Sunteți pe pagina 1din 6

IEM – Procese si Interactiuni Energetice IEM – Surse de energie IEM – Conversia energiei

Efecte termoelectrice

Aceasta lucrare are drept obiectiv modelarea numerica a efectelor termoelectrice Seebeck si Peltier, care au loc intr-un termoelement (TE) [1]. Celulele termoelectrice reprezentate in Fig. 1 au o grosime neglijabila, astfel incat analiza plan-paralela a proceselor termice si electrice care au loc la nivelul lor este acceptabila: in aceste structuri densitatea de curent, J, nu are componenta dupa z si, ca si campul de temperatura, este independenta de aceasta coordonata. Materialul semiconductor (InSb) din care sunt construite celulele este omogen, izotrop, iar paramentrii sai depind doar de temperatura.

izotrop, iar paramentrii sai depind doar de temperatura. a – celula subtire b – celula groasa

a – celula subtire

sai depind doar de temperatura. a – celula subtire b – celula groasa Fig.1 Elemente termoelectrice.

b – celula groasa

Fig.1 Elemente termoelectrice. Dimensiunile sunt in milimetri. Grosimea celulelor este 1mm. [2]

Fiecare celula este in contact cu o sursa calda (marginea din dreapta) si o sursa rece (marginea din stanga). Bornele electrice sunt marcate cu linie groasa in Fig.1.

In lucare se vor determina caracteristicile de mers in gol (R s → ∞) si scurtcircuit (R s 0) pentru cele doua structuri care functioneaza in regim de generator termoelectric: fluxul de caldura asociat gradientului termic stabilit de sursele calda si rece produce o tensiune electromotoare Seebeck (un camp electric Seebeck). Aceasta, la randul ei, poate genera un curent electric intr-un circuit extern, R s . In acest context, efectul Peltier contribuie la reducerea eficientei conversiei termoelectrice. Modelul fizic asociat acestor procese este descris de legea conductiei termice si legea conductiei electrice, respectiv

q = " J

#$" = & J + % $T 123 ,

# k $T

+ % T J

{

{

Joule Ohm Fourier Seebeck Peltier

{

123 ,

Φ este potentialul electric

ρ este rezistivitatea electrica, ρ (T)

J este densitatea de curent

α este coeficientul Seebeck, α (T)

T este temperatura

q este densitatea fluxului de energie (caldura)

k este conductivitatea termica, k(T)

In regim stationar,

 

" # J = 0,

" # q = 0,

respectiv

"# $ {k (T )# T " % (T )T J " & J} = 0,

14444244443

fluxul de caldura

1

(1)

(2)

(3)

IEM – Procese si Interactiuni Energetice IEM – Surse de energie IEM – Conversia energiei

"# $ {% 14444244443 (T )#& + % = 0.

(T

)' (T )# T }

(4)

fluxul electric

Caracteristicile de mers in gol si scurtcircuit se determina pentru gradientii termici (diferenta de temperatura intre peretii cald – rece) T H -T C = 273+10, 20, 40, 60, 80, 100º.

Modul de lucru: Model navigator

Complexitatea fluxurilor termic si electric necesita utilizarea modului de lucru PDE Coefficient Form (c1) pentru temperatura si (c2) pentru potential electric.

AAtteennttiiee!! Se renumesc variabilele u, T si respectiv u2, V.

Constructia geometriei: Draw

Coordonatele ecran pot fi alese in intervalul {x " y}={[# 1,K ,17] " [# 1,K ,11]} " 10 # 3 m , iar celulele

termoelectrice (Fig.1) pot fi construite utilizand “unealta” linie poligonala. Pentru inceput se va considera celula subtire (Fig1,a). Geometria celulei groase poate fi redata ulterior, convenabil, prin reeditarea geometrie celulei subtiri. Pentru identificarea bornelor de acces (temperatura si potential electric) este utila marcarea (etichetarea) segmentelor de frontiera corespunzatoare acestora.

