ştefan. 1999.a şi a IV-a. Elena.a. Editura “Gheorghe Alexandru”. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. pag. Editura Cartea Universală. 68. a III.4. Bucureşti. Ovidiu Crocnan. p. Metodica predării biologiei la clasele V. Ovidiu Crocnan. 1982 13. Tudor şi colaboratorii. Gheorghe. Alexandru. Constantinescu Rodica. Bucureşti. pag.25 5. Editura Didactică şi Pedagogică. 22. Bucureşti. cadre didactice şi părinţi.a. Talpalaru Seryl. Craiova. Gheţe M.. Maria. clasa a IVa. 2001 6. pag. Editura Didactică şi Pedagogică.VIII. 12. şi colaboratorii.. 2002.a experimente. Stroe Felicia. clasa a II-a. Elena. Crocnan Daniel Ovidiu. Iaşi. A. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Daniel.45. Bibliografie generală: 1. Pavelea. 2002 10. p.. Editura Didactică şi Pedagogică..Chimie. Todor V. R. Huţanu. pag. p. Fătu Sanda.. Trifu M. auxiliar pentru elevi. Haralamb Dorel. manual pentru clasa a VII. Daniel. Ilarion Niculina.. Editura Didactică şi Pedagogică. Huţanu Elena. Turcitu Doina. 2002 7. evaluare.A.31 2. p. 2001. 32. Editura Corint. 4. Botanică.A.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Bogheanu Maria Magdalena.. pag.Lucrări practice. clasa a IV.10 7.curriculum pentru clasele I şi a II-a. Crocnan Daniel Ovidiu. Editura Didactică şi Pedagogică. p. Corega C.Manualul învăţătorului. Bucureşti. 20.45 Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 . Elena. Grosu M.. 32-69 11. Editura All Pedagogic. 1998. 1983. Editura Radical.Ştiinţe.46 2.Ştiinţe.Luiza. manual pentru clasa a VIII. R. R. 3. Huţanu. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. p..Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. 2002 9. Pop Viorica. Pârâială Dumitru. 2003. Fiziologia plantelor. Filoti Carmen. Editura Didactică şi Pedagogică.27. Bucureşti. p.. clasa a III-a. Bucureşti. Haralamb Dorel. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Ştiinţe ale naturii clasa a IV.Fizică manual pentru clasa a VIII a. clasa a III. Stroe Constantin. Editura Humanitas Educaţional. Popescu Maria.Fizică. Editura Teora. Editura Didactică şi Pedagogică.. 2000.42 4. R.

Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III.Aceste uimitoare plante şi animale. Craiova.Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor.. Editura Didactică şi Pedagogică. colaboratorii.Atlas şcolar de biologie (Regnul Plante). 2003. R.. 2005. Piteşti. Grupul Editorial Rao.. p. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . A. zece ani. Bucureşti. Bucureşti. Elena Huţanu.28.a şi a IVa. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Ştiinţe. Florica. Enciclopedia Rao. Manual pentru clasa a V-a. Editura “Gheorghe Alexandru”.. Bucureşti. Centru Naţional de Formare a Personalului din învăţământul preuniversitar. Bucureşti. Daniel. 4. Constanţa. clasa a III-a. R. Biologie. Elena Huţanu.A. pag.Plante şi animale. Manualul învăţătorului. 2000 19. 2006. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.31 29. clasa a II-a. Daniel Ovidiu Crocnan. Editura Sigma.Biologia animală şi vegetală.Natură şi animale. 2004 25. *** Arborele lumii 27. Bucureşti. 2004.45.Tehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 14. Copil V. Bucureşti. Ţibea.110 20. 2004 17. Editura Aramis. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Întrebări şi răspunsuri. 2002 34.Cercetător la …. Ariniş Ioana. ghid metodologic. Enciclopedia Rao. *** MEC. Ghidul învăţătorului. Editura paralela 45. Regnul Animal). 1997. Grupul Editorial Rao. p. 2005 23.curriculum pentru clasele I şi a II-a. Florica. Editura Ion Creangă. p. Androne. 1996. Bucureşti.. Alexandru. R.. Daniel Ovidiu Crocnan. şi colaboratorii. 14. clasa a IV-a. Cristescu D. p. Gheorghe. 10. 2004 26. pag. Editura Didactică şi Pedagogică. Opriş Tudor.. 32. Bios (Cele mai pasionante probleme ale lumii vii). R. Ariniş Ioana. Ţibea. A. 3. Maria. 63.78 15. Editura Didactică şi Pedagogică.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista.A.78 30.. Editura Rao. Bucureşti.Ştiinţe. Enciclopedia pentru tineri Larousse. 2001.Ştiinţa în viaţa cotidiană.29. Bucureşti. 2005 24. Pavelea. 1999.A.89 28. 2001 33. Consiliul Naţional pentru Curriculum.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Ţibea. 1988 22. Editura All.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. Bucureşti.Ştiinţe. Editura Didactică şi Pedagogică. 96. 829. p. Editura All Pedagogic. R.Anatomia omului.99 16. p. Întrebări şi răspunsuri. Editura Didactică şi Pedagogică.42 31. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). 2001 21. Tudor şi colaboratorii. Comănescu. manual pentru clasa a IX-a. Editura Albatros 18. p. 68. Opriş T. Vodă Claudiu.Atlas şcolar de biologie. 1996 32. Elena Rafailă şi colaboratorii. A. Manualul învăţătorului. R.Biologie. Bucureşti. p. Florica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful