P. 1
suport SSM M.C.

suport SSM M.C.

|Views: 2,193|Likes:
Published by ristiberca

More info:

Published by: ristiberca on May 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

I.

LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ DIN ROMÂNIA

În accepţia cea mai generală, protecţia muncii are ca obiectiv cunoaşterea şi înlăturarea perturbaţiilor ce pot apare în procesul de muncă, susceptibile să provoace accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale. Ca instituţie de drept, protecţia muncii reprezintă “un ansamblu de norme juridice imperative, având ca obiect reglementarea relaţiilor sociale complexe ce se formează în legătură cu organizarea multilaterală, desfăşurarea şi controlul procesului de muncă, în scopul asigurării condiţiilor optime, la nivelul ştiinţei şi tehnicii moderne, pentru apărarea vieţii şi sănătăţii tuturor participanţilor la acest proces, al prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.” Instituţia securităţii şi sănătăţii munciicuprinde relaţiile stabilite în procesul muncii şi reglementate prin norme de drept în scopul prevenirii riscurilor pentru sănătatea, integritatea sau viaţa angajaţiilor. Practic, ea reglementează, pe de o parte, relaţiile sociale stabilite între cei care organizează, conduc sau controlează munca şi organele administraţiei de stat, iar pe de alta, acea parte a raporturilor juridice de muncă care privesc relaţiile sociale dintre cei care au atribuţii de organizare, conducere şi control în procesul muncii, şi executanţii procesului de muncă. La realizarea ei contribuie dispoziţii din diferite ramuri ale dreptului. Reglementarea principală este cuprinsă în dreptul muncii. La ea se adaugă normele de drept administrativ referitoare la răspunderea contravenţională, cele de drept penal privind infracţiunile, precum şi ale dreptului civil, care completează Codul Muncii în materia răspunderii patrimoniale a unităţii faţă de persoanele angajate pentru daunele produse ca urmare a nerespectării normelor de protecţie a muncii. O legătură strânsă există şi cu asigurările sociale de stat, unele reglementări fiind comune (încadrarea în grupele de muncă I şi II, înregistrarea accidentelor de muncă). Prin Constituţie se relevă clar locul şi rolul legislaţiei securităţii şi sănătăţii munciiîn sistemul legislativ naţional: o componentă a sistemului de reglementări prin care se urmăreşte asigurarea protecţiei cetăţenilor, respectiv pentru un segment specific de populaţie – activă, împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională generate de prestarea oricărui proces de muncă. STRUCTURA SISTEMULUI LEGISLATIV AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII Pentru a prezenta structura sistemului legislativ al securităţii şi sănătăţii munciiîn România este necesară mai întâi delimitarea acestuia. Se pot distinge două categorii de acte juridice: A) Acte care legiferează strict numai activităţi în legătură directă cu măsurile de protecţie a muncii, formând o aşa numită “legislaţie de bază”, dintre care fac parte: • Legea securităţii şi sănătăţii muncii nr. 319/2006; • Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006. • Cerinţe minime de securitate. • Norme legale privind organizarea şi funcţionarea administraţiei de stat cu atribuţii de îndrumare şi control în domeniul securităţii şi sănătăţii; • Dispoziţii legale privind certificarea echipamentelor de protecţie, tehnice şi de lucru, din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii; • Norme referitoare la răspunderea pentru nerespectarea măsurilor de protecţie a muncii. B) Acte care conţin, dar numai în subsidiar, şi norme juridice de protecţie a muncii, formând o aşa numită “legislaţie conexă” legislaţiei de protecţia muncii.
1

• Constituţia României, art. 22 şi art. 38; • Codul Muncii; • Dispoziţiile privind durata timpului de muncă şi a celui de odihnă, munca de noapte, orele suplimentare; • Prevederi privind disciplina în muncă; • Dispoziţii referitoare la regimul produselor şi substanţelor toxice, al unor instalaţii cu grad ridicat de risc, al materialelor explozive; • Dispoziţii care reglementează drepturile angajaţilor, ale sindicatelor. Dacă se ţine seama de aria de obligativitate , dar şi de caracterul general sau particularizat , concret aplicativ, aceleaşi acte se pot grupa după cum urmează: • Legislaţie primară – care cuprinde Legea securităţii şi sănătăţii muncii nr. 319/2006. Precum şi HG – uri şi ordine ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, caracterizate prin faptul că stabilesc cadrul general, principiile şi regulile de bază pentru domeniul securităţii şi sănătăţii. • Legislaţie secundară – din care fac parte sistemul de norme tehnice, normele metodologice şi standardele de securitate a muncii; aceste reglementări sunt emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale , Ministerul Sănătăţii şi alte organe abilitate, obligatorii fie pentru toţi agenţii economici, fie numai pentru o activitate, o categorie de persoane etc. • Legislaţie terţiară – cuprinde instrucţiuni de securitate a muncii, care se elaborează de utilizatorul lor şi sunt obligatorii numai pentru acesta. PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ PROTECŢIA MUNCII Constituţia României Art.22(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanelor sunt garantate. Art.38(2) Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salar minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
a)

b) Codul Muncii Ca act legislativ care reglementează toate relaţiile de muncă, Codul Muncii cuprinde şi norme de drept pentru relaţiile sociale care trebuie să se creeze în legătură cu prevenirea riscurilor pentru sănătatea, integritatea sau viaţa angajaţilor. În capitolul referitor la protecţia muncii şi asigurările sociale ( Cap. VI ) se stabilesc principii de bază în realizarea securităţii muncii. De asemenea în Codul Muncii sunt dezvoltate şi prevederile referitoare la munca femeilor şi a tinerilor. Legea securităţii şi sănătăţii munciinr. 319/2006 Este actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de protecţie a muncii în România. Ea îndeplineşte rolul de lege fundamentală pentru realizarea securităţii muncii şi este obligatorie în toată economia naţională, respectiv în toate unităţile în care se desfăşoară procese de muncă utilizându – se personal angajat printr – una din formele prevăzute de lege.
c) d)

Cerinţe minime de securitate
2

Au ca obiect stabilirea măsurilor de prevenire a comportamentului accidentogen al executantului, în condiţiile interrelaţionării complexe dintre elementele sistemului de muncă, pentru un anumit tip de activitate din economia naţională. Concret, pentru fiecare activitate reprezentativă s-a elaboret sau este în curs de elaborare o singură normă specifică. Aplicarea lor este obligatorie pentru toţi agenţii economici care desfăşoară respectivul proces de muncă, indiferent de obiectul principal de activitate, de tipul de capital sau forma de organizare. e) Normele metodologice Reglementează procedurile de aplicare a unor principii prevăzute în legislaţia primară, sunt nominalizate expres în Legea securităţii şi sănătăţii munciinr. 319/2006, constituind anexă la aceasta. Normativul – cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţieconf. HG nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă Stabileşte criteriile generale de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie în funcţie de factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi la fiecare loc de muncă. În baza lui, fiecare agent economic este obligat să – şi elaboreze propriul normativ de echipament, ţinând seama de procesele de muncă pe care le organizează şi de condiţiile sale concrete de desfăşurare a activităţii.
f)

g) Standardele de securitate a muncii Sunt acte juridice care reglementează aspectele de protecţie a muncii vizând produsele. Îndeplinesc în cea mai mare parte aceleaşi funcţii ca şi normele, dar legat de echipamente. Standardele române referitoare la protecţia vieţii, protecţia sănătăţii, securitatea muncii şi protecţia mediului înconjurător au caracter obligatoriu.

3

Legislaţie care completează Legea 319/2006 Monitor 882/30.10.2006 739/30.08.2006 722/23.08.2006 Denumire act normativ HOTĂRÂRE nr.1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot HOTĂRÂRE nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare HOTĂRÂRE nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare HOTĂRÂRE nr.971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.093 din 16 august 2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 16 august 2006 privind protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă HOTĂRÂRE nr. 1.136 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice HOTĂRÂRE nr. 1.135 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca la bordul navelor de pescuit HOTĂRÂRE nr. 1.058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia
4

815/03.10.2006 252/21.03.2006 380/03.05.2006

713/21.08.2006

710/18.08.2006 683/09.08.2006

757/06.09.2006

762/07.09.2006 769/11.0.2006 772/12.09.2006 737/29.08.2006

737/29.08.2006 727/25.08.2006 696/15.08.2006

499/03.06.2004

81/30.01.2006 64/24.01.2006 711/30.09.2002

444/25.06.2002

424/30.07.2001

114/06.03.2001

845/13.10.2006

887/31.10.2006

Legislaţie care completează Legea 319/2006 sănătăţii lucrătorilor care pot fi expusi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive HOTĂRÂRE nr. 1.050 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj HOTĂRÂRE nr. 1.049 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran HOTĂRÂRE nr. 1.007 din 2 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenta medicală la bordul navelor HOTĂRÂRE nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive HOTĂRÂRE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibratii HOTĂRÂRE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest HOTĂRÂRE nr. 1.022 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului HOTĂRÂRE nr. 613 din 13 iunie 2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite HOTĂRÂRE nr. 676 din 19 iulie 2001 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite HOTĂRÂRE nr. 261 din 22 februarie 2001 (*actualizată*) privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite (actualizată pana la data de 30 iulie 2001*) HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în munca pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agenţilor chimici ORDIN nr. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul

5

028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Directiva 90/270/CEE HOTĂRÂRE nr. octombrie 2006 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 1425 din 30.092 din 16 august 2006 privind protecţia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici in muncă Directiva 89/654/CEE HOTĂRÂRE nr.LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ DIN ROMÂNIA PRIN TRANSPUNEREA DIRECTIVELOR EUROPENE LEGEA nr. 1.093 din 16 august 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă Directiva 2004/37/CE 6 . 319 din 14 iulie 2006 HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă Directiva 89/654/CEE HOTĂRÂRE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă în România Directiva 89/391/CEE HOTĂRÂRE nr. 1. 1.

Directiva 89/655/CE HOTĂRÂRE nr. 1. 1. 7 Directiva 92/58/CEE . Directiva 92/91/CEE HOTĂRÂRE nr. în special de afecţiuni dorsolombare. 1. Directiva 1999/92/CE HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.HOTĂRÂRE nr.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. 1. Directiva 92/104/CEE HOTĂRÂRE nr.058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători. Directiva 90/269/CEE HOTĂRÂRE nr. 1. 1.136 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.050 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj. Directiva 2004/40/CE HOTĂRÂRE nr.049 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran.

Directiva 90/103/CE E HOTĂRÂRE nr. 2003/18/CE 8 . Directiva 92/57/CEE HOTĂRÂRE nr. Directiva 2002/44/C E HOTĂRÂRE nr. 98/24/CE. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Directiva 92/57/CEE HOTĂRÂRE nr.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.875 din 22 decembrie 2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest. 1. 1. Directiva 2003/10/C E HOTĂRÂRE nr. Directiva 83/477/CEE cu modificări: 91/382/CEE.HOTĂRÂRE nr. 1. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile. 1135 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit.

montarea.LEGISLAŢIA CONEXĂ CODUL RUTIER + NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A ACESTUIA L360/2003 privind legea substanţelor chimice periculoase CODUL MUNCII OUG 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă HG 355/2007 Legea privind supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor OUG 96/2003 legea privind protecţia maternităţii ORDINUL 147. utilizarea. L64/2008 – ISCIR LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ORDINUL 392/2007 Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea. punerea în funcţiune. 333/2006. repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive 9 .

STRUCTURA LEGISLAŢIEI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 10 .

În mod firesc. În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute mai sus. În cazul întreprinderilor cu pana la 9 lucrători inclusiv: . angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. c) Prin înfiinţarea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie. . .angajatorul isi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate. ireversibile.activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele de tip industrial. De asemenea sunt prevăzute următoarele modalităţi de abordare a activităţii de prevenire şi protecţie: a) Prin asumarea de către angajator a atribuţiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege. .II. .În cazul întreprinderilor care au între 10 şi 49 de lucrători inclusiv: .1.1425/2006 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. respectiv deces sau invaliditate. Astfel normele prevăd obligaţia angajatorului de a asigura planificarea.2. a. lucrătorii desemnaţi sau serviciul intern nu realizează în totalitate activităţile de prevenire şi protecţie obligatorii potrivit normelor. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. Angajatorul poate să-şi asume realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a. În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute mai sus dar angajatorul.activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele de tip industrial. sunt cele referitoare la organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi la modalităţile prin care acestea se pot desfăşura.angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate. organizarea şi mijloacele necesare activităţii de prevenire şi protecţie în unitatea şi/sau întreprinderea sa. . În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care desfăşoară activităţi industriale. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai mulţi lucrători sau să organizeze serviciu intern de prevenire şi protecţie pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie din cadrul întreprinderii. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire şi protecţie.angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE LA NIVELUL ANGAJATORULUI Prin Hotărârea de Guvern nr. 11 .riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. printre primele abordări ale acestor norme. şi/sau sa apeleze la servicii externe. În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor între 50 şi 149 de lucrători. În cazul în care lucrătorii desemnaţi/serviciul intern de prevenire şi protecţie nu au capacitatile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute de norme.angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare cel puţin nivelului de baza. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai mulţi lucrători sau poate organiza serviciul intern de prevenire şi protecţie. b) Prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie.

12 .În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 150 de lucrători. În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 150 de lucrători. sau societatea are ca domeniu de activitate una din activităţile din anexa 5 din HG 1425/2006 (NMA a L319/2006) acesta trebuie să numească un lucrător desemnat în securitate şi sănătate în muncă cu pregătire în materie de securitate şi sănătate în muncă de nivel mediu sau să apeleze la serviciile unei societăţi abilitate de specialitate. Dacă nu se întrunesc condiţiile legale în care angajatorul poate să îşi asume răspunderea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În cazul în care serviciul intern de prevenire şi protecţie nu are capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie. Numirea lucrătorului desemnat în securitate şi sănătate în muncă se face pe baza unei decizii a conducătorului unităţii în următoarele condiţii:        lucrătorul desemnat în securitate şi sănătate în muncă trebuie să facă dovada absolvirii cursului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de cel puţin nivel mediu. În cazul în care serviciul intern de prevenire şi protecţie nu are capacitatile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute de norme. mai puţin activităţile care sunt specificate în anexa 5 din HG1425/2006 (NMA a L 319/2006): Cerinţă minimă: curs de securitate şi sănătate în muncă de nivel bază de 40 de ore. angajatorul trebuie să organizeze serviciul intern de prevenire şi protecţie. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind organizarea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social. angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire şi protecţie. să fie angajatul societăţii. d) Prin apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie. completarea fişei postului cu activităţile de prevenire şi protecţie pentru care are pregătire. Evident. Condiţii de participare la curs: studii medii tehnice sau profil real. angajatorul trebuie să apeleze la unul sau mai multe servicii externe. societatea are până la 150 de angajaţi. angajatorii pot apela la serviciile externe de prevenire şi protecţie abilitate în toate cazurile în care angajatorul. lucrătorii desemnaţi sau lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie nu îndeplinesc condiţiile de experienţă. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. la sediile secundare sau în afară acestora. studii sau nivel de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Aşa cum rezultă din cele de mai sus. Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expusi lucrătorii. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. serviciile externe de prevenire şi protecţie trebuie ca în prealabil să fie abilitate în condiţiile normelor amintite. Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate şi timpul necesar pentru ca lucrătorii desemnaţi sa poată desfasura activităţile de prevenire şi protecţie conform fişei postului. condiţia de bază pentru participarea la curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de nivel mediu este ca lucrătorul să fie absolvent de studii superioare sau cel puţin post-liceal tehnice.

Studii superioare tehnice. De asemenea este important de reţinut că angajatorul trebuie să consemneze în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitatea şi mijloacele adecvate. Când angajatorul isi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. nivel bază de 40 ore.319/2006. activităţile de prevenire şi protecţie în domeniu. angajatorul sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor. Serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe: 13 . Subliniem faptul că serviciul intern de prevenire şi protecţie se organizează în subordinea directă a angajatorului ca o structură distinctă. curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de 80 de ore. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficientei activităţii. Structura serviciului intern de prevenire şi protecţie va fi stabilită de angajator în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expusi lucrătorii. Înfiinţarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă – CSSM Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. Serviciul extern de prevenire şi protecţie asigură. lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. 50 din NMA la Legea 319/2006 (HG 1425/2006)). serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. pe baza de contract. curs post universitar de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională de cel puţin 180 de ore. cât şi de normele metodologice de aplicare notăm că lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie trebuie să desfăşoare numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare cum ar fi: prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului.Şeful serviciului de prevenire şi protecţie trebuie să facă dovada absolvirii cursului de nivel superior în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (în conformitate cu art. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din: • • • • reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Aşa cum rezultă şi din cele de mai sus. Ca o noutate menţionată expres atât de Legea nr. medicul de medicina muncii. Reprezentanţii lucrătorilor în CSSM trebuie să fie absolvenţi ai cursului de securitate şi sănătate în muncă.

Conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare nivelului superior. conform prevederilor art. iar un exemplar îl va arhiva. când domeniul meu de activitate se regăseşte în anexa 5 din HG 1425/2006. conform prevederilor art. în doua exemplare. supervizarea instruirilor periodice şi a reinstruirilor sub semnătură în fişele individuale de instruire. în conformitate cu procedura stabilită la art. bani şi resurse umane. în termen de 10 zile de la data primirii acestuia. după caz. elaborarea şi actualizarea documentelor specifice “De la A la Z”. Avantajele externalizării serviciului de prevenire şi protecţie: • • • • • • • • asistenţă de specialitate permanentă. 14 . număr mai redus de incidente de muncă. În cazul în care serviciul extern de prevenire şi protecţie este format dintr-o singura persoana. 35-45. c) clauze privind soluţionarea litigiilor apărute între părţi. când nu am posibilitatea (lipsa timp. locuri de muncă mai ergonomice. 47-51. Contractul încheiat între angajator şi serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie sa cuprindă cel puţin următoarele: a) activităţile de prevenire şi protecţie care vor fi desfăşurate de către serviciul extern de prevenire şi protecţie. b) modul de colaborare cu lucrătorii desemnaţi/serviciul intern de prevenire şi protecţie şi/sau cu alte servicii externe de prevenire şi protecţie. Serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie sa fie format din lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior. când nu îndeplinesc condiţiile pentru a numi unul sau mai mulţi lucrători desemnaţi în securitate şi sănătate în muncă. domiciliul sau resedinta serviciul extern. 10.) de a îmi asuma răspunderea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. disponibilitate. economie de timp. şi. alţi lucrători care pot desfasura activităţi auxiliare. Serviciul extern are obligaţia sa transmită inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia isi are sediul. domiciliul sau resedinta o copie de pe certificatul de abilitare. conform modelului prevăzut în anexa nr. Inspectoratul va analiza rapoartele de activitate şi va restitui un exemplar serviciului extern. conform prevederilor art. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. birocraţie redusă. etc. contact permanent cu noutăţile din domeniu. Când externalizez serviciul de prevenire şi protecţie? • • • • când nu îndeplinesc cerinţele legale de organizare a serviciului de prevenire şi protecţie cerute în NMA la Legea 319/2006 (HG 1425/2006).a) sa dispună de personal cu capacitate profesională adecvată şi de mijloacele materiale necesare pentru a-şi desfasura activitatea. aceasta trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare nivelului superior. 47-51. un raport de activitate semestrial. Serviciul extern trebuie sa întocmească. Rapoartele vor fi înaintate inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia isi are sediul. 47-51.

cu privire la organizarea activităţii şi instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Începând cu data prezentei angajatorul îşi asumă răspunderea pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă altele decât cele asumate de către serviciul abilitat extern. lucrătorul desemnat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este: IONESCU Liviu sau Începând cu data prezentei administratorul Începând cu data prezentei angajatorul îşi asumă atribuţiile pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. angajatorul va desfăşura activităţile de prevenire şi protecţie sub consilierea unui serviciu de prevenire şi protecţie abilitat. 319/2006 .R.R. funcţia de lucrător desemnat SSM va fi preluată de S. cu privire la societăţile comerciale.L. în baza contractului nr.31/1990 republicată.Decizii privind organizarea activităţii de prevenire şi protecţie în unitate: Exemple: Decizia nr. MODEL S.L.C.Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. ________ /________ privind organizarea activităţii de prevenire şi protecţie Subsemnatul POPESCU Ion. 123/12. 15 . văzând prevederile Legii nr. prevederile „Normelor metodologice de aplicare ale legii nr.2008. emit următoarea DECIZIE Începând cu data prezentei. sau Începând cu data prezentei. 319/2006“. Administrator al S.. În caz de necesitate. în calitate de serviciu abilitat extern.C. PROTECT S.ediţia 2006. în temeiul prevederilor Legii nr. în baza drepturilor conferite de statutul societăţii privind administrarea activităţii acesteia în condiţiile legii.12.

8 reprezentanţi. după cum urmează: a) de la 50 la 100 de lucrători . pe de o parte. Comitetul de securitate şi sănătate în munca se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar.7 reprezentanţi.2 reprezentanţi. COMITETUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Comitetul de securitate şi sănătate în munca se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca. Comitetul de securitate şi sănătate în munca este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. d) 15 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 500 şi 1. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în munca vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.000 de lucrători . pe de alta parte.4 reprezentanţi. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în munca vor fi aleşi pe o perioada de 2 ani.001 la 2. Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de munca şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe luna în unităţile având un efectiv de pana la 99 de lucrători. În cazul în care unul sau mai mulţi reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor se retrag din comitetul de securitate şi sănătate în munca. În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial. c) 10 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători. d) de la 1. şi angajator sau reprezentantul sau legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii.5 reprezentanţi.001 la 3. cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.III.500 de lucrători şi peste. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. inclusiv cu capital străin. Angajatorul are obligaţia sa acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în munca timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice.000 de lucrători . regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare. b) 5 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători.000 de lucrători .6 reprezentanţi. 16 .499 de lucrători.000 de lucrători . e) de la 2. respectiv cu o durata mai mare de 3 luni. În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători. se pot infiinta mai multe comitete de securitate şi sănătate în munca. c) de la 501 la 1. e) 20 de ore pe luna în unităţile având un efectiv de 1. f) de la 3.001 la 4.3 reprezentanţi.000 de lucrători . b) de la 101 la 500 de lucrători . atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în munca revin reprezentanţilor lucrătorilor. numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare. Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în munca în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate. Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în munca va fi stabilită prin contractul colectiv de munca. aceştia vor fi înlocuiţi imediat prin alţi reprezentanţi aleşi. Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în munca trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii. g) peste 4.

Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca va afişa la loc vizibil copii ale procesuluiverbal încheiat. Angajatorul are obligaţia sa asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în munca cel puţin o data pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca transmite inspectoratului teritorial de munca. indicând locul. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii. serviciului extern de protecţie şi prevenire. 17 . • analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienta acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de munca. • analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de munca şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar. în termen de 10 zile de la data întrunirii. • analizează alegerea. şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficiente. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. consultării şi participării lucrătorilor. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în munca pot fi invitaţi sa participe inspectori de munca. precum şi menţinerea sau. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: • analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în munca şi planul de prevenire şi protecţie. • propune măsuri de amenajare a locurilor de munca. Comitetul de securitate şi sănătate în munca convine cu votul a cel puţin doua treimi din numărul membrilor prezenţi. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. în conformitate cu legea. data şi ora stabilite. şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în munca. Comitetul de securitate şi sănătate în munca funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de munca. o copie a procesului-verbal încheiat. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în munca vor fi convocaţi sa participe lucrătrii desemnaţi. lucrătorilor. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor. • urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie. ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice.Angajatorul sau reprezentantul legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în munca. cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului. cumpărarea. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în munca se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia. dacă este cazul. reprezentanţii acestora. • analizează introducerea de noi tehnologii. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării. dacă este cazul. iar componenta comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor. conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. inspectoratului teritorial de munca şi. Comitetul de securitate şi sănătate în munca este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. alegerea echipamentelor. înlocuirea acestuia. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie.

• Angajatorul trebuie sa transmită raportul. în termen de 10 zile. • analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de munca şi a îmbolnăvirilor profesionale. inspectoratului teritorial de munca. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă • Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în munca toate informaţiile necesare.• urmăreşte modul în care se aplica şi se respecta reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în munca. • Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate şi sănătate în munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate. ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. Exemple: DECIZIE CSSM . prezentat comitetului de securitate şi sănătate în munca de către conducătorul unităţii cel puţin o data pe an. îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării. măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate. al medicului de medicina muncii. • analizează cauzele producerii accidentelor de munca. cat şi la nivel de loc de munca şi tipuri de posturi de lucru. cel puţin o data pe an. avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în munca. • Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în munca punctul sau de vedere sau. acţiunile care au fost întreprinse şi eficienta acestora în anul încheiat. de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. motivaţia va fi consemnată în procesul-verbal. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. • dezbate raportul scris. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta acestora în anul încheiat. • Angajatorul trebuie sa supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în munca documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca. o În cazul în care angajatorul nu ia în considerare propunerile comitetului de securitate şi sănătate în munca. măsurile dispuse de inspectorul de munca şi inspectorii sanitari. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie. • Angajatorul trebuie sa prezinte. măsurile de prim ajutor. • efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute.FORMULAR 18 . pentru ca membrii acestuia sa îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauza. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de munca şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile. în vederea selecţionării echipamentelor optime. dacă este cazul. comitetului de securitate şi sănătate în munca un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în munca. trebuie sa motiveze decizia sa în faţa comitetului. precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de munca şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie.

S C…………….din…………….SRL Oradea Nr……….1.IV. in data 01.cap. la sediul unitatii din Oradea str.……………………….2007 ora 15. I..T. se desfasoara sedinta comitetului de securitate si sanatate in munca care are urmatoarea ordine de zi: a) analiza planului de prevenire si protectie (art..2. BIHOR Avand in vedere prevederile art.___________ din data________________ Având în vedere dispoziţiile legale referitoare la activitatea de securitate şi sănătate în muncă. art.M. DIRECTOR EXECUTIV. Persoanele nominalizate vor duce la îndeplinire prezenta decizie. format din următoarele persoane: Preşedinte: ______________________________________ Reprezentant lucratori Medic medicina muncii: ___________________________ Reprezentant lucratori Reprezentanţi angajator: ___________________________ Reprezentanti lucratori Secretar: ______________________ Art. 319/2006. 19 . _______________________________________ în calitate de Director Executiv al SC _________________________________________ SRL emite următoarea: DECIZIE Art. Se constituie comitetul de securitate si sănătate în muncă la nivelul întregii societăţi.03.00.46-5) . Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt prezentate în anexa 1 la prezenta decizie.19. Art.DECIZIA nr.319/2006. Catre .. Dna.îndeosebi Legea nr. Având în vedere prevederile în Normele Metodologice pentru aplicarea Legii 319/2006.3. 66 (2) din Norma metodologica la Legea nr.

cat si la nivel loc de munca . 66 din Norma metodologica la Legea nr.70). ora 15. d) analizeaza documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca . e) diverse.in vederea selectionarii echipamentelor optime (art.precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in viitor (art. e) analizeaza modul de indeplinire a atributtiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie. urmatoarele persoane sunt convocate in data de 30.2007. b) prezentarea tematicii de control la locurile de munca . rezultatul controlului si masurile ce se impun pentru remedierea deficientelor constatate la controlul intern (cf.intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca.din…………….pentru imbunatatirea mediului de munca din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca (cf art.67-l si art 69) h) diverse.atat la nivel unitate . 3. CONVOCATOR Avand in vedere prevederile art. f) informarea CSSM cu privire la identificarea riscurilor pentru securitate si sanatate.71). Data Semnatura comunicarii cunostinta de luare la Obs. c) prezentarea principalelor probleme expuse la curs si convocari.ale echipamentelor de protectie colectiva si individuala.67-d). 1.67-e). a echipamentelor de protectie colectiva si individuala ( art...b) prezentarea listei cu mijloacelor financiare alocate pentru realizarea planului de prevenire si protectie (art. Nr. stabilit si prezentat de medicul de medicina muncii.la actiunile care au fost intreprinse si loa eficienta acestora in anul incheiat. d) prezentarea si aprobarea regulamentului de functionare propriu. 186 din Codul Muncii).precum si mentinerea sau . cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca .masurile de prim ajutor . c) analizeaza alegerea . art. DIRECTOR GENERAL SC SRL Oradea Nr……….de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor ( art. Numele si prenumele crt.03.17 din Norma Metodologica la Legea 319/2006).14 si 15 pct. daca este cazul .masurile de prevenire si protectie.cumpararea . 2.00 la sediul unitatii din Oradea pentru a participa la sedinta comitetului de securitate si sanatate in munca care are urmatoarea ordine de zi: a) avizarea programului de activitate. 319/2006.inlocuirea acestuia (art. 20 .67-b). g) dezbaterea raportului scris prezentat de catre conducatorul unitatii CSSM.

la care au participat următorii membrii: Funcţia ocupată în unitate/CSSM Numele persoanelor desemnate Presedintele Comitetului de securitate şi sănătate în muncă -conducătorul persoanei juridice sau reprezentantul său Secretarul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă .______din______________ PROCES-VERBAL Nr. DIRECTOR GENERAL S. 2. Probleme discutate Hotărâri luate sau divergente Probleme discutate 21 Hotărâri luate sau divergente .Având în vedere că sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor Comitetului de securitate şi sănătate în muncă. 6.____din _____________ Încheiat cu ocazia întrunirii trimestriale/ocazionale a Comitetului de securitate şi sănătate în muncă. 5.S-au discutat următoarele probleme şi s-au luat următorele hotărâri cu votul a doua treimi din numărul celor prezenţi.Conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în domeniu Reprezentantul serviciului medical Reprezentanţii salariaţilor 1.4. acesta este legal întrunit.C. _____________________ Nr.

obiecţiile se vor motiva în scris. Semnătura Persoana împuternicită să reprezinte unitatea_________________________ 22 .Problemele divergente discutate. în termen de doua zile de la data întrunirii CSSM.3.

să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă. . iar angajatorii au obligaţia să amenajeze locurile de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. . corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi. lehuzele sau femeile care alaptează. Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale. necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic. .măsurile privind securitatea. organizate ca unităţi publice sau private. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. ANGAJAREA ŞI REPARTIZAREA PERSONALULUI PE LOCURI DE MUNCĂ SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ FORMAREA ŞI PERFECŢIONAREA PERSONALULUI 1. .să asigure informarea fiecărei persoane. Introducere În cadrul responsabilităţilor sale.să ţină evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. atunci când îi încredinţează sarcini. a testării psihologice a aptitudinilor. controlul psihologic periodic.informarea şi instruirea lucrătorilor. . în urma examenului medical şi.ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. . ţinerii. la recomandarea medicului de medicina muncii. angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru: . anterior angajării în muncă. accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insusit instrucţiunile adecvate. .să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor. prin cabinete de medicina muncii din întreprinderi. toate informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. pliante. în conformitate cu prevederile legale. 2. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicina a muncii. precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare. . Examenul medical Examenul medical constituie una dintre măsurile organizatorice de prevenire. astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească. Serviciile de prevenire şi protecţie au următoarele îndatoriri: . în general. în zonele cu risc ridicat şi specific.să angajeze numai persoane care. asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.IV. după caz.grupurile sensibile la riscuri specifice. sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. precum şi persoanele cu dizabilitati. trebuie protejate impotriva pericolelor care le afectează în mod specific. după caz. . cum ar fi afişe. cum ar fi: femeile gravide.să ia măsurile corespunzătoare pentru ca. 23 . . Măsurile vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate. angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare. ulterior angajării.furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.să ţină evidenşa posturilor de lucru care.

Identificarea unor noi riscuri profesionale. depistarea bolilor profesionale într-un stadiu incipient previne agravarea îmbolnăvirii şi posibilitatea instalării invalidităţii. examinări speciale). contribuind la eliminarea acelor cauze ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale care au ca substrat lipsa. Angajaţii nu pot fi implicaţi în costurile aferente examenului medical specific riscurilor profesionale. b) compatibilitatea dintre eventualele afecţiuni prezente în momentul examinării şi viitorul loc de muncă. insuficienţa sau deficienţele unor însuşiri fizice şi psihice ale executantului. cu asigurarea fondurilor necesare. trebuie să respecte reglementările legale privind examenul medical la care sunt supuşi lucrătorii. respectiv starea anormală a sănătăţii acestuia. c) lucrătorilor care reintră în activitate după o întrerupere mai mare de 12 luni pentru locurile de muncă fără expunere la factori nocivi profesionali. lucrătorii care urmează a fi instruiţi pe meserii şi profesii. la reluarea activităţii şi consultaţii spontane (ultimele două. b) lucrătorilor care reintră în activitate după o întrerupere mai mare de 6 luni pentru locurile de muncă cu factori nocivi profesionali.cabinete de medicina muncii din centre medicale. studenţi. f) lucrătorii care îşi schimbă meseria sau profesia. inclusiv aspectele cărora trebuie să Ii se acorde o atenţie deosebită cu ocazia examenelor medicale ulterioare. ale accidentelor de muncă şi ale reabilitărilor profesionale după bolile profesionale sau accidente de muncă. publice. Examenul medical al lucrătorilor la angajarea în muncă stabileşte: a) aptitudinea/aptitudinea condiţionată/inaptitudinea permanentă sau temporară de muncă pentru profesia/funcţia şi locul de muncă în care angajatorul îl va desemna să lucreze. 24 . Sub aspect organizatoric. prin orientarea subiecţilor care prezintă o susceptibilitate anormală la acţiunea unor noxe profesionale sau deficienţe care constituie factori favorizanţi pentru accidentare către profesiuni sau locuri de muncă fără riscuri profesionale. El trebuie să fumizeze date complete asupra stării de sănătate a personalului în momentul repartizării acestuia la locurile de muncă. el contribuie la micşorarea incidenţei bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă. elevii. Examenul medical al lucrătorilor la angajarea în muncă se efectuează obligatoriu pentru: a) lucrătorii care urmează a fi angajate cu contract pe perioadă determinată sau nedeterminată. Pe de o parte. . Examenul medical la angajarea în muncă are ca scop identificarea oricărei afecţiuni care ar putea împiedica exercitarea unei anumite profesii. periodic. private. poate modifica metodologia de supraveghere medicală în urma argumentării medicale. d) lucrătorii care sunt transferaţi sau detaşaţi în alte locura de muncă sau activităţi. . de adaptare. examenul medical are un important rol profilactic.secţii de medicină a muncii din institute de sănătate publică. statistice. Examenul medical la angajarea în muncă se face la solicitarea angajatorului care va completa fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de expunere la riscuri profesionale. . şiinţifice.Medicii de medicina a muncii ai serviciilor medicale externe pot supraveghea sănătatea lucrătorilor în: . e) faptul că lucrătorul care urmează a fi angajat un prezintă un risc pentru sănătatea populaţiei căreia îi asigură servicii. Pe de altă parte. e) ucenicii. Angajatorii. Examenul medical constituie o importantă măsură de prevenire.secţii clinice sau compartimente de medicină a muncii şi boli profesionale. în costurile îmbolnăvirilor profesionale. În condiţiile muncii industriale. examenul medical cuprinde următoarele etape: la angajarea în muncă.compartimente de medicina muncii de la autorităţii de sănătate publică (ASP) teritoriale. d) faptul că lucrătorul care urmează a fi angajat un prezintă afecţiuni ce pun în pericol securitatea unităţii şi/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate. c) faptul că lucrătorul care urmează a fi angajat un prezintă o afecţiune ce pune în pericol sănătatea şi securitatea celorlalţi lucrători de la acelaţi loc de muncă.

confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesieei/funcţiei avute anterior sau noii profesii/funcţii 25 . efectuate în conditii obişnuite. dar cu expunere minimă sau nulă la noxa respectivă. Rezultatele se înregistrează în dosarul medical şi concluzia se finalizează prin completarea fişei de aptitudine de către medicul de medicina muncii. În funcţie de rezultatul examenul medical la angajarea în muncă. c) includerea în circuitul informaţional şi operaţional a acelor lucrători care necesită o supravegehere medicală deosebite. unul pentru angajator şi celălalt pentru angajat. În cazul depistării unei afecţiuni profesionale sau a unei boli care poate împiedica desfăşurarea în bune condiţii a muncii. Rezultatele examenului clinic şi a celorlalte examene medicale se înregistrează în dosarul medical. -inapt temporar pentru orice muncă sau pentru locul de muncă respectiv. Controlul medical de adaptare în muncă se efectuează la indicaţia medicului de medicina muncii. b) îndrumare a lucrătorului care a urmează a fi angajată către alte locuri de muncă. Examenul (controlul) medical de adaptare şi periodic. dar nu mai mult de un an. Periodicitatea examinării periodice este stabilită prin reglementări şi ea poate fi modificată numai la propunerea medicului de medicina muncii. unul pentru angajator şi celălalt pentru angajat. -apt condiţionat numai pentru anumite munci. în două exemplare. Din compararea aptitudinilor fizice şi psihice ale celui ce solicită încadrarea cu cerinţele. lucrătorul este obligat să prezinte şi copia dosarului medical de la servicial medical de medicina muncii care a deservit local său de muncă anterior În cursul examenului medical la încadrare se au în vedere şi unele afecţiuni. Controlul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor. solicitările şi riscurile profesiei şi locului de muncă se apreciază dacă acesta este: -apt pentru orice muncă. -dacă se impune pensionarea. a fişei de expunere la riscuri profesionale. -dacă se impune instituirea unui tratarnent. în termen de 7 zile de la reluarea activităţii. de asemenea. Examenul medical la reluarea activităţii. cazul va fi analizat în mod amănunţit pentru a se stabili: -dacă este posibilă continuarea activităţii la acelaşi loc de muncă. Tehnica efectuării examenului periodic este identică celei a examenului la angajare. în cadrul aceleiaşi profesii. se face după o întreruptă a activităţii de minim 90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive. Acest examen are ca scop: . în cadrul limitelor maxime şi minime fixate prin instrucţiuni pentru fiecare ramură de activitate.În cazul transferului. -apt condiţionat numai pentru o anumita muncă. în două exemplare. sau se impune recalificarea în altă profesie. precum şi deficienţele de ordin fizic sau psihic care ar putea favoriza boli profesionale sau accidente de muncă. Periodicitatea examenului se stabileşte de către medicul întreprinderii. cu informarea angajatorului. afecţiunile care s-ar putea agrava în condiţiile oferite de mediul de muncă. efectuată în condiţii speciale. fiziologice. a dosarului medical şi a examenelor medicale complementare şi suplimentare. psihologice şi la starea de sănătate a lucrătorului. medicul de medicina muncii face propuneri pentru: a) adaptare a postului de muncă la caracteristicile anatomice. Medicul de medicina muncii în baza fişei de solicitare. indiferent de tipul contractului de muncă. completează fişa de aptitudine cu concluzia examenului medical de angajare mai sus menţionat. -dacă este necesară schimbarea temporară sau definitivă a locului de muncă.