Definirea coeficientilor dependenti de temperatura: Options / Expressions /

Scalar expressions

Numele

Expresie

Semnificatia

condel

1./(8e8*(T^(-5.333)))

Conductivitatea electrica

alpha

(-3.2+0.01*(T-273))*1e-4

Coeficientul Seebeck

k

1.4*1e5*T^(-1.65)

Rezistivitate termica

Definirea constantelor: Options / Constants

Temperaturile surselor calda si rece

Nume

Expresie

Trece

273

Tcald

Trece+10

Se va modifica ulterior (20, 40, 60, 80, 100)

Aceste proprietati corespund materialului semiconductor din care sunt fabricate celulele (InSb), la temperatura de lucru de 300 K.

Coeficientii PDE: Physics / Subdomain Settings

Ecuatia cu derivate partiale si conditiile la limita COMSOL pentru modelele fizice stabilite sunt

"# $ () ' 144424443 c # u %u & +, * + au

difuzie + convectie " sursa

absorbtie +

flux conservativ

2

convectie =

-#u

{ f

sursa

in .

(5a)

IEM – Procese si Interactiuni Energetice IEM – Surse de energie IEM – Conversia energiei

unde

) + n hu " (c# = r u + $ u % &)+ qu = g % h T µ

*

pe pe '( '(

(5b)

c – coeficientul termenului de difuzie al fluxului conservativ, c(T)

α – coeficientul termenului convectiv al fluxului conservativ, α (T)

γ – termenul sursa al fluxului conservativ

a – coeficient de absorbtie

β – coeficientul termenului convectiv

f

– termen sursa

u

– temperatura, T, sau potentialul electric, V

q

– coeficientul termenului de absorbtie (pentru frontiera)

g

– termenul sursa (pentru frontiera)

h T – transpusa lui h (observatie: h fiind scalar, h T =h) µ – multiplicator Lagrange

Particularizarea ec. (5) pentru cele doua probleme conduce la urmatoarele definitii ale coeficientilor:

Coeficientii → Problema ↓
Coeficientii →
Problema ↓
 

c

α

γ

a

β

f

Problema de

transfer de

caldura

(Temperatura)

Ec. (3)

k

(T )

"# '( & $% $ x $ x *+ ) )

"# '( $y $ y *+

& $%

+ + " " $ $ T T

"#$ %$ %y *

+,

+ + & & % %T T *

"#$ () %$ % x % x +,

'

() %y

'

0

0

0

0

Sintaxa

 

alpha*condel*(Vx+alpha*Tx)

-V*condel*(Vx+alpha*Tx)

 

0

 

COMSOL

condterm

alpha*condel*(Vy+alpha*Ty)

-V*condel*(Vy+alpha*Ty)

0

0

0

Problema de

Ec. (4)

 

1

0

"#$ "#$ %T %T %x %y

0

0

0

camp electric

"(T )

0

0

(Potentialul

electric)

             
 

Sintaxa

0

-alpha*condel*Tx

0

0

0

COMSOL

condel

0

-alpha*condel*Ty

0

Atentie! Se stabileste valoarea Tcald pentru temperatura initiala în problema de transfer de caldura – Physics / Subdomain Settings / Init

Conditiile de frontiera: Physics / Boundary Settings

Problema de transfer de caldura.

Se stabilesc urmatoarele conditii la limita

Boundary *

1

28

2-27

Tip

Dirichlet

Dirichlet

Neumann

h

1

1

 

r

Trece

Tcald

 

q

   

0

g

   

0

** Numerotarea segmentelor de frontiera este dependenta de modul in care s-a construit geometria. In acest tabel, segmentele 1 si 28 sunt “bornele” termice (izoterme) ale celulei (Fig. 1).

3

IEM – Procese si Interactiuni Energetice IEM – Surse de energie IEM – Conversia energiei

Problema de camp electric.

La functionare in gol curentul la bornele celulei este zero.

Pentru simularea functionarii în gol potentialul bornei electrice negative (2) se fixeaza zero, iar pentru borna pozitiva (27) precum si restul frontierei se impune conditia Neumann omogena (componenta normala a densitatii de curent electric este nula). La functionarea in scurtcircuit tensiunea la bornele celulei este zero.