-la părăsirea definitivă a unităţii. se întocmeşte referatul final şi se emite avizul de aptitudine şi utilizare în muncă.) la indicaţia cabinetului de medicina muncii şi/sau a autorităţii de sănătate publică (ASP) teritoriale (medicina muncii şi/sau epidemiologic) cu acordul partenerilor sociali. în avizarea periodică a menţinerii în funcţie (la locul de muncă dat).reorientarea spre un alt loc de muncă care să asigure lucrătorului menţinerea sănătăţii şi a capacităţii sale de muncă. Lucrătorul examinat poate introduce recurs contra deciziei medicului de medicina muncii. Medicul de medicina muncii poate efectua acest examen ori de câte ori îl consideră necesar. cât şi pentru subiectul testat.în funcţie de natura bolii sau a acidentului pentru care lucrătorul a absentat. la reluarea muncii se poate completa cu examinări specifice sectorului de activitate (coprocultură. în general. şi capacităţile reale. În sistemul acţiunilor şi măsurilor destinate realizării unei eficienţe optime şi unei securităţi maxime a omului în procesul muncii un loc important trebuie să-l ocupe examenul psihologic. personalul expus la noxe profesionale trebuie examinat.. dacă este cazul. . în special. detectarea şi prevenirea cauzelor de ordin psihologic ale disfuncţiilor şi accidentelor în cadrul sistemului om . care este împuternicit să ia toate măsurile necesare unei supravegheri medicale individuale şi/sau collective pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi a acidentelor de muncă. dorinţe. În atingerea acestor obiective examenul psihoIogic este implicat la mai multe instanţe: în orientarea şcolară şi profesională. periodică. în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii deciziei. Orice angajat poate consulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie condiţiilor de muncă şi activităţi desfăşurate. -înainte de reluarea lucrului după orice boală sau accident cu incapacitate temporară de muncă de cel puţin 15 zile. Pe lângă examenele medicale de la angajare şi periodice. metodologia de evaluare a stării de sănătate a populaţiei active. Medicul de medicina muncii de la ASP.stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de muncă şi a profesiei/funcţiei. -în cazul transferării în altă muncă sau la alt loc de muncă. care se adresează medicului de medicina muncii de la ASP judeţeană sau a municipiului Bucureşti. şi capacităţile reale ale individului. acesta urmăreşte două obiective esenţiale şi anume: asigurarea unei concordanţe cât mai depline între sarcinile şi cerinţele obiective ale profesiei. în următoarele situaţii: -înainte de reluarea lucrului după o boală profesională curabilă. test serologic pentru lues etc. care poate cuprinde şi recomandări lămuritoare. eventual. pretenţii. pe de o parte. pentru menţinerea sănătăţii şi capacităţii de muncă. la angajare. Exigenţele faţă de examenul psihologic devin şi mai mari în cazul selecţiei sau avizării angajării la locuri de muncă cu grad ridicat de periculozitate şi risc mare de accidentabilitate. în selecţia profesională. după metodologia şi tehnică de la angajare. Pe baza profilului rezultat. Alături de cel medical. privind inaptitudinea de muncă. utile atât pentru conducerea întreprinderii.sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă. Examenul special. RPA. pentru personalul expus la noxe. Acest examen trebuie finalizat printr-o decizie a medicului de medicina muncii. Consultaţii spontane. îi va convoca pe medicul de medicina muncii implicat şi pe persoana examinată în 26 . Pentru protecţia sănătăţii comunitare. -în cazul modificării procesului tehnologic. Examenul psihologic. raportul dintre aspiraţii. ale locului de muncă. B. permiţându-i să se cunoască mai bine şi să-şi corecteze. în promovarea pe un loc de muncă de nivel mai înalt de competenţă sau cu indice ridicat de risc. pe de altă parte. Alte prevederi: A. dacă aceasta implică noi riscuri de accidentare sau îmbolnavire. în repartiţia la locurile de muncă în cadrul aceleiaşi profesii sau meserii.

În cazul schimbării cabinetului de medicina munci. pe durata desfăşurării activităţilor. pentru a fi predate la cabinetul de medicina muncii al unităţii respective. Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. La întreruperea temporară (şomaj) sau definitivă (pensionare) a activităţii lucrătorului. 3. e) la executarea unor lucrări speciale. Medicului de medicina muncii şi medicul de familieal lucrătorului se vor informa reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate al lucrătorului. să primească informaţii adecvate privind aspectele care privesc aceşti lucrători. astfel: cabinetul de medicina muncii va păstra dosarele medicale. Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din orice întreprindere şi/sau unitate exterioară. iar angajatorul va păstra lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale şi concluzia examinării medicale (fişa de aptitudine). Angajatorii în procedură de faliment vor informa cabinetul de medicina muncii şi vor preda înregistrările medicale ASP judeţene sau a municipiului Bucureşti.termen de 21 zile lucrătoare de la data primirii recursului. în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru. Dosarul medical şi fişa de expunere la riscuri profesionale se păstrează la cabinetul de medicina muncii unde s-au efectuat examenul medical de angajare şi controlul medical periodic. Decizia medicală va fi consemnată de medicul de medicina muncii de la ASP într-un proces verbal şi va fi comunicată în scris angajatorului. înregistrările medicale se predau noului cabinet de medicina muncii agreat de angajator. . b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer. precum şi ale locurilor de muncă/ posturilor de lucru. c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. fişele de expunere la riscuri profesionale şi datele de morbiditate profesională. Instruirea personalului Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 27 . lucrătoruluii se vor înmâna copii ale dosarului său medical şi ale fişei de expunere la riscuri profesionale. La transferul în altă unitate. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau în unitatea sa. stabilite prin fişa postului. cabinetul de medicina muncii va preda dosarul medical al acestuia medicului său de familie.elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă. ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii. Lucrătorii au acces la toate informaţiile referitoar la starea lor de sănătate. Printre activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii se regăsesc următoarele: . d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. C. au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. Instruirea trebuie să fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. specifice locului de muncă şi postului său: a) la angajare. Dosarul medical este protejat de prevederile legislaţiei în vigoare privind secretul medical şi este necomunicabil angajatorului. Înregistrările medicale vor fi păstrate o perioadă de timp cel puţin egală cu durata medie de expunere – afectate a stării de sănătate pentru fiecare categorie de risc profesional.verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie.

d)lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de munca temporar. conduc la formarea comportamentului normal.întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. c) instruirea periodică. asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite. sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie. Instruirea introductiv-generală se face: a) la angajarea lucrătorilor. prin care sunt pregătiţi specialiştii în securitatea şi sănătatea în muncă. care urmăreşte asigurarea unei pregătiri generale privind securitatea şi sănătatea în muncă a populaţiei potenţial active. sau c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. prin care se constituie pregătirea specifică activităţii desfăşurate a populaţiei active. b) instruirea la locul de munca. instruirea are ca scop eliminarea sau micşorarea numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor de securitatea muncii.asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent şi asigurarea ca toţi lucrătorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. .. b) lucrătorilor detaşati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta. Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta. 28 .elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. Ea se realizează practic prin intermediul proceselor de instruire -procese de transmitere a informaţiei de securitate şi sănătate a muncii. Instruirea introductiv-generală se face de către: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Considerată una din cele mai importante măsuri de prevenire. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. stabilirea periodicităţii adecvate pentru fiecare loc de muncă. a planului de protecţie şi prevenire şi a planului de evacuare. Perioada în care se desfăşoară instruirea este considerată timp de muncă. -instructajul de securitate şi sănătate în muncă. Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. în general. .elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generală. dezvoltă orientarea corectă faţă de riscuri şi stimulează capacitatea de mobilizare în raport cu acestea. optim. lnstruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii reprezintă ansamblul de activităţi organizate prin care se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru. Conţinutul procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor aferente sferei securităţii şi sănătăţii muncii care. în muncă. prin asimilare şi repetare. -învăţământul superior de specialitate. Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii face parte din pregătirea profesională şi se realizează prin: -învăţământul tehnic profesional (liceal şi superior). Forme de instruire. sau b) lucrătorul desemnat.urmărirea actualizării planului de avertizare. . .

riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din întreprindere şi/sau unitate. Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă. inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii. 29 . în grupe de maximum 20 de persoane. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste. aceasta nu va fi mai mică de 8 ore. sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: a) informaţii privind riscurile de accidentare şi imbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii. următoarele probleme: a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale. d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. c) riscurile de accidentare şi îmbolnavire profesională specifice unităţii. Sunt exceptate persoanele neangajate cărora li se vor prezenta succint activităţile. Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă. b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru. b) consecinţele posibile ale necunoasterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate şi de a-I familiariza pe noul angajat cu măsurile de securitate şi sănătate în muncă specifice activităţii pe care o va desfăşura. Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la instruirea introductiv generală. în principal. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. în general.Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţii şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Lucrătorilor detaşati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta şi lucrătorii puşi la dispoziţie de către un agent de muncă temporar nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au insuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. sau b) lucrătorul desemnat. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. sau c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie.

şi nu va fi mai mare de 6 luni. b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. e) instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfăşura şi exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie.d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru. Instruirea periodică prevăzută mai sus se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. confirmand astfel că instruirea a fost facută corespunzător. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la instruirea introductiv generală şi cea de la locul de muncă şi are drept scop reîmprospatarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. sau b) lucrătorul desemnat. inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. 30 . care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor. Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de câte şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. Toate cele trei forme de instruire se încheie prin testarea cunoştinţelor asimilate conform unor metodologii de testare specifice. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. evacuare şi de prim ajutor. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie. intervenţie. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Durata instruirii periodice prevăzute mai sus nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. d) la executarea unor lucrări speciale. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire. a mijloacelor de alarmare.

31 . completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior.1425/2006. eliminarea cauzelor de natură organizatorică care conduc la accidente datorate nesocotirii normelor de securitate şi sănătate în muncă. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii.1425/2006. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. reguli privind instruirea şi insoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. forme şi mijloace specifice pentru răspândirea în rândul lucrătorilor a unor idei şi informaţii menite să formeze şi să consolideze opinii. 11 a HG nr.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. complex şi multilateral de metode. Instruirea prevăzută mai sus se consemnează în fişa de instruire colectivă. a duratei şi datei instruirii. După efectuarea instruirii. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. 12 a HG nr. care nu stăpânesc regulile meseriei sau profesiei până la gradul de înţelegere a pericolului pe care-l prezintă nerespectarea lor. atitudini şi comportamente corespunzătoare în cea ce priveşte cunoaşterea. de către executanţi. Dacă pentru eliminarea cauzelor accidentogene rezultate din neajunsuri de ordin tehnic pot fi luate măsuri într-un timp relativ scurt. în cazul vizitatorilor. angajatorul stabileşte. fără a se întocmi fişa de instructaj. conform modelului din anexa nr. imediat după verificarea instruirii. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. în general. cu indicarea materialului predat. dacă se constitue ca un sistem organizat. deoarece în timpul controalelor este mult mai uşor să constaţi lipsa unei apărători sau dispozitiv de protecţie decât să pătrunzi în nivelul de cunoaştere şi stăpânire de către lucrători a regulilor de securitate şi sănătate în muncă. respectarea şi aplicarea prevederilor legale. de către conducătorul grupului. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare. reprezintă o problemă deosebit de complexă. a normelor de securitate şi sănătate în muncă. Practica demonstrează că o mare parte dintre accidentele de muncă se produc datorită încălcării normelor de securitate şi sănătate în muncă. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi insoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. conform modelului din anexa nr. Formarea şi perfecţionarea personalului Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ocupă un loc deosebit în ansamblul măsurilor pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. 4.

Conţinutul procesului de instruire cuprinde totalitatea informaţiilor aferente meseriei sau profesiei şi locului de muncă care, prin asimilarea lor, conduc la formarea deprinderilor de securitate a muncii, dezvoltă orientarea corectă faţă de riscuri, stimulând totodată capacitatea de mobilizare faţă de sarcina de muncă şi eliminarea riscurilor specifice meseriei. Pregătirea şi instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează prin: - învăţământul tehnic profesional (liceal şi superior), care urmăreşte asigurarea unei pregătiri generale privind securitatea şi sănătatea în muncă; - învăţământul superior de specialitate, prin care sunt pregătiţi specialişti în securităţii şi sănătăţii în muncă; - cursuri postuniversitare; - cursuri de perfecţionare; - şedinţe de pregătire, instruire, informare; - simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice. Întrucât în majoritatea proceselor de muncă nu se poate face o delimitare netă între cerinţele pur tehnologice de eficienţă şi cele de securitate a muncii, între ele existând o îmbinare organică, în reţelele de învăţământ cunoştinţele de protecţie a muncii sunt în cea mai mare parte incluse în cursurile de pregătire profesională, programele analitice cuprind cursuri speciale sau capitole de securitate şi sănătate în muncă. Formarea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are în vedere pregătirea personalului cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: angajator, lucrător desemnat, servicii de prevenire şi protecţie interne şi externe, reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, aceasta în conformitate cu prevederile din Legea 319/2006 a sănătăţii şi securităţii în muncă, HG nr.1425/2006 precum şi cu celelalte acte normative ce privesc perfecţionarea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. Lucrătorii desemnaţi şi reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au dreptul la instruire corespunzătoare care poate fi realizată pe cheltuiala angajatorilor, în timpul programului de lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unităţii. Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă, în principal, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă şi, cel mult, atribuţii complementare. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator. Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire - testare, pe meserii sau activităţi. Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt: a) filme sau imagini, pe peliculă sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; b) afişe, pliante, broşuri din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; c) suporturi de curs destinate instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate de prestatorii de servicii; d) diapozitive, diafilme şi altele asemenea. Cerinţele generale pentru realizarea documentaţiilor sunt: a) conţinutul să fie în concordanţă cu legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în vigoare; b) să prezinte informaţia într-o formă accesibilă, completă şi uşor de asimilat; c) conţinutul şi realizarea să fie în concordanţă cu nivelul de pregătire al subiecţilor cărora li se adresează.
32

Documentaţiile pot fi difuzate sau comercializate numai dacă sunt avizate de către Comisia de abilitare şi avizare judeţene sau a municipiului Bucureşti. Pentru completarea instruirii realizată în întreprindere se mai practică informări, filme, conferinţe etc., pe teme de securitate şi sănătate în muncă. Nivelurile de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, necesare pentru dobândirea capacităţilor şi aptitudinilor corespunzătoare efectuării activităţilor de prevenire şi protecţie, sunt următoarele: a) nivel de baza; b) nivel mediu; c) nivel superior. Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului de bază sunt: a) studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera tehnologică în profil tehnic; b) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu conţinut minim conform celui prevăzut mai jos, cu o durată de cel puţin 40 de ore: 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate şi sănătate în muncă 2. Concepte de bază referitoare la securitate şi sănătate în muncă 3. Noţiuni despre riscuri generale şi prevenirea lor 4. Noţiuni despre riscuri specifice şi prevenirea lor în sectorul corespunzător activităţii întreprinderi şi/sau unităţii 5. Acordarea primului ajutor. Nivelul de bază se atestă prin diploma de studii şi certificatul de absolvire a cursului. Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu sunt: a) studii în învăţământul postliceal în profil tehnic; b) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu conţinut minim conform celui prevăzut mai jos, cu o durată de cel puţin 80 de ore: 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate şi sănătate în muncă 2. Criterii generale pentru evaluarea riscurilor 3. Organizarea activităţii de prevenire 4. Acţiuni în caz de urgenţă: planuri de urgenţă şi de evacuare, prim ajutor 5. Elaborarea documentaţiilor necesare desfăşurării activităţii de prevenire şi protecţie 6. Evidente şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Nivelul mediu se atestă prin diploma de studii şi certificatul de absolvire a cursului. Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice; b) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu conţinut minim conform celui prevăzut mai sus, cu o durată de cel puţin 80 de ore; c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel puţin 180 de ore. Nivelul superior se atestă prin diploma de studii şi certificatele de absolvire a cursurilor prevăzute mai sus. Cerinta minimă prevăzută mai sus este considerată îndeplinită şi în situaţia în care persoana a absolvit o formă de învăţământ postuniversitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Cursurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, se efectuează de către furnizori de formare profesională autorizaţi conform prevederilor art. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
33

Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzătoare cel puţin nivelului de bază. Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii.

Exemplu de completare a fişei de instruire individuală la angajare FIŞA DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ privind securitatea şi sănătatea în muncă NUMELE ŞI PRENUMELE: MĂRGINEAN IOAN; LEGITIMATIA, MARCA: 425; GRUPA SANGUINA: 01; DOMICILIUL: Târgu Mureş, Str. Cutezanţei, Nr.12/3; Data şi locul naşterii: Iernut, MS, 1961.10.26; Calificarea: mecanic auto Funcţia: muncitor; Locul de muncă: SC AUTO SERVICE SRL; Autorizaţii (I.S.C.I.R. S.A.): Traseul de deplasare la/de la serviciu: str. Cutezanţei - Bdul.1 Dec.1918 – str. Gh. Doja – str. Budiului, durata de deplasare – 20 min., auto – transport în comun;
1).

INSTRUIREA LA ANGAJARE

Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data 01.04.08 timp de 8 ore, de către IONESCU Liviu având funcţia de persoană abilitată ( S.C. PROTECT S.R.L. ); Conţinutul instruirii: L. 319 / 2006; N.M.A.; H.G. 971 / 2006; C.N.L. (C.S., C.A.); R.S.U.; I.I.U.; P.A.; P.S.I.; P.A.A.I.E.; C.R. + R.A.; R.I.; C.C.M.;
Semnătura celui care a Semnătura celui efectuat instruirea instruit __________________________ ____________________ Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor

__________________________

lucrător

lucrător desemnat

administrator sau şef ierarhic

2). INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCĂ
34

Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data 02 04.08 loc de munca/post de lucru mecanic auto timp de 8 ore, de către POP Ioan având funcţia de: conducător L.M. Conţinutul instruirii: E.R.A.I.P., P.P.P., I.P., D.P. – P.A., P.S.I., P.A.A.I.E., P.L.; A.T.; H.G. 971 / 06; H.G. 1028 / 06; H.G. 1048 / 06; H.G.1051 / 06, H.G.1091 / 06; H.G.1136 / 06; H.G.1146 / 06;H.G.1875 / 06, H.G. 1876 / 06, H.G. 300 / 06, H.G. 493 / 06, H.G. 1058 / 06 Semnătura celui care a
Semnătura celui instruit ____________________ angajat conducător loc de muncă Semnătura celui care a efectuat instruirea

__________________________

verificat însuşirea cunoştinţelor

__________________________
lucrător desemnat sau şef ierarhic

3). ADMIS LA LUCRU Numele şi prenumele: POPESCU Ion Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.): administrator Data 02.04.2008 şi semnătura_________________________
ştampila angajator

Exemplu de completare a fişei de instruire individuală – instruirea periodică Data instr. 02.05.0 8 Durata Semnătura celui Ocupaţia Mecanic auto Material predat E.R.A.I.P. –mecanic auto, P.P.P. – mecanic auto, IP – mecanic auto H.G. 1164/06, D.P. – P.A. - arsură instruit care a instruit semnătură conducăto r loc de muncă care a verificat instruirea semnătură lucrător desemnat, şef ierarhic

2

semnătură angajat

Exemplu de completare a fişei de instruire colectivă Întreprinderea/unitatea S.C. FLORESCU S.R.L. Târgu-Mureş FIŞA DE INSTRUIRE COLECTIVĂ – model completat privind securitatea şi sănătatea în muncă Întocmită azi: 28.03.2008 Subsemnatul PANŢURU Dorin având funcţia de lucrător desemnat ssm am procedat la instruirea unui număr de 3 persoane de la Şcoala de şoferi amatori, conform tabelului
35

nominal, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita (prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele 21 – 24.04.2008. În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale: Legea 319/2006 art.22-23, H.G.1425/2006, Capitolul VI (art. 101-107), Instrucţiuni generale de Securitate si Sănătate pe platforma industrială S.C. FLORESCU S.R.L., H.G.300/2006, Anexa 2 – Lista de riscuri specifice,Anexa 4 – Cerinţe minime generale pentru locuri de muncă din şantiere, H.G.1091/2006, H.G.971/2006, H.G.1048/2006, test grilă de verificare, puncte de prim ajutor, evacuare şi locuri de adunare. Prezenta fişă de instruire se completează în două exemplare şi se va păstra la după cum urmează: 1 exemplar la serviciul SSM S.C. FLORESCU S.R.L. şi 1 exemplar la conducătorul grupului de persoane (sau la persoana vizitatoare). Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea

TABEL NOMINAL cu persoanele participante la instruire Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa de instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Numele şi prenumele Popescu Vasilică Augustin Doru Dumitrache Georgeta

Act identitate/grupa sanguină MS 12123 (AII) MS 11034 (0I) PH 13243 (BIII)

Semnătura

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar Popescu Ion (Şcoala de şoferi amatori) Semnătura conducător grup vizitatori Notă: Fişa se completează în 2 exemplare În completarea fişei de instruire se pot folosi prescurtări cu condiţia ca acestea să fie explicitate după cum urmează:
36

G. 1146/2006 E.A. + R.Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. IX. S.G.S.G.(ex. H. – codul rutier şi regulamentul de aplicare.G. – planuri de acţiune.P.R.L.R.G. U. folosirea stingătoarelor de incendiu cu pulbere.I. – furtună cu grindină).R..C.A. acţiune. 1875/2006.I. – Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii. T.A. S. E. (ex. P. HG 1425/2006(NMA). (ex. 1092/2006.G. – măsuri acordare prim ajutor. situaţii şi proceduri de alarmare.A. 1093/2006. S.E. ERAIP sudor) – evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă. H. 1028/2006.G.I. C. – remediere apărători).G. C. R. 8 ore. – prezentare trusă de prim ajutor.I.I. IP sudor) – instrucţiuni proprii întocmite la nivelul locului de muncă. C.A. VI. H. – măsuri generale privind stingerea incendiilor. – Contravenţii şi infracţiuni . H.I. – Regulament de ordine interioară – capitolul privitor la securitate şi sănătate în muncă. H.E. evitarea riscurilor specifice locului de muncă (Exemplu: E.G. 3.I.A. A. VIII şi cap.A.G. 1048/2006 H. – P. P. – caz – demonstraţii practice de prim ajutor şi simulări pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. 1051/2006. – accidentul de traseu. Durata minimă de efectuare a instruirii introductiv generale este de: 1.R.G.G. – rănire. 1425 / 2006. PPP sudor) – prelucrarea Planului de prevenire şi protecţie la nivelul locului de muncă. intervenţie şi evacuare (exemple: D.G. cap. P. 2.A.P.G.L 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. 493/2006.M.A.A.P. H. P. C. D.A. H. PL activitate de aşchiere) – proceduri de lucru specifice. H. alarmare.G.P. H. 2.A.H.A. Exemplu de test pentru verificarea cunoştinţelor dobândite cu ocazia IIG şi ILM Punctaj realizat ______ din 10 Rezultat: ______________________ Examinator: ___________________ Semnătura: ___________________ Angajator: _____________________ Semnătura:_____________________ Unitatea: ________________________ Data: ___________________________ Nume prenume: __________________ Verificarea însuşirii cunoştinţelor de Securitate şi Sănătate în Muncă în cadrul instruirii introductiv generale 1. 1007/2006. intervenţie şi evacuare. 1091/2006. I. H.. cap.M.T.G.R. – Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006 aprobate prin H.S. 4 ore.P. 30 minute. R. Instruirea la locul de muncă se efectuează la: 37 .P.P.E. – eliminarea. 1136/2006. H. cap. VII. – Cercetarea accidentelor . 971/2006 . (ex.Legea 319/2006. 300/2006.I. P.R.A. 1876/2006. P.Legea 319/2006. H. 1058/2006. – Contractul colectiv de muncă la nivel de societate – capitolul privitor la SSM. – P. N. H.

să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. să-şi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei în domeniu securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. 2. 5. numai la angajare. 2. 2. accidentul care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile. 2. obligaţii ce revin: 1. la întoarcerea din concediu a lucrătorului. minim 6 luni. 319 / 2006 stipulează obligaţii pentru realizarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă. să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. 1. 10. Prin lucrul la înălţime se înţelege activitatea desfăşurată la înălţimea de: 1. a substanţelor periculoase sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă. Exemplu de tematică de instruire pentru instruirea periodică 38 APROBAT Administrator . Legea nr. 2. 4. 9. în locurile de muncă ce impun acest lucru. 7. minim 2 m. 3. 4. ambelor categorii. să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă. la executarea unor lucrări speciale. În vederea asigurării condiţiilor de sănătate şi securitate şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. 3. 2. Accidentul de muncă colectiv este: 1. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă accidentele suferite de propria persoană sau de alte persoane participante la procesul de muncă. Alimentaţia de protecţie se acordă: 1. 3. 3. 4. obligatoriu şi gratuit de către angajatori. 2. locul de muncă. minim 4 m. când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare.biroul personal. 1 lună. se suportă în proporţie de 50% de lucrător. Intervalul între două instruiri la locul de muncă este de: 1. accidentul de traseu care produce invaliditate. accidentul care a produs accidentarea a cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză. angajatorii au următoarele obligaţii: 1. 6. 3. 3. 2. 3. 3. Instruirea periodică suplimentară se face în următoarele cazuri: 1. 5. 2. să asigure cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă. să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. cabinetul de Protecţia Muncii. să ia măsuri pentru prevenirea riscurilor profesionale. după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare. 3. inclusiv la alegerea echipamentului de muncă. salariatului. să furnizeze instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. angajatorului. Conform instrucţiunilor proprii 8. Care dintre obligaţiile de mai jos referitoare la securitate şi sănătate în muncă le revin lucrătorilor conform prevederilor legale: 1.

9-11. 20. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 5 1. I.: 1425/2006 . Cap. Art. Art.G. III. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3. H. Art. 3-4 2. IV. şoc termic. 19. 22-23 2.NMA: Cap. Anexa I. Legea 319/2006: Cap. I. Legea 319/2006: Cap. Prim ajutor: degerături 4. 74-82 2.III. Art. Prim ajutor: amputare de membre(membre secţionate) 4. 15. H.M. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 7 1. H:G: 971/2006: Cap. Art.14-15 3.: 1425/2006 . Art. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 8 1. Prim ajutor: intoxicaţii(otrăvire) 4. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3. Art. H:G: 1048/2006: Cap. H. H:G: 355/2006: Cap.: 1425/2006 . I. Legea 319/2006: Cap. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 6 1. V. III. Diverse informaţii conexe: circulaţia internă 9 1.TEMATICĂ PENTRU INSTRUIREA PERIODICĂ S. 7 2. II.16.. Art. Fişa: ____________ 3.NMA: Cap. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3. Anexa 1 3. Prim ajutor: leziuni ale ochilor 4. Art. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 3 1. 5 2. 1-2 2. 83-94 2. Art. H:G: 1048/2006: Cap.NMA: Cap. Legea 319/2006: Cap. Art. ERAIP echipă construcţii 3. 13 2. Art.G. ciclu de instruire ianuarie 2007 decembrie 2007 Personal: echipă construcţii Nr. H. Art. Art. Legea 319/2006: Cap. II. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 4 1.: 1425/2006 . 24-25 39 . Prim ajutor: leziuni 5. II. V. Art. Plan de prevenire şi protecţie: echipă construcţii 3.NMA: Cap. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 10 1.G. 95-97 2. Prim ajutor: stări de şoc(insuficienţă circulatorie) 4. II. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 2 1. H:G: 1028/2006: Cap. III.S. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 11 1. H.G. DATA TEME PRELUCRATE 1 1. Prim ajutor: electrocutări 4.: 1425/2006 . II. Legea 319/2006: Cap. V.Nr.III.. 16-20 3.G. ________/___________________ A. Prim ajutor: hemoragii interne 4.9-11 3.NMA. Art.-II. 14-15 2. Prim ajutor: insolaţii. Prim ajutor: arsuri 4. deshidratări 4.

M. H:G: 971/2006: Anexa 2. 98-100 2. 6.. 2  Prelucrare procese verbale de control I.S. Secţiunea 1.T. 9. H. şoc termic.G. Se va efectua la: schimbarea 1. II.M. Cap. _________________ 40 .G. precum şi modificări ocupaţionale în societate conform legislaţiei specifice. Diverse informaţii conexe: organizarea activităţii PSI echipamentului de muncă. 8. V. III. H. Prim ajutor: înecare 4. C. H:G: 1091/2006 (prescripţii minime SSM la locul de din concediu medical/maternal. Diverse informaţii conexe: raportul medicului B. ERAIP – loc de muncă. 6. Cap I. 5.G. IV.7 3. Lucrătorul desemnat.12 2. muncă).NMA: Cap. Plan de prevenire şi protecţie introducerea/modificarea de tehnologie. Instrucţiuni proprii: specific loc de muncă lucrări specifice. VI. H:G: 1028/2006: Cap. 4. accident de 4. Art. 1425/2006.TEMATICĂ PENTRU REINSTRUIRE S. Legea 319/2006 . Secţiunea 3.  H. 5. insolaţii.: 1425/2006 . prezentul act se va revizui în termen de 30 de zile. 4. Cap. H:G: 1146/2006 (utilizarea echipamentelor de lipsă de la locul de muncă mai muncă). Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 1.TEMATICĂ PROPUSĂ PENTRU: „Diverse informaţii conexe”  Organizarea activităţii în caz de situaţii de urgenţă  Cod rutier  Legea 319/2006. 12-16 3. muncă.: 971/2006 (semnalizări) mare de 30 de zile. reîntoarcerea 3. Art. deshidratări introducerea/modificarea 5. Cap. VI. VII.  Prelucrare cazuri de evenimente produse 1 Notă: În caz de modificări legislative în domeniu. Prim ajutor: intoxicaţii(otrăvire). Prim ajutor: arsuri hipotermie (expunerea prelungită la frig) 4. execuţia de 2. locului de muncă.

V. ÎNTOCMIREA INSTRUCŢIUNILOR PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU UN LOC DE MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia să elaboreze instrucţiuni proprii, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor. Metodologia elaborării instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă a fost prezentată în fasciculul „Cadrul legislativ general referitor la securitatea şi sănătatea în muncă” al acestui curs. Faţă de cele prezentate în capitolul amintit, mai dorim să subliniem doar faptul că în legislaţia de securitate şi sănătate în muncă recent intrată în vigoare, instrucţiunile proprii ale angajatorului au căpătat un rol de prim ordin în activitatea de prevenire şi protecţie. Aceasta deoarece legiuitorul a anulat răspunderea statului în stabilirea de măsuri specifice de securitate şi sănătate în muncă obligatorii pentru toţi angajatorii care organizează procese de muncă, abrogând normele specifice de securitate a muncii. Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă constituie doar colecţii general valabile, rămânând în sarcina angajatorului să identifice modalităţile concrete de îndeplinire a acestora. Din acest motiv, instrucţiunile proprii au acest statut nou, de reglementări de bază în activitatea de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi, ca atare, vor fi utilizate cu prioritate în activităţile de instruire la locurile de muncă şi periodice. Instrucţiuni proprii Instrucţiunile proprii de securitate trebuie să fie redactate astfel încât să poată fi înţelese de toţi lucrătorii de la locul de muncă respectiv. Instrucţiunile proprii de securitate trebuie să se refere la: - instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; - supraveghereaşi organizarea locurilor de muncă; - echipamente de muncă; - căi de circulaţie, - locuri de muncă în aer liber; - zone periculoase; - căi şi ieşiri de urgenţă; - mijloace de evacuare şi salvare; - exerciţii de securitate; - echipamente de prim ajutor. Pentru fiecare loc de muncă trebuie elaborate instrucţiuni scrise care să cuprindă reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al utilizării în siguranţă a echipamentelor de muncă. Pentru aplicarea instrucţiunilor proprii, angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor, să ia măsuri şi să furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent. Numărul lucrătorilor, instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie sa fie adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii. Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol. Angajatorul trebuie să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în
41

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor de mai sus, lucrătorii au următoarele obligaţii: a)să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; b)să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; c)să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive; d)să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie; e)să aducă la cunostinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană; f)să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor; g)să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate; h)să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. Exemple INSTRUCTIUNE PROPRIE Model instrucţiune proprie privind instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din data de …………….. În conformitate cu prevederile Normelor Metodologice de aplicare a Lg.319/2006, capitolul V, instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se va efectua după cum urmează: - Instruirea introductiv generală se face la angajare pe o durata de 8h de către lucratorul desemnat pentru a se ocupa de activităţi de prevenire şi protecţie împuternicit prin decizie de către conducerea unitatii. - Instruirea la locul de muncă se efectuează de către şeful direct al locului de muncă a doua zi lucrătoare, timp de 8h. - Instruirea periodică se efectuează de către şeful direct al locului de muncă după cum urmează:  - o dată la 30 zile (sau 3 luni) timp de 2h, pentru personalul având următoarele funcţii de execuţie: conducător auto, menajeră, gestionar, ambalator, tehnician, inginer etc.  - o dată la 6 luni , timp de 2h pentru personalul tehnico-administrativ, cu activităţi specifice de birou.
42

În cazul persoanelor cu funcţii de conducere instructajul periodic va fi făcut o dată la 12 luni, timp de 2h de către lucrătorul desemnat pentru a se ocupa de activitaţile de prevenire si protecţie. Instruirile se vor face pe baza tematicilor întocmite de lucrătorul desemnat şi aprobate de angajator. În conformitate cu prevederile art 92, alin2 si art 99, durata şi periodicitatea instructajelor la locul de muncă şi periodic a fost stabilită de comun acord cu conducătorii direcţi ai locurilor de muncă, conform anexei 1. ÎNTOCMIT, MODEL INSTRUCŢIUNE PROPRIE 1. Obiectul Stabilirea normelor interne specifice unităţii......................................................... activităţii de ..........................................din cadrul DIRECTOR EXECUTIV,

2. Scopul Eliminarea sau diminuarea accidentelor de muncă şi/sau bolilor profesionale din cadrul activităţii de .................................... 3. Cadrul legal de referinţă Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 - „În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii trebuie să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul legii, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor”. Normele metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – „instruirea lucrătorilor va cuprinde prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru” În funcţie de specificul locului de muncă şi/sau postului de lucru instrucţiunea de lucru poate să mai cuprindă şi: • HG nr. 300/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare sau mobile; • HG nr. 493/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; • HG nr. 971/2006 Privind cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; • HG nr. 1028/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; • HG nr. 1051/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; • HG nr. 1091/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; • HG nr. 1092/2006 Privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;
43

• • • • • • •

HG nr. 1093/2006 Privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă HG nr. 1036/2006 Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de câmpuri electromagnetice; HG nr. 1875/2005 Privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest; HG nr. 1876/2005 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; Cod Rutier şi regulament; Măsuri de prim ajutor; Altele.

4. Studierea componentelor sistemului de muncă. 4.1 Forţa de muncă (executantul) ......................... o reprezintă cu contract individual de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată) Desfăşoară activitate de ................................................precum şi activităţi conexe 4.2 Sarcina de muncă a ....................................... include următoarele operaţii : .......................................................................................................................................... 4.3 Procesul de muncă constă în ............................................................................. 4.4 Mijloacele de producţie utilizate sunt:............................................................. (aici intră şi echipamentul de protecţie, materialele igienico-sanitare) 4.5 Mediul de muncă executantul îşi desfăşoară procesul de muncă în mediul intern şi/sau extern timp de ....................... ore. 5. Reguli pentru realizarea în deplină securitate a activităţii de serviciu. Să se prezinte la serviciu apt mental şi fizic pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; Să respecte traseul de deplasare înscris în fişa individuală de protecţie a muncii; Să respecte atribuţiile din fişa postului; Să poarte echipamentul de protecţie pe care l-a primit; Să fie instruit de către şeful locului de muncă în vederea utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie; În birou să-şi desfăşoare activitatea în aşa fel încât, să nu expună la pericol de accidentare atât persoana proprie, cât şi celelalte persoane participante la procesul de muncă; La plecarea din sediu să fie atent la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, să nu execute alte operaţii ce îi distrag atenţia în timp ce se deplasează; La deplasarea pe drumurile publice să respecte regulile de circulaţie din Codul Rutier; Să nu alerge după mijloacele de transport în comun; Să nu urce şi să nu coboare din mijlocul de transport în timpul mersului; Să aştepte venirea mijlocului de transport în spaţiile special amenajate; Să se prezinte la controlul medical periodic; Să nu introducă în priză cordoane electrice fără ştecher sau cu ştecherul defect; Să nu încarce instalaţiile electrice peste sarcina admisă;
44

Să nu repare aparatură electrică, nefiind autorizat pentru aceasta; Altele, în funcţie de pericolele specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru. INSTRUCŢIUNE PROPRIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII ÎN SECTORUL AUTO 1. Obiect Stabilirea normelor interne specifice activităţii de conducător auto, obligatorii pentru toţi lucrătorii care desfăşoară activitatea în cadrul unităţii _______________________________ 2. Scop Eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, existente în cadrul acestei activităţi. 3. Cadrul legal de referinţă al instrucţiunii proprii - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006; - Normele metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006; - Codul rutier şi regulamentul de aplicare. 4. Componenţele sistemului de muncă 4.1 Forţa de muncă Participanţii la procesul muncii sunt persoane de specialitate, angajate cu contract individual de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul care efectuează servicii pe bază de contracte civile de prestări servicii, care prestează activitatea de conducător auto. 4.2 Sarcina de muncă Activităţile prestate sunt: - transport persoane pe bază de grafic orar stabilit de conducerea unităţii; - transport persoane pe bază de comunicare verbală din partea conducătorului direct al locului de muncă; activităţi de parcare-garare a mijloacelor auto, atat pe drumurile publice, cât şi în parcul auto al unităţii; - transport de mărfuri de mic tonaj (maxim…..tonaj) pe drumurile publice, conform dispoziţiilor conducătorului direct al locului de muncă. 4.3 Mijloace de muncă utilizate (utilaje şi materiale folosite) Echipamentele folosite sunt mijloace auto din dotare, care sunt echipate conform dispoziţiilor conducătorului direct al locului de muncă. 4.4 Mediul de muncă Activitatea se desfăşoară în mediu exterior, deschis, pe drumurile publice, iar în unele cazuri activitatea se poate desfăşura în incinta unor unităţi , imobile, etc. 5. Reguli pentru realizarea în deplină securitate a activităţii de serviciu 5.1 Reguli referitoare la mijlocul de transport şi conduit în trafic
45

autovehiculele trebuie să îndeplineacă următoarele condiţii tehnice: o dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare. etc.). o instalaţia electrică să fie în perfectă stare. fiind interzise orice fel de improvizaţii. b) conducătorii auto nu vor face nici un fel de reparaţii sau remedieri la autovehiculele aflate în folosinţă. o elementele de suspensie să nu prezinte defecţiuni. salariaţii care desfăşoară activitatea de conducător auto sunt obligaţi să respecte următoarele prevederi: a) conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute de regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice şi de instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare emise de Ministerul Transporturilor. o volanul să nu aibă joc mai mare de 15 grade. d) autovehiculul nu va fi tractat. bine fixată. care pot provoca scurt circuit. o rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se deschide în timpul mersului iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului să nu prezinte fisuri. va fi parcat regulamentar după care se va lua legătura cu cei în drept. o piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţii. precum şi puntea (punţile) din spate. o sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare. instslaţia electrică. instalaţia de evacuare a gazelor arse. cablurile neizolate. c) orice anomalie în funcţionare sau defecţiune constatată se va aduce la cunoştinţa personalului abilitat. o ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare. siguranţele necalibrate. o releele regulatoare de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior pentru a evita scurt circuitele. rurale şi frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii. o puntea din faţă. sunt interzise legăturile improvizate. o rulmenţii roţilor să nu aibe jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de funcţionare a acestora. o parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. g) în inventarul autovehiculului tebuie să se găsească: o manometru pentru verificarea presiunii pneurilor. o sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri. pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor. f) conducătorii auto au obligaţia ca. etc. jantele să fie bine fixate cu piuliţele respective. împins sau deplasat prin alte mijloace. o bateria de acumulatoare să fie în bună stare. să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la elementele de fixare din cadrul autovehiculului. sistemul de direcţie. instalaţia de încălzire.În scopul desfăşurării activităţii în deplină securitate a muncii. semnalizare. o existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare. o uşile să fie în stare bună de funcţionare. o jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a loviturilor. lipsa capacelor de protecţie. să verifice înainte de plecarea în cursă: o instalaţia de alimentare cu carburant. fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi prevăzută cu amortizor de zgomot (toba de eşapament). e) pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita defecţiunile şi accidentele. 46 ..

e) conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la plecarea în cursă şi pe parcurs modul cum a fost legată încărcătura. Întocmit. b) înainte de începerea operaţiilor de încărcare – descărcare a unui mijloc de transport. g) este interzis să se transporte în caroseria sau în cabina autovehiculului. d) conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe platforma sau în incinta autovehiculelor. 5.2 Reguli privind mărfurile transportate a) la manevrarea.descărcare al autovehiculelor. poziţionarea şi fixarea autovehiculelor pentru încărcare – descărcare. c) alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiile de încărcare – descărcare. o 2 triunghiuri reflectorizante. se interzice plecarea acestuia în cursă dacă se constată că încărcătura nu a fost legată corespunzător. acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate. o cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat. conducătorii auto vor respecta prevederile normelor de securitate a muncii specifice locurilor de muncă respective.o trusa medicală de prim ajutor. a căilor de circulaţie şi a condiţiilor de transport. o stingător. j) încărcarea cu materiale a autovehiculului va fi astfel făcută încât conducătorul auto să aibă vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului. persoane care se află în stare de ebrietate. conducătorii auto sunt obligaţi să nu angajeze discuţii cu ceilalţi călători. f) aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea lor în timpul transportului. de natura terenului. 47 . i) se interzice accesul la locul de încărcare . persoanelor care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii. o veste reflectorizante. să nu folosească telefoanele mobile. h) în timpul mersului. să nu aibă preocupări cae ar putea să le distragă atenţia. k) conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în timpul încărcării sau descărcării acestuia. precum şi respectarea tonajului şi a gabaritului. h) se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului. transport materiale se va face în funcţie de felul şi greutatea materialului.

munca în schimburi. Efortul fizic din punctul de vedere al efortului fizic.SARCINILE DE MUNCĂ ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ PROTECŢIA GRUPURILOR SENSIBILE LA RISCURI PROFESIONALE Organizarea timpului de muncă şi de odihnă. în cadrul contractului colectiv de muncă. trebuie evitate: -poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe. manipularea manuală a unei mase poate prezenta riscuri. regimul pauzelor. în special de afecţiuni dorsolombare. nu trebuie să lucreze noaptea mai mult de 8 ore pe parcursul unei perioade de 24 de ore. lucrători de noapte. luând în considerare următoarele elemente de referinţă: a)caracteristicile masei. în special în vederea evitării activităţilor monotone şi a celor desfăşurate într-o cadenţă predeterminată. activitatea trebuie definită în contractele colective de muncă sau în acordurile încheiate între partenerii sociali. Angajatorul care intenţionează să organizeze activitatea după un anumit ritm. luând în considerare efectele şi riscurile inerente muncii de noapte. a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale/deosebite sau care implică eforturi fizice ori mentale deosebite. -mişcările bruşte. existenţa unor factori de risc în mediul de muncă şi capacitatea de adaptare a personalului angajat.În condiţiile mai sus menţionate. O atenţie specială trebuie acordată organizării pauzelor pe parcursul zilei de lucru. corespunzător naturii activităţii desfăşurate. 48 . -respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a activităţii. activităţile profesionale se clasifică în funcţie de metabolismul energetic (producţia de căldură metabolică). dacă masa este: -prea grea sau prea mare. în conformitate cu tabelul 1. Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic. Serviciile sau mijloacele de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii. luând în considerare particularităţile activităţilor profesionale. Angajaţii. stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor medicale de întreprindere şi a specialiştilor în medicina muncii din teritoriu. -mişcările extreme. angajatorul trebuie să asigure: -evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor. „Lucrătorii de noapte” şi „lucrătorii în schimburi” trebuie săbeneficieze de asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă. asigurate de către sau prin compartimentele de protecţie a muncii lucrătorilor de noapte şi lucrătorilor în schimburi trebuie să fie echivalente celor acordate celorlalţi angajaţi şi disponibile în orice moment. repartizarea angajaţilor cu vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii. La repartizarea femeilor şi tinerilor în astfel de activităţi se vor avea în vedere şi prevederile din HG 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă. trebuie să ţină seama de principiul general de adaptare a muncii la om. se vor stabili potrivit reglementărilor în vigoare. -instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a activităţii profesionale. precum şi intensitatea acesteia. în funcţie de tipul de activitate şi de cerinţele de securitate şi sănătate. determinate de manipularea manuală a maselor. În acest sens. În activităţile profesionale cu efort fizic mare. -incomodă sau greu de apucat. Angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare şi/sau de afectare a sănătăţii. apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. -mişcările repetitive. munca în schimburi Timpul de muncă.

complexitatea şi dificultatea răspunsurilor efectoare. -plasată astfel încât trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexia ori rotaţia trunchiului. c)indicatori şi tehnici de performanţă (de comportament). -distanţe prea mari pentru ridicare. de volumul şi complexitatea informaţiilor necesar de recepţionat şi relucrat. în special de afecţiuni dorsolombare dacă: -este prea mare. -antrenează o mişcare bruscă a masei de transportat. Efortul mental Conţinutul şi intensitatea efortului mental în activitate depind de conţinutul şi natura sarcinii de muncă. a stării fizice şi psihice individuale pe parcursul activităţii. complexitate-viteză. în special pe verticală. în special în eventualitatea unei ciocniri. d)cerinţele activităţii. e)factori individuali de risc. cognitive. Este necesar ca manipularea maselor să fie realizată corect. încălţăminte sau alte lucruri personale necorespunzătoare. coborâre sau transport. pentru realizarea activităţii. dacă: -nu există suficient spaţiu. -ritm al activităţii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de către angajat. în special de afecţiuni dorsolombare. angajatul poate fi expus riscului dacă: -este necorespunzător din punct de vedere fizic să realizeze sarcina respectivă.-instabilă sau are un conţinut ce riscă să se deplaseze. -susceptibilă să producă leziuni asupra angajaţilor din cauza marginilor şi/sau a consistenţei sale. precizie. -locul unde se desfăşoară activitatea de muncă sau mediul de muncă nu permit angajatului să manipuleze manual masele la o înălţime sigură sau într-o poziţie de lucru confortabilă. capacităţi (senzorial perceptive. suprasolicitare) a organismului. caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor. pe baza evidenţierii unor parametri obiectivi ai acesteia: exigenţe temporale. a diferitelor sale sisteme. solicitare optimă. care permit obţinerea unor indicatori ai efortului mental prin intermediul unor elemente de performanţă în realizarea sarcinii sau de comportament 49 . Obiectivarea şi măsurarea efortului mental în activitate se realizează prin intermediul următoarelor categorii de indicatori şi tehnici: a)indicatori şi tehnici de analiză şi evaluare a exigenţelor sarcinii de muncă. de complexitatea şi responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat. dacă implică una sau mai multe dintre cerinţele următoare: -efort fizic frecvent şi prelungit care solicită în special coloana vertebrală. activitatea poate prezenta riscuri. de natura. tragere şi împingere manuală a maselor sunt prezentate în tabelul 2. -pardoseala este alunecoasă sau prezintă neregularităţi care determină dezechilibrare. funcţii. în special în afecţiuni dorsolombare. purtare. -nu are cunoştinţele sau instructajul adecvat ori necesar. în conformitate cu principiile fiziologice şi biomecanice. b)efortul fizic necesar. Angajatorul trebuie să ţină seama că efortul mental în activitate diferă în funcţie de raportul dintre variabile profesionale (exigenţe. umiditatea sau circulaţia aerului sunt necorespunzătoare. atenţie. Limitele maxime admise pentru ridicare. b)indicatori şi tehnici de evaluare subiectivă: scale de apreciere a senzaţiei subiective de efort. condiţii de muncă. efortul fizic poate prezenta riscuri. -temperatura. -nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului. psihomotorii) inclusiv a planului emoţional. c)caracteristicile mediului de muncă. -poartă haine. riscuri profesionale) şi variabile individuale (capacităţi profesionale individuale) şi se reflectă în niveluri diferite de solicitare (subsolicitare. -pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile. -perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare. la sfârşitul acesteia şi chiar a stării individuale din timpul liber. -este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă. -pardoseala sau planul de lucru prezintă denivelări care impun manipularea masei la diferite niveluri. solicitare maximă.

Prevederile acestui articol trebuie să se aplice în funcţie de situaţia respectivă. în nici un caz. să fie evitată expunerea acesteia la riscurile respective. grup considerat vulnerabil faţă de anumite riscuri. Prevederile cuprinse în acest capitol se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are un contract sau un raport de muncă definit prin legislaţia în vigoare. Dacă modificarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este tehnic şi/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate. la care se face referire în evidenţiază riscuri pentru securitatea sau sănătatea femeilor angajate ori efecte asupra sarcinii sau alăptării. angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al angajatei respective. să realizeze activităţile cu risc de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă care ar putea să le pună în pericol securitatea sau sănătatea. atunci când o angajată care exercită o activitate interzisă în virtutea art. angajatorul trebuie să evalueze natura. Femeile angajate gravide nu pot fi obligate. se urmăresc stadial: de la primele faze ale unor modificări/tulburări localizabile şi reversibile. până la instalarea bolilor profesionale sau legate de profesie. să realizeze activităţi cu risc de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă care ar putea să le pună în pericol securitatea sau sănătatea. în nici un caz. procese sau condiţii de muncă. Dacă rezultatele evaluării. lăuze şi care alăptează. lăuze şi care alăptează şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra rezultatelor evaluării la care s-a făcut referire în alin. Femeile angajate care alăptează nu pot fi obligate. de evaluare a dinamicii unor parametri psihofiziologici şi biochimici implicaţi în realizarea sarcinii de muncă de-a lungul unei perioade de lucru. în conformitate cu legislaţia în vigoare. Munca femeilor La repartizarea în muncă a femeilor se va ţine seama de caracteristicile lor morfo-funcţionale şi de stările fiziologice specifice.Ele nu se aplică lucrărilor ocazionale sau de scurtă durată care vizează: a)serviciul casnic exercitat într-o gospodărie particulară sau b)activitatea care este considerată ca nefiind vătămătoare. Prevederile acestui capitol au ca obiect implementarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a angajatelor gravide. a căror listă este prezentată în tabelul 3. angajate în activităţi susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi. ca urmare a interacţiunii factorilor profesionali cu cei individuali şi extraprofesionali. prezentate în tabelul 4 partea B. prezentate în tabelul 4. Munca tinerilor Prevederile acestui capitol au drept scop protejarea tinerilor împotriva oricărei munci susceptibile să dăuneze securităţii. lăuze şi care alăptează trebuie să informeze angajatorul asupra stării lor fiziologice. Femeile angajate care se încadrează în sensul prezentelor prevederi beneficiază de concediu de maternitate şi de alte drepturi. în 50 . (1) precum şi asupra tuturor măsurilor referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă. pentru a depista orice risc pentru securitatea şi sănătatea angajatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării şi pentru a stabili măsurile care trebuie luate. a angajatelor lăuze şi a celor care alăptează. Pentru a beneficia de aceste prevederi.(modificări ale strategiilor de operare în funcţie de efort). 176 devine gravidă sau alăptează şi îşi informează angajatorul despre aceasta. patologic. sănătăţii sau dezvoltării lor fizice. printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru al angajatei respective. până la cele cu caracter ireversibil. Angajatorul este obligat să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor. dăunătoare sau periculoasă pentru tineri. Pentru femeile gravide. angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca. psihologice. gradul şi durata de expunere a angajatelor în unitatea respectivă. femeile angajate gravide. morale sau sociale sau să pericliteze educaţia acestora. d)indicatori şi tehnici psihofiziologice. Consecinţele solicitării psihice şi psihofiziologice şi a efortului mental în activitate. Femeile angajate gravide. partea A.

din cauza absenţei simţului lor de securitate sau a lipsei lor de experienţă ori de pregătire. zilele de muncă şi orele de muncă efectuate se însumează. Pentru adolescenţi. Atunci când această evaluare demonstrează existenţa unui risc pentru securitatea. e)stadiul formării şi informării tinerilor. Atunci când tânărul este angajat de mai mulţi angajatori. Perioada de repaus include. din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare. riscuri care rezultă din lipsa lor de experienţă. Evaluarea trebuie să fie efectuată înainte ca tinerii să înceapă munca şi la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă şi ea trebuie să vizeze în principal următoarele elemente: a)echipamentul tehnic şi organizarea locului de muncă şi a postului de muncă. în nici un caz ea nu poate să fie mai mică de 36 ore consecutive. Angajatorul implică serviciile de protecţie şi de prevenire în planificarea. figurează în special: -activităţile care implică o expunere nocivă la agenţii fizici. cancerigeni. consecutive dacă este posibil. Perioadele minime de repaus prevăzute pot fi întrerupte în cazul unor activităţi caracterizate prin perioade 51 .întreprinderile familiale. aplicarea şi controlul condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în munca tinerilor. b)natura. Prin activităţile care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri. d)prezintă riscuri de accidentare pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni. e)pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori vibraţiilor. precum şi manipularea acestora. în principiu. dar. Este interzisă munca în program de noapte a tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. în special a agenţilor utilizaţi. nivelul şi durata expunerii la agenţi fizici. trebuie să fie asigurate evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor. adolescenţii să eneficieze de o perioadă minimă de repaus de 2 zile. sănătatea şi dezvoltarea lor. în mod gratuit şi adecvat. adolescenţii să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive. Angajatorul este obligat să informeze pe tineri asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. Timpul consacrat pregătirii de către tânărul care lucrează în cadrul unui sistem de formare teoretică şi/sau practică alternativă sau de stagiu în întreprindere este inclus în timpul de muncă. se interzice munca tinerilor în activităţi care: a)depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice. la intervale regulate. care determină alterări genetice ereditare. Angajatorul trebuie să pună în practică măsurile prevăzute pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri şi legate de munca acestora. c)organizarea. pentru fiecare perioadă de 24 de ore. b)implică o expunere nocivă la agenţi toxici. Se vor lua măsurile necesare pentru ca. Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor. Se vor lua măsurile necesare pentru ca. biologici şi chimici. d) organizarea procedeelor de muncă şi a desfăşurării muncii şi interacţiunea acestora (organizarea muncii). pot fi autorizate derogări atunci când aceste activităţi sunt indispensabile pentru formarea lor profesională şi cu condiţia ca protecţia securităţii şi sănătăţii să le fie asigurată prin faptul că lucrările sunt efectuate sub supravegherea unei persoane competente. duminica. în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii şi Familiei. având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane. pentru fiecare perioadă de 7 zile. maşinilor. ţinând seama în special de riscurile specifice. Tinerii trebuie să fie protejaţi împotriva riscurilor specifice pentru securitatea. c)implică o expunere nocivă la radiaţii.perioada minimă de repaus se poate reduce. alegerea şi utilizarea echipamentelor tehnice. Atunci când motive tehnice sau organizatorice o justifică. biologici şi chimici menţionaţi în tabelul 5 la partea I şi procedeele şi activităţile menţionate în tabelul 5 la partea II. aparatelor şi dispozitivelor. sănătatea fizică sau mentală ori dezvoltarea tinerilor. În acest scop.

c)munci efectuate în agricultură. restaurantelor şi cafenelelor. pentru munci prestate în condiţii prevăzute de celelalte reglementări de securitate şi sănătate în muncă. să nu fie disponibili lucrători adulţi şi să se acorde adolescenţilor vizaţi perioade echivalente de repaus compensator într-un termen de 3 săptămâni. Atunci când există motive obiective şi cu condiţia ca adolescenţilor să le fie acordat un repaus compensator adecvat.de muncă fracţionate sau de scurtă durată în cursul zilei.86 Kcal/h Metabolism energetic. cu condiţia ca: aceste munci să fie de scurtă durată şi să nu sufere nici o întârziere. M raportat la unitatea pentru o suprafaţă de suprafaţă cutanată cutanată medie de (W/m2) 1.8 m2(W) M ≤ 65 M ≤ 117 65<M ≤130 130<M ≤200 200<M≤260 M 260 117<M ≤234 234<M ≤360 360<M≤468 M468 Tabelul 2 Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în kg) Tip de manipulare Ridicare rar frecvent foarte frecvent rar frecvent Foarte frecvent Frecvenţa operaţiilor 16-19 35 25 20 30 20 15 52 Bărbaţi Vârstă (ani) 19-45 55 30 25 50 30 20 peste 45 50 25 20 40 25 15 16-19 13 9 8 13 9 8 Femei Vârstă (ani) 19-45 15 10 9 15 10 10 peste 45 13 9 8 13 9 8 Purtare . b)munci efectuate în spitale sau instituţii similare. d)munci efectuate în sectorul de turism sau în sectorul hotelurilor. pot fi prevăzute derogări în cazurile următoate a)munci efectuate în sectoarele de navigaţie sau pescuit. iar obiectivele prevăzute la să nu fie puse în cauză. e)activităţi caracterizate de perioade de muncă fracţionate în cursul zilei. în privinţa adolescenţilor. Se pot autoriza derogări şi. Tabelul 1 Activitate/Clasa de metabolism Repaus (0) Activitate cu efort fizic mic (metabolism redus) (1) Activitate cu efort fizic mediu (metabolism mediu) (2) Activitate cu efort fizic mare (metabolism intens) (3) Activitate cu efort fizic foarte mare (metabolism foarte intens) (4) NOTĂ : 1W=0.

reci sau calde.Agenţi fizici consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului şi/sau dezlipire de placentă. 31şi 32. f)ambianţe termice extreme.5 NOTĂ : . oboseală mentală. în sensul prevederilor acestui capitol. Condiţii de muncă Activităţi subterane miniere. 3. e)monoxidul de carbon. d)medicamentele antimitotice. deplasări (în interiorul sau în exteriorul instituţiei). în măsura în care se ştie că aceşti agenţi sau măsurile terapeutice cerute de existenţa lor. 31 din prezentele norme. g) mişcări şi poziţii de muncă. f)agenţii chimici periculoşi cu cale de absorbţie cutanată.10% din durata schimbului. b)agenţii chimici din anexa nr. c)mercurul şi derivaţii săi. în măsura în care se ştie că pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu apar încă în tabelul 4: a)agenţii cancerigeni şi/sau mutageni. alte eforturi fizice legate de activitatea angajatelor femei.foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului. Agenţi biologici Agenţii biologici din grupele de risc 2. b) manipularea manuală de mase grele implicând riscuri. c) zgomot. în măsura în care nu apar încă în anexele nr. 53 .Tragere Împingere rar frecvent rar frecvent 15 10 16 11 10 7 11 7. e) radiaţii neionizante. d) radiaţii ionizante. în special: a) şocuri.rar: sub 5% din durata schimbului. B. Agenţi chimici Următorii agenţi chimici. Procedee Procedeele industriale prezentate în tabelul 8. vibraţii sau mişcări bruşte. 3 şi 4 în sensul prevederilor prezentelor norme referitoare la agenţii biologici. procedeelor şi condiţiilor de muncă A.frecvent: între 6 . Agenţi 1. Tabelul 3 Lista agenţilor. C. fizică. în special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare. . 2. pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu apar încă în tabelul 4. .

54 .

3.Agenţi a)Agenţi fizici: Activitatea în atmosferă hiperbarică. -pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea. Femei angajate gravide 1. 55 . exceptând cazurile în care se dovedeşte că angajata gravidă este suficient protejată faţă de aceşti agenţi prin imunizare. -virusul rubeolei. b)Substanţele şi preparatele care se clasifică în nocive şi prezintă următoarele riscuri: -pot determina efecte ireversibile foarte grave. -pot determina efecte ireversibile. procedee şi activităţi I. -pot cauza modificări genetice ereditare. b)Munca în atmosferă hiperbarică. în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.Condiţii de muncă Activităţi subterane miniere B. în măsura în care aceşti agenţi pot fi absorbiţi de organismul uman. la scufundări subacvatice. corosive sau explozive. de exemplu.Tabelul 4 Lista agenţilor şi condiţiilor de muncă A. foarte toxice. -pot antrena o sensibilizare prin inhalare. Agenţi 1. -pot cauza cancer.Agenţi biologici: agenţii biologici din grupele 3şi 4 în sensul prevederilor prezentelor norme referitoare la agenţi biologici.Agenţi Agenţi chimici Plumbul şi derivaţii săi.Condiţii de muncă Activităţi subterane miniere Tabelul 5 Listă de agenţi. de exemplu în incintele presurizate. b)Agenţi biologici: -toxoplasma. Femei angajate care alăptează: 1. 2.Agenţi chimici a)Substanţele şi preparatele care sunt clasificate în toxice. c)Agenţi chimici: Plumbul şi derivaţii săi. 2. în incinte presurizate şi la scufundări subacvatice. 2.Agenţi fizici a)Radiaţiile ionizante.

Activităţi care presupun manipularea aparatelor de producere.Activităţi care comportă risc de prăbuşire. -pot antrena o sensibilizare prin inhalare. f)Azbestul II. 7. 9. Procedee şi activităţi 1. a unor efecte nocive pentru copil. -pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea.-pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită. -pot determina apariţia pe durata gravidităţii. 6.Activităţi care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune. 5.Activităţi care presupun folosirea cuvelor.Procedee şi activităţi vizate în tabelul 8. bazinelor. artificiilor sau diverselor obiecte care conţin explozivi. e)Plumbul şi compuşii săi. 2. 4. d)Substanţele şi preparatele vizate de prevederile prezentelor norme referitoare la agenţi cancerigeni şi mutageni. în măsura în care agenţii respectivi pot să fie absorbiţi de organismul uman. recipientelor sau canistrelor care conţin agenţii chimici prevăzuţi la punctul I. 8.Activităţi din menajeriile de animale feroce şi veninoase.Activităţi de fabricaţie şi de manipulare a dispozitivelor.3. lichefiate sau dizolvate. -pot reduce fertilitatea. 56 . 3.Activităţi de tăiere industrială a animalelor. de înmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate. rezervoarelor.Activităţi al căror ritm este condiţionat de maşini şi care sunt remunerate în funcţie de rezultat. c)Substanţele şi preparatele care se clasifică în iritante şi prezintă următoarele riscuri: -sunt inflamabile.

Controlul securitatii si sanatatii în munca este un proces care se desfasoara în vederea mentinerii nivelului de securitate si sanatate în munca în limitele prevazute de norme la momentul dat. Controlul securitatii si sanatatii în munca la nivel de întreprindere cuprinde ansamblul actiunilor de erificare si reglare a proceselor de management si de executie în domeniul securitatii si sanatatii în munca. asigurarea securitatii si sanatatii în munca a tuturor lucratorilor reprezinta o cerinta de egala importanta si în deplina concordanta cu obiectivele orientate spre profit si calitate ale întreprinderilor. prin folosirea pârghiilor financiare pentru a corela nivelul de securitate si sanatate în munca dintr-o întreprindere cu rezultatele financiare ale acesteia. cu evidentierea abaterilor produse. 57 . Solidaritatii Sociale si Familiei si. Principalele prioritati în realizarea controlului securitatii si sanatatii în munca sunt: -verificarea continua a rezultatelor partiale obtinute la implementarea programului anual de prevenire si de protectie. efectuat de catre institutiile de specialitate centrale si teritoriale ale Ministerului Muncii. Controlul securitatii si sanatatii în munca are drept scop aflarea raspunsului la întrebarea „cu ce rezultate s-au finalizat actiunile desfasurate pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca în întreprindere?” Acesta vizeaza maximizarea parametrilor ce se refera la cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute. prin totalitatea actiunilor de legiferare vizând mentinerea riscului de accidentare si îmbolnavire profesionala în limitele de acceptabilitate de la momentul respectiv. -compararea realizarilor programului anual de protectie a muncii cu obiectivele initiale ale acestuia. precum si a vitezei de realizare a acestora. -financiar. pentru verificarea respectarii legalitatii în domeniul securitatii si sanatatii în munca. prin aplicarea unor masuri tehnico-organizatorice pentru reducerea sau eliminarea expunerii lucratorilor la factori de risc determinati de modul de concepere si realizare a mijloacelor de productie sau de mediul de munca. depistarea cauzala a abaterilor si neconformitatilor si adoptarea unor decizii cu caracter corectiv sau profilactic în domeniul securitatii si sanatatii în munca. Eficienta si eficacitatea activitatilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu pot fi determinate si cunoscute fara un control adecvat al îndeplinirii obiectivelor propuse. CONTROLUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA ÎN ÎNTREPRINDERE Definire prioritati Fiind un important factor de crestere economica.VI. respectiv. ale Ministerului Sanatatii Publice. -tip „inspectie” al activitatii preventive. -determinarea cauzelor ce au generat abaterile constatate. compararea lor cu obiectivele stabilite. Acesta presupune evaluarea rezultatelor. Tipuri de controale Controlul securitatii si sanatatii în munca poate îmbraca mai multe aspecte: -juridic. al asigurarii nivelului preconizat de securitate si al rezultatelor masurilor de prevenire luate în întreprindere. -adoptarea masurilor de corectie si urmarirea efectelor produse la aplicarea acestor masuri. -tehnic (tehnologic).

Controlul prin sondaj este un control al securitatii si sanatatii în munca partial ce presupune parcurgerea unei anumite zone din întreprindere care se stabileste în functie de riscurile existente sau se delimiteaza fizic. pe cale ierarhica el a delegat atributii subalternilor sau daca a desemnat unul sau mai multi lucratori pentru realizarea controlului securitatii si sanatatii în munca. Instrumentele utilizate pentru efectuarea controlului sunt diverse. Ca metoda de control calitativ se poate utiliza anchetarea personalului. fiind chiar recomandata. datorita caracteristicilor acestor elemente ale sistemului de munca. precum: accidente. Testarea mijloacelor de munca. Controlul vizual este aproape nelipsit din orice inspectie si permite detectarea rapida. poate transmite aceasta atributie altor decidenti aflati pe niveluri ierarhice inferioare si/sau specialistilor în securitate si sanatate în munca. si chiar si a celor mari care nu prezinta riscuri importante pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Spre deosebire de acestea.) Controlul intern poate fi axat pe identificarea unui singur risc. spre exemplu a echipamentelor tehnice. etc. negative si anti-economice. Controlul prin testare presupune testarea elementelor din sistemul de munca la aparitia unor factori perturbatori si verificarea comportamentului preventiv al acestora. incendii. în literatura de specialitate. parcurgerea întregii arii supuse controlului securitatii si sanatatii în munca de acest tip nu ar trebui sa ridice probleme deosebite. In cea de a doua situatie. cu usurinta a eventualelor nereguli vizibile cu ochiul liber si permite aprecierea situatiei de ansamblu privind conditiile de lucru de la locurile de munca. Evident. ocazionat de evenimente nedorite. intrinsec unei activitati sau caruia i se apreciaza o consecinta maxima previzibila extrem de grava. gradul de acoperire al acesteia. efectuata în îndeplinirea obligatiilor ce le revin angajatorilor ca unici responsabili pentru asigurarea securitatii si sanatatii propriilor lucratori. Controlul calitativ presupune utilizarea unor instrumente de control de care dispune specialistul sau echipa de specialisti în securitatea muncii din acea întreprindere pentru a determina neconformitatile. In functie de zona de desfasurare a controlului intern acesta poate fi: -la nivel de întreprindere (unitate economica). Controlul intern reprezinta o atributie a angajatorului pe care o poate realiza el însusi si. catastrofe. în functie de acest instrumentar metodologic. disfunctionalitatile si/sau problemele care ar putea sa apara în sistemul de munca. îmbolnaviri. testarea 58 . -la nivel de loc de munca (instalatie. raspunderea angajatorului nu este diminuata în nici un fel. Testarea mediului si a sarcinii de munca se efectueaza mai dificil. în acest caz. atelier. cantitativ si complex. masina. atunci când se efectueaza în mod curent. înseamna supunerea acestora la încercari în conditii anormale de functionare care ar putea determina aparitia unor situatii periculoase. chiar daca. serviciu). -la nivel de diviziune economica a întreprinderii (sector de activitate). generatoare de accidente sau îmbolnaviri ale lucratorilor. în acest caz.Activitatea de control a securitatii si sanatatii în întreprindere. caz în care se considera control intern indirect. testare) axate pe identificarea aspectelor negative si/sau prin fise de control (chestionare sau check-list-uri) elaborate pentru depistarea disfunctionalitatilor. în cazul întreprinderilor mici si mijlocii. prin întrebari tinta (interviu. avarii. Totusi. In functie de motivatia care îl genereaza controlul securitatii si sanatatii în munca poate fi: -de rutina. controlul securitatii si sanatatii în munca este structurat în: calitativ. ori prin decizie manageriala de delegare de competenta. ne referim la un control intern direct. -la nivel de compartiment (sectie. Controlul total înseamna parcurgerea întregii întreprinderi. conform graficului de control. explozii etc. dezvoltarea tehnicilor si metodologiilor de control fiind în atentia cercetatorilor si specialistilor cu preocupari în domeniu. fiind total. -exceptional. sau pe identificarea riscurilor profesionale la care sunt expusi lucratorii în îndeplinirea sarcinilor de munca. este denumita control intern.

inhalare. substituirea sau reducerea acestora. accidente. verificarea încadrarii nivelului noxelor în limitele de nocivitate admise pentru mediul de munca. Riscul reprezinta probabilitatea producerii. activitatea de control a riscurilor efectuata în sistemul respectiv. negativ si de scadere economica. determinari. ulterior. Anumite pericole au un caracter general fiind prezente în multe din activitatile economice.personalului este cel mai usor de efectuat si în practica se aplica foarte des atât verificarea cunostintelor teoretice. în functie de dimensiunea acestora. bazate pe analize teoretice (diagnoza de securitate) de simulare a aparitiei unor fenomene nedorite. precum: avarii. alocarea eficienta a resurselor pentru luarea masurilor prioritare. specialistii de securitate si sanatate în munca utilizând elemente din instrumentarul metodologic al controalelor calitative si cantitative. adica are capacitatea de a-si îndeplini functia. dintre acestea mentionam: -caderi de la înaltime sau la acelasi nivel. ingerare de substante. prin masuratori efectuate de catre organisme abilitate sau laboratoare proprii abilitate. -caderi. controalele efectuate în întreprinderi sunt complexe. trebuie sa stabileasca daca echipamentul tehnic este sigur. Angajatorii au obligatia de a asigura periodic sau ori de câte ori este cazul. vatamari. se pot aplica metode mai sofisticate de control calitativ. -contact. prin simularea unor situatii de pericol. acolo unde este cazul. Controlul cantitativ se realizeaza prin masuratori. De asemenea. -manipulare inadecvata a maselor. Controlul riscurilor presupune si abordarea unui aspect particular al acestora – controlul tehnic. fara cauzarea de leziuni sau de afectare a sanatatii. analize. de a fi transportat. obiecte. expertize care au ca scop determinarea existentei sau/si nivelului unor factori nocivi care ar putea afecta securitatea si sanatatea lucratorilor. a unui eveniment nedorit. Securitatea în munca presupune studiul si identificarea riscurilor profesionale care pot produce vatamari sau afectari ale starii de sanatate ale lucratorilor. proiectari de materiale. acesta este caracteristica unui sistem/proces/echipament/element cu potential de afectare a sistemului de munca sau a unor elemente ale acestuia. verificarea realizarii acestor masuri si reevaluarea riscului rezidual. De asemenea. reglat. explozii. demontat si casat în conditiile si în perioada precizata în cartea tehnica. Controlul riscurilor profesionale Prevenirea riscurilor profesionale la nivel de întreprindere trebuie sa cuprinda cel putin identificarea. Pericolul reprezinta sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii angajatilor în timpul lucrului. într-o anumita perioada de timp. Aceasta verificare periodica trebuie sa se realizeze cel putin o data pe an si trebuie sa fie urmata de propuneri de masuri tehnice si organizatorice de reducere a noxelor. Se identifica astfel drept componenta de baza a activitatii de prevenire a accidentelor de muncasi îmbolnavirilor profesionale într-un sistem de munca. De fapt. faciliteaza focalizarea orientata spre pericolele existente la locul de muncasi luarea de decizii cu privire la masurile de prevenire necesare pentru diminuarea si eliminarea factorilor de risc. incendii etc. negative în sistemul de muncasi studiul comportarii sistemului de munca în diverse situatii de risc. -incendii. instalat. In cele mai multe cazuri. care spre exemplu. catastrofe. 59 . evaluarea riscurilor si controlul riscurilor profesionale. Controlul riscurilor din sistemul de munca permite identificarea riscurilor profesionale existente si. Controlul riscurilor reprezinta o etapa principala a managementului riscurilor profesionale si presupune eliminarea. îmbolnaviri. cât si a celor practice. întretinut.

Cerinte privind realizarea controlului Cerintele fundamentale ale unui proces de control eficient sunt urmatoarele: -sa fie continuu. -o mai buna comunicare si coordonare. -iluminat necorespunzator. operarii. fiind înlocuit de un control activ. Controlul riscurilor trebuie sa fie un proces continuu care sa faciliteze procesul decizional: este riscul acceptabil sau sunt necesare masuri preventive? Dintre masurile de prevenire care se pot lua se mentioneaza: -modificari de proiectare fizica. la nivel de întreprindere. adica de preîntâmpinare a deficientelor. In prezent. zgomot. în controlul conditiilor de munca. -o mai buna informare. demontarii de instalatii si echipamente tehnice. -sa aiba un caracter preventiv. a echipamentelor tehnice sau a materialelor. -modificarea conditiilor de lucru. prin eliminarea pericolului la sursa. -transport cu vehicule in incinta sau în exteriorul unitatii. instruire. indirect. -revizuirea procedeelor de lucru. spre exemplu. Modelul “Preventiv” Inainte de aparitia problemelor Analiza tuturor zonelor afectate Management preventiv Conditiile de munca Pentru evaluarea exacta a situatiei privind asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor si pentru determinarea mijloacelor celor mai adecvate de interventie pentru remedierea neconformitatilor este necesar sa se asigure în întreprindere un control obiectiv. radiatii. de rutina si complex. controlul securitatii si sanatatii în munca tip constatativ tinde sa dispara. repararii. întretinerii. -prevederea sau modificarea unor sisteme de detectie. reglajelor si întretinerii echipamentelor tehnice. concretizat în decizii si actiuni manageriale orientate spre eficientizare si o evaluare stiintifica axata pe analiza relatiilor cauza-efect. în principal. vibratii. -temperaturi scazute sau prea ridicate etc.-pericole asociate montarii. total. Activitatea “traditionala” de control în domeniul prevenirii riscurilor profesionale consta. control si securitate. prin reducerea probabilitatii sale de manifestare. sprijinindu-se pe un model “reactiv”. -intensificarea verificarilor. Tinând cont de clasificarea prezentata anterior. -sa aiba un caracter corectiv. fundamentat 60 . sau diminuându-i consecintele nedorite. In urma controlului riscurilor profesionale se pot stabili masurile de prevenire care pot anula posibilitatea accidentarii sau îmbolnavirii profesionale. -electricitate. un control securitatii si sanatatii în munca într-o întreprindere poate fi caracterizat astfel: intern. formare si perfectionare a personalului. Modelul “Reactiv” Determinat de accidente sau sesizari Verificare punctuala a conditiilor de munca Prevenirea riscurilor profesionale presupune trecerea la o atitudine proactiva care vizeaza managementul preventiv al riscurilor profesionale. de reducere pâna la eliminare a deficientelor.