Pentru simularea functionarii în scurtcircuit potentialele bornelor electrice se stabilesc zero, (conditie Dirichlet omogena), iar pentru restul frontierei se impune conditia Neumann omogena (izolata electric).

Boundary *

   

27

 

2

gol

scurtcircuit

1,3-26,28

Tip

Dirichlet

Neumann

Dirichlet

Neumann

q

 

0

 

0

g

 

0

 

0

h

1

 

1

 

r

0

 

0

 

* Numerotarea segmentelor de frontiera este dependenta de modul in care s-a construit geometria. In acest tabel, segmentele 2 si 27 sunt bornele electrice ale celulei (Fig. 1).

Postprocesare: Postprocessing

In postprocesare si pentru rezolvarea chestiunilor de studiat sunt necesare urmatoarele precizari:

Densitatile de curent – electric si de caldura

Densitatile curentilor electric si de caldura sunt exprimate in forma conservativa prin [ec. (5)]

"(c#u + $u " %). '' 14243

&

(6)

Astfel, componenta normala a densitatii curentului electric la borna electrica “pozitiva” 27 este (normala exterioara este orientata homoparalel cu versorul axei Oy, respectiv n = j)

%

'

'

(

*

14444244443 * **

)

- condel #V * Vy - (-alpha * condel * Ty) * V

"

#y

$

y

.

(7)

Componenta normala a densitatii curentului de caldura la borna termica “rece” 1 este (normala exterioara este orientata antiparalel cu versorul axei Ox, respectiv n = -i)

"

&

(

( 123

(

(

'

)

+

+

1444442444443 +

+

*

x

k * #T Tx + (alpha * condel * (Vx + alpha * Tx))

k

$

#x

x

1444442444443 * T - (-V * condel * (Vx + alpha * Tx))

%

.

(8)

Pentru calculul curentului electric de scurtcircuit si al curentului de caldura se recomanda definirea unor variabile dependente – Options / Expressions / Scalar expressions

4

IEM – Procese si Interactiuni Energetice IEM – Surse de energie IEM – Conversia energiei

Numele

Expresia

Semnificatia

dens_Jx

-(condel*Vx)+(-alpha*condel*Tx)

Densitatea curentului electric, proiectia dupa Ox

dens_Jy

-(condel*Vy)+(-alpha*condel*Ty)

Densitatea curentului electric, proiectia dupa Oy

dens_Tx

-(condterm*Tx+(alpha*condel*(Vx+alpha*Tx))*T-

Densitatea curentului de caldura, proiectia dupa Ox

(-V*condel*(Vx+alpha*Tx)))

dens_Ty

-(condterm*Ty+(alpha*condel*(Vy+alpha*Ty))*T-

Densitatea curentului de caldura, proiectia dupa Oy

(-V*condel*(Vy+alpha*Ty)))

Tensiunea de mers in gol [V]

Tensiunea de mers in gol se calculeaza ca diferenta de potential intre bornele electrice. In modelul analizat, borna electrica pozitiva (27) nu este echipotentiala. Pentru determinarea tensiunii de mers in gol se va utiliza valoarea medie a potentialului la aceasta borna, care se poate calcula in modulul de postprocesare – Postprocessing / Boundary integration se integreaza potentialul electric pe aceasta borna si valoarea integralei se imparte la lungimea suportului (2 mm).

Curentul electric de scurtcircuit [A]

Curentul electric de scurtcircuit poate fi calculat la una dintre cele doua borne electrice, de exemplu la borna pozitiva (27). Se integreaza densitatea de curent electric (dens_Jy) – Postrocessing / Boundary intergration. Atentie! Nu uitati sa inmultiti valoarea integralei cu grosimea celulei (1 mm).

Curentul de caldura [W]

Curentul de caldura poate fi calculat la una dintre cele doua borne termice, de exemplu la borna rece (1). Se integreaza densitatea de curent de caldura (dens_Tx) – Postrocessing / Boundary intergration. Atentie! Nu uitati sa inmultiti valoarea integralei cu grosimea celulei (1 mm).