Prin delegare de competenta. Acest lucru presupune: • Accentuarea caracterului preventiv al controlului. evaluarile nivelului de risc/securitate în muncasi auditul de securitate. -prin desemnarea unuia sau a mai multor specialisti cu atributii în domeniu (lucratori desemnati). angajatorul este obligat sa asigure si sa controleze. activ. Rezultatele evaluarilor nivelului de risc/securitate în munca permit ierarhizarea riscurilor în functie de dimensiunea lor si orientarea controlului spre zonele cu probleme. Pe baza programului de activitate trebuiesc controlate toate locurile de munca. Pentru aceasta. precum si a prevederilor legale în domeniul protectiei muncii. atributiile de control al locurilor de munca din întreprindere. va desemna persoana sau persoanele care sa efectueze aceasta activitate. a masurilor tehnice si organizatorice stabilite. factori psiho-sociali etc). este important ca persoana/echipa din cadrul serviciului de prevenire si protectie sa aiba o formare adecvata. în scopul prevenirii accidentelor de muncasi îmbolnavirilor profesionale. angajatorul îsi poate asuma el însusi atributiile din domeniul securitatii si sanatatii. bazat pe informatii. • Realizarea unui control axat pe analiza relatiilor cauza-efect si nu tip constatativ. revin personalului din cadrul serviciului de prevenire si protectie. prin personal propriu sau prin personal extern abilitat. prompt si orientat spre analize profunde ale situatiilor de risc care ar periclita securitatea si sanatatea lucratorilor. fara a se pierde din rigurozitate. si trebuie verificata periodic încadrarea valorilor noxelor în limitele de nocivitate admise pentru mediul de munca. de surprindere a personalului cu atributii în domeniul protectiei muncii prin noutatea problemelor. -prin organizarea serviciului de prevenire si protectie. daca acestea s-au manifestat corectarea lor cât mai curând posibil. In cazul microîntreprinderilor si al întreprinderilor mici. Rezultatele acestor statistici pot „orienta” controalele si pot reprezenta fundamentul programarii viitoarelor actiuni de verificare. fara exceptie. odata cu aparitia si manifestarea noilor riscuri (stres. sa fie impartialasi corectasi sa respecte caracterul preventiv si corectivo-constructiv al controlului securitatii si sanatatii în munca 61 . obligatia sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de securitate si sanatate în munca. Daca angajatorul nu are capacitatea necesara. -prin contractarea de servicii sau persoane specializate externe. Statisticile privind accidentele de muncasi îmbolnavirile profesionale pe activitati economice trebuie utilizate pentru efectuarea unor controale tintasi în cadrul întreprinderilor. Responsabilitatea controlului securitatii si sanatatii în munca revine conducatorului întreprinderii care are. • Flexibilitate si adaptabilitate în realizarea controlului. In îndeplinirea obligatiilor legale. conform legii. cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii. de preîntâmpinare a deficientelor si. Intre elementele de considerat în cadrul controlului deosebit de importante sunt informatiile statistice privind accidentele de muncasi îmbolnavirile profesionale. Controlul securitatii si sanatatii în munca trebuie sa fie continuu. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. Caracterul complex al controlului securitatii si sanatatii în muncasi. potrivit conditiilor de muncasi factorilor de risc evaluati la locurile de munca. determina necesitatea perfectionarii profesionale continue în domeniul securitatii si sanatatii în munca a acestui personal. angajatorul trebuie sa organizeze si sa realizeze controlul securitatii si sanatatii în munca prin una din modalitatile: -realizând personal aceasta activitate. De asemenea. în vederea stabilirii masurilor prioritare. bine organizat si sa se concretizeze în decizii si actiuni eficace.stiintific.

materiale. motivarea si informarea personalului privind prevenirea etc. informatiile cuprinse în acest document fiind ulterior analizate de catre echipa de control. De asemenea. deficientele si problemele depistate de echipa de control. • Comunicarea fiecarui compartiment din cadrul întreprinderii. cu acordarea unei atentii deosebite locurilor de munca unde pot apare riscuri de accidentare si îmbolnavire profesionala. Trebuie amintit si efectul psihologic pozitiv asupra personalului pe care îl are controlul securitatii si sanatatii în munca realizat periodic. elaborarea planului de control si alocarea resurselor (umane. controlul securitatii si sanatatii în întreprindere se sprijina pe cultura de securitate din acea unitate. Graficul si planul de control Controlul securitatii si sanatatii în munca realizat periodic. de timp) adecvate sunt elemente la a caror stabilire se iau în calcul o serie de factori obiectivi determinati de situatia economico-financiara a întreprinderii si subiectivi. La elaborarea unui plan de control al securitatii si sanatatii în munca al întreprinderii trebuie avute în vedere urmatoarele elemente (recomandari privind realizarea controlului): • Stabilirea periodicitatii controlului în functie de specificitatea fiecarei întreprinderi (volumul activitatilor desfasurate. • Raportul privind controlul securitatii si sanatatii în munca va contine neconformitatile. cu implicarea lucratorilor respectivi. pentru a identifica si a corecta situatiile de pericol.instrument metodologic pentru realizarea controlului 62 . trebuie elaborat planul de control care reprezinta documentul ce contine informatii detaliate cu privire la realizarea tipului de control prevazut în grafic. riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala. financiare. Fisa de control . determinati spre exemplu de preocuparea angajatorilor pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor sai. anual si actualizat ori de câte ori este nevoie. în baza unui grafic de control ce poate fi elaborat lunar. • Controlul. pe cooperarea între compartimente etc. deficientele si problemele depistate în timpul controlului securitatii si sanatatii în munca se vor consemna într-o fisa de control a securitatii si sanatatii în munca. Graficul de control trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente: tipul si periodicitatea controalelor. masurile propuse. pe cât posibil. elaborarea si realizarea graficului de control. In baza graficului de control. pe cultura de prevenire din întreprindere. al întregii întreprinderi. constituie un instrument dintre cele mai eficace al prevenirii. pe coordonarea muncii. • Neconformitatile. precum si termenele de realizare. întrucât demonstreaza preocuparea si interesul angajatorului pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor. pe managementul securitatii si sanatatii în munca. • Constituirea unei echipe de control formata din specialisti în securitatea si sanatatea în muncasi conducatorii directi ai locurilor de munca. trimestrial.Tipul de control care urmeaza a fi efectuat. numar personal. a datei si orei când se va efectua controlul securitatii si sanatatii în munca . pe procedurile de achizitii de produse si servicii. modul de organizare teritoriala a activitatii etc. durata acestora si responsabilii de efectuarea controlului. volum productie. Rezultatul analizei (raportul privind controlul) va fi prezentat conducerii întreprinderii. pe constientizarea. cu suficient timp înainte.

etichetare. instalatii adecvate 5.S. ventilatie. depozitare. starea tehnica a dispozitivelor/ echipamentelor de stingere a incendiilor 17. salvarea si ajutorul. iesiri de urgenta. semnalizare. starea. DE RIDICAT SI TRANSPORTAT – stare tehnica generala.In functie de specificul activitatii fiecarei întreprinderi se pot elabora fise de control. alte materiale specifice 16. a spalatoarelor. anexelor social – sanitare speciale 63 . dusurilor. transport si neutralizare 10. surse de caldura. aparatura de masura. dispozitive de frânare/oprire/ de ajutor în caz de urgenta 12. calitatea ambiantei luminoase. FISA DE CONTROL S. de înmagazinare sau de folosire. CAI DE CIRCULATIE – starea generala. stabilitate. fixare sigura. îngradiri. PUNCTE DE PRIM AJUTOR – materiale. cunoastere 18. Fisa de control a securitatii si sanatatii în munca reprezinta un instrument în sprijinul activitatii specialistilor cu atributii în domeniul securitatii si sanatatii în munca. marcaj. identificare. dispozitive de siguranta. instructiuni. INSTALATII SUB PRESIUNE. semnalizarea de securitate 2. sistemul/corpul de iluminat. acoperiri. iluminat. colectare. ZGOMOT – masuri de reducere. manipularea sarcinilor suspendate. reglare si protectie 9. semnalizare zone. întretinerea instalatiilor de iluminat sia suprafetelor vitrate 6. material si echipament de lupta contra incendiilor. depozitare. rezistenta/stabilitatea echipamentului. masuri colective si individuale de protectie 8. mijloace de protectie împotriva caderii 3. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – extinctoare. protectie 11. control. TEMATICA DE CONTROL STARE* BUNA REA NA** 1. organizarea 19. TRATAREA REZIDUURILOR – prelucrare. starea scarilor. manipularea aparatelor de producere. respectare. mijloace de protectie electroizolante 15. crt. depozitare si transport adecvate. ECHIPAMENTE TEHNICE MOBILE – stare tehnica generala. latimea minima. carcasari. cabluri. INSTRUCTIUNI TEHNICE DE SECURITATE – actualizare. separare. a cabinelor de closet. VENTILAREA – starea generala. LICHEFIATE SAU DIZOLVATE) – depozitare. (I) Nr. DOTARI SOCIAL-SANITARE – starea vestiarelor.M. SCARI SI SCHELE – starea generala. adaptare/echipare pentru reducerea riscului de rasturnare. ventilatie. compatibilitate. care sa cuprinda referiri la toate sursele posibile de riscuri ce ar putea exista la locurile de munca din acea unitate. substante sau preparate periculoase. FLUIDE ENERGETICE (GAZE COMPRIMATE. legari la pamânt. marcaje. INSTALATII SI ECHIPAMENTE ELECTRICE – constructie. ILUMINAT – nivelul necesar. Continutul acestei fise este orientativ si cuprinde o parte din aspectele care trebuiesc urmarite în timpul controlului. SEMNALIZAREA – de securitate si/sau sanatate. ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE MANUALE – stare tehnica generala. utilizare corecta 13. suport de sustinere 4. structuri de protectie. dispozitive de legare si prindere a sarcinii. EIP împotriva zgomotului adaptate. privind evacuarea. separare. AGENTI CHIMICI – manipulare. izolatie. SISTEME CU ACTIONARE HIDRAULICA SI PNEUMATICA – stare tehnica generala 14. PLATFORME/PLANSEE/PASARELE – metode de acces si pozitionare sigure. acces limitat 7. elemente de transmisie a puterii protejate.

colectare. • aplicarea planurilor de actiune în caz de urgenta . 64 . depozitare. -utilizarea unor metode sigure de manipulare.Neaplicabil Atunci când unul din aspectele considerate mai sus este calificat drept având o stare „rea”. specificând în ce constau problemele întâlnite pentru ca acestea sa fie ulterior analizate în vederea propunerii de masuri de prevenire. -determinarea nivelului de expunere a lucratorilor la agenti periculosi la locul de munca. Fisa prezentata este orientativa. întretinerea. • sistemul de consultare. verificare. în fise se pot înscrie aspecte privind urmatoarele probleme: -identificarea. • organizarea examenelor medicale la intervalele stabilite de prevederile legale. când utilizeaza procedee si/sau substante chimice periculoase. -interzicerea si limitarea expunerii lucratorilor la agenti periculosi la locul de munca. vestiare etc. reciclare si eliminare a deseurilor periculoase. • organizarea primului ajutor si acordarea îngrijirilor de urgenta. reparare 21. -înlocuirea produselor si tehnologiilor periculoase prin altele nepericuloase sau mai putin periculoase. -semnalizarea de securitate . informatiile privind deficientele si neconformitatile identificate de echipa de control se pot detalia în cea de a doua parte a fisei de control a securitatii si sanatatii în munca. denocivizare. cantine.20. -procurarea si utilizarea adecvata a echipamentelor individuale de protectie. -punerea la dispozitia lucratorilor a unor servicii adecvate. precum cele sanitare. • sistemul de transmitere si difuzare în întreprindere a informatiilor pertinente privind securitatea si sanatatea lucratorilor. de cooperare si de coordonare în domeniul securitatii si sanatatii în munca . • stabilirea cerintelor în domeniul instruirii lucratorilor. iesiri * Se va marca cu X coloana corespunzatoare **NA . -clasificarea si etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase.. acestea pot fi elaborate pe domenii de interes. utilizarea. -autorizarea personalului . PLAN DE EVACUARE IN CAZ DE URGENTA – instructiuni. tinând cont de cerintele de ergonomie la locurile de munca . Un alt exemplu de informatii ce pot fi înscrise în fisele de control a securitatii si sanatatii în munca pot viza mecanismele si masurile privind: • sistemul de supraveghere a sanatatii. • cercetarea si declararea accidentelor de muncasi a bolilor profesionale. Spre exemplu. pe riscuri. iar informatiile cuprinse în aceste fise pot fi extrem de variate. amenajarea. afisaj informatii. fisele tehnice de securitate ale acestora . încercarea si verificarea echipamentelor tehnice tinând cont de cerintele de securitate a muncii . ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE – utilizare. • formarea si consilierea tehnica a lucratorilor. apa potabila. curatare. constructia. întretinere. -adaptarea componentelor echipamentelor sau a procedeelor la capacitatile fizice si psihice ale lucratorilor. controlul securitatii si sanatatii în munca poate viza protectia lucratorilor împotriva riscurilor la care sunt expusi atunci când lucreaza cu echipamente sau masini periculoase. pentru anumite locuri de munca etc. -conceperea. evaluarea si combaterea riscurilor profesionale. -interzicerea si limitarea utilizarii echipamentelor si/sau procedeelor periculoase. In acest scop.

care parcurg urmatoarele etape: 1. 8. acordul inspectoratului teritorial de munca pentru realizarea controlului. constituirea echipei de control din partea inspectoratului. pregatirea de checklisturi/chestionare. Controlul pe care inspectorii de munca îl efectueaza în întreprinderi este numit inspectie si vizeaza în principal conformitatea cu cerintele legale. Inspectia – Sistem în întreprinderi mici si mijlocii Metoda respecta aceleasi principii ca în cazul întreprinderilor mari. manualul cuprinde o serie de norme de conduita ce trebuie urmate de catre inspectorii de munca. 10. prezentarea riscurilor si avantajelor ce decurg din luarea masurilor corespunzatoare de securitate si sanatate în munca. -inspectarea prin sondaj a mediului de munca din întreprindere. raspunsul angajatilor si angajatorilor la chestionarele prezentate în prealabil etc. cu urmatoarele particularitati: -obiectivul metodei este de a examina metodic activitatea sistematica de protectie a mediului de muncasi de a impune cerinte pentru eliminarea deficientelor constatate. . In încercarea de a dezvolta reguli unitare de realizare a controalelor. Metoda de inspectie prin control tematic Aceasta metoda permite verificarea doar a unui numar limitat de aspecte din multitudinea problemelor existente la nivelul unitatii si se caracterizeaza astfel: . 2. alegerea spre inspectare a sectoarelor unitatii.Controlul din perspectiva inspectorilor de munca Manualul de metode de inspectie elaborat de Inspectia Muncii cuprinde orientari generale si metodologii de realizare a inspectiilor în întreprinderi.redactarea si transmiterea procesului-verbal. responsabilii cu protectia muncii.metoda necesita implicarea unui numar mai mic de inspectori si dureaza un numar mai mic de zile. 65 . ci da o imagine destul de concludenta asupra problemei care constituie tema controlului si mai vaga asupra celorlalte. -se vor urmari sensibilizarea si constientizarea angajatorului.metoda nu poate sa dea o imagine de ansamblu asupra modului de organizare. realizarea controlului efectiv în teren (controale în cadrul sectoarelor.). 4. pregatirea controlului la nivelul inspectoratului. expedierea materialului informativ la angajator. sedinta de încheiere cu conducerea si reprezentantii unitatii. pregatiri si vizita premergatoare la nivelul societatii. interviuri cu angajatii. anuntarea controlului si discutie preliminara cu conducerea societatii. analiza materialelor adunate si formularea cerintelor. desfasurare si rezolvare a problemelor specifice de protectie a muncii si a mediului de munca din unitate. 7. 5. Principalele metode de inspectie cuprinse în Manualul elaborat de Inspectia Muncii sunt urmatoarele: Inspectia – Sistem în întreprinderi mari Aceasta metoda se aplica de o echipa pluridisciplinara formata din inspectori de muncasi specialisti.urmarirea si evaluarea inspectiei. 11. 6. -pregatirile dinaintea inspectiei constau în anuntarea inspectiei. 3. 9.

. riscuri identificate cu ocazia unor controale anterioare si presupune urmatoarele: . mai ales. care va stabili eventualele masuri de eliminare. dupa caz. -valorificarea si urmarirea rezultatelor campaniei. documentelor.inspectoratul teritorial de munca alcatuieste lista riscurilor identificate si corespunzatoare deficientelor ce trebuie eliminate si o expediaza tuturor unitatilor în care pot exista astfel de riscuri. Indiferent de modul si instrumentele de investigare utilizate. -realizarea unui material de sinteza în vederea motivarii campaniei si pregatirea inspectorilor pentru aplicarea metodei. -programarea si desfasurarea controalelor.- este necesar ca inspectorii de munca implicati în control sa aiba o buna pregatire profesionala multidisciplinara. printr-o activitate de control si prevenire bine pusa la punct. reducere a riscurilor si va comunica inspectoratului teritorial de munca masurile stabilite. În functie de situatia constatata. controlul securitatii si sanatatii în munca presupune implicarea managerilor aflati pe diferite trepte ale ierarhiei organizationale a întreprinderii. a specialistilor în securitatea si sanatatea în muncasi. Metoda de control prin sondaj Aceasta metoda se aplica în scopul verificarii modului în care sunt respectate prevederile legislatiei si normelor de securitate si sanatate a muncii si se desfasoara fara ca agentul economic sa fie anuntat în prealabil. indiferent de marimea lor. Metoda de control prin impunerea de masuri cu directie speciala -MDS MDS reprezinta o metoda de control prin care se propune eliminarea riscurilor din mediul de munca. cuprinzând în aria de aplicare a metodei toate unitatile similare. -asigurarea bazei materiale necesare desfasurarii campaniei si informarea mass-media.raspunsul angajatorului este o declaratie privind activitatea desfasuratasi atitudinea adoptata fata de problemele de protectie a muncii. Organizarea unei campanii implica: -procurarea datelor. a unei vizite în unitate. informatiilor în legatura cu obiectul campaniei. . precum si o experienta corespunzatoare în cadrul inspectoratului si în realizarea unor astfel de controale. baza tehnica din dotare. a lucratorilor care. limitata în timp si care atrage atentia mijloacelor de informare în masa..lista de riscuri trebuie verificata de catre angajator. 66 . Metoda presupune: -discutia cu angajatorul în care sunt prezentate date referitoare la obiectul de activitate al unitatii. a datelor statistice privind accidentele de muncasi procesarea acestora. la procedeele si tehnologiile de lucru. -realizarea. poate aduce informatii utile ce ar permite detectarea de noi surse de factori de risc. -procese verbale tipizate continând lipsuri si cerinte. personal etc. prin atitudinea favorabila prevenirii si prin cunostintele pe care le poseda cu privire la locul de munca. Metoda de control prin campanie Metoda poate fi folosita pentru constientizarea unei anumite probleme. -documente în care vor fi consemnate rezultatele campaniei. controlul se poate dezvolta în scopul asigurarii remedierii deficientelor. instructiuni privind efectuarea campaniei.

67 . subliniem faptul ca prevenirea accidentelor de muncasi a îmbolnavirilor profesionale. prin realizarea unui control riguros si complex pentru reperarea problemelor si pentru stabilirea unor masuri adecvate pentru protectia lucratorilor.Încercând sa demonstram importanta controlului securitatii si sanatatii în munca. înseamna anticiparea posibilelor dezechilibre ce pot afecta sistemele de munca.

RISCURI PROFESIONALE. ţinându-se seama de toate schimbările elementelor sistemului de muncă. vizitatori. • examinarea posibilităţilor de eliminare sau diminuare a riscurilor. nu va fi reiterată pentru locurile de muncă comparabile şi se va revizui numai când circumstanţele se modifică. • adaptarea altor măsuri care să vizeze prevenirea riscurilor Evaluarea trebuie axată pe riscurile profesionale evidenţiate sau previzibile în mod raţional. Evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă: fixe (birouri. mobile (temporare). elevi. Evaluarea riscurilor profesionale nu se va demara exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii acestora. • estimarea calitativă şi/sau cantitativă a riscurilor. • identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole.). Evaluarea riscurilor la locurile de muncă evolutive sau mobile se va face luând în considerare toate etapele succesive ale locurilor de muncă. unde procesul de muncă se derulează după o schemă permanentă se va face ţinând cont de condiţiile existente uzuale. • numărul persoanelor expuse. care trebuie consultaţi pe tot parcursul evaluării şi informaţi cu privire la măsurile de prevenire/ protecţie adoptate şi la concluziile obţinute. 68 . etc. ateliere. de aceea ele trebuiesc informate în prealabil de măsurile de protecţie ce se impun. • durata de expunere la acţiunea factorilor de risc. luând în calcul şi riscurile nesemnificative (riscuri din activităţi cotidiene) numai în cazul când există posibilitatea agravării lor. public etc. • nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnăvirilor profesionale.) Evaluarea riscurilor va ţine cont de eventuale prezenţe la locul de muncă analizat şi a altor categorii de personal din afara sistemului de muncă care pot fi expuşi riscurilor existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. norme ale asociaţilor profesionale etc. persoane din alte societăţi. La evaluarea riscurilor se va ţine cont obligatoriu de prescripţiile legale şi de normele şi recomandările publicate (norme tehnice. Indiferent de metoda aplicată evaluarea riscurilor trebuie să urmărească următoarele etape obligatorii: • identificarea pericolelor existente şi riscurilor. evolutive (şantiere. • nivelul morbidităţii prin accidente şi îmbolnăviri profesionale.) nefiind conştienţi de riscuri. Aceste categorii de personal (personal din alte sectoare ale unităţii. coduri de bună practică. IDENTIFICAREA ŞI APRECIEREA RISCURILOR PROFESIONALE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE EVALUĂRII RISCURILOR Evaluarea riscurilor constă în studiul sistematic a tuturor elementelor procesului de muncă susceptibil de a genera daune. nivelele de expunere. docuri. studenţi. etc). Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de muncă cu pericol deosebit şi iminent de accidentare urmărindu-se: • identificarea factorilor de risc precum şi consecinţele acţiunii lor asupra organismului uman (deces sau invaliditate). maşini unelte. ignoră măsurile de protecţie şi se expun pericolelor. clienţi. Evaluarea riscurilor la locurile de muncă fixe. ci în acest demers vor fi antrenaţi muncitorii sau reprezentanţii lor. al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/ protecţie a acestor riscuri.

Locurile de muncă cu pericol deosebit şi/sau iminent conţin factori de risc care generează explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de risc naturali şi speciali ai mediului de muncă. La locurile de muncă ce presupun activităţi în condiţii de risc deosebit, timpul de lucru poate fi redus sub 8 ore/zi. Principiile care stau la baza ierarhizării măsurilor de prevenire/ protecţie a riscurilor sunt: • evitarea riscurilor; • înlocuirea elementelor periculoase; • combaterea riscurilor la sursă; • prioritatea măsurilor de protecţie colectivă; • considerarea evoluţiei tehnico – ştiinţifice; • ameliorarea continuă a nivelului SSM. METODOLOGIA GENERALĂ DE EVALUARE A RISCURILOR Nu există un principiu universal valabil privind evaluarea riscurilor. Indiferent de metoda utilizată în evaluarea riscurilor trebuiesc respectate următoarele reguli fundamentale: • evaluarea se structurează astfel încât toate pericolele şi riscurile potenţiale să fie analizate; • eliminarea posibilă şi diminuarea pericolelor asociate riscurilor identificate. De asemenea, indiferent de metoda de abordare şi evaluare a riscurilor aplicată, se are în vedere obligatoriu operaţiunile: • observarea atentă a mediului specific locului de muncă (căi de acces, starea clădirilor, starea echipamentelor tehnice şi de protecţie, gaze, pulberi, temperatură, zgomot, iluminat, curenţi de aer etc.); • determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă, fără omisiuni; • observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă şi verificarea conformităţii procedurilor aplicate cu cele stabilite; • analiza riscurilor incluse de toate sarcinile de muncă; • analiza modului de operare, pentru evaluarea expunerii la pericole; • analiza factorilor externi de influenţă; • analiza detaliată a factorilor psihologici, sociali şi fizici cauzatori de stres şi interacţiunea lor cu factori ce ţin de organizare şi de mediu; • analiza măsurilor adoptate pentru asigurarea securităţii şi urmărirea actualizării informaţiilor privind riscurile. Riscul admisibil (rezidual) se determină prin abordare şi expresii matematice specializate, numai în cazul unor probleme complexe de securitate cu consecinţe deosebit de grave, dar cu probabilitate de producere mică (riscuri nucleare). Frecvent riscul admisibil pentru majoritatea locurilor de muncă se determină prin metoda de bună practică. Alegerea modului de abordare a procesului de evaluare (metodei de evaluare) depinde de următoarele elemente: • natura locului de muncă (fix, evolutiv, temporar); • natura procesului de muncă (operaţii repetitive, procese evolutive, etc.); • particularităţile sarcinii de muncă (sarcini repetitive, ocazionale, sezoniere, cu risc major, etc); • complexitatea tehnică şi tehnologică a locului de muncă. În general o evaluare corectă a riscurilor acoperă în principal toate riscurile existente într-un sistem, la un loc de muncă sau o activitate .
69

Evaluarea riscurilor existente într-o societate comercială care produce o gamă determinată de produse poate fi astfel condusă încât să se facă analiza şi examinarea separată pentru: • echipamente tehnice cu pericole electrice, mecanice, termice, chimice, etc.; • materiale utilizate, prelucrate, tratate cu riscurile asociate acestora; • factori ambientali (temperatura, umiditate,ventilaţie, zgomot, iluminat, etc.); • căi de acces şi refugii; • utilizarea echipamentelor auxiliare; • tratamente (procedee) speciale; • securitate electrică; • factori implicaţi în mentenanţă şi întreţinere; • factori psihologici, sociali şi fizici care concură la stres. În practică, uneori procesul de evaluare a riscurilor este structurat pe etape succesive pornind de la general (global) la particular (amănunt). Evaluarea globală urmăreşte: • să evidenţieze riscurile ce pot fi eliminate, chiar dacă eliminarea este dificilă sau imposibilă; • să analizeze riscurile care nu necesită măsuri noi de prevenire/ protecţie; • să identifice riscurile cunoscute cu măsuri de prevenire disponibile; • să identifice punctele unde se impune o evaluare riguroasă şi completă a riscurilor bazată pe ierarhizarea riscurilor. Evaluarea globală se realizează prin controale şi inspecţii. Evaluarea amănunţită se aplică atunci când evaluarea globală nu satisface. Aceasta presupune etapele: 1. Identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă. Fapt ce se realizează prin consultarea salariaţilor şi prin examinarea atentă a tuturor componentelor sistemului. În această etapă se analizează modul de desfăşurare a procesului de muncă, luându-se în considerare şi operaţiile intermitente, evenimentele neprogramate dar previzibile, activităţile profesionale ce pot induce pericole şi modul de interacţiune a operatorilor cu aceste pericole. Identificarea riscurilor este cea mai importantă etapă a evaluării şi constă în colectarea şi actualizarea informaţiilor (despre pericole cunoscute şi potenţiale, măsuri de prevenire impuse prin norme, măsuri de prevenire efectiv aplicate, riscuri semnalate de către salariaţi) şi realizarea unei anchete prin observarea activităţilor, inspecţia locurilor de muncă şi a modului de organizare a sistemului de muncă. Ancheta se face prin completarea unor cheeck- listuri din care să rezulte comparativ situaţia reală faţă de cea ideală. Situaţiile şi activităţile profesionale cu pericole generatoare de riscuri sunt date în tabelul 1. Tabelul 1 Situaţii şi activităţi generatoare de pericole şi riscuri Nr.c rt 1 Situaţii şi activităţi generatoare de pericole şi riscuri Utilizarea echipamentelor tehnice

Pericole şi riscuri - piese în mişcare de rotaţie sau translaţie, insuficient protejate, capabile să zdrobească, înţepe, perforeze, antreneze, înfaşce, izbească etc.; - mişcarea liberă a pieselor sau materialelor (cădere, rostogolire, glisare, basculare, oscilare, scufundare) care poate afecta executantul, deplasările vehiculelor şi maşinilor;
70

- pericolul de producere a unui incendiu sau a unei explozii (de exemplu prin fricţiune, recipienţi sub presiune, etc.); suprafeţe periculoase (înţepătoare, tăietoare, rugoase, adezive, alunecoase); - lucru la înălţime - sarcini de muncă ce implică deplasări frecvente, posturi de lucru anormale; - spaţii înguste (lucru între elementele fixe); Sarcinile de - riscul de derapare sau alunecare (suprafeţe umede); muncă şi 2 - conţinut necorespunzător al sarciniilor de muncă; amenajarea - influenţa purtării echipamentelor individuale de protecţie locului de muncă asupra altor aspecte ale procesului de muncă - tehnici şi metode de muncă – suprasolicităril - accesul şi/sau lucrul în spaţii izolate - comutatoare electrice; - instalaţii electrice de forţă sau iuminat; Utilizarea energiei - comenzi, izolaţii electrice; 3 electrice - unelte portabile acţionate electric; - liniile electrice aeriene; - incendiile sau exploziile generate de cauze electrice. - inhalarea,ingerarea şi absorbţia cutanată a unor substanţe periculoase pentru sănătate, inclusiv aerosoli şi particule în Expunerea la Substanţe sau suspensie; preparate - utilizarea substanţelor inflamabile şi explozibile; 4 periculoase pentru - deficienţa în oxigen; securitate şi - prezenţa substanţelor corozive; sănătate - substanţe reactive/ instabile; - prezenţa alergenilor - expunerea la radiaţii electromagnetice şi ionizante; - expunerea la laseri; - expunerea la zgomot, ultrasunete; Expunere la - expunerea la vibraţii mecanice; 5 agenţi fizici - expunerea la medii calde/ reci; - expunerea la curenţii de aer; - prezenţa fluidelor sub presiune (aer comprimat, vapori,lichide) - riscul de infectare cauzat de manipularea şi expunerea Expunere la 6 involuntară la microorganisme, exotoxine şi endotoxin; agenţi biologici - prezenţa alergenilor - luminat necorespunzător - curenţii de aer; 7 Factori ambientali - reglarea inadecvată a temperaturii şi umidităţii în sistemele de condiţionare a aerului - prezenţa poluanţilor (noxe); 8 Interacţiunea - neadaptarea sistemului de securitate pentru colectarea şi dintre locul de prelucrarea corectă a informaţiilor muncă şi factorii - neadaptarea la cunoştinţele şi aptitudinilor personalului umani - incapacitatea de adaptare la normele comportamentale - calitatea necorespunzătoare a comunicării şi a instrucţiunilor date pentru a se putea face faţă situaţiilor de pericol noi
71

9

Factori psihologici

10

Organizarea muncii

11

Alţi factori

(necuprinse într-o prealabilă evaluare) - consecinţele nerespectării modurilor de operare sigure, previzibile în mod raţional - gradul de adaptare la echipamentele indviduale de protecţie - insuficienta motivaţie pentru protecţia muncii (din diferite motive) - factori ergonomici (adaptarea configuraţiei locului de muncă la executant) - impactul asupra anumitor categorii de personal (monotonie, ritm de efectuare al unor operaţii repetitive etc.) - dimensiunile fizice ale locului de muncă (claustrofobie, senzaţia de izolare); - ambiguităţile şi/ sau conflictele referitoare la sarcina de muncă, percepute diferit şi uneori având ca rezultat acţiuni greşite ale executantului; - modul de a contribui, în calitate de executant, la deciziile privind sarcina de muncă; - nivelul ridicat de exigenţe, controlul redus al procesului de muncă; - restricţiile inadecvate în caz de urgenţă - factorii determinanţi de către procesele de muncă (munca în regim de noapte, în schimburi prelungite etc.) - sisteme de management eficace, aplicabile pentru organizarea, prevenirea, urmărirea controlului securităţii şi sănătăţii în muncă - întreţinerea echipamentelor, inclusiv a celor de securitate - dispoziţiile adecvate pentru prognozarea accidentelor şi urgenţelor - pericolele generate de alte persoane decât cele din interiorul sistemului de muncă - munca cu animalele - caractrerul particular al mediului (acvatic, subacvatic, aerian, cosmic, minier subteran) - intemperii, catastrofe naturale integritatea programelor de calculator utilizate - locuri de muncă în schimbare

2. Identificarea tuturor persoanelor expuse pericolelor. În acestă etapă se consideră toate persoanele ce interacţionează în mod direct sau indirect cu pericolele, acordându-se o atenţie specială grupelor de operatori expuşi la riscuri majore.Categoriile de personal pe grupe, expuse în mod curent riscurilor sunt prevăzute în tabelul 2. Tabelul 2 Categorii de persoane pe grupe expuse riscurilor Nr. Personal şi tip de riscuri Categorii de personal crt 1 Muncitori şi alte categorii - personal de producţie, fabricaţie, distribuţie, vânzare, de persoane expuse cercetare, etc; riscurilor - personalul din serviciile auxiliare sau logistice( întreţinere, curăţenie, muncitori temporari etc); - furnizori de bunuri şi servicii;
72

- liber profesioniştii; - studenţi, stagiari, elevi, ucenici; - vizitatori; - clienţi; - serviciile de urgenţă; - personalul de laborator; 2 Muncitori expuşi la riscuri majore - persoanele handicapate; - muncitori tineri sau în vârstă; - femeile însărcinate , lăuze; - personal fără experienţă şi/sau instuire (debutanţi, angajaţi temporar, sezonieri); - personal de întreţinere; - persoane care lucrează în spaţii izolate sau insuficient ventilate; - muncitori imunodependenţi; - muncitori suferind de afecţiuni cronice; - muncitori care iau medicamente care le pot mări vulnerabilitatea.

3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate. Acest lucru se poate realiza printr-o tehnică simplă bazată pe observaţii de bun simţ, fără mijloace complexe de analiză şi fără aptitudini specializate, sau folosind tehnici de analiză cantitativă a riscurilor care necesită aptitudini specializate şi care se aplică proceselor de muncă caracterizate prin riscuri majore (aeronautică, construcţii, construcţii de maşini, chimie, metalurgia, petrochimie, minerit, industria nucleară etc). Întrucât majoritatea tehnicilor de analiză complexă a riscurilor presupun estimarea gravităţii consecinţelor asupra operatorului şi a probabilităţii de producere a unui eveniment nedorit, se recomandă folosirea unor scale crescătoare de tipul: pentru gravitate: • cu gravitate neglijabilă; • incident fără afectarea stării de integritate şi sănătate; • accident cu incapacitate temporară de muncă( ITM); • accident cu invaliditate( INV); • accident soldat cu deces (D); • accident colectiv; pentru probabilitate • eveniment improbabil; • eveniment posibil; • eveniment probabil; • eveniment inevitabil. 4. Stabilirea măsurilor de prevenire/protecţie în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor. În această etapă se adoptă deciziile şi măsurile de prevenire recurgându-se la codurile de bună practică, astfel încât să se garanteze protecţia lucrătorilor conform normelor şi legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare. Pentru riscurile nesemnificative nu se adoptă măsuri de protecţie suplimentară ci doar, uneori organizatorice. Pentru riscurile acceptabile (reziduale) se urmăreşte doar menţinerea şi ameliorarea gradului de securitate. Pentru riscurile
73

presupune continuarea colectării de informaţii până la edificarea completă. • furnizează informaţii.dacă nu. Produsul final al evaluării riscului constă în identificarea riscurilor inacceptabile şi stabilirea planului de măsuri cu priorităţile ce se impun.priorităţile de acţiune în conformitate cu ierarhizarea riscurilor. • supraveghează aplicarea măsurilor de prevenire/ protecţie conform planului de măsuri. organizarea şi coordonarea evaluării. . Personalul din echipa de evaluare trebuie să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţii referitoare la sistemul de muncă evaluat (pericole şi riscuri existente. În practică evaluarea se face în echipă pluridisciplinară formată din personal competent cu abilităţi în domeniu. de la numărul de victime potenţiale. La stabilirea priorităţilor se va pleca de la gravitatea consecinţelor probabile fiecărui risc. Decizia finală de desemnare a persoanelor competente însărcinate cu evaluarea riscurilor aparţine angajatorului.inacceptabile se iau măsuri tehnice de eliminare sau ameliorare prin modificarea sistemului de management al securităţii.ameliorarea suplimentară a nivelului de protecţie a operatorilor. Ideal este ca măsurile cu caracter preventiv/protecţie să se adopte încă din faza de concepţie a unui sistem de muncă. 5. Evaluarea riscurilor profesiunale indiferent prin ce metode se realizează se încheie cu concluzii care trebuiesc să cuprindă următoarele aspecte: . Aplicarea planului de măsuri constituie exclusiv sarcina angajatorului care o poate încredinţa persoanei sau compartimentului de protecţie a muncii. • nominalizarea personalului competent pentru a realiza evaluarea. Pentru riscurile majore şi insuficient controlate se iau măsuri drastice provizorii şi imediate (chiar oprirea sistemului de muncă) până la aducerea lor în domeniul de acceptabilitate. • informează salariaţii despre concluziile evaluării şi a planului de măsuri întocmit (planul de securitate şi sănătate în muncă). Stabilirea concluziilor. 74 . materiale. Stabilirea priorităţilor vizând măsurile de prevenire/protecţie. tehnologii. • implică conducerea unităţii şi asigură participarea salariaţilor la evaluare. Aceştia pot fi: angajatori. • coordonează activităţile în cadrul grupei de evaluare. • stabileşte măsuri de control şi revizuire a evaluării. -dacă riscurile afectează şi alte categorii de personal din afara sistemului de muncă şi ce măsuri se impun Organizarea evaluării riscurilor. . persoane din unitate desemnate. 6. sau de achiziţionare de noi echipamente. Transpunerea în practică a măsurilor de prevenire/protecţie stabilite anterior se face numai după ierarhizarea lor. apelând la evaluatori din exterior şi consultând reprezentanţii muncitorilor în acest scop. Astfel se impune întocmirea unui plan de acţiune prioritar cu măsuri pe termen scurt în cadrul unui plan progresiv de ameliorare a riscurilor pe termen mediu şi lung. echipamente. de la frecvenţa de manifestare a riscului şi de la timpul necesar implementării măsurilor de prevenire. . produse. care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor. Evaluatorul îşi încheie activitatea cu stabilirea planului de măsuri şi ierarhizare a priorităţilor. formează şi alocă resurse necesare personalului însărcinat cu evaluarea.dacă riscurile sunt controlate adecvat. Absenţa elementelor semnificative privind existenţa unui risc. este sarcina angajatorului care printr-un plan de acţiune destinat controlului şi eliminării riscurilor (plan de securitate şi sănătate a muncii) va întreprinde: • iniţierea. servicii externe de consultanţă (experţi abilitaţi).

eventual o autoevaluare. experţi în SSM. când se impune introducerea de tehnici noi de reducere a nivelurilor de risc şi când se apreciază că este benefică o opinie obiectivă şi independentă asupra unor probleme interne ale unităţii. • tipul de raport final solicitat. cabinete de consultanţă. raţională şi utilă. contabili. când se solicită de către casele de asigurări sociale.). pune la dispoziţia celor solicitaţi caietul de sarcini care cuprinde: • problema clar expusă. probabilitatea. când solicită consultanţă externă. Serviciile de consultanţă externă pot fi solicitate şi numai pentru diverse studii ale evaluării riscurilor. trebuie să se asigure că specialiştii proprii din unitate au efectuat o analiză în măsura posibilului. frecvenţa şi durata de expunere la pericole. Oportunitatea recurgerii la serviciile de consultanţă externe se manifestă când pentru evaluarea riscurilor nu există toate cunoştinţele şi informaţiile necesare în cazul analizării sistemelor compexe de muncă cu tehnologii noi. Angajatorul are obligaţia de a se asigura că evaluarea riscurilor efectuată de un serviciu specializat extern este adecvată. Evaluarea riscurilor constituie numai o etapă secvenţială în prevenirea şi controlul riscurilor. când sunt riscuri specifice asociate cu consecinţe catastrofale. Competenţa serviciilor externe de consultanţă este dovedită cu certificate şi diplome de competenţă. • cum va fi apreciată atingerea obiectivului final al evaluării. când unele riscuri sunt puţin evidente. rezonabile şi motivate corespunzător şi dacă recomandările sunt clare şi precise. 75 . titluri de aptitudini tehnice. specializări şi dovezi privind experienţa şi reputaţia lor. • directive bugetare. medici. • descrierea detaliată a problemelor. În selectarea serviciilor externe angajatorul consultă salariaţii şi/sau reprezentanţii lor responsabili cu probleme de SSM. jurişti. Când angajatorul apelează la servicii specializate din exterior. • motivele solicitării. ci îl sprijină în asumarea ei. • ce se doreşte prin consultanţă. firme independente. • informaţii privind unitatea. centre ale universităţilor.produse şi tehnologii folosite. când în unitate nu există mijloacele necesare analizei detaliate a unor riscuri. organizarea sistemului de muncă. Întodeauna când angajatorii se confruntă cu probleme deosebite în materie de SSM este recomandată recurgerea la servicii specializate din exterior (experţi în inginerie. În timpul evaluării riscurilor angajatorul verifică dacă specialiştii au înţeles sistemul de muncă analizat (prin pertinenţa întrebărilor puse în chestionare) dacă măsurile recomandate sunt aplicabile. • resurse interne puse la dispoziţia specialiştilor. care sunt activităţi continui. a tuturor aspectelor vizând SSM (o autoevaluare). • criteriile de reuşită. iar măsurile de prevenire/protecţie pot şi vor fi transpuse în practică. titluri de abilitare. Responsabilitatea angajatorului în materie de securitate şi sănătate în muncă nu absolvă lucrătorul de responsabilitate. • definirea precisă a obiectivelor. apartenenţa la o organizaţie profesională. persoane fizice autorizate etc. • calendarul lucrării. Angajatorul.

decizia şi execuţia ei prompte şi rapide. FACTORI DE RISC DATORAŢI EXECUTANTULUI Studiile şi analizele efectuate privind fenomenele de accidentare şi îmbolnăvire profesională au relevat că factorii de risc proprii executantului. Comportamentul inadecvat al executantului se manifestă prin conduite nesigure sau necorespunzătoare situaţiilor obişnuite sau neobişnuite de muncă. ceea ce implică sesizarea rapidă a acestora (chiar anticiparea lor). caracteristice pentru un anumit individ. Combinarea acestor componente determină însuşi nivelul de risc. sarcina de muncă. Factorii de risc ce aparţin de executant sunt acţiunile greşite şi omisiunile. care nu conduce la daune. erori de decizie. Un rol important îl are şi memoria. execuţia. Însuşirile şi capacităţile individuale sunt general umane cu posibilităţi şi limite fizice şi psihofiziologice determinate . stare de ebreitate. au o incidenţă majoră. care poate favoriza sau declanşa accidente sau îmbolnăviri profesionale. Comportamentul în muncă al executantului reprezintă concretizarea capacităţii de muncă care reflectă relaţia dintre nivelul exigenţelor adresate lui (sub forma sarcinii de muncă) şi capacitatea sa de a le răspunde.ANALIZA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ Factorii de risc acţionează asupra executantului prin două componente de bază: gravitatea consecinţă/eveniment) şi probabilitatea de producere (eveniment/unitate de timp). Se face distincţie între memoria mecanică (în raport cu elementele în care înţelesul are un rol redus) şi memoria logică (în raport cu elementele în care înţelesul are un rol important) 76 . Cunoştinţele şi deprinderile profesionale se obţin prin instruire. prin care oamenii se deosebesc unii de alţii. formare şi perfecţionare. păstrare şi reproducere a informaţiilor. 1. activitatea de muncă pe care o desfăşoară executantul cuprinde 4 secvenţe principale: recepţionarea şi constituirea informaţiei. aptitudinile şi caracterul. care reprezentă capacitatea de fixare. mediul de muncă) 3. mijloace de producţie. erori de autoreglaj. Factorii de risc sunt proprii tuturor componentelor sistemului de muncă (executant. prin respectarea prescripţiilor tehnice şi a reglementărilor de protecţia muncii referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcina şi neutralizarea situaţiilor de risc create. Trăsăturile care alcătuiesc personalitatea se pot clasifica în trei categorii mari: temperamentul. nesatisfacţie. satisfacţie. bucurie. a elementelor critice. Ansamblul tuturor trăsăturilor psihice şi fiziologice particulare. Capacitatea de muncă momentană (temporară) este cea care depinde de situaţiile conflictuale de moment. formează personalitatea acestuia. dar şi particulare. În consecinţă. prelucrare şi interpretare a informaţiei. factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii executantului se pot subsuma unei erori la nivelul verigilor de bază ale activităţii de muncă: erori de recepţie. Indiferent de repartiţia sarcinilor. Din punct de vedere al securităţii muncii distingem la executant un comportament normal. erori de execuţie. elaborarea şi adoprarea deciziilor. Comportamentul normal presupune evitarea riscurilor. boală. autoreglarea. şi un comportament inadecvat. educaţie. prelucrarea rapidă a informaţiilor. Capacitatea de muncă permanentă reprezintă o rezervă potenţială de muncă cu un caracter dinamic care depinde de nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale şi de însuşirile şi capacităţile individuale. evenimentelor etc.

întreprinsă cu un anumit scop. la orientarea omului ca fiinţă socială faţă de muncă. 3. comportament. funcţiile constituie unităţi majore ale muncii. potenţând manifestarea diferitelor variabile fizice şi psihofiziologice care determină performanţele omului în activitate. FACTORI DE RISC DATORAŢI SARCINII DE MUNCĂ Sarcina de muncă defineşte orice activitate de muncă: funcţii. în care atenţia se reduce. mental şi psihomotor. societate şi faţă de sine (atitudini). precum şi asupra diferitelor funcţii şi organe. ea condiţionând atât nivelul capacităţii de muncă şi indirect. stări depresive. dirijată şi selectivă. de la o schemă motorie la alta. conflicte familiale sau profesionale. intercondiţionându-se în influenţarea nivelului capacităţii de muncă. Acurateţea sau fluenţa. corespunzător scopului proceselor de muncă. care se evidenţiază prin puritatea şi eleganţa mişcărilor şi operaţiilor care intră în alcătuirea unei deprinderi. Aceaste trăsături se referă.Spiritul de observaţie. Tempoul se referă la capacitatea de a executa regulat şi rapid succesiunile de mişcări în cadrul unui sistem de deprinderi motorii de muncă. sarcini. Dintre acestea. capacitatea adaptării promte şi adecvate la situaţii noi. Aptitudinile psihomotorii reflectă capacitatea potenţială a individului relativ la următoarele cerinţe: Viteza sau rapiditatea de execuţie: aceasta este condiţionată primordial la nivelul de reactivitate şi mobilitate neuromusculară. interese de moment. cerinţe etc. trebuinţe. Plasticitatea funcţională este deci o calitate care asigură capacitatea de permanentă orientare şi reorientare senzorial – perceptivă.oboseala. 2. factori alimentari. Precizia. Plasticitatea funcţională este o calitate care interesează mai multe niveluri: senzorialreceptiv. procese. motivaţii) şi pe de altă parte. Observaţia este o formă superioară a percepţiei premeditată. Caracterul. cea de–a treia latură a personalităţii o constituie trăsăturile de caracter. Starea de stres resimţită şi care influenţează cel mai mult comportamentul de muncă este odihna. operaţii. influenţa alcoolului. neaşteptaţi. la motivele şi scopurile acţiunilor omului (tendinţe. a situaţiei percepute. activităţi. experienţa profesională Vârsta şi vechimea în muncă sunt doi factori care nu se pot trata separat. 77 . Oboseala provoacă blocaje. prin uşurinţa şi naturaleţea trecerii de la o fază la alta. creându-se condiţii favorabile producerii accidentelor. pe de o parte. Variabilele individuale de moment Capacitatea de muncă este influenţată puternic şi de factori cu acţiune temporară: oboseala. adică perioade de pauză între mişcări. efort voluntar de moment. pot cuprinde una sau mai multe sarcini şi sunt foarte variate. Observarea înseamnă cercetarea şi studierea obiectului. Starea de sănătate Sănătatea fizică şi psihică a omului este deosebit de importantă. bolile. eventual critice. mentală şi motorie în raport cu excitanţi noi. Siguranţa este capacitatea de a realiza concordanţa necesară dintre mişcarea executată în momentul dat şi de cerinţele atingerii obiectivului. calitatea care reflectă raportul dintre traiectoria mişcării şi obiectul urmărit. Consumul de alcool are efecte dăunătoare asupra activităţii psihice. Vârsta. emoţiile puternice.

Curentul electric Majoritatea instalaţiilor. etc. Factorii de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii sarcinii de muncă sunt:conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinilor de muncă în raport cu scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţii de risc. 78 . A).Sarcina este reprezentată de un grup de acţiuni legate temporar şi realizate cu aceleaşi elemente informaţionale şi mijloace de muncă. executantul poate intra în contact cu obiecte sau suprafeţe cu temperaturi excesive: ridicate sau coborâte. străpungeri.factor de risc direct (final) • Creştera bruscă a energiei termice radiate datorită rezistenţei conductorului . este o unitate subordonată funcţiei. prin natura sarcinii de muncă. Factorii de natură fizică includ la rândul lor: Factori de natură mecanică: Mişcările periculoase Statisticile arată că cele mai multe accidente de muncă având cauze de natură obiectivă se datorează organelor în mişcare: funcţionale. Factori de natură termică Există locuri de muncă unde. adezive. 3.factor indirect (intermediar) Curentul electric. abrazive. Suprafeţe sau contururi periculoase. sub/suprasolicitare psihofiziologică a executantului. Utileje sub presiune (risc de explozii) Vibraţii excesive ale sculelor. Metoda de muncă reflectă modul în care se realizează sarcina şi operaţiile în condiţiile tehnologice concrete şi de înzestrare tehnică. respectiv înţepătoare. Consecinţa maximă a acestui factor de risc este decesul. nefuncţionale care constituie surse potenţiale de accidentare. alcătuirea raţională a mânuirilor şi mişcărilor în condiţii tehnicoorganizatorice precizate. prezenţa unor fluide care micşorează rezistenţa electrică a corpului uman. tăieturi. În multe dintre situaţiile precizate poate apărea drept risc de accidentare şi contactul cu flăcările la lucrul cu foc deschis. respectiv necorespunzătoare posibilităţilor acestuia. putând produce vătămări sub formă de striviri. în calitate de factor direct de accidentare în muncă. tăioase. un scop (subordonat scopului funcţiei). contuzii. cuprinde în general ordinea de succesiune eficientă a fazelor operaţiei. poate provoca două tipuri de leziuni: electrotraumatismul şi electrocutarea. temperatură ridicată.cerinţe sub/supradimensionate impuse executantului. instalaţiilor etc. 3. caracteristicile mijloacelor de producţie. etc. alunecoase. necesită anumite cunoştinţe şi deprinderi şi trebuie să se încadreze unor cerinţe restrictive: viteză.utilajelor. utilajelor şi maşinilor sunt acţionate electric. factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii mijloacelor de producţie se pot împărţi în patru mari categorii: factori de natură fizică. . Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare în muncă în două situaţii: • Realizarea contactului dintre organismul uman şi părţile componente ale mijloacelor de muncă aflate sub tensiune. are o anumită frecvenţă. precizie. factori de natură chimică. FACTORI DE RISC DATORAŢI MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE După natura acţiunii lor. Efectul curentului electric asupra organismului este amplificat de condiţiile de mediu: umezeală excesivă.

Factorii de risc proprii mediului social de muncă.1 . D). • umiditatea necorespunzătoare a aerului (ridicată/ scăzută). b. aceştia definesc microclima mediului de muncă. dificultatea efectuării mişcărilor. Prezentarea completă a tuturor factorilor de risc pe cele 4 componente ale sistemului de muncă este dată în ANEXA 3. 3. C). 79 . Factori de risc de natură fizică care includ : • temperatura excesivă a aerului (ridicată/scăzută). la rândul ei: mentală. tulpini. richeţi etc. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ Se clasifică după cum urmează: a. vibraţii. precum şi modul cum apreciază grupul respectiv riscul. potenţial electrostatic.În ambele situaţii. • Iluminatul necorespunzător. • Presiunea excesivă a aerului (ridicată/ scăzută). dependenţe şi interferenţe care variază în funcţie de nivelul integrării în colectiv şi care exercită o influenţă determinantă asupra comportamentului său. rădăcini) şi animale periculoase (şerpi. vapori. Între executant şi colectivitatea în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea se creează legături. câini etc. substanţe explozive. senzorială şi psihomotorie. frunze. În cazul sub sau suprasolicitării psihice se instalează oboseala neuropsihică. efectul suprasolicitării asupra executantului îl constituie oboseala fizică. Prin modul de funcţionare a mijloacelor de producţie precum şi datorită caracteristicilor acestora şi ale obiectelor muncii. Sub sau suprasolicitarea fizică poate fi statică: efort fizic minim/excesiv. agresiune la locul agresiune la locul de muncă.) reprezintă factori de risc care produc accidente şi îmbolnăviri profesionale. rozătoare.) plantele periculoase (ciuperci otrăvitoare. Factorii de risc (cauzele potenţiale) ce ţin de componentele sistemului de muncă care stau la baza accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale precum şi măsurile de prevenire. • viteza mare a curenţilor de aer. schematic. determină într-o măsură foarte mare comportamentul sub aspectul securităţii muncii. Caracteristicile mijloacelor de producţie şi sarcinii de muncă care pot provoca sub sau suprasolicitarea psihofiziologică a executantului. executantul este obligat ca în decursul realizării procesului de mncă să presteze un anumit efort fizic şi psihic. acestea sunt în principal: substanţe toxice. substanţe caustice. 4. Factori de risc de natură chimică Diverse substanţe utilizate în procesul de muncă devin surse generatoare de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale. substanţe inflamabile.B). substanţe cancerigene (noxe cancerigene). calamităţi naturale. Factorii de risc de natură biologică: culturile sau preparartele cu microorganisme (bacterii. şi dinamică: efort fizic dinamic minim/excesiv. viteză de execuţie prea mică/ prea mare. • Zgomot • Radiaţii. Factori de risc de natură chimică care includ: gaze. poziţii de lucru forţate sau vicioase. sunt prezentate în fig. Sub sau suprasolicitarea psihică poate fi. virusuri. aerosoli toxici şi pulberi pneumoconiogene. Concepţiile şi obiceiurile din cadrul unei colectivităţi.

MAŞINI ACŢIONATE ELECTRIC .PROPAGANDĂ PROTECŢIA MUNCII . INSTALAŢII.dimensionarea corespunzătoare a sarcinii .EXAMENMEDICAL .DOTAREA MAŞINILOR CU DISPOZITIVE DE PROTECŢIE ŞI SIGURANŢĂ .REALIZAREA CORESPUNZĂTOARE A OPERAŢIILOR DE REPARAŢII .INSTRUIRE PERSONAL .INSTALAŢII.CONCEPEREA UNOR TEHNILOGII NEPERICULOASE( cu grad de risc scăzut) .asigurarea concordanţei între sarcinile de producţie şi cele de securitate A .executarea unor sarcini neobişnuite PROCES DE MUNCĂ MASURI DE PREVENIRE FACTOR UMAN (EXECUTANT) .repartizarea defectuoasă a sarcinilor .dimensionarea necorespunzătoare a sarcinii de muncă .AMPLASAREA NECORESPUNZĂTOARE A MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE . ultrasunete Radiaţii Electricitate statică MEDIU SOCIAL MEDIU DE MUNCĂ DOTAREA CU MIJLOACE COMBATERE A NOXELOR OPTIMIZAREA RELAŢIILOR COLECTIVUL DE MUNCĂ DE DIN Figura 1.DOTAREA PERSONALULUI CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE SARCINA DE MUNCĂ ORGANIZAREA ECONOMICĂ ACTIVITĂŢILOR: . INSTALAŢII.UTILAJE SUB PRESIUNE .coordonarea necorespunzătoare a activităţii . UTILAJE MAŞINI ŞI SCULE DEFECTE . vibraţii.MAŞINI ŞI ORGANE DE MAŞINI ÎN MIŞCARE .EXAMEN PSIHOLOGIC .neconcordanţa dintre sarcinile de muncă şi ceriţele de securitate a personalului . MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELE PERICULOASE PRIN NATURA LOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE .coordonarea optimă a activităţilor . Schema generală a cauzelor potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi a principalelor măsuri de prevenire 80 .repartizarea corectă a sarcinilor . MANIPULAREA ŞI DEPOZITARE DEFECTUOASĂ A MATERIALELOR.TRANSPORTUL.DOTAREA CU MIJLOACE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA CURENTULUI ELECTRIC AMPLASAREA CORESPUNZĂTOARE A MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE DEPOZITAREA CORESPUNZĂTOARE A MATERIALELOR UTILIZAREA UNOR MATERII PRIME NEPERICULOASE MEDIU FIZIC AMBIANT: Condiţii de iluminat Microclimat Noxe chimice Zgomote. UTILAJE.CONTROLUL OPERATIV AL STĂRII SĂNĂTĂŢII PERSONALULUI .TEHNOLOGII. UTILAJE ŞI MAŞINI CU PERICOL MARE DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE.ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE CAUZE ÎNSUŞIRI FIZICE NECORESPUNZĂTOARE APTITUDINI NECORESPUNZĂTOARE LIPSA DE CUNOŞTINŢE PROFESIONALE ŞI DE PROTECŢIA MUNCII ATITUDINE NECORESPUNZĂTOARE FAŢĂ DE RISC STĂRI MOMENTANE SOLICITĂRI FIZICE ŞI PSIHICE INCOMPATIBILE CU POSIBILITĂŢILE FIZIOLOGICE DATORITĂ: .

5. Altfel spus. denumesc pericole sau situaţii periculoase. 7. Este vorba despre ceea ce majoritatea persoanelor. riscul poate fi evaluat cantitativ. în limbajul curent. 3. Această definiţie constituie o apreciere cantitativă a riscului ce se poate utiliza în ierarhizarea riscurilor. Această definiţie constituie o apreciere calitativă a riscului uzitată în identificarea acestuia. În consecinţă. ca fiind „combinaţia dintre probabilitatea şi gravitatea unei leziuni sau atac la sănătate ce poate surveni într-o situaţie periculoasă”. Astfel definit. Evaluarea cantitativă (cuantificarea) poate fi utilizată pentru a compara diferite riscuri în cadrul unui sistem şi pentru a determina priorităţile de intervenţie sau pentru a compara nivelul riscului înainte şi după realizarea măsurilor de prevenire a manifestării lui. dacă gravitatea şi probabilitatea au fost ele însele cuantificate. care ar putea fi provocat de factorul de risc respectiv. riscul profesional asociat unei situaţii particulare sau unui procedeu tehnic particular rezultă din combinarea următoarelor elemente: • gravitatea consecinţei previzibile (severitatea consecinţei cea mai probabilă). În acest sens norma europeană EN 292-1 defineşte pericolul. situaţiile periculoase sau evenimentele periculoase asociate procesului de muncă (factori de risc) ca fiind o "cauză capabilă să provoace o leziune sau un atac la sănătate". GRAVITATEA Se apreciază conform standardului MIL-STD-882 C prin evaluarea consecinţelor celui mai grav accident. gravitatea scăzută a consecinţelor accidentelor nu trebuie considerată în mod automat ca prezumţie a unui risc scăzut. 81 . 6. 3. în conformitate cu norma europeană EN 292-1. Riscul şi securitatea sunt în strânsă corelaţie şi se exclud reciproc. un număr mic de accidente sau îmbolnăviri profesionale. Aceste elemente sunt prezentate în figura 2: Fig. Absenţa unui istoric al sistemului analizat. FACTORII DE RISC Factorii de risc sunt toţi factorii sistemului de muncă susceptibili să acţioneze asupra sănătăţii sau integrităţii lucrătorilor şi care pot produce vătămări. 2. riscul reprezintă probabilitatea producerii unei daune de o anumită gravitate în timpul unei expuneri la factorul de risc.3. • probabilitatea producerii acestei consecinţe. definirea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate. RISCUL Riscul este definit. Securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol.

Ca şi în cazul gravităţii consecinţelor pentru estimarea probabilităţii de apariţie a unei consecinţe se pot utiliza mai multe grile de apreciere. • interferenţa cu starea de confort. • gravitatea leziunilor sau a afectării sănătăţii (uşoară .M. subansamblelor sau componentelor acestuia.în mod normal reversibilă. managerul programului de asigurare a calităţii de securitate a produsului şi cel care realizează produsul trebuie să stabilească exact ce se înţelege prin distrugerea produsului. deces). 3. periculozitatea materialelor. incapacitatea de muncă permanentă (invaliditate).). satisfacţia. Pentru o estimare cât mai corectă a probabilităţii de apariţie a unei consecinţe se recomandă a fi luate în considerare următoarele aspecte: a) frecvenţa şi durata expunerii care sunt determinate de: • necesitatea de acces în zona periculoasă (în funcţionare normală.). prin consecinţe majore/minore aduse produsului/mediului şi prin boală profesională sau vătămare gravă/minoră. mentenanţă sau reparaţii). c) posibilităţile de evitare sau de limitare a consecinţei unui eveniment periculos în funcţie de: • executant (care poate fi o persoană calificată sau necalificată ce poate executa sarcina • de muncă supravegheat sau nu etc. mai multe persoane). a condiţiilor de mediu. Probabilitatea este condiţionată de chiar condiţiile procesului de muncă: fiabilitatea echipamentelor tehnice. element sau situaţie. • date statistice legate de frecvenţa accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale. neconformităţii proiectului. • natura accesului (de exemplu pentru alimentarea manuală cu materiale). reversibile sau nu. PROBABILITATEA Probabilitatea reprezintă conform standardului MIL-STD-882 C frecvenţa de apariţie a evenimentului nedorit şi poate fi descrisă ca apariţie potenţială în unitatea de timp sau raportat la populaţie. Managerul de produs. pentru factorii de risc susceptibili să aibă efecte psihologice. • efecte asupra sănătăţii. 82 .T. organizarea muncii. bunuri. deces. • compararea riscurilor prezentate de sistemul analizat cu riscuri deja acceptate din sisteme similare. • amploarea de manifestare a consecinţei (o persoană. deficienţelor procedurale sau avarierii şi disfuncţiei produsului. • numărul persoanelor care acced. 8. gravă în mod normal ireversibilă. b) probabilitatea de producere a evenimentului periculos determinată de: • fiabilitatea echipamentelor tehnice şi alte date statistice. constrângeri temporale etc. • frecvenţa accesului. Gravitatea poate fi definită pe baza unor criterii cum ar fi: • incapacitatea de muncă temporară (I. mediu înconjurător). motivaţia lucrătorului pentru factorii de risc sociali şi organizatorici.Gravitatea consecinţei (severitatea daunei cea mai posibilă) poate fi estimată luând în considerare următoarele: • natura obiectivului protejat (persoane. • timpul petrecut în zona periculoasă. Categoriile de gravitate a consecinţelor permit atribuirea unei dimensiuni calitative accidentelor potenţiale datorate erorii umane.

orice formă de conştientizare a riscului (prin informaţii generale. prin intermediul semnalelor de avertizare şi a dispozitivelor indicatoare. dacă prezintă un nivel de risc diferit de zero. experienţa practică şi cunoştinţele executantului (referitoare la procesul de muncă analizat. În practică se consideră că un sistem de muncă este sigur. sub aspectul posibilităţii de producere a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. 9. S de apariţie (p) ce uneşte probabilitatea -9 -6 -3 83 . NIVELUL DE RISC Nivelul de risc este un indicator cantitativ absolut care odată evaluat permite cunoaşterea faptului în ce măsură securitatea unui sistem de muncă. este acceptabil sau nu.risc).securitate Întrucât riscul nu poate fi nul (securitatea infinită) trebuiesc determinate care cupluri probabilitate de apariţie/gravitatea ACCEPTABIL poate asigura un nivel de risc acceptabil. Relaţia risc . posibilităţile executantului de a evita sau limita consecinţa (de exemplu prin reflexe. lent). imposibile). figura 3. prin îndemânare. referitoare la un proces de muncă similar sau fără experienţă). 1 Noţiunile de securitate si risc sunt contrarii fiind legate printr-o ecuaţie hiperbolică R = (S = S securitate. rapid. R . date în figura 4. se obţine curba de 10 10 variaţie a gravităţii consecinţelor (g) cu SECURITATE. dar suficient de mic. 3. În lipsa intervenţiilor corectoare riscul rezidual în timp creşte pe măsură ce elementele de muncă se degradează şi îmbătrânesc conform legii creşterii entropiei. posibile în anumite condiţii. 10gravitate/probabilitate. prin observare directă.• • • • • • • • viteza de apariţie a evenimentului periculos estimat (brusc. RISC consecinţelor Reprezentând grafic riscul acceptabil sub forma unor patrulatere cu arii egale F1 = F2 = F3. RISC R RISC INACCEPTABIL Riscul evenimentului A Curba C C = S. posibilităţile de salvare care fac ca şansele executantului de a evita sau limita consecinţa să fi posibile. cunoscut sub denumirea de risc rezidual sau acceptabil.R y = f(x)Riscul evenimentului B Figura 3.

Stabilirea curbei de acceptabilitate a riscurilor (care delimitează riscurile acceptabile) este o problemă dificilă. Expunerea este adesea integrată în noţiunea de probabilitate. Metoda evaluării nivelului de risc şi încadrarea lui ca risc acceptabil sau inacceptabil are avantajul că se poate aplica atât sistemelor de muncă deja existente cât şi celor în fază de construcţie . denumită curba de acceptabilitate a riscului. Curba din figura 4 numită curbă de acceptabilitate a riscurilor şi îi corespunde funcţia hiperbolă p . fie de la comparaţia cu diferite riscuri deja acceptate.accidente nucleare. dar cu gravitatea consecinţelor mare (F1) . conform CEN 812/85. În România la ora actuală.o frecvenţă mare cu o gravitate mică a consecinţelor (F3) . Un risc acceptabil poate fi caracterizat printr-o probabilitate de apariţie (frecevenţă) mică. Funcţie de necesităţile analizei se pot alege diverse grile de apreciere a expunerii. Aceasta se face printr-o decizie strategică fie pornind de la costul vieţii umane. iar deasupra curbei (B) riscurile sunt inacceptabile. Aprecierea expunerii poate fi realizată. este subtilă şi se impune o abordare complexă de evaluare a riscurilor profesionale. Considerarea expunerii. reprezintă durata în timp sau frecvenţa în timp la care executantul este expus unui factor de risc şi nivelul la care este expus. Reprezentarea grafică a riscului funcţie de cuplul gravitate/probabilitate A-risc acceptabil B-riscinacceptabil p Sub curbă (A) riscurile sunt acceptabile. 10. EXPUNEREA Expunerea la factorii de risc. în termeni cantitativi prin măsurători. sau invers . într-un mod separat de probabilitate.( Curba Farmer) Figura 4. g = const.colţurile sus dreapta a patrulaterelor de ariile.accidente de circulaţie. în anumite cazuri. se accept valoarea acestei constante ca fiind 3. 3.proiectare. 84 . evaluarea propriu-zisă a riscului ţinând cont de durata sau de frecvenţa expunerii. Obiectivul principal al evaluării este stabilirea riscurilor inacceptabile şi aducerea lor în domeniul acceptabilităţii.5.

Informaţii cuprinzătoare. HAZOP Orientare tehnică 3.Informaţii detaliate Rezumat Identificare abaterilor de la procesul de producţie.O descriere de principiu sau o prezentare verbală pot fi de ajuns . dar nu detaliate . Analiza Acţiunilor Greşite ale Operatorului 4.Informaţii cuprinzătoare. ci de un incident dat (Structurarea nu este legată în mod esenţial 2 ore .Trecere în revistă a metodelor de analiză a riscurilor Metoda Clasificarea metodelor Interacţiunea om-maşină Structurarea obiectelor în cadrul diferitelor metode Se adaptează şi defineşte. analiză (~) necesar pentru efectuarea analizei 1 zi . dar în linii mari este dată) Sarcini de muncă. dar nu detaliate pot fi de ajuns . Analiza Energiei 6.Informaţii cuprinzătoare. Analiza Nerespectării Procedurilor de Lucru 2. aşa cum a fost el planificat.Informaţii detaliate .Informaţii cuprinzătoare. dar în linii mari este dată) Descriere detaliată a operaţiilor executantului (Structurare dată de descrierea obiectului) Timp necesar Informaţii referitoare la obiectil ptr.O descriere de principiu sau o prezentare verbală pot fi de ajuns 1 – 2 săptămâni .(Informaţii cuprinzătoare. dar nu detaliate pot fi de ajuns . Analiza Securităţii Muncii 7. Fluxul de producţie sau procedura de lucru (Se elaborează cu atenţie) În funcţie de structura fizică a obiectului. defectări care pot conduce la apariţia unor riscuri Identificarea energiilor periculoase care pot vătăma omul Identificarea riscurilor în procedura de lucru Compararea cerinţelor organizatorice cu situaţia actuală a organizării muncii Identificarea cauzelor şi demonstrarea logică a modului în care corelarea datelor obţinute pot conduce la un 1. dar nu detaliate . Structurare adaptată pe volumuri (Structurarea se elaborază. Analiza Modului de Defectare si a Efectelor lor 5. structurare adaptată (Se elaborează cu atenţie) Structurarea nu se face în funcţie de obiect (Structurarea nu este legată în mod esenţial de obiect) Structurarea nu se face în funcţie de obiect. dar nu detaliate pot fi de ajuns .Informaţii cuprinzătoare. abateri care pot conduce la apariţia unor riscuri de accidente Identificarea abaterilor de proiectare care pot conduce la apariţia unor riscuri Identificarea abaterilor de la procedura de lucru specificată.Informaţii detaliate . MORT Interacţiunea om-maşină Orientare tehnică Orientare tehnică Interacţiunea om-maşină Condiţiile organizatorice Analiza unor accidente Orientare tehnică Toate componentele tehnice de un anumit tip 1 – 10 zile (Structurare dată de descrierea obiectului) Întregul obiect. abateri care pot conduce la apariţia unor riscuri Identificarea defecţiunilor componentelor. Analiza Arborelui De Defectare . ţevi şi rezervoare (Structurarea se elaborază. dar nu detaliate pot fi de ajuns) 8.Informaţii detaliate . de ex.Informaţii detaliate 4 ore 1 zi – 2 săptămâni 1 zi – 2 săptămâni 88 .

de obiect) 9. Analiza Ce Se întâmplă dacă 10. Analiza postaccident a cauzelor şi împrejurărilor Orientare tehnică Structurarea nu se face în funcţie de obiect. dar nu Identificarea cauzelor unei probleme detaliate prin compararea cu o situaţie -(Pot fi necesare informaţii detaliate) neproblematică 89 . Demonstrarea diferitelor consecinţe la care se poate ajunge în urma unei anumite greşeli. organizatorice ci de un incident dat Interacţiunea (Structurarea nu este legată în mod esenţial om-maşină de obiect) . - .Informaţii cuprinzătoare. ci de un incident dat (Structurarea nu este legată în mod esenţial de obiect) Condiţiile Structurarea nu se face în funcţie de obiect.Informaţii detaliate anumit incident nedorit.

rostogolire. fluide energetice) • deplasări.2. Solicitare fizica: ■ efort static ■ poziţii de lucru forţate sau vicioase ■ efort dinamic 2. procedee greşite 1. mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice : ■ organe de maşini in mişcare ■ curgeri de fluide ■ deplasări ale mijloacelor de transport 1.1. Solicitare psihica: ■ ritm de munca sporit ■ decizii dificile in scurt timp ■ operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complexe ■ monotonia muncii 1.1. staţionari in zone periculoase • deplasări cu pericol de cădere: a) de la acelaşi nivel. autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor 1. 88 ACŢIUNI GREŞITE EXECUTANT OMISIUNI 1. Absenta unor operaţii 1. deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare.1. Sarcina subdimensionata sau supradimensionata in raport cu capacitatea executantului SARCINA DE MUNCĂ MIJLOACE DE MUNCĂ FACTORI DE RISC MECANIC . reguli.2.1. prin: ■ păşire in gol ■ dezechilibrare ■ alunecare • Omiterea unor operaţii • Neutilizarea mijloacelor de protecţie 1. Mişcări periculoase 1.2. Conţinut necorespunzător al sarcinii de munca in raport cu cerinţele de securitate 2. Metode de munca necorespunzătoare (succesiune greşita a operaţiilor) 2.1.3.3.ANEXA A1 FACTORI DE RISC Componenta sistemului de muncă Factori de risc Conţinutul factorilor de risc Executarea defectuoasă de operaţii: • Comenzi • Manevre • Poziţionări • Fixări • Asamblări • Reglaje • Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie Nesincronizări de operaţii • Întârzieri • Devansări Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de munca • pornirea echipamentelor tehnice • întreruperea funcţionarii echipamentelor tehnice • alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric.1. prin: ■ dezechilibrare ■ alunecare ■ împiedicare b) de la înălţime.1. Operaţii.

surpare. Presiunea aerului .scăzuta 1.4 Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5.1.2.atingere directa .7.rulare pe roti.9. Temperatura ridicata a obiectelor 2.6.2. Temperatura coborâta a obiectelor sau suprafeţelor 2.ridicata .1. Curenţi de aer 1. Flăcări.1.strălucire 89 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC FACTOR DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC FIZIC . prăbuşire. balans. deversare. Substanţe explozive 4.7. Curentul electric: . Substanţe caustice 4.tensiune de pas 4.atingere indirecta .3.4.4. Ultrasunete 1. Vibraţii 1. Substanţe mutagene 5. deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule.1. Culturi sau preparate cu microorganisme : • bacterii • virusuri • richeti • spirochete • ciuperci • protozoare 5.scăzuta 1. Substanţe radioactive 4. răsturnare. Substanţe inflamabile 4. • • • • • Suprafeţe sau contururi periculoase: intepatoare tăioase alunecoase abrasive adezive 1. recul.2. Ionizarea aerului 1. flame 3.3.8. Substanţe toxice 4. Umiditatea aerului . deviere de la traiectoria normala. scufundare 1. Zgomot 1.nivel de iluminare scăzut .2.ridicata .3. erupţie 1. Temperatura aerului .6.2. Suprapresiunea in adâncimea apelor 1. scurgere libera. jet.1.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) 1.5. Substanţe cancerigene 4.1.4.3 Recipiente sub presiune 1. şocuri excesive.scăzuta 1. Lumina .ridicata . cădere libera.8.5.

11. surpări. avalanşe.10. Pulberi pneuconiogene 2. Pulberi in suspensie in aer. laser 1. ciuperci) 4. spirochete. alunecări. Gaze.10. virusuri. Calamităţi naturale (trăsnet. viscol. Radiaţii 1.12.2. seism) 1. prăbuşiri de teren sau copaci. de frecventa înalta. vânt. Acvatic 4.1.6. vapori.1 electromagnetice: infraroşii. inundaţie.13. Microorganisme in suspensie in aer (bacterii.pâlpâire 1. Aerian 4. richeţi. Mlăştinos 4.2.1.. grindina.1. microunde. Subacvatic 4.4. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3.3. aerosoli toxici sau caustici 2. protozoare. beta. Potenţial electrostatic 1. Subteran 4. ultraviolete.2 ionizante (alfa. de frecventa joasa.10. gamma) 1. de frecventa medie. Cosmic FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI 89 .5.

Aparat digestiv Ureche externă Ureche internă Coapsă gambă Cutie craniana Tegument Abdomen Multiplă Picior Ochi Nr. Consecinţe posibile 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 1 Plagă: tăietură / înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură: Termică / Chimică Amputare Leziuni ale organelor interne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie: acută / cronică Dermatoză Pneumoconioză Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice şi subst toxice iritante (emfizem pulmonar. Sistem muscular Braţ antebraţ dr. cancer profesional Artroze cronice. rinita vasomotorie Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute (şoc. osteocondilite. agravarea miopiei existente Cataractă Conjunctivite şi keratoconjunctivite 2 X/X X X X X/X 3 X/X X X X X/X 4 X/X X X X/X X 5 X/X X X X/X 6 X/X X X X/X X X X X/X X 7 X/X X X X/X X X X X/X X 8 X/X X X X/X X 9 X/X X X X/X X 10 X/X X X X/X 11 X/X X X X X X/X X 12 X/X X X X X X/X X 13 X/X X X X X X/X X 14 X/X X X X X X/X X 15 X/X X X X X X/X X 16 X/X X X X X X/X X 17 X/X X X X/X 18 X/X X X X/X 19 X/X X X X X/X 20 X/X X X X/X X 21 X/X X X X/X 22 X/X X X X/X X Sistem nervos Cutie toracică Aparat renal Nas 23 X/X X X X/X X X X X/X X X/X X X/X X/X X/X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 94 . colap caloric. Braţ antebraţ st. bursite. epicondilite.ANEXA A2 LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Sistem osteoarticular Membru inf. discopatii Boala de vibraţii Tromboflebita Laringite cronice Astenopatie acomodativă. periartrite. Membru superior Organe de simţ cularAparat cardiovas Coloana vertebrală Aparat respirator Palmă degete dr. degerături) Hipoacuzie. stiloidite. Palmă degete st. bronşită) Astmă bronşic. surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne.

27 28 29 30 31 32 33 Electrooftalmie Boala de iradiere Îmbolnăviri datorate compresiunilor şi decompresiunilor Boli infecţioase şi parazite Nevroze de coordonare Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frecvenţă) Afecţiuni psihice X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 94 .

ANEXA A3 SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE Clasa Consecinţe 1 2 3 4 5 6 7 NEGLIJABILE MICI MEDII MARI GRAVE FOARTE GRAVE MAXIME GRAVITATEA CONSECINŢELOR .deces CLASE DE PROBABILITATE CLASA EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE FOARTE 6 FRECVENTE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR Probabilitate de producere extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 <P<5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 <P< 2-1 / an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1<P<1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 11 < P < F1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > l-1 / luna 94 .consecinţe reversibile cu o incapacitate de munca intre 45 -180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare .consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de munca de maximum 50 % (invaliditate de gradul III) .consecinţe ireversibile cu pierderea totala a capacităţii de munca si a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) .consecinţe minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) .45 zile care necesita tratament medical .consecinţe ireversibile cu pierdere intre 50-100% a capacităţii de munca.consecinţe reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 . dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II) .