Nota: Urmatoarele variabile interne COMSOL pot fi utile in postprocesare:

Boundary

alux, aluy, au, beu, cux, cuy, f, gax, gay, nalu, ncu, nga, qu, nga, u, ux, uy

Subdomain

abscux, abscuy, alux, aluy, au, beu, cux, cuy, dau, f, gax, gay, u, ux, uy, uxx, uxy, uyx, uyy

u” se inlocuieste cu “T” respectiv “V”, daca pentru temperatura si potential electric au fost utilizate notatiile T, respectiv V.

Chestiuni de studiat

Cât de „bun” este rezultatul numeric ob ţinut? Pentru a stabili acest lucru efectua ţi urmă toarele teste de acurate ţe numeric ă :

Pentru regimurile de mers in gol si scurtcircuit: verifica ţ i bilan ţul curentilor de c ă ldur ă la bornele termice (laturile izoterme).

Pentru regimul de mers in gol: Modificand rezolutia retelei de discretizare, verificati ca valoarea medie a potentialului electric la borna pozitiva (27) de la o retea (mai grosiera) la alta (mai fina) sa conserve patru cifre semnificative – folositi rafinarea generala, o data, apoi rafinarea frontierei (toate segmentele ei) prin constrangerea dimensiunii celui mai mare element la 4e-3, 3e-3.

5

IEM – Procese si Interactiuni Energetice IEM – Surse de energie IEM – Conversia energiei

Pentru regimul de scurtcircuit: verifica ţi bilan ţul curen ţilor electrici la bornele electrice.

Ridica ţ i caracteristica de mers în gol pentru cele dou ă celule, pentru gradien ţii termici (diferen ţa de temperatur ă între pere ţii verticali, “borne termice”) T H -T C = 273+10, 20, 40, 60, 80, 100º. Comenta ţ i rezultatele ob ţinute. Care este zona de func ţionare liniar ă ? Cum determina ţi panta acestei caracteristici pentru zona liniar ă ?

Ridica ţ i caracteristica de mers în scurtcircuit pentru cele dou ă celule, pentru gradien ţii termici (diferente de temperatura la peretii verticali) T H -T C = 273+10, 20, 40, 60, 80, 100º. Comenta ţi rezultatele ob ţinute. Care este zona de func ţionare liniar ă ? Cum determina ţi panta acestei caracteristici pentru zona liniar ă ?

Analiza ţi comparativ comportarea celor dou ă celule – mersul in gol si scurtcircuit.

Comenta ţi efectele Peltier ş i Seebeck – care efect este “util” ş i care efect scade eficien ţa celulei? Argumenta ţi.

Discuta ţ i efectul Joule, fa ţă de efectele Seebeck, Peltier.

Întocmi ţi un raport care documenteaz ă rezultatele analizei efectuate.

Studiu individual: Ad ă uga ţi un subcapitol referitor la efectele termoelectrice analizate:

Peltier, Seebeck. O referin ţa utilă este http://en.wikipedia.org.

Termen: urmă toarea sedinta de laborator, dupa încheierea lucrarii.

ATEN ŢIE!

Nu se accepta rapoartele intarziate.

Bibliografie

1. Okumura, H., Yamaguchi, S., Nakamura, H., Ikeda, K., and Sawada, K., “Numerical computation of thermoelectric and thermomagnetic effects”, http://lanl.arxiv.org/list/cond-mat/9806

2. Ikeda, K., Nakamura, H., and Yamaguchi, S., “Geometric contribution to the measurement of thermoelectric power and Nernst coefficient in strong magnetic field”, ICT97, Dresden, Germany (1997),

http://xxx.lanl.gov/abs/cond-mat/9709152.

3. Morega, Al.M. and Morega, M., “A FEM model for thermoelectric and thermomagnetic effects”, Rev. Roumaine Sci. Techn. Electrotech. et Energ., 48, 2-3, pp. 187-197, 2003.

4. Morega, Al.M. and Morega, M., “A FEM Analysis of Thermoelectric and Thermomagnetic Phenomena of Solids”, OPTIM 2004, May 2004, Brasov, Romania.

6