6 3.2 2.5 2.1 7.6 94 .5 7.3 4.3 7.2 4.ANEXA 4 GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR (combinatie intre gravitatea consecintelor si probabilitatea producerii lor) CLASE DE GRAVI TATE CLASE DE PROBABILITATE CONSECINTE MAXIME FOARTE GRAVE GRAVE MARI MAEDII MICI NEGLIJABILE 1 EXTREM DE RAR 2 FOART E RAR 3 RAR 4 PUTIN FRECV ENT 5 FRECV ENT 6 FOARTE FRECVENT 7 6 5 4 3 2 1 deces invaliditate Gr.1 5.1 1.5 5.2 1.5 6. III ITM 45-180 zile ITM 3-45 zile ITM < 3 zile 7.3 3.2 7.4 3.1 3. I invaliditate Gr II invaliditate Gr.3 5.3 2.4 6.6 1.1 2.1 4.6 5.2 3.5 4.2 5.4 5.4 4.4 2.2 6.4 7.1 6.5 3.6 4.4 1.5 1.3 1.3 6.6 2.6 6.

.........1) (1.......6) (6...1) (2.6) (5.5) (7...................1) (6.3) (2.1) (3.....1) (3.3) (3....2) (7..... ..............3) (4.............2) (4......1) (7..2) (4....ANEXA A5 SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE 1 2 3 4 5 6 7 NIVEL DE RISC MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLU GRAVITATE .....4) (5........3) (1.................1) (2. DURATA EXPUNERII.6) (2..5) (3..4) (4..2) (2.5) (1...4) (6.3) (7.4) (5. 94 NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE.........5) (7.5) (2......4) (1.......... ....6) (4..................... SECŢIA.....5) (6.........6) (7.......3) (6.....2) (5.2) (1...4) (3.....2) (5.....6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 FOARTE MARE 5 MARE 4 MEDIU 3 MIC 2 FOARTE MIC 1 MINIM ANEXA A6 UNITATEA............5) (4.... FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA nr.......4) (6....3) (5.........6) (3...PROBABILITATE (1.......

.........................................LOCUL DE MUNCĂ .... COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ 1 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI 2 CONSECINŢA MAXIMĂ PREVIZIBILĂ 4 CLASA DE GRAVITATE 5 CLASA DE PROBABILITATE 6 NIVELUL PARŢIAL DE RISC Ri 7 ∑R Nivel global de risc: Nrg = i =1 n i =1 n 2 i ∑R = ....... FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC 3 ECHIPA DE EVALUATORI .................... i Nivel global de securitate: Nsg = 8 – Nrg 95 ........................................

45 zile Neglijabil ITM 3 . DE CONDUCERE COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORI DE RISC SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI MUNCĂ (descriere. ECONOMIC. în vecinătatea arhivei.Lovire la circulaţia pe scări sau de mobilierul din FACTORI DE RISC dotare MECANIC MIJLOACE DE F3.Radiaţii electromagnetice de la calculator .Arsuri sau intoxicaţii datorită începuturilor de incendii F9.45 zile Neglijabil ITM 3 – 45 zile CLASA DE GRAVITATE 4 7 2 1 2 7 1 7 2 2 4 7 2 2 1 2 CLASA DE PROBABILITATE 5 1 1 4 3 1 5 2 1 4 2 1 3 4 6 3 NIVEL PARŢIAL DE RISC. parametri) 0 1 2 F1.45 zile ITM 3 .Temperatură ridicată a aerului în timpul verii FACTORI DE RISC FIZIC F10. trăsnet F12.CONDUCERE LOCUL DE MUNCĂ: PERSONAL TEHNIC.Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe TERMIC supraîncălzite ale aparatelor de uz casnic.UNITATEA: S.45 zile Deces Neglijabil Deces ITM 3 – 45 zile ITM 3 -45 zile INV. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ SECŢIA: Fişa Nr ADMINISTRATIV .Accidente în trafic F8. III Deces ITM 3 .Nivel scăzut de iluminare în unele zone slab luminate FACTORI DE RISC BIOLOGIC F14. Ri 6 3 1 1 2 3 1 4 1 2 3 3 2 2 1 2 .Zgomot peste 87 dB în secţiile de producţie F11.Curenţi de aer prin ventilaţie forţată F13. C.Electrocutare prin atingere directă sau indirectă. bani 96 NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE: 8 DURATA EXPUNERII: 8h/schimb ECHIPA DE EVALUARE: CONSECINŢA MAXIMĂ PREVIZIBILĂ 3 Deces ITM 3 .Lovire de către mijloacele de transport la locul de muncă şi la deplasarea la şi de la locul de muncă F2. FACTORI DE RISC F5. ELECTRIC MEDIUL DE F6. înţepare de obiecte solide cu suprafeţe sau PRODUCŢIE contururi periculoase FACTORI DE RISC F4.Tăiere.afectarea MUNCĂ vederii F7.Microrganisme în suspensie în aer. Gr.Prezenţa unor agenţi alergeni de la calculator (trifenilfosfat) F15. inundaţii.Calamităţi naturale – seism.

împiedicare. pulberi în secţiile de producţie. reşouri în priză. Nrg = ITM 45 – 180zile Neglijabil ITM 3 .Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari. F18. decizii rapide în timp scurt şi negocieri.Gaze. dezechilibrare F21.2 = 5.45 zile ITM 3 .Comunicări accidentogene F22.Operaţii înfara sarcinii de muncă. termoplonjoare. F19.Operaţii repetitive de ciclu scurt şi complexe F20.SARCINA DE MUNCĂ FACTORI DE RISC CHIMIC CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR SUPRASOLICITARE PSIHICĂ F16. aerosoli toxici praf. vapori.Stress cauzat de ritm intens de muncă.45 zile Deces Deces Deces 3 1 2 2 2 7 7 7 3 3 4 3 3 1 1 1 4 1 2 2 2 3 3 3 ACŢIUNI GREŞITE EXECUTANT OMISIUNI Nivelul de risc global este: 1x(4x4) + 8x( 3x3 ) + 8x( 2x 2) + 6(1x1) 110 = = 2.8 97 .45 zile ITM 3 .Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare. deplasări şi staţionări în zone periculoase F23.Uitarea aparatelor de încălzire.2 2x4 + 8x 3 + 8x2 + 6x1 50 Nivelul de securitate global este: Nsg = 8 –2. F17.

Nr................. Crt........................ANEXA A7 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE UNITATEA ........ măsuri organizatorice) 98 ............ LOCUL DE MUNCĂ ................ FACTORI DE RISC NIVEL DE RISC MĂSURI PROPUSE (măsuri tehnice..................

F5. Zgomot peste 87 dB în secţiile de producţie. FACTORI DE RISC FIŞA DE MĂSURI PROPUSE locul de muncă nrPERSONAL TEHNIC.Măsurarea concentraţiei gazelor. F7.Dotarea lucrătorilor cu antifoane şi utilizarea lor obligatorie la locurile de muncă cu zgomot de nivel inacceptabil. . Accidente în trafic 1 2 4 3 Măsuri organizatorice: . . aerosoli toxici praf. de mare eficienţă şi randament. Măsuri organizatorice: .Eliminarea firelor de alimentare cu energie electrică a aparaturii de pe pardoseală.Verificarea legării la pământ a prizelor din birouri. Măsuri tehnice: . Măsuri organizatorice: . CRT. F16. C.Instruirea periodică asupra riscurilor existente la locul de muncă.Instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la efectul zgomotului asupra sănătăţii. Măsuri tehnice: .Instruirea personalului cuprivire la consecinţele accidentelor în trafic.Controlul medical periodic al lucrătorilor. Măsuri organizatorice: . 2. F10. 99 . DE CONDUCERE NIVEL DE RISC NOMINALIZAREA MĂSURII 0 1. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă.Dotarea lucrătorilor cu echipamente tehnice de birou performante. toxice . vapori. prafului şi pulberilor şi luarea de măsuri de protecţie. inscripţionarea acestora. . Gaze. pulberi în secţiile de producţie. 3 3. 3 5. . 3 4. F2.Utilizarea obligatorie în zonele cu noxe a măştii de praf. Măsuri tehnice: .Asigurarea unui microclimat aerisit şi confortabil îmbunătăţit la locul de muncă prin instalarea de aer condiţionat sau ventilatoare în unele birouri.S.Verificarea uzuală a integrităţii prizelor şi izolaţiei cordoanelor de alimentare cu curent electric a aparaturii de birou. Lovire la circulaţia pe scări sau de mobilierul din dotare. iar dacă este cazul şi a măştii de gaze. 3 . ECONOMIC.Controlul medical periodic obligatoriu Măsuri tehnice: . *** NR.

2 Măsuri organizatorice: . 6.Semnalizarea corespunzătoare a zonelor periculoase. Măsuri organizatorice: . 100 . F18. Motivarea personalului. deplasări şi staţionări în zone periculoase. . .Stimularea morală şi materială a lucrătorilor în funcţie de munca şi rezultatele muncii depuse.Control periodic medical şi pshihologic al personalului.Instruirea şi verificarea cunoştinţelor lucrătorilor cu privire la acest pericol. Stress cauzat de ritm intens de muncă.Asigurarea unui climat de respect şi colaborare în plan vertical şi pe orizontală în şi între colectivele de lucru.Instruirea personalului cu privire la acest pericol. . 3 7. F22. Operaţii înfara sarcinii de muncă. decizii rapide în timp scurt..

101 . Factorii de risc persistă. MĂSURI CUATERNARE IZOLAREA OMULUI RISC OM În cazul măsurilor cuaternare limitarea acţiunii factorilor de risc asupra omului se face prin protecţie individuală ca o ultimă barieră între factorul de risc şi om.ANEXA A8 ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE MĂSURI PRIMARE ELIMINAREA RISCURILOR RISC OM Măsurile primare acţionează direct asupra sursei de factori de risc (prevenire intrinsecă) vizând eliminarea lor. MĂSURI TERŢIARE EVITAREA RISCURILOR RISC OM În cazul măsurilor terţiare interacţiunea dintre factorii de risc şi om se evită prin măsuri organizatorice şi reglementări privind comportamentul executantului. MĂSURI SECUNDARE IZOLAREA RISCURILOR RISC OM Măsurile secundare constau în măsuri de protecţie colectivă prin care se evită sau se diminuează acţiunea factorilor de risc asupra omului.

degajă gaze inflamabile Clasa 5.focoase.2*: Substanţe infecţioase Clasa 7: Substanţe radioactive Clasa 8*: Substanţe corozive Clasa 9*: Substanţe şi obiecte periculoase diverse O altă clasificare a substanţelor periculoase în baza proprietăţilor lor intrinseci. c)substanţe şi preparate extrem de inflamabile: substanţele şi preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut. lichide. artificii şi obiecte de aceleaşi gen Clasa 2*: Gaze Clasa 3*: Substanţe lichide inflamabile Clasa 4. miros. detonează.element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie. c) polimer . culoare. care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă. funcţie de gradul de pericol reglementată de legislaţia actuală ar fi următoarea: a)substanţe şi preparate explozive: substanţele şi preparatele solide. prezintă o reacţie puternic exotermă.acele substanţe care prin natura lor fizico-chimică pot produce daune persoanelor. şi care.o substanţă constituită din molecule care se caracterizează printr-o secvenţă a unuia sau mai multor tipuri de unităţi moleculare şi care conţin o simplă majoritate ponderală de molecule şi au cel puţin 3 unităţi monomere legate printr-o legătură covalentă la cel puţin o altă unitate monomeră sau la o altă substanţă reactivă şi constituită cel puţin dintr-o simplă majoritate ponderală de molecule de aceeaşi greutate moleculară. în contact cu apa.substanţe şi obiecte explozive. 102 . Aceste molecule trebuie să formeze o gamă de greutate moleculară.1*: Substanţe toxice Clasa 6. mediului înconjurător etc. AGENŢI PERICULOŞI LA LOCUL DE MUNCĂ TERMINOLOGIE a) substanţă .obiecte încărcate cu substanţe explozive. conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat.2*: Peroxizi organici Clasa 6.. în mijlocul căreia diferenţele de greutate moleculară sunt esenţial atribuite diferenţei în numărul de unităţi monomere. producând imediat emisii de gaze. prin unitate monomeră se înţelege forma reacţionată a unui monomer într-un polimer.2*: Substanţe autoinflamabile Clasa 4.1*: Substanţe comburante Clasa 5.1*: Substanţe solide inflamabile Clasa 4. precum şi substanţele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant. b)substanţe şi preparate oxidante: substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe.amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe.) şi pericolul principal substanţele periculoase se împart în 9 clase: Clasificarea substanţelor periculoase Clasa 1: Substanţe şi obiecte explozive (1a) .3*: Substanţe care.VII. SUBSTANŢE PERICULOASE Substanţele periculoase . păstoase sau gelatinoase. produc o deflagraţie rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parţial închise. (1c) . În sensul prezentei definiţii. lucrărilor. în condiţii de probă determinate. gust etc. în special cu cele inflamabile. exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia. În funcţie de proprietăţile fizico-chimice (starea de agregare. aspect. b) preparat . (1b) .

substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut. m)substanţe şi preparate mutagenice . c)principiul securităţii operaţiunilor de gestionare a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. f)substanţe şi preparate foarte toxice . În cazul activităţilor ce implică substanţe şi preparate chimice periculoase trebuie avut în vedere următoarele aspecte: a)evaluarea şi controlul riscului pe care substanţele şi preparatele chimice periculoase îl reprezintă pentru sănătatea personalului care desfăşoară activităţi cu astfel de substanţe şi pentru mediu. sau . e)substanţe şi preparate inflamabile .substanţele şi preparatele care prin inhalare.substanţele şi preparatele care. ingestie sau penetrare cutanată pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creşte frecvenţa acestora.substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei.substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere scăzut. asigurându-se accesul la informaţii privind efectele negative pe care le pot genera substanţele şi preparatele chimice periculoase. b)restricţii privind introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase. în vederea prevenirii pagubelor faţă de sănătatea populaţiei şi de mediu.substanţele şi preparatele care prin inhalare. k)substanţe şi preparate sensibilizante . i)substanţe şi preparate corosive . h)substanţe şi preparate nocive .substanţele şi preparatele care prin inhalare. introduse în mediul înconjurător.substanţele şi preparatele care prin inhalare. prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reacţie inflamatorie. ingestie sau penetrare cutanată pot determina apariţia afecţiunilor cancerigene ori pot creşte incidenţa acestora. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii.substanţele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase. PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA ACTIVITĂŢILOR CE IMPLICĂ SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE SUNT: a)principiul precauţiei în gestionarea substanţelor şi a preparatelor chimice periculoase. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi foarte mici pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii. fără aport de energie. ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului înconjurător.substanţele şi preparatele necorosive care prin contact imediat. iar în cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice.substanţele şi preparatele care prin inhalare.substanţele şi preparatele care prin inhalare.d)substanţe şi preparate foarte inflamabile: . ingestie sau penetrare cutanată pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii. j)substanţe şi preparate iritante . ingestie sau penetrare cutanată pot produce ori pot creşte frecvenţa efectelor nocive nonereditare în progenitură sau pot dăuna funcţiilor ori capacităţilor reproductive masculine sau feminine.substanţele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la temperatura ambiantă. g)substanţe şi preparate toxice . o)substanţe şi preparate periculoase pentru mediul înconjurător . 103 .substanţele şi preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanată pot da naştere unei reacţii de hipersensibilizare. l)substanţe şi preparate cancerigene . sau . sau . n)substanţe şi preparate toxice pentru reproducere .substanţele şi preparatele care în contact cu ţesuturile vii exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă. b)principiul transparenţei faţă de consumatori.

Expunerea. datorită proprietăţilor fizicochimice. inclusiv numărul de telefon. În cazul în care substanţa nu este clar specificată. indicaţii despre pericolele rezultate din folosirea substanţei.). Substanţelor şi preparatele chimice periculoase trebuie să respectate următoarele cerinţe pentru ambalaje: a) să fie astfel proiectate şi realizate încât să împiedice orice pierdere de conţinut prin manipulare. deteriorări de conducte sau rezervoare etc. care conţine substanţe destinate comercializării sau punerii la dispoziţie persoanelor fizice. Această fişă trebuie să conţină toate informaţiile reale disponibile. necesare pentru a asigura securitatea şi sănătatea utilizatorului. transport şi depozitare. riscurile care pot apărea la utilizare. iar expunerea timp îndelungat poate provoca cancer. o perioadă lungă la pulberi ce conţin crom hexavalent poate cauza leziuni ale mucoaselor căilor respiratorii sau chiar cancer. dacă este cazul. Agentul chimic periculos Agentul chimic periculos este orice substanţă sau preparat care. Agenţii chimici periculoşi pot provoca unul sau mai multe din următoarele efecte:  intoxicaţii  arsuri  incendii  iritaţii  leziuni  explozii Unele îmbolnăviri. b) materialele din care sunt fabricate ambalajele şi dispozitivele de etanşare să fie rezistente la atacul conţinutului sau să nu formeze compuşi periculoşi cu acesta. trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de securitate pentru protecţia copiilor şi să fie inscripţionat cu însemne tactile de avertizare a pericolului. fie în mod curent în timpul utilizării. d) ambalajele şi sistemele de închidere care se reînchid vor fi proiectate astfel încât să se poată reînchide în mod repetat fără pierderi de conţinut. importatorul sau distribuitorul. datorate expunerii la agenţi chimici periculoşi în mediul de muncă. Exemple în acest sens : Expunerea pe o durată mică la vapori de benzen produce dureri de cap. respectiv producătorul. prezintă risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. şi modului de folosire sau prezenţei acestora la locul de muncă. c) simbolurile referitoare la pericol şi. au loc rapid (intoxicaţii acute). se va utiliza o denumire recunoscută internaţional. indiferent de capacitate. Producătorul. Eticheta ambalajelor substanţelor şi preparatelor chimice periculoase trebuie să includă următoarele indicaţii vizibile: a) numele substanţei. c) ambalajele şi sistemele de etanşare să fie solide şi rezistente. pentru a se evita orice pierdere şi pentru a îndeplini criteriile de siguranţă în condiţiile unei manipulări normale. incendii. altele apar după un timp lung de expunere (boli profesionale cronice).c)controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase. recomandări referitoare la prudenţa cu care trebuie utilizată substanţa periculoasă. manipulării sau transportului. importatorul sau distribuitorul va livra aceste substanţe însoţite de fişa tehnică de securitate. chimice sau toxicologice. f) ambalajul trebuie să fie închis iniţial cu un sigiliu a cărui violare să fie vizibilă în momentul deschiderii ambalajului. e) orice recipient. vâjâieli în urechi. sub una dintre denumirile care figurează în normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. La locul de muncă angajaţii pot fi expuşi la acţiunea agenţilor chimici periculoşi. fie accidental (explozii. La locul de muncă angajaţii pot fi expuşi la acţiunea 104 . pentru anumite categorii de pericol care sunt specificate în normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. ale celui care răspunde de plasarea pe piaţă a substanţei sau preparatului chimic periculos. b) numele şi adresa completă. iar sigiliul să fie ireparabil distrus o dată cu prima deschidere.

vapori de solvenţi). atunci când concentraţia sa depăşeşte proporţia naturală din aer. fie accidental (explozii. substanţele foarte toxice. chiar şi în cazurile în care compoziţia lor chimică nu este clasificată drept periculoasă.). baze etc. Agenţii chimici periculoşi pot fi sub formă:  solidă (pulberi.  la întreţinere.agenţilor chimici periculoşi. spre exemplu.  gaze sau vapori (clor. datorate expunerii la agenţi chimici periculoşi în mediul de muncă. manipulării sau transportului. azotul care în principiu nu este periculos. substanţele. poate da naştere unei atmosfere potenţial explozivă.  produse intermediare.  la curăţenie. care provoacă alergii. 105 .  lichidă (solvenţi organici. nocive. acizi. Unele îmbolnăviri. o hidrogenul acumulat în timpul încărcării acumulatorilor cu plumb. apa fierbinte şi aburul fierbinte sau stropii de metal fierbinte care se pot forma. Agenţii chimici periculoşi pot fi întâlniţi ca:  materii prime.  reziduuri.  nivelul de expunere (concentraţia agentului chimic în mediul de muncă). spre exemplu. Exemple de agenţi chimici ce pot deveni periculoşi prin creşterea riscului de incendiu. explozivitate. temperatură ridicată şi/sau scăzută.  la ambalare. substanţele care provoacă cancer. inflamabilitate. fulgi. monoxid de carbon.  timpul de expunere al lucrătorului. scade proporţia de oxigen şi aerul respirat devine sufocant. Poate fi afectat personalul care lucrează:  în secţiile de producţie.  subcontractanţi. care necesită condiţii speciale de securitate în muncă. incendii. reactivitate etc. Un agent chimic periculos poate provoca riscuri de îmbolnăvire profesională sau accidente de muncă prin: proprietăţi toxicologice.  produse finite. granule. În această categorie intră şi substanţele care pot provoca eczeme în urma unui contact prelungit cu pielea. corozive. Compoziţia aerului poate fi de asemenea modificată în urma unor procese chimice sau biologice care consumă oxigen. altele apar după un timp lung de expunere (boli profesionale cronice).). sterilitate sau malformaţii congenitale. deteriorări de conducte sau rezervoare etc. iritante. fie în mod curent în timpul utilizării. solzi etc.). înlocuirea oxigenului din aer. explozie sau altă reacţie chimică periculoasă: o vaporii multor solvenţi organici se aprind uşor şi pot cauza explozii. instabilitate. toxice. radioactivitate. spre exemplu. Concentraţiile mari de pulberi pot avea efecte nocive la nivelul căilor respiratorii. spre exemplu. au loc rapid (intoxicaţii acute). deşeurile radioactive. Efectul asupra personalului depinde de:  agentul chimic periculos prezent.  în depozite.

care pot provoca leziuni celor care se ocupă de manipularea acestora. care în urma unor transformări suferite în timpul procesului de producţie pot deveni periculoase.  Substanţele care se află în interiorul unui material. emisia de fum de la sudură. depozitate sau vândute. reziduuri. 106 . în cazul sudurii. Agenţi chimici periculoşi pot fi:  Substanţele care se afla pe suprafaţa unui material. De exemplu: izolaţii de azbest. Estimează şi agenţii chimici care pot să apară atunci când se repară o clădire. expunându-i la riscuri pe cei responsabili cu manipularea sau prelucrarea lor.1 Identificarea locurilor de muncă în care se folosesc sau din care pot rezulta agenţi chimici periculoşi. emisii sau scăpări accidentale. poate fi aprins de o scânteie produsă de o piatră sau un şurub care a pătruns în instalaţia de ventilaţie. o vaporii de tricloretilena. finite.  medicul de medicina muncii. 2.2. de exemplu. o amestecul de pulberi de lemn şi aer din instalaţia de ventilaţie. pot forma fosgen. Eticheta Eticheta de pe ambalaje oferă informaţii scrise despre pericole şi avertismente. substanţa cu care este impregnat lemnul în procesul de prelucrare.  alţi specialişti în domeniu.o anumite metale. un gaz foarte toxic. zincul intrat în reacţie cu acizii în cazul unei acoperiri galvanice conduce la formarea de hidrogen favorizând apariţia unei atmosfere potenţial explozive. De exemplu. Un exemplu în acest sens sunt substanţele de combatere a dăunătorilor cu care sunt trataţi puieţii dintr-o pepinieră. deşeuri.2. Exemple în acest sens : pulberea rezultată în urma prelucrării blocurilor de piatră cu concentraţie mare de cuarţ sau emanarea de gaze periculoase ca urmare a încălzirii unui material plastic. grupurile de angajaţi expuşi şi modul de contaminare.  Estimează ce substanţe periculoase pot rezulta în timpul unei faze tehnologice ca produse intermediare.Informaţii despre agenţii chimici periculoşi prezenţi la locul de muncă 2. Este recomandat să se identifice locurile de muncă. Acest tip de etichetă se aplică pe produsele utilizate. în timpul operaţiilor de curăţenie sau cercetare. în timpul întreţinerii sau reparaţiilor curente sau capitale. iar fondul portocaliu al semnelor grafice arată că substanţa este periculoasă. Exemplu: Loc de muncă Substanţa periculoasă Mod de contaminare Sudură -fum de sudură -inhalare Operaţii de degresare -solvenţi organici -contact cu pielea şi/sau inhalare Estimează agenţii chimici folosiţi sau rezultaţi în activităţile complementare.2 Strângerea informaţiilor asupra riscurilor chimice şi a mijloacelor de prevenire. sau a altor lucrări la cald. 2.  fişa tehnică de securitate a agentului chimic. De exemplu.2. o la sudarea materialelor inoxidabile se formează fum de sudură care conţine printre altele crom şi nichel toxic. Substanţele chimice care în mod normal nu sunt periculoase dar. Pentru a obţine aceste informaţii angajatorul poate consulta:  eticheta. În acest sens angajatorul: Verifică unde sunt folosiţi şi depozitaţi agenţii chimici periculoşi.

în condiţii normale de temperatură şi presiune reprezintă proprietăţile inerente. trebuie să se cunoască gradul de expunere în cazul utilizării acestuia.  Periculos pentru sănătate în cazul contactului cu pielea sau ochii. Fişa tehnică de securitate trebuie să ofere informaţii complete privind riscurile şi mijloacele de protecţie şi trebuie să cuprindă cele 16 rubrici prezentate mai jos. dacă utilizarea se face în spaţiu deschis. Se recomandă să se stabilească pentru fiecare dintre proprietăţile periculoase ale unei substanţe dacă modalitatea de utilizare poate constitui un risc real. Pentru a se asigura că expunerea este scăzută.b) Fişă tehnică de securitate Fişa tehnică de securitate reprezintă informaţiile – de la producător. Producătorii au obligaţia să întocmească fişa tehnică de securitate şi să o transmită Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. Contactul cu pielea În funcţie de cât de repede o substanţă acţionează în contact cu pielea. De exemplu:  este important să se ştie dacă leziunile pe care expunerea la acea substanţă le poate provoca apar imediat sau după un timp şi dacă acestea sunt mai mult sau mai puţin grave. Se întâmplă adesea ca efectele dăunătoare cauzate de expunerea concomitentă la mai multe substanţe să nu fie cunoscute. precum şi utilizatorilor. se stabileşte dacă există riscul apariţiei unor leziuni ale pielii în timpul diferitelor etape din procesul muncii. Este posibil să fie necesar ca angajatorul să solicite lămuriri suplimentare sau să facă el însuşi investigaţii. cum ar fi volatilitatea sau tendinţa de transformare în pulberi. Dacă în urma investigaţiei se constată că există motive să se suspecteze depăşirea valorilor limită de expunere profesională. precum şi de alţi factori cum ar fi cantitatea utilizată. precum şi pentru asigurarea securităţii în muncă. trebuie stabilit dacă materialul sau suprafaţa respectivă conţin vreun agent chimic periculos care impune adoptarea unor măsuri de protecţie suplimentare. Reducerea expunerii la substanţe periculoase presupune luarea tuturor măsurilor de protecţie posibile împotriva efectelor combinate necunoscute. Aceste informaţii facilitează.  Inflamabil sau exploziv. Dacă la o evaluare de ansamblu se dovedeşte că folosirea substanţei cauzează producerea de noxe. ventilaţia. suprafaţa de evaporare şi formarea de aerosoli. Pentru a putea evalua proprietăţile periculoase ale unui agent chimic. se va măsura gradul de expunere. temperatura. Angajatorul este cel care decide dacă informaţiile primite de la furnizor sunt suficiente pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a respectivelor substanţe. în cazul folosirii respectivului produs în procesul muncii. Proprietăţi inerente Proprietăţile agenţilor chimici în stare naturală. Inhalarea Concentraţia unei substanţe în aerul de respirat depinde de proprietăţile acesteia. importatorului sau distribuitorului. se poate recurge la măsurători simple prin sondaj.  Reactivitate chimică crescută. se vor face investigaţii mai detaliate. adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii angajaţilor şi a mediului înconjurător.  Periculos pentru sănătate în cazul ingestiei. de exemplu ca urmare a încălzirii sau şlefuirii unei suprafeţe sau a unui material. cu fiole de analiză. importator sau cel care lansează pe piaţă un agent chimic periculos – privind caracteristicile produsului din punct de vedere al riscurilor pe care le implică şi al măsurilor de protecţie pe care le impune. Trebuie să se ţină cont de faptul că efectul unei substanţe se poate accentua în cazul în care utilizarea acesteia 107 . Un agent chimic poate fi:  Periculos pentru sănătate în cazul inhalării. Angajatorul trebuie să verifice dacă agenţii chimici periculoşi achiziţionaţi sunt însoţiţi de fişa tehnică de securitate a furnizorului.  dacă prelucrarea materialelor conduce la apariţia unor substanţe chimice periculoase.

În cazul utilizării unor substanţe care pot cauza probleme de sănătate chiar şi în urma expunerii la cantităţi mici.  Întocmeşte şi afişează instrucţiuni de lucru şi de protecţie a muncii specifice locului de muncă. chiar atunci când concentraţia este sub valoarea limită admisă. Se recomandă ca lista să fie actualizată.4 ALEGEREA PRODUSELOR ŞI A METODEI DE LUCRU În alegerea produselor chimice periculoase trebuie să se ţină seama de toate riscurile de îmbolnăvire sau accidentare ce pot apărea în utilizarea acestora.presupune încălzirea ei. cu alte cuvinte nu se va ţine cont doar de riscurile chimice. privind agenţii chimici. la nivelul respirator al angajatului. 108 . Alegerea produselor presupune în principiu evaluarea riscurilor pe care le implică diferitele alternative. a concentraţiei agentului chimic în aer.dacă nu se specifică altfel. a metabolitului lui sau a indicatorului de efect. Exemplul de mai jos încearcă să arate o modalitate de evaluare a riscurilor apărute în utilizarea unui produs fictiv folosit la degresarea pieselor de metal şi/sau sticlă şi prin urmare nu constituie decât un model de întocmire a fişei de evaluare. “Valoarea limită de expunere profesională” . 2.reprezintă concentraţia limită a agentului în mediul biologic corespunzător. a unei surse de foc etc. sunt precizate în Normele generale de protecţia muncii. specificându-se data ultimei modificări. este important să se evalueze riscul de aprindere din cauza producerii de scântei. Adeseori.2 Organizarea transmiterii informaţiilor. Un agent chimic periculos nu poate fi folosit înainte de a fi puse la dispoziţia angajaţilor informaţii scrise privind riscurile produsului şi protecţia necesară. În acest sens angajatorul :  Întocmeşte şi afişează lista proprie cu agenţii chimici periculoşi. informaţii scrise privind riscurile.  Controlează dacă la locul de muncă. este extrem de important să se verifice dacă modul de utilizare prestabilit nu creează condiţii pentru producerea unor reacţii chimice periculoase. “Valoarea limită biologică a unui agent chimic” . adică pot provoca accidente de muncă şi/sau îmbolnăviri profesional.  Verifică etichetarea corespunzătoare a produselor chimice prezente la locul de muncă. Concentraţia de substanţe din atmosfera locului de muncă trebuie redusă cât mai mult posibil. Reactivitatea În cazul în care substanţa are o reactivitate chimică crescută. care trebuie respectate în mod obligatoriu. corespunzătoare unui schimb (o determinare pe toată durata schimbului de lucru sau media ponderată cu timpul a mai multor determinări corespunzătoare fazelor tehnologice). 2.3 VALORI LIMITĂ DE EXPUNERE PROFESIONALĂ PENTRU AGENŢII CHIMICI Agenţii chimici periculoşi prezenţi în mediul de muncă pot constitui factori de risc. “Valoarea limită admisibilă pentru pulberi “ . Aceştia sunt denumiţi noxe profesionale. către angajaţi. posibilitatea de a alege dintre două substanţe chimice este simplificată prin identificarea proprietăţilor care le diferenţiază şi evaluarea făcută pe baza acestor proprietăţi. este important să se aibă în vedere că pot rămâne urme de substanţă chiar şi pe ambalaj. unde se produc sau utilizează agenţi chimici periculoşi. Pericolul de incendiu În cazul în care substanţa utilizată este inflamabilă. reprezintă media ponderată cu timpul. măsurile şi mijloacele de protecţie adresate angajaţilor 2. pe o perioadă determinată (durata unui schimb de muncă sau termen scurt -15 min. cu precizarea riscurilor şi mijloacelor de protecţie.concentraţia de pulberi la nivel respirator al angajatului. pot conduce la producerea de scântei.2.). Concentraţiile maxime admise pentru agenţii chimici periculoşi şi pulberi în atmosfera locurilor de muncă. există: • lista substanţelor chimice periculoase. Încărcarea electrostatică şi prelucrarea mecanică.

 În alegerea produsului trebuie luate în considerare şi alte riscuri decât acelea legate de mediul de muncă. 109 . dezinsectizate. dezinfectate. sterilizate etc. În orice situaţie angajatorul este obligat să evalueze riscurile profesionale. pentru a asigura o etanşeitate corespunzătoare. printre altele. a)Măsuri de prevenire a inhalării de agenţi chimici periculoşi: Cunoaşterea concentraţiilor de gaze şi pulberi nocive în atmosfera locurilor de muncă este prima fază în elaborarea unor măsuri concrete de prevenire (instalaţii de ventilaţie. echipamentele vor fi: desprăfuite. ingestia de săruri anorganice de mercur poate provoca otrăvire cu mercur). Prin urmare. lichide (de ex. în funcţie de caracteristicile procesului de muncă şi ale mediului de muncă. pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor. din care să reiasă. expunerea la pulbere de cadmiu poate provoca boli de plămâni sau rinichi).  ingestie de prafuri. un exemplu în acest sens fiind riscurile privind mediul înconjurător. Se recomandă efectuarea unei evaluări preliminare a riscurilor ce pot apărea în utilizare.  arsuri sau loviri în urma incendiilor şi/sau exploziilor. denocivizate. In procesul tehnologic. angajaţii expuşi la agenţi chimici periculoşi pot fi afectaţi prin:  inhalare de pulberi. După fiecare întrebuinţare. gaze sau vapori (de ex. Se va evita astfel răspândirea substanţelor chimice periculoase prin intermediul acestora. EIP. de ex. uscate.). pentru ca în urma sablării nisipul se transformă în pulbere de siliciu care poate provoca silicoze. Înlocuirea unui produs poate implica schimbarea modului de lucru. înainte de adoptarea unei hotărâri definitive privind achiziţia de substanţe. pe ce documente se va baza decizia privind achiziţia. echipamentul de protecţie folosit în timpul utilizării agenţilor chimici periculoase trebuie scos în timpul pauzelor sau înainte de efectuarea unei alte activităţi. decât în cazul în care este lustruită cu ajutorul unui agent chimic periculos. în special cel pentru protecţia căilor respiratorii şi feţei pentru persoanele expuse la vapori sau aerosoli.Angajatorul trebuie să evite folosirea unui agent chimic periculos prin înlocuirea lui cu un agent chimic sau un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai puţin periculos decât precedentul. solvenţii organici produc dermatite de contact). cu un agent chimic nepericulos (nisip).  Se recomandă ca fiecare angajator să-şi stabilească procedurile privind modul în care va decurge achiziţionarea agenţilor chimici.metodă de lucru: riscurile de accidentare pot fi mai mari dacă o suprafaţă metalică este curăţată mecanic (sablată). Exemplu de situaţie când este importantă o evaluare produs chimic .  într-un loc de muncă temporar sau într-un spaţiu închis se vor folosi pe cât posibil produse solubile în apă sau produse cu conţinut scăzut de solvenţi organici.  contact cu pielea al unor solide. spălate. va fi adaptat la mărimea şi contururile capului şi feţei purtătorului. De aceea este importantă evaluarea riscurilor prezentate de combinaţia produs chimic-metoda de lucru şi luarea în considerare şi a riscurilor cauzate de muncile monotone sau repetitive. Persoanele care poartă barbă trebuie să poarte un astfel de tip de EIP al cailor respiratorii care să asigure etanşeitatea. prafuri. Acumularea de reziduuri şi deversările pot polua mediul înconjurător. reparate. MĂSURI DE PREVENIRE IN PROCESUL TEHNOLOGIC Echipamentul de lucru şi echipamentul individual de protecţie (EIP) vor fi întreţinute: curăţate. lichide (unele substanţe pot trece prin piele provocând îmbolnăviri sau afecţiuni ale pielii. neutralizare etc.

scântei electrice . modificarea sau completarea instalaţiilor de ventilare se vor face cu avizul scris al proiectantului de specialitate. supraveghere şi control al instalaţiilor de ventilare.2. alte metale grele. consumarea sau păstrarea produselor alimentare sau a băuturilor. sursă de iniţiere (suprafaţă fierbinte. după caz. locurile de muncă vor fi asigurate cu dotări social-sanitare (vestiar. nu poate avea loc decât dacă cele trei elemente ale triunghiului de foc sunt reunite: 1. Sistemul de ventilaţie trebuie bine întreţinut şi verificat în mod regulat. vestiare pentru haine de protecţie şi de lucru. se prevăd cu vestiare pentru haine de stradă. se dotează cu măşti de protecţie întregul personal precum şi delegaţii. locurile de muncă unde se desfăşoară procese cum ar fi prelucrarea plumbului. sală de mese.2 şi 5. lucrul cu nitro şi amino derivaţi. De exemplu. • Eliminarea surselor de iniţiere.). comburant (oxigen. mercur. umiditate şi viteză confortabilă a curenţilor.3. pulberi. În cazul în care se constată că într-un spaţiu închis există riscul lipsei de oxigen sau un alt risc care implică pericole pentru sănătate se impune o aprobare scrisă (v..  depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile. controlul depozitarii recipientelor butelie cu oxigen etc.2) În unităţile economice în care există surse toxice potenţiale. Ventilarea naturală sau mecanică trebuie să asigure condiţii de calitate a aerului: puritate. flacără. fumatul sau aplicarea de produse cosmetice în locurile unde se utilizează agenţi chimici periculoşi. spălător). Angajatorii vor elabora instrucţiuni speciale privind modul de utilizare. Anexele 5. Măsuri de limitare a efectelor exploziilor şi incendiilor. practicanţii etc.curent electric sau electricitate statică etc. carburant (gaze şi vapori.3) pentru ca angajaţii să-şi poată desfăşura activitatea în spaţiul respectiv (v. Stropirea este accidentul cel mai des întâlnit în manipularea substanţelor chimice. subcontractanţii. spălătoare. scântei de origine mecanică. Explozia sau incendiul. substanţe oxidante). Măsuri de protecţie împotriva stropirii şi o igienă atentă reduc de asemenea riscul de ingestie accidentală. b)Măsuri de prevenire a contactului cu pielea şi ochii: Folosirea unor mijloace ajutătoare la manipularea agenţilor chimici periculoşi. întreţinere. c)Măsuri de prevenire a ingestiei Nu sunt recomandate metodele de lucru prin care substanţe chimice periculoase pot intra în contact cu gura.  ventilaţie. În transferul unei substanţe dintr-un recipient în altul pot fi folosite. temperatură. cu aparate portabile sau instalaţii automate fixe de detecţie şi semnalizare. Eliminarea surselor de iniţiere 110 . Măsurile de diminuare a riscurilor presupun: • Împiedicarea formării amestecurilor explozive.Instalaţiile trebuie să fie dotate. a mănuşilor de protecţie sau a echipamentului de protecţie împotriva stropirii sunt exemple de măsuri care pot reduce riscurile. De asemenea. În acest scop. de exemplu. Împiedicarea formării amestecurilor explozive se realizează prin:  utilizarea de gaz inert pentru scăderea proporţiei oxigenului. pompe. este interzisă păstrarea unei substanţe chimice periculoase într-un ambalaj care în mod normal se utilizează pentru păstrarea alimentelor sau într-un alt ambalaj asemănător. lichide). Transformarea. în funcţie de necesităţile fiziologice ale personalului şi de caracteristicile proceselor de muncă şi ale mediului de muncă. duşuri. 2. dispozitive pentru înclinarea recipientelor etc. 3. Folosirea vizierei de protecţie. pesticide etc. Sunt interzise prepararea.

maşini.  să se capteze sarcinile electrice prin perii puse la pământ. cu protecţie adecvată mediului de lucru.  Reducerea la minimum a cantităţilor de material periculos utilizat:  fracţionarea instalaţiilor (mai multe linii de fabricaţie).  eliminarea particulelor metalice.  apă pulverizată la activităţile unde pot apărea scântei. Măsuri de limitare a efectelor exploziilor şi incendiilor  Distanţarea instalaţiilor periculoase de alte locuri de muncă. Se va prevedea aparatură electrică în construcţie antiexplozivă. revizie şi reparaţie la instalaţii. MĂSURI DE PREVENIRE LA REVIZII ŞI REPARAŢII Pentru orice fel de intervenţie. utilaje etc. existenta suprafeţelor încinse etc.  depozitarea de substanţe inflamabile şi explozive în secţiile de fabricaţie.  interzicerea utilizării încălţămintei cu accesorii metalice.  să nu se transporte substanţe inflamabile în vase deschise sau din materiale care se încarcă electrostatic.  utilizarea de podele antiscântei.  să nu se transporte aceste materiale cu electrocarul.  să se evite îmbrăcămintea din fibre sintetice.  Clădiri cu acoperiş sau pereţi în construcţie uşoară.  Amplasarea în locuri potrivite a mijloacelor corespunzătoare de combatere a incendiilor. defalcate pe persoane şi termene de execuţie. pentru care nu sunt întocmite asemenea instrucţiuni. este complet interzisă. reviziile. se vor stabili proceduri pentru cazuri de urgenţă. reparaţiile şi intervenţiile curente vor fi executate numai în baza instrucţiunilor proprii de securitatea a muncii. Pentru prevenirea formării scânteilor electrostatice este necesar:  să se pună la pământ instalaţiile şi piesele în mişcare. din materiale necombustibile etc. se va întocmi un plan de acţiune cu sarcini precise. în cantităţi mai mari decât necesarul pentru 48 ore. cu condiţia păstrării libere a spaţiului dintre ele fără de care efectul măsurii preconizate este anulat. lucrul cu foc deschis. se vor folosi utilaje care înlătură pericolul apariţiei unor surse de aprindere. • 111 . De regulă. pentru prevenirea formării scânteilor ce pot să apară datorită deficienţelor la instalaţia electrică.  să se menţină atmosfera la un anumit nivel de umiditate. în halele şi instalaţiile unde se lucrează cu substanţe inflamabile. Măsuri pentru prevenirea scânteilor de origine mecanică:  utilizarea de unelte antiscântei.Dacă prin măsurile organizatorice şi tehnologice nu s-a putut evita acumularea unor substanţe inflamabile în aer. utilizând captatoare magnetice.. Se interzice fumatul. operaţiile de întreţinere. Pentru intervenţiile accidentale.

maşini. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. în condiţii de securitate. maşinilor si utilajelor înainte de a elimina deficientele. utilajului.. La efectuarea lucrărilor de reparaţii. ca anexe la contracte.a ). curăţarea şi ventilarea. MĂSURI DE PREVENIRE LA AMBALARE SI MARCARE Ambalajele de orice gen în care se depozitează substanţe chimice. toate dispozitivele.La contractarea oricăror lucrări. în raport cu gradul de toxicitate şi inflamabilitate. pentru a stabili dacă nu cumva au apărut condiţii noi care să prezinte pericol. • să fi fost făcută recepţia instalaţiei. • să existe montate corect şi în bună stare de funcţionare. În mod normal. determinările privind conţinutul de gaze inflamabile. Operaţiile prevăzute în permis se efectuează numai de personalul de specialitate. ce se vor stabili de fiecare unitate. În cazul 112 . Ambalajul trebuie să fie închis iniţial cu un sigiliu a cărui violare să fie vizibilă în momentul deschiderii ambalajului. cât şi proceduri pentru toate cazurile de urgenţă previzibile (v. care conţine substanţe destinate comercializării. specificat în permis şi instruit şi/sau autorizat în acest scop. modificări vor fi recepţionate de beneficiar atât din punct de vedere tehnic-tehnologic cât şi din punct de vedere al protecţiei muncii. • să fie instruit întregul personal.. aparatele şi instalaţiile de protecţie. între beneficiari şi prestatorii de servicii se vor încheia convenţii de securitatea muncii. completări. oxigen etc. indiferent de scopul sau tipul de depozitare şi staţionare. construcţii montaj. determinarea noxelor. • să existe afişate toate instrucţiunile de lucru şi de protecţie a muncii.4. vor fi închise.3). toxice. ş. Se va evita apariţia unor leziuni la contactul cu pielea prin menţinerea exteriorului ambalajelor şi recipientelor în stare de curăţenie. Repunerea in funcţiune a instalaţiilor. Substanţele care prezintă riscuri de îmbolnăvire sau accidentare vor fi ambalate astfel încât să se înlăture posibilitatea de sustragere sau împrăştiere. indiferent de capacitate. Înainte de predarea echipamentului tehnic (instalaţii. a unor operaţii ce pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. precum şi dacă sunt în conformitate cu documentaţia avizată de forurile competente. iar sigiliul ireparabil distrus odată cu prima deschidere. Ambalajele şi sistemele de închidere care se reînchid vor fi proiectate astfel încât să se poată reînchide în mod repetat fără pierderi de conţinut. revizii etc. Pentru echipele de intervenţie permanentă. la anumite intervale de timp. pentru anumite categorii de pericol trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de securitate pentru protecţia copilului şi să fie inscripţionat cu însemne tactile de avertizare a pericolului pentru cei cu deficienţe de vedere. ambalajele care îndeplinesc acele standarde valabile în transportul mărfurilor periculoase pot fi folosite şi pentru păstrarea substanţelor pentru care au fost aprobate. deconectarea. utilaje. în vederea prevenirii intoxicaţiilor la om şi animale şi poluării mediului înconjurător. • să fie asigurate toate măsurile de protecţie şi igienă a muncii. trebuie să se întocmească permise de lucru. stabilit pe tipuri de operaţii. intervenţii. dispozitive. maşinii etc. care atestă realizarea măsurilor de protecţie necesare efectuării. aparatului. blindarea etc. Repunerea în funcţiune este admisă numai cu următoarele condiţii: • să existe toate autorizaţiile cerute de legislaţia în vigoare. Orice recipient. Toate lucrările de reparaţii. se vor indica atât măsurile de prevenire a accidentelor şi intoxicaţiilor. conducătorul locului de muncă împreună cu şeful atelierului mecanic trebuie să asigure toate măsurile pentru evitarea accidentelor şi intoxicaţiilor (ex: oprirea şi răcirea utilajelor. Ambalajele trebuie să fie confecţionate din materiale adecvate.). În timpul lucrului se vor repeta.

vor fi marcate cu indicatoare avertizoare. care nu permit împrăştierea substanţelor în caz de vărsare sau scurgere accidentală. conducând astfel la riscuri crescute. manevreze. precum şi cu surse de apă. precum şi perimetrele acestora stabilite de conducerea unităţii. Ambalajele care conţin o substanţă chimică periculoasă trebuie inscripţionate cu informaţiile necesare. Locurile de încărcare/descărcare şi depozitare a materialelor şi lichidelor caustice. astfel încât conţinutul lor şi riscurile pe care le implică substanţa respectivă să poată fi identificate cu uşurinţă (v. tărgi. De asemenea. Materialele de construcţie ale mijloacelor de transport trebuie să reziste la condiţiile de exploatare. Ca şef de depozit trebuie nominalizată o persoană instruită astfel încât să fie capabilă să identifice.2). descărcare şi transport (unelte. MĂSURI DE PREVENIRE LA DEPOZITARE Pentru evitarea riscurilor de îmbolnăvire sau accidentare. Produsele chimice deosebit de periculoase vor fi depozitate astfel încât nici o persoană neautorizată să nu aibă acces la ele.2. iar gurile de ventilaţie să fie amplasate corespunzător.transferării unei substanţe într-un alt recipient decât ambalajul original. cărucioare etc. Pe fiecare mijloc de transport mobil trebuie să fie inscripţionate la loc vizibil: numărul de înmatriculare intern. trebuie pregătite proceduri pentru cazuri de incendii sau explozii şi/ sau proceduri pentru cazuri de împrăştieri de agenţi chimici periculoşi. Substanţele incompatibile. vor fi depozitate separat. care pot intra în reacţie. 113 . acel recipient trebuie să fie corespunzător. depoziteze şi să ţină evidenţa intrărilor şi ieşirilor agenţilor chimici periculoşi. Poate fi necesară izolarea recipientelor ce conţin substanţe inflamabile. când este clar pentru toţi cei implicaţi în activitatea respectivă ce anume conţine vasul. stropirii sau degajării în atmosferă. Fişa tehnică de securitate întocmită de furnizor trebuie să conţină informaţii privind reacţiile pe care respectivul produs le poate da cu alte substanţe. Depozitarea în secţiile de producţie a materiilor prime. evalueze. Materialele inflamabile se transportă numai cu mijloace în construcţie antiexplozivă. MĂSURI DE PREVENIRE LA TRANSPORT Atunci când o substanţă chimică periculoasă este transferată sau transportată este important să se ia măsuri de prevenire a vărsării accidentale. reactive sau corosive împotriva şocurilor. Mijloacele ajutătoare pentru operaţiile de încărcare. substanţele chimice periculoase trebuie păstrate în spaţii de depozitare special amenajate în acest scop. În cazul în care anumite substanţe vor fi depozitate în acelaşi loc. Marcajul nu este considerat necesar în cazul manipulării de scurtă durată a unui produs chimic periculos în recipientul de amestecare sau cel de dozare. Este important să se facă o bună ventilare a acestor spaţii. Produsele chimice periculoase pentru sănătate vor fi depozitate astfel încât să nu fie la îndemâna copiilor sau în apropierea produselor alimentare. Toate depozitele şi încăperile în care se depozitează substanţe toxice. duşuri de salvare.) vor avea forma şi rezistenţa stabilite în funcţie de felul şi greutatea materialului care se manipulează. capacitatea maximă de transport şi viteza maximă admisă. corozive. Odată stabilite cerinţele de depozitare stabilite. produselor intermediare şi a altor materiale utilizate într-o zi se face în locuri special destinate şi etichetate. trebuie să se cunoască bine care sunt riscurile pe care le implică. de exemplu dacă pot intra în reacţie puternică una cu alta. ele trebuie puse în aplicare şi respectate. Marcajul se poate limita la specificarea denumirii produsului sau nu se va face deloc în cazul în care au fost luate alte măsuri care exclud posibilitatea unui risc crescut de îmbolnăvire sau accidentare. toxice vor fi dotate cu soluţii neutralizante.

alimente sau materiale ce pot fi contaminate. De asemenea. Toţi cei care în cadrul activităţii pe care o desfăşoară efectuează transporturi sau expediază mărfuri periculoase. detaliate în legislaţie privind diferite tipuri de transporturi:  ADR pentru transporturi rutiere. utilizarea trusei de prim ajutor şi folosirea EIP în conformitate cu reglementările existente privind transportul substanţelor periculoase. special instruiţi şi autorizaţi de unitate (v. Pentru transporturile în afara unităţii se aplică legislaţia privind transportul mărfurilor periculoase. Există prevederi internaţionale. de a oferi îndrumări privind activităţile care implică transporturi de mărfuri periculoase şi de a se asigura că unitatea are un sistem şi metode lucru cu mărfurile periculoase. este interzisă staţionarea vehiculelor care transportă substanţe toxice ce emană gaze ori prezintă pericol de explozie. cum ar fi vată impregnată cu substanţe. 114 .1. inflamabile-explozibile etc.  IMDG pentru transporturi maritime. Deşeurile recuperabile vor fi depozitate în locuri speciale. Unităţile beneficiare vor lua măsuri de neutralizare a ambalajelor recuperabile sau nerecuperabile în aşa fel încât să împiedice contaminarea.) ţinând seama de incompatibilităţi. În anumite cazuri trebuie marcate chiar şi canalele şi filtrele din sistemul de ventilaţie. mijloace de decontaminare utilizate. caustice . în încăperile de lucru. dacă aceste reziduuri constituie substanţe chimice periculoase.  ICAO-TI pentru transporturi aeriene. La mersul înapoi şi la executarea unor manevre cu autovehiculele în hale de lucru şi treceri înguste. conducătorul este obligat să poarte asupra sa permisul de conducere emis de unitate. Recipientele cu reziduuri trebuie etichetate. respectându-se întocmai normele de depozitare în funcţie de caracterul lor (toxice.  RID pentru transporturi pe calea ferată.corozive.2). Expeditorul are obligaţia să decidă dacă substanţele sau reziduurile chimice ce urmează a fi transportate constituie mărfuri periculoase şi de a le clasifica în conformitate cu legislaţia în domeniu. În atribuţiile acestora intră acelea de a se asigura că se respectă prevederile privind transportul mărfurilor periculoase. Poate fi vorba de reziduuri de substanţe chimice periculoase sau de materiale contaminate. MĂSURI DE PREVENIRE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR Prin reziduuri se înţeleg aici atât reziduuri în stare solidă. Agenţii chimici periculoşi nu se vor transporta cu vehicule cu care se transportă persoane. se merge încet şi numai pilotat. Deşeurile nerecuperabile vor fi neutralizate sau distruse în condiţiile stabilite prin prevederile legale de protecţie a mediului înconjurător.Pentru electro şi motocare se recomandă viteza de circulaţie în incintă de 12 km/h în afara încăperilor de lucru şi de 3-6 km/h. precum şi ambalaje care au fost folosite pentru păstrarea de substanţe chimice periculoase. Toate deşeurile trebuie îndepărtate de la locul de muncă. Manipularea reziduurilor care constituie substanţe chimice periculoase va fi astfel planificată încât să se desfăşoare în condiţii de securitate. În timpul exploatării. cât şi lichidă. În centrele populate. Şoferul şi însoţitorul transportului trebuie să cunoască riscurile şi să fi primit instrucţiuni privind modul în care trebuie să acţioneze în cazul în care apar probleme: deteriorarea ambalajelor sau răspândirea agenţilor chimici. Printre alte cerinţe se pot menţiona: inscripţionarea vehiculului. vor avea unul sau mai mulţi consilieri de securitate. este responsabilitatea expeditorului ca marfa să fie împachetată în ambalaje conform standardelor. în funcţie de lăţimea şi vizibilitatea căilor de acces. mănuşi de protecţie utilizate. Electro şi motocarele sunt conduse numai de lucrători care au vârsta de cel puţin 18 ani.

O. pulbere neagră cu şi fără fum etc. oxid de etilenă. xilen. sodiu.1980) -Ordinul nr. cloruri organice. Cloraţi şi azotaţi de: amoniu. butan. câlţi. acizi puternici (azotic. rumeguş etc.2000 privind clasificarea. etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase Legea nr. celuloid etc. permanganat de potasiu.2003 593/22.43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice (M. potasiu. nitroglicerina. propan. negru de fum. dioxid de carbon etc. hidrogen sulfurat. hidrogen. explozive şi toxice Substanţe explozive Dinamita. Substanţe care se pot uşor autoaprinde Substanţe uşor inflamabile Substanţe care pot provoca aprinderi Materiale uşor combustibile Substanţe foarte toxice Cadrul legislativ referitor la regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase Cadrul legislativ referitor la regimul produselor şi substanţelor chimice periculoase Monitor Denumire act normativ Legea nr.263 din 5 octombrie 2005 Se abrogă: -Decretul nr. 14/02. săruri de mercur. alcooli.11. cloropicrină. fosfor roşu. iuta. hidrogen sulfurat b)gaze necombustibile: azot. paie. acid cromic şi sărurile lui Vata.În cazul în care nu se cunoaşte compoziţia reziduurilor. cum ar fi aceea de a înregistra reziduurile manipulate sau de a alege firme recunoscute pentru transportul şi contractarea reziduurilor. 2000 409/13. heliu. gelatina explozivă. sodiu. benzină. Brom. cianuri.1980) Ordonanţa de urgenţă nr. Principalele substanţe inflamabile. clor. riscurile pe care le pot provoca acestea sau căror substanţe le pot fi alăturate fără riscul de a intra în reacţie.11. talaj de lemn. bioxid de carbon Carbid.O. fosfor alb.466 din 28 decembrie 1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice (M.01. pentru a-şi îndeplini sarcinile de lucru în condiţii de securitate.360 din 2 septembrie 2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase Modificată şi completată de: -Legea nr. sulfură de carbon. manipularea va fi astfel planificată încât angajaţii să fie feriţi de riscurile ce pot fi prevăzute. eter sulfuric. sulfuric).06. 2/03. Persoana care se ocupă de manipularea reziduurilor va primi toate informaţiile necesare cu privire la compoziţia acestora şi riscurile pe care le implică.300 din 17 mai 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a 115 635/05. propilenă. benzen. calciu etc. bumbac Săruri de arsen. fosgen. naftalină.200/09. terebentină.2002 . argon. aer lichid. calciu. În cazul desfăşurării unor activităţi din care rezultă reziduuri periculoase există anumite îndatoriri. Acetonă. potasiu.09. Gaze comprimate şi lichefiate: a)gaze combustibile şi care întreţin arderea: acetilena.

4 din 20 ianuarie 1995 privind fabricarea. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi foarte mici pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii.12.substanţele şi preparatele care prin inhalare. dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură Legea nr.1995 PRINCIPALELE TIPURI DE PERICOLE ŞI SIMBOLURILE LOR Simbol grafic de avertizare T+ Descrierea riscurilor Foarte toxice . comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor. paration Aceste substanţe pot provoca. în funcţie de cantitate.581 din 14 decembrie 2004 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente şi produse de uz fitosanitar 1233/21.1995 Ordonanţa nr. efecte ireversibile după o singură expunere.1995 privind fabricarea. dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură 18/30.297/1977 privind regimul materialelor explozive în economie -Decretul nr.01.09. cât şi efecte mutagene cancerigene sau teratogene Foarte toxic 116 .95 din 23.85 din 1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12.126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explozive Modificată şi completată de: -LEGEA nr. 2004 Cadrul legislativ referitor la regimul materiilor explozive Legea nr.367/1971 privind regimul armelor. anhidridă arsenioasă.262 din 5 octombrie 2005 Se abrogă: -Decretul nr. muniţiilor şi materiilor explozive.2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţele periculoase Cadrul legislativ referitor la fabricarea. reglementările referitoare la materiile explozive 298/28. efecte grave asupra sănătăţii după expunere repetată sau prelungită. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor. Exemple: acid cianhidric. 4/1995 213/19.478 din 12 noiembrie 2003 -LEGEA nr.2003 Hotărârea guvernului nr. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar Legea nr.02.464 din 18 iulie 2001 -LEGEA nr.drogurilor 120/25.12.

eczeme Exemple: amoniac între 5 şi 10 %. în condiţii de probă determinate. ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului înconjurător. precum şi substanţele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant. înghiţire sau pătrundere prin piele. acetilena. acrilaţi Extrem de inflamabile: substanţele şi preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut. fie prin lovire sau frecare.substanţele şi preparatele care în contact cu ţesuturile vii exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă. mucoaselor.substanţele şi preparatele necorozive care prin contact imediat. Se pot aprinde sub acţiunea unei surse de energie (flacără. sol. căilor respiratorii. sau substanţele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase. inhalare. şi care. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii. putând provoca sau întreţine arderea substanţelor corozive. Exemple: acid clorhidric cu concentraţie mai mare de 25 %. Exemple: lindan Coroziv Xi Iritant F+ Extrem inflamabil F Foarte inflamabil E Exploziv O Oxidant <<N Periculos pentru mediul înconjurător INCOMPATIBILITĂŢI LA DEPOZITARE F O T Xn 117 . acid clorhidric între 10 şi 25 %. Explozive: substanţele şi preparatele solide. Pot exploda fie în prezenţa unei flăcări. xilen Corozive . acid azotic peste 70 %. fără aport de energie. Exemple: cloraţi. sau substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei. Pot elibera oxigen. Exemple: acetona. sau substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut. Oxidante: substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe. Exemple: nitroglicerină. benzen. prin inhalare. scânteie etc) chiar la temperaturi sub 0oC Exemple: hidrogen. Exemple: etilenglicol. lichide. peroxizi. Foarte inflamabile: substanţele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la temperatura ambiantă. cancerigene. ale sănătăţii. alergii (substanţe senzibilizante).T Toxice . hidroxid de sodiu (soda caustica) cu concentraţie peste 2 %. producând imediat emisii de gaze. prezintă o reacţie puternic exotermă. păstoase sau gelatinoase. Periculoase pentru mediul înconjurător . alcool etilic. ingestie sau penetrare cutanată pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute mutagenice sau toxice pentru reproducere. prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reacţie inflamatorie. introduse în mediul înconjurător.substanţele şi preparatele care.substanţele şi preparatele care prin inhalare. detonează. produc o deflagraţie rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parţial închise. poate prezenta un pericol imediat sau în timp pentru mediul acvatic. fenol substanţele şi preparatele Nocive . Pot provoca o reacţie inflamatorie a tegumentelor. în special cu cele inflamabile. Întrând în mediu. eter etilic. care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă. Toxic Xn Nociv C Unul din cele trei simboluri se poate utiliza şi pentru Exemple: metanol. Iritante .substanţele şi preparatele care prin sensibilizate. atmosferă sau natură în general.

Fumatul oprit. A se lua măsuri de protecţie împotriva descărcărilor de electricitate statică. adresa şi numărul de telefon ale producătorului.F + + O + 0 T + + Xn + 0 + + 0 + Nu trebuie să fie depozitate împreună Nu trebuie să fie depozitate împreună decât cu masuri de precauţie specifice Pot fi depozitate împreună Exemplu de etichetă: Xn F TOLUEN NOCIV PRIN INHALARE A se evita contactul cu ochii. 118 . A nu se arunca la canalizare. importatorului sau furnizorului Eticheta pentru transport a fost concepută conform reglementării privind transportul materialelor periculoase. Conţine: toluen 203-625-9 marcaj CE Numele. A se păstra departe de sursele de aprindere.

împotriva exploziilor. nu există utilizare maximă în aer 200 de stropire. înlăturarea riscurilor? Măsuri la Activitatea este utilizare transferată într-un spaţiu special amenajat cu ventilaţie de proces. necesare măsuri pt. Determinările de noxe indică o valoare a concentraţiilor care depăşeşte nivelul max. ingestie. Periculoasă dacă este inhalată. rezervoare mobile şi alte mijloace utilizate pentru transportul agenţilor chimici şi oferă informaţii despre riscurile legate de produsele transportate prin pictograme aplicate în partea superioară a unui romb. Instalaţiile electrice şi utilajul electric trebuie să fie protejate împotriva exploziilor. Poate cauza afecţiuni acute şi cronice. Contactul cu Ingestia pielea Uscarea pielii în cazul contactului prelungit sau repetat. risc de ppm. Periculoasă în Foarte cazul inflamabilă. Nu se folosesc nu este decât sticla şi / sau protejat metalul. Pericolul de Reacţii incendiu Nici o altă reacţie periculoasă în afara riscului de incendiu. Căile de pătrundere / periculozitate Inhalarea Proprietăţi inerente Foarte volatilă. Distruge anumite tipuri de mase plastice. ingestiei unei cantităţi considerabile. Da. Sunt Da. doar risc Nu. utilajul Nu. Pentru ca un lichid să fie transferat utilajul va fi 119 . Da.Trei exemple de etichete de transport: Eticheta se aplică pe containere. Riscuri la Concentraţia Nu.

la Extinctor.legat pământ. Exerciţii de stingere a incendiilor. 120 . Măsuri preventive Dotarea cu EIP pentru căile respiratorii datorită riscului de degajări.

Consideratii referitoare la evacuare (captare.Identificarea substanţei. informaţii toxicologice Informaţii ecotoxicologice Manipularea reziduurilor / deşeurilor Informaţii privind transportul Prevederile legale în domeniu Alte informaţii 121 .Primul ajutor 5.Manipularea şi depozitarea 8. toxicitate 13. neutralizare. Efectele produsului în mediul înconjurător.Informatii toxicologice 12.Proprietăţile fizice şi chimice 10.Compoziţia/informaţii asupra componentelor 3. Producător/Importator/Utilizator/T ransportor 2.Informatii referitoare la reglementări speciale 16Alte informaţii Compoziţia/clasificarea substanţelor Proprietăţile periculoase Primul ajutor Măsuri în caz de incendiu Măsuri în caz de vărsare / scurgere accidentală Manipularea şi depozitarea Limitarea expunerii / măsuri individuale de protecţie Proprietăţile fizice şi chimice Stabilitate chimică şi reactivitate.Informatii referitoare la transport 15.Măsuri de prevenire a incendiilor 6.Măsuri luate în caz de scăpri accidentale 7.) 14.FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE Numele produsului şi al firmei 1.Stabilitate si reactivitate 11. persistentă şi biodegradabilitatea.Identificarea pericolelor 4.Controlul nivelului de noxe/protectie individualå 9.Informatii ecologice. deversare etc.

în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. în prealabil angajatorul trebuie: 122 . Definiţii: . toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor. în prealabil angajatorul trebuie: a) să întocmească planul de evacuare a lucrătorilor. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.VIII. Angajatorul are următoarele obligaţii: a) să informeze. lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract. c) anunţarea serviciilor specializate. În vederea realizării măsurilor precizate la lit. cu excepţia situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovada de neglijenţa gravă. Lucrătorii care.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria securitate sau a altor persoane. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. c) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi iminent. situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii. stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale. La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: a) oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii. ZONE DE RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC 1. Lucrătorii nu trebuie sa fie prejudiciati. c) să instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi sa verifice modul în care şiau insusit cunoştinţele.pericol grav şi iminent de accidentare . precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protecţia lor. Angajatorul trebuie să se asigure ca. c). toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol. în caz de pericol grav şi iminent. inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii. în cazul unui pericol grav şi iminent.locul destinat să cuprindă posturi de lucru. în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun. a). instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor. cât mai curând posibil. Pericol grav şi iminent de accidentare Legea nr. atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat. În vederea realizării măsurilor precizate la lit. precum şi de către inspectorii de muncă.loc de muncă. informarea. b) să afişeze planul de evacuare la loc vizibil. pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol. e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.situaţia concretă. b) să ia măsuri şi să furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură. consultarea. poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate. b). în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate. b) evacuarea personalului din zona periculoasă. d) anunţarea conducătorilor ierarhici. reală şi actuala căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment. părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu trebuie să fie prejudiciati şi trebuie să fie protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia. Starea de pericol grav şi iminent de accidentare. . participarea echilibrata potrivit legii. În vederea realizării măsurilor prevăzute la lit.

acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave. angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. Numărul lucrătorilor. organizarea teritorială a activităţii şi de prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii. ţinând seama de alte persoane prezente. 2. ţinând seama de natura activităţilor. angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. angajatorul are obligaţia: a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate. Lucrătorii trebuie să primească toate informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă.lucrătorii trebuie să-şi însuşească şi să respecte prevederile legislaşiei de securitate şi sănătate în muncă şi măsurile de aplicare a acestora şi să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. b) să stabilească serviciile specializate care pot interveni. De asemenea angajatorul are următoarele obligaţii: a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor. Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate. În vederea realizării măsurilor precizate la lit. respectiv deces sau invaliditate. În cadrul responsabilităţilor sale. mai ales în situaţii de muncă cu pericol grav şi iminent de accidentare. în prealabil angajatorul trebuie: a) să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. salvare şi pompieri. Zone cu risc ridicat şi specific Definiţie: . să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei. serviciul medical de urgenţă. de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. măsurile de prvenire ţi protecţie. a) şi dacă este necesar. b) ca.zone cu risc ridicat şi specific . îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor. instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie să fie adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii. 123 .a) să desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să îi instruiască în acest sens. b) să asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. Pentru aplicarea acestor prevederi. c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca. ireversibile. b) prevenirea riscurilor profesionale. ulterior evaluării prevăzute la lit. Ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. numărul de lucrători. De asemenea. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. măsurile de prevenire. În vederea realizării măsurilor precizate la lit. inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă. c) informarea şi instruirea lucrătorilor. e). în prealabil angajatorul trebuie sa stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. d). atunci când îi încredinţează sarcini. adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii. d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.

d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. tratament termic.gaze sau vapori explozivi. deformare plastică la cald. caustice. de condiţiile şi mediul de munca.gaze sau vapori inflamabili.aerian.recipienţi sub presiune. . Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. erupţie.identificarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. g) factori de risc datoraţi caracterului special al mediului: .să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific. prăbuşire. e) factori de risc fizic: . d) factori de risc chimic: . e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca. h) factori de risc naturali: 124 .substanţe inflamabile.microorganisme patogene.scurgere. c) factori de risc mecanic şi termic: .subteran. prezentaţi în continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: . .radiaţii electromagnetice şi ionizante. angajatorii au următoarele obligaţii: .zgomot şi vibraţii. jet de fluide la temperaturi şi presiuni ridicate. aerosoli toxici sau caustici.plante periculoase. siderurgie. .pulberi pneumoconiogene. în zonele cu risc ridicat şi specific.pulberi în suspensie în aer.gaze. . .substanţe explozive. precum şi consecinţele acţiunii acestora asupra organismului uman(deces sau imvaliditate. În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.surpare.substanţe toxice. fabricarea produselor refractare şi altele. cancerigene. . La stabilirea zonelor de muncă cu risc ridicat şi specific se vor avea în vedere următoarele criterii: .să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. -durata de expunere la acţiunea factorilor de risc. . . determinate de alegerea echipamentelor.animale periculoase. f) factori de risc biologic: . .acvatic. . deversare. precum şi a instalaţiilor de captare. fabricarea sticlei şi produselor ceramice. . vapori. . . scufundare. Zonele de muncă cu risc ridicat şi specific se caracterizează prin existenţa unuia sau a mai multor factori de risc.evaluarea nivelului cantitativ al factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. .subacvatic. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. a aparaturii de măsură şi control. b) factori de risc care pot genera incendii: .corpuri cu temperaturi ridicate din domeniile metalurgic. . -nivelul morbidităţii prin accidente şi boli profesionale. . accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insusit instrucţiunile adecvate.

dotarea cu aparaatură de control. c) igienico-sanitare. .ritm marede muncă impus de tehnologie.alimentaţie specifică pentru creşterea rezistenţei organismului. i) factori de riscpsihic: . . . . . în locurile de muncă unde există riscul de arsuri cu substanţe chimice periculoase.aparatură şi substanţe pentru dezinfecţie şi deratizare. .staţii de salvare mobile. . Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire.instalaţii de apă carbogazoasă pentru locurile de muncă cu microclimat cald.viitură.selecţia personalului de decizie şi operativ pe baza verificării pregătirii profesionale şi a examinării medicale şi psihologice. forestier. captare de noxe etc.materiale igienico – sanitare. . .amenajarea de spaţii fixe sau mobile pentru protejarea lucrătorilor împotriva condiţiilor meteorologice necorespunzătoare. .. . .canalizări şi colectoare speciale pentru apa contaminată ce se evacuează din filtrele umede utilizate pentru reţinerea substanţelor radioactive.instalaţii de aerosoli şi ultraviolete. .instalaţii de pulverizarea apei pe suprafeţe radiante. b) organizatorice: . Angajatorul trebuie sa aducă la cunostinta conducătorilor locurilor de munca şi lucrătorilor care isi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor.grătare din lemn în încăperile de lucru în care pardoselile se umezesc în permanenţă sau sunt executate din materiale cu inerţie termică.. . .unguente. . Măsuri de igienă şi protecţie a sănătăţii Măsurile de igienă şi protecţie a sănătăţii lucrătorilor se pot realiza prin: .verificarea dotării şi folosirii echipamentului individual de protecţie (EIP). .amenajarea de spaţii pentru depozitarea provizorie a reziduurilor industriale nocive care pot infecta aerul.organizarea sistemului informaţional şi luarea deciziei de prevenire. alifii şi alte substanţe pentru întreţinerea şi protecţia pielii. 125 .amenajarea de hidranţi. 3.monotonia muncii.dotarea cu sisteme de protecţie colectivă (de exemplu: ventilaţie. d) de orice altă natură.instruirea şi testarea lucrătorilor cu privire la cunoştinţele de securitate şi sănătate în muncă specifice locurilor de muncă cu risc ridicat şi specific. .avalanşe. în zonele de muncă cu risc ridicat şi specific din sectorul chimic. fântâni arteziene şi rezervoare cu soluţii neutralizante pentru spălare. .elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fişelor tehnologice şi a instrucţiunilor de lucru. Minier.aparate şi spaţii pentru reanimare.trăsnet. semnalizare şi avertizare a depăşirii parametrilor de securitate. . staţii de înaltă tensiune etc.repartizarea sarcinilor de muncă şi supravegherea îndeplinirii acestora conform instrucţiunilor tehnologice. În zonele de muncă cu risc ridicat şi specific se iau una sau mai multe măsuri de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă: a) tehnice: .adaptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim. prospecţiuni geologice. . . apa sau solul. .).

instalaţii de decontaminare pentru diferite utilaje şi materiale capabile să provoace contaminări în unităţi nucleare. din sistemele de canalizare. . vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate. psihosociali .staţii de salvare mobile (auto).instalaţii de oprire a pătrunderii gazelor toxice. 126 . Supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor se desfăşoară în relaţie directă cu cerinţele locului de muncă şi în mod particular cu factorii nocivi profesionali. . . .caravane medicale autopurtate.chimici.amenajări speciale pentru păstrarea surselor de radiaţii ionizate în vederea prevenirii iradierii şi contaminării radioactive.dotarea cu aparatură şi mobilier pentru punctele sanitare şi dispensarele medicale din unităţi. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicină a muncii. . controlului dozimetric individual. . biologici. precum şi locurile de muncă ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă. 4..dotarea cu aparatura necesară controlului medical al personalului. . fizico. spaţii de siguranţă în jurul obiectivelor nucleare etc. Factorii nocivi profesionali (noxele profesionale) au influenţă asupra sănătăţii lucrătorilor atunci când expunerile profesionale au efect nefavorabil asupra capacităţii de muncă sau asupra sănătăţii lucrătorilor (reducerea capacităţii de muncă.amenajarea zonelor de muncă cu risc ridicat şi specific expuse contaminării (depozite de minereu. la locurile de muncă care prezintă pericole de accidente şi îmbolnăviri profesionale (zone de muncă cu risc ridicat şi specific). acţionând independent sau având efect sinergetic. . Categoriile de materiale igienico-sanitare. .izolarea spaţiului de lucru (crearea de spaţii climatizate) pentru menţinerea microclimatului în limita valorilor admisibile.lucrări de protejare anticorosivă a instalaţiilor de canalizare şi arezervoarelor de efluenţi radioactivi. în locurile de muncă unde se manipulează surse de radiaţii sau unde există radiotoxicitate maresau foarte mare (zone de muncă cu risc ridicat şi specific). fenomene patologice). dotate cu aparate şi materiale corespunzătoare în sectorul minier şi în alte sectoare da activitate unde este necesar.instalaţii de spălare a echipamentului individual de protecţie sau de lucru contaminat cu diferite substanţe periculoase. . . Expunerile profesionale sunt legate de prezenţa factorilor fizici.amenajarea de băi sau duşuri şi vestiare pentru îmbrăcăminte proprie a lucrătorilor cât şi pentru echipamentul individual de protecţie sau de lucru. chimici. . inclusiv pentru laboratoarele de pneumoconioză. . . în clădirile sub care trec. .(.amenajarea şi dotarea posturilor de prim ajutor pentru asistenţă de urgenţă.instalaţii de decontaminare externă a personalului din unităţi nucleare.pentru intervenţie şi reducerea extinderii contaminării. Materialele igienico-sanitare se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. Alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă. .posturi de prim ajutor. ergonomici în mediul de muncă.instalaţii de spălare a echipamentului individual de protecţie sau de lucru contaminat.băi proprii la unităţile cu locuri de muncă în care prin procesele de muncă se produce murdărirea corpului. Supravegherea medicală a sănătăţii lucrătorilor Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale. oboseală.

dar se pot extinde şi în mediul exterior.stare patologică apărută brusc. Normele metodologice de aplicare a Legii nr.examenul medical la angajarea în muncă. mediul de muncă).boala cu determinare multifactorială. Definiţii din Legea nr. HG nr.controlul medical periodic.cosultaţii spontane.factori principali ai bolilor profesionale. . . Noxele profesionale acţionează ca şi: . iar numărul de medici cu competenţă în medicină de întreprindere este încă mic. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. Supravegherea medicală a lucrătorilor se face prin: .boala legată de profesiune . . fiind importanşi atât factorii individuali cât şi cei extraprofesionali. în procesul de muncă.există o relaţie cauză-efect. . 1425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. Legislaţia pentru supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor 1. 1425/2006: .latenţă. mediu).provin de la locurile de muncă. . Bolile legate de profesiune nu se declară. Acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. Organismul uman nu se aptează sau se obişnuieşte cu acţiune anoxelor. deficenţe de logistică. în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. . 53/2003.manifestările sunt asemănătoare cu cele din patologia neprofesională.factori favorizanşi ai unor boli neprofesionale. ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă. . consultaţii medicale de specialitate. nerecunoaşterea şi nediagnosticarea bolilor profesionale de către toţi medicii cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice.aceeaţi noxă poate produce efecte diferite asupra organismului. . absenţei medicilor de medicina muncii.factori de agravare ai unor boli neprofesionale. Caracteristici ale patologiei profesionale: . . . echipament de muncă. 319/2006.pot aparţine tuturor elementelor sistemului de muncă. 319/2006 (HG nr. . . Numărul bolilor profesionale declarate sunt anormal de mici din cauza muncii la negru. a securităţii şi sănătăţii în muncă 2. . cazuri izolate.controlul medical de adaptare.factori care împiedică vindecarea unor boli.cumul de riscuri profesionale din sistemul de muncă (executant. sarcină de muncă.intoxicatie acută profesională . 4. În România numărul de medici de medicina muncii este redus.acţionează în zonele cu risc ridicat şi specific asupra grupurior profesionale cu extindere şi în mediul exterior. . Legea nr. modificată şi completată (Codul muncii) 127 . 319/2006 3. Legea nr.boli infecţioase şi parazitare profesionale cu acţiune mai rară în sistemul de muncă.afectiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională.examenul medical la reluarea activităţii. cauzată de agenţi nocivi fizici.Noxele profesionale au anumite caracteristici: . 319/2006 şi HG nr. . între noxele profesionale din mediul de muncă şi bolile profesionale. . supraveghere medicală deficitară. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. 1425/2006) nominalizează categoriile de boli profesionale cauzate de diferite noxe profesionale şi bolile legate de profesiune cauzate de factorii profesionali (noxe.boala profesională .

Ordinul MSF nr. Legea nr. HG nr. Legea nr. apobată prin Legea nr. 537/2004 pentru aprobarea NM 20. 95/2006 privind reforma în sănătate 5. Legea nr. Ordinul MSF nr. .4. modificată şi completată privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu NM de aplicare 11.. Ordine ale MMSSF privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru diferite activităţi şi echipamente de muncă 128 . Ordinul MS nr. grele sau periculoase 18. modificată şi completată privind pensia de asigurări sociale şi alte drepturi de asigurări sociale 12. OUG nr. 188/2004 privind constituirea Registrului operativ naţional al bolilor profesionale şi a Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale 21. HG privind adoptarea directivelor europene de securitate şi sănătate în muncă 24. 678/2002 pentru examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi şi navigaţie cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei 14. Ordinul MSF nr.. republicată privind înfiinţarea şi organizarea IM 7. Ordinul MSF nr. 1025/2003 privind locurile de muncă în condiţii speciale 9. 346/2002. 923/2001 privind aprobarea nomenclatorului de specialităţi medicale şi farmaceutice 19. . 418/2004 privind Statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii 22. Legea nr.. Legea nr.. HG 261/2001. Ordinul MSF nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale cu NM de aplicare 10. 19/2001. completată privind locurile de muncă în condiţii deosebite 8. 87/2003 privind aprobarea listei afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule 15. Legea nr. 803/2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanţi pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de îmbolnăvire profesională 16. Legea nr. Ordinul MLPTL nr. 108/1999. 240/2004 privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii şi a baremului minimal de dotare a acestora 23. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite-vătămătoare. 875/2002 privind stabilirea atribuţiilor medicului de medicină de familie cu competenţă în medicina de întreprindere 17. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea MSP 6. HG nr. Ordinul MS nr. 427/2002 pentru aprobarea trusei sanitare şi a baremului de medicamente ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale 13. 25/2003 şi HG nr.

129 .IX. în funcţie de caracteristicile straturilor. în instalaţiile de joasă tensiune. Cazuri de electrocutare Reţelele electrice trifazate de joasă tensiune pot fi : • legate la pământ sau • izolate faţă de pământ Reţelele legate la pământ sunt utilizate. prin corp va trece un curent electric. deci de traseul curentului electric prin corp . • de starea de sănătate a acestuia.echilibrată sau dezechilibrată. se află sub tensiune . între fiecare linie electric şi pământ există o impedanţă ce poate fi mai mare sau mai mică. Cu cât pielea este mai uscată cu atât impedan ţa este mai mare. În caz particular dacă aceasta este aplicată tălpilor omului (aflat în apropierea unor prize de pământ sau unui conductor al unei linii electrice aeriene căzute la pământ) aceasta se numeşte tensiune de pas. indiferent de natura sarcinii . cutiilor metalice ale tablourilor electrice. Corpul omensc se comportă ca o impedanţă a cărei valoare este variabilă. în caz contrar scade foarte mult. Reţelele izolate faţă de pământ sunt utilizate rar. Exemple de atingeri indirecte ar fi : atingerea carcaselor metalice ale electromotoarelor. Atingerile pot fi: • directe. când omul vine în contact cu părţi din instalaţia electrică care. în funcţie de : • poziţia celor două puncte de pe suprafaţ a corpului între care există diferenţa de potenţial. Tensiunea la care este supus omul în cazul unor atingeri indirecte se numeşte tensiune de atingere. în regimul normal de funcţionare. subteran sau conductoare montate în tuburi de protecţie. atunci când este alimentat un receptor de putere mare sau un grup redus de receptoare cu sarcinile identice pe faze. un organism bolnav are o impedanţa mai mică la tecerea curentului . în exclusivitate. pentru aceeaşi persoană . practic. dar care au ajuns sub tensiune în urma unui defect sau a altor cauze accidentale. Totuşi sunt foarte utilizate deoarece neutrul reţelei legat la pământ oferă o tensiune constantă între fazele reţelei şi neutru. ELECTROSECURITATEA PROBLEME GENERALE Atunci când între două puncte ale corpului omenesc există o diferenţă de potenţial. când omul vine în contact cu părţi sau piese ale unor echipamente sau instala ţii care în mod normal nu se află sub tensiune. conducte de apă care în mod accidental ar putea ajunge sub tensiune. • indirecte. Aceste reţele sunt deosebit de periculoase din punct de vedere al electrocutării omului. Indiferent de modul de execuţie a reţelelor – aerian. • de umiditatea pielii corpului. Corpul omenesc poate ajunge sub tensiune prin atingerea unor părţi ale instalaţiei electrice aflate sub tensiune.

respectiv prin atingerea direct a elementelor aflate normal sub tensiune ale unei instalaţii electrice. Metodele şi mijloacele de protecţie împotriva electrocutării prin atingere directă . Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante sunt următoarele : • prăjini electroizolante • cleşti electroizolanţi • indicatoare de tensiune • indicatoare de corespondenţă a fazelor • plăci si folii electoizolante • carcase electoizolante • platforme electroizolante • scule cu manere electroizolante 130 . descărcarea părţilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente şi protecţia împotriva tensiunilor reduse. • închiderea în carcase • îngrădirea cu îngrădiri fixe • îngrădirea cu îngrădiri mobile • amplasarea la distanţe inacesibile • scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric şi verificarea lipsei de tensiune • legarea la pământ şi în scurtcircuit • folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante • folosirea tensiunilor reduse • izolarea amplsamentelor Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să fie şi ele rezistente la solicitările fizice şi chimice din mediul în care funcţionează. Se asigură astfel protecţia omului împotriva apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă. Legarea la pământ şi în scurtcircuit se efectuează înaintea intervenţiilor la instalaţiile şi echipamentele electrice.METODELE SI MIJLOACALE (ELECTROSECURITATEA) DE PREVENIRE A ELECTROCUTARII Metodele de prevenire a electrocutării diferă în funcţie de modul în care se produce. sau indirect a elementelor care în mod normal nu sunt sub tensiune şi care au ajuns accidental sub tensiune datorită unui defect. de categoria îngrădirilor şi condiţiile de mediu. Îngrădirile fixe sunt de trei categorii : • îngrădiri cu pereţi şi uşi pline • îngrădiri din plasă metalică • îngrădiri cu balustrade Distanţele dintre părţile aflate în mod normal sub tensiune şi îngrădirile fixe sunt funcţie de valoarea tensiunii instalaţiei electrice protejate. Îngrădirile mobile se folosesc pentru protecţia persoanelor numai în timpul executării unor lucrări în instalaţiile electrice. Mijloacele tehnice folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele : • acoperirile cu materiale electroizolante a pieselor aflate normal sub tensiune ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice .

În cazul reţelelor electrice legate la pământ.Folosirea tensiunii reduse este cea mai eficace masură de protecţie împotriva electrocutării. Metode şi mijloace de protecţie împotriva electocutării prin atingere indirectă Mijloacele de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă sunt următoarele: alimentarea la tensiuni reduse legarea la pământ legarea la nul dirijarea distribuţiei potenţialelor egalizarea potenţialelor izolarea suplimentară de protecţie aplicată echipamentului electric izolarea amplasamentului separarea de protecţie protecţia automată la curenţi de defect folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante controlul permanent al rezistenţei de izolaţie • • • • • • • • • • • De obicei pentru o situaţie existentă se aplică cumulativ două sau mai multe mijloace de protecţie. sunt : • protecţia prin deconectare automată la apariţia curenţilor de defect • egalizarea potenţialelor • dirijarea distribuţiei potenţialelor • izolarea amplasamentelor • controlul permanent al rezistenţei de izolaţie. iar tensiunile de atingere şi de pas sa nu depăşească valorile maxime admise în funcţie de timpul de deconectare a sectorului defect. Orice sistem de protecţie asigură protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă prin unul din următoarele efecte : • împiedică apariţia unei tensiuni de atingere periculoase • deconectează în maxim 3s sectorul defect la apariţia unei tensiuni de atingere periculoase • împiedică contactul cu o tensiune de atingere periculoasă. instalaţia de legare la pământ trebuie să fie astfel dimensionată încât să se producă deconectarea sectorului defect prin acţionarea protecţiei maximale de curent. Dimensiunile învelişului izolat trebuie să fie suficient de mari. astfel încât omul să nu poată fi supus la tensiuni de atingere şi de pas periculoase. Ea se utilizează numai la puteri mici din cauza dificultăţilor tehnice de transport şi utilizare a energiei la tensiuni reduse. Se foloseşte la alimentarea sculelor şi a corpurilor de iluminat portabile. Izolarea amplasamentelor la locul de muncă se execută astfel încât omul să nu poată veni în contact cu elementele metalice între care există diferenţe de potenţial periculoase. se admite ca protecţia să se asigure prin aplicarea unui singur mijloc de protec ţie. care constituie un anumit sistem de protecţie. La reţelele de joasă tensiune se consideră tensiunea de atingere Ua egală cu tensiunea de 131 . În anumite cazuri. destinate să completeze pe cele principale. Mijloacele suplimentare pentru prevenirea electrocurtării prin atingere indirectă sunt: • protecţia prin legare la pământ • protecţia prin legare la nul • folosirea unei tensiuni de alimentare reduse • izolarea suplimentară de protecţie • protecţia prin separare Mijloacele suplimentare pentru prevenirea electrocutării.

în care In s este curentul nominal al siguranţei fuzibile.25 Id. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele : 1. În cazul în care protecţia maximală se realizează cu întrerupătoare pevăzute cu relee. atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este agatata si anume: • Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei 132 . 3. de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de cadere. degetele se strang atat de tare. lumanari. Dacă protecţia se asigură prin folosirea întrerupătorelor automate. 2. faclii. se consideră în calculul curentul Ip=kIn s. cand accidentatul tine conductorul in maini. Prescriptii de proiectare. atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor necesare de securitate. pot fi stinse concomitent si luminile.25 ori din valoarea de reglaj a protecţiei maximale (Ip= 1. curentul de punere la pământ se consideră egal cu 1. sunt reglementate la noi în ţară prin STAS 12604/5 “Protectia impotriva electrocutarilor. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT La instalatiile electrice. în cazul când acestea sunt executate din materiale identice cu conductoare de fază. În cazul în care protecţia maximală se realizează numai cu siguranţe fuzibile. atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui ce intervine. Rezultă : Ua=Up=RpxIp<U adm în care : Rp este rezistenţa de dispersie la pământ a instalaţiei Ip – curentul prin priza de pământ. Instalaţia de legare la pământ tebuie să fie astfel dimensionată încât tensiunea de atingere Ua să fie mai mică sau cel mult egală cu tensiunea de atingere admisă .priză Up. deconectarea instalatiei si eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul electric.) fara sa se intarzaie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel accidentat. un iluminat de rezerva. în are Id este curentul reglat de declanşare). Din aceasta cauza. atingerea partilor conducatoare de curent care se gasesc sub curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara a muschilor. In caz de deconectare. etc. De aceea.25Ir). iar k=3. Daca acesta ramane in atingere cu partile conductoare de curent. trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare. Instalatii electrice fixe.25 ori intensitatea curentului de reglaj Ir al dispozitivului de protecţie pentru deconectarea la scurtcircuit a întrerupătorului (Id≥ 1. executie si verificare. secţiunile conductoarelor de nul între sursa de alimentare şi receptor trebuie să fie astfel dimensionate încât intensitatea curentului de defect să fie egală cu cel puţin de 1. Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana accidentatului. “ PRIMUL AJUTOR SI IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE A. U adm.5 pentru siguranţe cu In s≤ 50A şi k=5 pentru siguranţe cu In s≥ 63 A. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare. incat desclestarea lor de pe conductor devine imposibila. pentru timpul de deconectare de maxim 3s admis pentru reţelele de joasă tensiune. felinare cu acumulatoare. Dimensiunile secţiunilor conductoarelor de nul de protecţie. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede.

sau orice mijloc asemanator neconductor si uscat. persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura mainile cu o haina uscata. In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa tensiune. trebuie sa se recurga la scurt-circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura la pamant (dupa regulile generale de tehnica securitatii). daca in linie exista o capacitate electrica mare. Se mai poate interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe orice alt asternut uscat. o franghie uscata sau un bat. in cazul cand nu are asemenea obiecte. De asemenea. daca este uscata si este departata de corp (poalele hainei). Se mai recomanda sa se foloseasca.b) daca accidentatul atinge un singur conductor. pe o legatura sau pachet de haine etc. peretii sau alte obiecte din imediata apropiere) decat sa se incerce desprinderea mainilor. cand scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din metodele aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole. trebuie sa se faca uz de o haina. cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si manusi si sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare. deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate. Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie luate la atingerea celui accidentat. cu manusile de cauciuc si cu galosii pusi). trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de cadere . 133 . in vederea salvarii. De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele: a) daca accidentatul se gaseste la inaltime. In acest caz. cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat. fara a se lua masurile necesare. se poate trage de haina lui. cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare. trebuie luate masuri ca bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda ajutorul. cu o sapca de postav sau cu maneca ori pulpana propriei haine uscate etc. prin deconectare poate ramane o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamant a liniei o poate face inofensiva. sau acoperind persoana accidentata cu o haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla stofa uscata. pentru izolarea celui accidentat fata de pamant sau de partile conducatoare de curent. se va avea grija ca cel accidentat prin electrocutare sa nu sufere alte accidente la luarea acestor masuri. d) trebuie de asemenea retinut ca. La joasa tensiune. este necesar in primul rand ca conductorul intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamant apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmeaza sa fie puse la pamant. astfel incat sa nu mai atinga solul. Operatia trebuie executata cu precautie (nu se ating conductoarele. isi va pune sub picioare un covor de cauciuc electroizolant. este adesea suficient sa se lege la pamant numai acest conductor c) pentru a realiza legarea la pamant si scurt-circuitarea.electrice de aceasta. numai o singura mana. se taie fiecare conductor in mod separat. pentru ca accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent. este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile corpului ce nu sunt acoperite cu haine. daca se poate. trebuie sa se puna manusile de cauciuc si galosii sau sa se infasoare mainile cu un fular uscat. Pe liniile electrice de transport. aratate mai sus. nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede. cand curentul se scurge in pamant prin corpul celui accidentat prin electrocutare si acesta strange convulsiv in maini un conductor. este mai bine ca cel accidentat sa fie izolat fata de pamant (de exemplu impingand sub el scanduri uscate sau orice alt material izolant uscat. neconductor de curent. evitand in acelasi timp atingerile de obiectele metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine. • De asemenea. nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare. La inalta tensiune. Cand. scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante. iar reteaua nu se poate deconecta urgent.

In cazul cand accidentatul respira greu. Moartea poate fi declarata de catre medic. In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia. foarte rar si convulsiv. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in care se afla accidentatul dupa scoaterea de sub curent. In cazul cand acesta se afla in deplina cunostinta. ca in imaginea urmatoare: Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta. Pulsul se verifica la artera carotida. el va fi transportat in alt loc numai in cazul cand pericolul continua sa ameninte atat pe cel accidentat cat si pe cel care acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii acordarii primului ajutor in timpul transportului. pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. fiecare secunda este pretioasa. 34. trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la fata locului. i se desface imbracamintea la piept si la gat. Metodele de respiratie artificial vezi cap. el va fi indrumat sau transportat la un medic. el trebuie intins pe un loc neted si comod. in aceste cazuri. Electrocutatul poate fi considerat mort numai in cazul unor grave leziuni externe. fara a presa excesiv In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare. la fel ca un muribund.B. in situatii grave. spre a preveni o eventual agravare a starii sale. pana la sosirea medicului. Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu. se evacueaza din incapere persoanele de prisos. i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac. bataile inimii. se stropeste cu apa (nu din gura !). Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent. daca este posibil chiar la fata locului. accidentatul se aseaza in decubit ventral. care. desi pana atunci fusese in lesin sau a stat mult timp sub tensiune. i se va facerespiratie artificial si un masaj in regiunea inimii. dar cel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor. Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu voma in cazul unui nou lesin. trebuie chemat urgent. care in aparenta este mort. se iau masuri pentru improspatarea aerului. de exemplu fracturarea cutiei craniene in cadere sau carbonizarea intregului corp. Moartea poate fi adesea numai aparenta. 134 . facandu-i-se respiratie artificiala. de aceea primul ajutor trebuie dat imediat. In nici un caz nu trebuie sa se aplice celui accidentat mijloace empirice.

să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. e) adaptarea la progresul tehnic. f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii. h) adoptarea. echipamente de muncă noi sau reparate. proiectare şi execuţie a construcţiilor. Introducere. pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor.să ia măsuri de prevenire a accidentelor prin electrocutare la executarea. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. .orice maşină.să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Legislaţie În Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. parţial ori total. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă.echipament de muncă . . prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor. organizarea muncii.să asigure echipamente individuale de protecţie. .319/2006 sunt definiţi următorii termeni: . a echipamentelor de muncă. c) combaterea riscurilor la sursă. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă.să asigure folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie. a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală.să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. 135 . precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice. i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. de condiţiile şi mediul de muncă.să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie. . .să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou.X. asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat. a metodelor de muncă şi de producţie. precum şi să aplice procese tehnologice conforme. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile.să adopte. soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă. a aparaturii de măsură şi control. Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. ECHIPAMENTE DE MUNCĂ 1. exploatarea. . d) adaptarea muncii la om. după caz. condiţiile de muncă. .orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă. .să dea în exploatare sau să repună în funcţiune. în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie. . aparat. precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv. în vederea reducerii monotoniei muncii. precum şi a instalaţiilor de captare. determinate de alegerea echipamentelor.să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi. angajatorii au următoarele obligaţii: .echipament individual de protecţie . . în mod prioritar. unealtă sau instalaţie folosită în muncă. din faza de cercetare. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. . construcţiile. relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca. În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă. alegerea echipamentelor de muncă.

Executantul . recipientele şi depozitele pentru păstrarea produselor.). Miiloacele de producţie . 2. materialelor şi produselor fără pericole. Pentru ca un proces de muncă să aibă loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior să coexiste în spaţiu şi în timp şi să intre în relaţie între ele. de asemenea. examenul psihologic. Fără prezenţa sa. de „măsuri de protecţie”. Indiferent de natura sa. revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie.sarcină de muncă . Procesul de muncă .mediul de muncă. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat. Prin definiţie.sarcină de muncă . manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă. executantul şi elementele materiale intră în relaţie funcţională prin intermediul sarcinii de muncă. în prima situaţie se utilizează noţiunea de „prevenire”. întreţinerea.omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă. Elemente implicate în realizarea procesului de muncă şi interacţiunea lor Sistemul executant . cele două noţiuni presupun o legatură etiologică cu munca. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă. ambiant şi mediul social (ambianţa socială. etc. evită sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman. el este victima potentială a oricărui accident sau boală profesională. biologice si psihosociale în care executantul îşi desfăşoară activitatea. clădirile destinate producţiei. . De exemplu.să asigurare organizarea activităţii de păstrare. -să asigurare exploatarea fără pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate. Cu alte cuvinte fenomenele respective se pot manifesta numai în cadrul unui proces de muncă. echipamente de muncă. 136 . Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Măsurile de prevenire reprezintă modalităţi tehnice.. sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia. atitudine necorespunzătoare faţă de risc etc. mijloacele de transport şi comunicaţie. lipsa cunoştinţelor de securitatea muncii. accident de muncă. prin care se reaIizează securitatea muncii.totalitatea acţiunilor pe care trebuie să Ie efectueze executantul. iar în celelalte două. prin intermediul lor se elimină. şi a condiţiilor impuse de realizare a acestora.totalitatea mijloacelor de muncă (unelte de muncă. . în care omul apare ca executant al unei sarcini de muncă. În cadrul sistemului de muncă.) au ca scop eliminarea factorilor de risc proprii acestuia: omisiunile şi acţiunile greşite sau a substratului lor cauzal. instruirea personalului etc.mijloc de producţie . Concret. măsurile care-l vizează pe executant (examenul medical. etc. nici un incident sau accident nu constituie. organizatorice. conform legii. definită de relaţiile de grup. reprezentând succesiunea în timp şi în spaţu a activităţilor conjugate ale executantului şi mijloacele de producţie în sistemul de muncă. lipsa unor aptitudini fizice şi psihice. Deoarece factorii de risc sunt specifici în raport cu fiecare dintre elementele sistemului de muncă (executant .totalitatea condiţiilor fizice. la cel puţin unul din aceste elemente. igienico-sanitare etc. celula elementară a procesului de producţie.mijloace de producţie . cuprinde: mediul fizic.să asigure transportul. În mod uzual. îin timp ce mijloacele de producţie numai indirect.mediu de muncă.mijloacele de producţie . prin intermediul mijloacelor de producţie pentru realizarea scopului sistemului de muncă.să asigurare utilizarea. chimice. 3.poate fi definit ca unitate. la realizarea oricărei activităţi productive este necesar să existe şi să intre în relaţie patru elemente: executantul -sarcina de muncă . Sarcina de muncă . măsurile de prevenire se referă. prin intermediul sarcinii. implicând existenţa unui raport între evenimentul care constituie accidentul sau boala profesională şi executarea unei sarcini de muncă.-să asigure cea de-a doua sursă de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă.) şi a obiectelor muncii (materiile prime) pe care oamenii Ie folosesc în procesul de producţie.mediu de muncă). motivaţia muncii. . În raport cu executantul. Mediul de muncă .

Protecţia intrinsecă. deoarece există încă numeroase locuri de muncă unde nu se pot elimina complet riscurile şi unde aparatele şi dispozitivele de protecţie nu au o eficienţă absolută. cizme etc. -examenul psihologic. pe toată durata de viaţa preconizată a produsului. Protecţia intrinsecă şi cea colectivă sunt prioritare în acţiunile de prevenire a accidentelor. aparat.. instalaţiilor etc. Ea implică în primul rând existenţa unor metode şi mai ales mijloace de proiectare care să permită 137 ..Corespondenţa biunivocă între cauză şi măsura de prevenire nu este totdeauna posibilă. Principalele măsuri organizatorice de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale sunt: -examenul medical. Modalitatea optimă de eliminare a factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii mijloacelor de muncă constă în integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate şi fiabilitate în faza de concepere a sistemelor tehnice. realizarea securităţii intrinsece este un deziderat a cărei îndeplinire este strict condiţionată de nivelul progresului tehnic şi al ştiinţei în general. Măsuri tehnice În cadrul măsurilor tehnice de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale se disting trei direcţii principale de acţiune: protecţia intrinsecă. Prin această modalitate de prevenire se corectează deficienţele maşinilor. echipamentul de protecţie individuală se interpune ca un ecran între noxă şi organism. dispozitiv etc.măsuri tehnice. costum. utilajelor etc. indiferent de condiţiile de exploatare. în sensul aducerii lor în limitele de securitate. acelaşi factor se poate elimina prin mai multe măsuri şi invers . precum şi parametrii mediului de muncă. care vizează în special executantul şi sarcina de muncă. mască.protecţia intrinsecă. 4. . -instruirea personalului. Deşi cea rnai eficientă sub raport economic şi social. fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţiii muncii. Măsurile tehnice de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se împart. forma sau modul de dispunere a componentelor unei instalaţii. la rândul lor..măsuri organizatorice.protecţia individuală.protecţia colectivă. Protecţia colectivă se realizează prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi aparate de protecţia muncii suplimentare. maşini. Totalitatea mijloacelor individuale şi de protecţie care se atribuie lucrătorului în timpul desfăşurării activităţii alcătuiesc echipamentul său de protecţie individuală. -propaganda în domeniul securităţii muncii. De multe ori.). referitoare în special la mijloacele de producţie şi mediul de muncă. Măsurile de prevenire pot fi impărţite în două mari categorii: . . Protecţia individuală constă în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie (cască. ca şi folosirea de mijloace de protecţie în timpul exploatării. . Prin această modalitate de prevenire nu se înlătură factorii de risc.o singură măsură combate mai mulţi factori de risc. Protecţia intrinsecă face inutilă elaborarea unor reglementări speciale de protecţie a muncii paralel cu prescripţiile tehnologice şi cu instrucţiunile de utilizare a maşinilor. Fiecare element component al acestora trebuie astfel gândit încât să se asigure satisfacerea simultană a funcţiei de producţie şi a criteriilor de securitate. Protecţia intrinsecă este o modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale prin principiul de funcţionare. Nivelul actual al progresului tehnic şi ştiinţific nu permite însă renunţarea totală la protecţia individuală. concepute independent de sarcinile procesului tehnologic şi care au drept unic scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de muncă. diminuând sau eliminând complet acţiunea factorului de risc asupra executantului. în trei categorii: . -organizarea activităţii şi a locului de muncă. colectivă şi individuală.

comportă anumite riscuri particulare. Roboţii.Metode şi mijloace de combatere a noxelor chimice şi îmbunătăţire a microclimatului (ventilare industrială). De asemenea. prin totalitatea instalaţiilor. metal topit etc. ele pot fi încadrate în două grupe: riscurile de „contact". unde omul este exclus complet din desfăşurarea propriu-zisă a procesului de producţie. În ceea ce priveşte riscurile particulare introduse de robotică. . Majoritatea accidentelor în astfel de situaţii au o caracteristică specifică: cel care porneşte ansamblul (fiind izolat de locul de muncă pe care-l conduce) nu poate percepe viitoarea victimă sau nu-şi poate da seama că intervenţia sa poate provoca un accident a cărei victimă poate fi chiar el.Metode şi mijloace de îmbunătăţire a iluminatuluia Protecţia individuală. maşinilor. iar ulterior chiar şi a funcţiei de comandă şi decizie. chiar minim sub aspectul gravităţii. În funcţie de riscurile pe care le prevenim. în principal. un loc important îI ocupă protecţia individuală.robot. În consecinţă soluţia optimă de viitor o reprezintă automatizarea completă a întreprinderilor. Deoarece la nivelul actual nu este posibilă şi atribuirea funcţiei de supraveghere generală în totalitate a sistemelor artificiale. de transport. . Pornind de la faptul că numai datorită prezenţei omului în calitate de executant într-un sistem de muncă se poate pune problema accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. respectiv dotarea personalului cu mijloace individuale de 138 . cu costuri care să corespundă criteriilor de rentabilitate. chiar şi automatizarea completă a unităţilor productive nu exclude persistenţa unui risc rezidual.simularea tuturor variantelor posibile de comportament ale fiecărui element al unui sistem tehnic. . în particular de coliziune om . că există anumite limite obiective în perfecţionarea maşinilor. În cadrul măsurilor tehnice de prevenire a accidentelor de muncă.Metode şi mijloace de prevenirii a iradiere (radioprotecţie). Transferarea funcţiei de execuţie a proceselor de prelucrare propriu-zisă. deoarece organismele mecanice intră în funcţiune succesiv ţi ireversibil fără intervenţie umană. cât şi la nivelul funcţiilor de comandă şi supreveghere locală.Metode şi mijloace de combatere a riscurilor mecanice. şi proiectarea de piese.Metode şi mijloace de combatere a zgomotului şi vibraţiilor. protecţia colectivă se materializează. trebuie să existe şi posibilitatea materializării unor asemenea soluţii. Maşinile automate şi ansamblurile automatizate constituite dintr-un număr mare de automate care lucrează împreună fără intervenţie umană directă. etc. aprovizionarea maşinilor. posibilităţii de evoluţie într-un spaţiu nedelimitabil fizic şi aptitudinea de a fi reprogramat. riscul rezidual cel mai mare apare în cazul coabitării om .Metode şi mijloace de prevenire a electrocutării (electrosecuritate). nefiind posibilă sau fiind mult mai costisitoare eliminarea riscurilor respective. distingem: . varianta din ce în ce mai acceptată de realizare a securităţii intrinsece constă în înlocuirea executanţilor umani prin mecanizare şi automatizare. În practică.Metode şi mijloace de combatere a electricităţii statice. . Protecţia colectivă cuprinde ansamblul metodelor şi mijloacelor tehnice prin care se previne sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai mulţi executanţi.Metode şi mijloace de detecţie şi analiză a noxelor chimice. etc. după un program reglat. către sisteme mecanice. ci şi a imposibilităţii fizice de interacţiune dintre om şi pericol.robot sau om . Protecţia colectivă. pentru a se putea alege soluţia principială şi constructivă care corespunde riscului intrinsec zero. cu dispozitive şi aparate concepute cu scopul unic de a proteja lucrătorii în timpul desfăşurării procesului de muncă. tehnologiiIor. aparatelor. procesele automatizate şi mai ales întreprinderile automatizate integral constituie soluţii principiale de sustragere a omului de sub posibila acţiune a unor factori de risc specifici prin definiţie unor locuri de muncă. permite obţinerea nu numai a unor randamente mult superioare. precum şi că marja de improbabilitate a comportamentului uman nu poate fi eliminată.maşină automată. Dintre variantele menţionate. . . . Ele dobândesc nuanţe specifice datorită faptului că roboţii se caracterizează printr-un mod de acţiune imprevizibil.

ucenici. După principiul de protecţie care stă la baza realizării şi utilizării lor. galoşi. Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitarea prin mijloace tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri de organizare a muncii. veste etc. . 139 . După natura riscului de expunere a omului la diferiţi factori nocivi.Protecţia pieIii: creme şi unguente. Modalitatea ideală de protecţie a omului în procesul muncii o constituie eliminarea pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională premergător constituirii şi intrării în funcţiune a sistemului de muncă (la nivel de substrat cauzal).Protecţia corpului: costume. În acest fel se pot constitui sisteme de muncă a căror funcţionare să prezinte riscul minim acceptabil pentru executant. . filtrante. . în funcţie de progresul tehnic şi ştiinţific. După natura operaţiiIor pe care Ie execută purtătorul. elevi.Protecţia mâinilor: mănuşi. de model. în raport cu progresul tehnic şi ştiinţific. curentului electric. substanţelor chimice. . Atât caracteristicile de protecţie. -deficienţele sau imposibilitatea aplicării protecţiei colective.protecţie (MIP). Protecţia integrată. glugi. cagule. Clasificarea mijloacelor individuale de protecţie. riscurilor mecanice.Protecţia căilor respiratorii: măşti. . Protecţia individuală este o masură complementară măsurilor de protecţie intrinsecă şi colectivă. Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat muncitorul în timpul lucrului alcătuieşte echipamentul său de protecţie individuală (EIP). astfel: . Caracteristicile de protectie ale unui MIP sunt determinate în principal de materialele din care este realizat. genunchiere. zgomotului. -uzura fizică a utilajelor în timpul procesului de productie. diminuând sau eliminând complet acţiunea cauzelor potenţiale accidentogene. iar caracteristicile de confort. În acest sens a apărut conceptul de protecţie integrată ca modalitate de eliminare a factorilor de risc proprii mijIoacelor de muncă prin prevederea tuturor măsurilor şi mijloacelor de protecţie necesară încă din faza de concepere şi realizare a mijloacelor de muncă. centuri de salvare etc. mijloacele de protecţie trebuie să răspundă la două imperative majore: -asigurarea eficacităţii protecţiei. Principiile protecţiei integrate : • La conceperea şi realizarea utiIajeIor. centuri de siguranţă.Protecţia urechii: antifoane. -asigurarea confortului. în ordinea menţionată: -eliminarea sau reducerea riscurilor la maxim (protecţie intrinsecă). jambiere. • În alegerea soluţiilor optime se vor aplica următoarele principii. . şorţuri.Protecţia întregului organism: costume etanşe. În funcţie de partea organismului pe care o protejează (criteriul anatomic). trebuie să se identifice toţi factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Pentru a-şi atinge scopul şi a nu fi factor perturbant în procesul de producţie. pentru a Ie elimina sau reduce la minim. Necesitatea protecţiei individuale este determinată de: -deficienţele tehnologiilor sub aspectul protecţiei muncii (lipsa protecţiei intrinseci). mijloacele individuate de protecţie se interpun între noxă şi organism. capişoane. combinezoane. . bonete. deosebim: MIP împotriva căldurii. cât şi cele de confort. Prin protecţia individuală nu se înlatură noxele existente. cotiere.Protecţia ochilor şi a feţei: ochelari. degetare. pelerine.Protecţia capului: căşti. retlectante. mantale. deosebim: MIP pentru operaţii curente şi pentru intervenţii. . trebuie să se folosească protecţia individuală folosind echipamente individuale de protecţie (EIP) de către lucrători. sunt stabilite prin norme şi alte reglementări pentru fiecare categorie de MIP în parte. se pot clasifica astfel: MIP izolante. palmare. radiaţiilor ionizante. mijloacele individuale de protecţie se pot împărţi schematic. cizme. studenţi în practică. frigului. viziere. maşinilor etc. se va avea în vedere intreaga durată de viaţă a produsului.Protecţia picioarelor: bocanci. vibraţiilor. să se evalueze riscurile şi să se aleagă soluţiile cele mai adecvate.

utilajele. noţiunea de protecţie integrată a început să fie extinsă la sistemele de muncă în ansamblu. inclusiv cele referitoare la postul de lucru şi poziţia lucrătorilor din timpul utilizării echipamentului de muncă. poziţiile jenante. oboseala şi constrângerile psihice ale operatorului trebuie să fie reduse la minim.) la care gravitatea potenţială a riscurilor este extrem de mare. De asemenea.securitatea integrată .. instalaţiile. Echipamentul de muncă (EM). producătorul trebuie să ia în considerare şi posibilele metode de folosinţă a maşinii. Atunci când se aplică cerinţele de sănătate şi securitate angajatorul trebuie să ia în considerare. • În condiţiile prevăzute de funcţionare. ca parte componentă a mijloacelor de producţie. cât şi cele neobişnuite. în întregime. în condiţii normale de ritm şi efort. eventual incluzând în instrucţiunile de exploatare şi contraindicaţiile privind utilizarea. Principii ergonomice de proiectare şi utilizare Ergonomia. 140 . cercetează şi oferă soluţii pentru totalitatea cerinţelor menite să asigure o utilizare cât mai productivă a forţei de muncă.în condiţiile unui consum cât mai redus la efort. Echipamente de muncă.pentru realizarea unei productivităţi individuale a muncii optime. în special accidentele produse în cadrul lor reprezentând pierderi masive de vieţi omeneşti şi daune materiale considerabile. realizarea şi selecţionarea pentru un sistem de muncă numai a acelor elemente care satisfac integral criteriile de securitate a muncii şi stabilirea din faza premergătoare intrării sale în funcţiune a tuturor măsurilor care să menţină nivelul de securitate iniţial.se poate exprima cantitativ (de exemplu. care au demonstrat fără echivoc eficienţa economică mărită în cazul aplicării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii din faza premergătoare intrării în funcţiune a unui nou sistem de muncă. industria chimică.) sau calitativ (de exemplu.. cu o cantitate cât mai mică de energie umană. aparatura. Realizarea protecţiei integrate presupune conceperea. • Se vor avea în vedere atât situaţiile normale de funcţionare. Pentru asigurarea cerinţele de securitate şi sănătate în muncă la proiectarea şi utilizarea echipamentelor de muncă trebuie să se respecte principiile ergonomice. anormale. de armament etc. în acelaşi timp. trebuie să fie adecvat sarcinii de muncă sau adaptabil cu uşurinţă pentru îndeplinirea acesteia şi. pentru ca să fie posibilă acţiunea factorului de risc "X" este necesar ca cel puţin două. să poată fi utilizat de către lucrători fără a prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lor. ştiinţă a muncii. • Producătorul trebuie să ţină seama de exigentele impuse operatorului de utilizarea necesară sau previzibilă a mijloacelor de protecţie individuală. În prezent. Maşinile. -informarea utilizatorului asupra riscurilor reziduale.-stabilirea şi aplicarea măsurilor de protecţie necesare în raport cu riscurile care nu pot fi eliminate. 5. care să facă munsca cât mai productivă şi în acelaşi timp cât mai plăcută. conform regulilor ergonomice. altele decât cele prescrise. în principal datorită a două realităţi obiective: -apariţia unor sisteme de muncă (în special în centralele nucleare. • Funcţiile de protecţie trebuie realizate la acelaşi nivel de calitate cu celelalte funcţii (respectiv de producţie) ale produsului. datorate eficacităţii incomplete a măsurilor adoptate. probabilitatea apariţiei riscului "X" trebuie să fie inferioară la . dispozitivele uneltele şi alte mijloace asemănătoare utilizate în procesul muncii sunt EM pentru care angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Rezultatul aplicării principiilor protecţiei integrate . principiile ergonomice. -rezultatele cercetărilor economice. dar previzibile. dintre sistemele de protecţie să nu funcţioneze). astfel spus.

precum şi de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă. Proiectarea şi amplasarea echipamentului de muncă trebuie să asigure realizarea cu uşurinţă a operaţiilor pe care le efectuează operatorul.corespondenţa spaţială în amplasarea organelor de comandă şi a surselor de informaţii.). Când este necesară o folosire frecventă şi de lungă durată. alese ţi amplasate astfel încât să fie compatibile cu capacităţile senzorial – perceptive umane şi cu sarcina care trebuie realizată.compatibilitatea între deplasarea organului de comandă şi efectul perceput sau reprezentat al acţiunii lui (respectarea „stereotipurilor de mişcare” – legătura spontană între răspuns şi semnalul aşteptat). Atunci când operatorul se mută de la o maşină la alta de tip sau funcţie similară.corespondenţa între amplitudinea mişcării. mişcări în conformitate cu traiectoriile şi ritmurile naturale de mişcare a corpului sau segmentelor acestuia. degete. 141 . . La proiectarea echipamentului de muncă trebuie să se aibă în vedere dimensiunile corporale (statice şi dinamice. În realizarea sarcinii de muncă trebuie să se aibă în vedere pioritatae şi frecvenţa elementelor constitutive ale informaţiei şi nevoia de feed-back. clasele dimensiunilor corporale şi ale mişcărilor articulare. reducerea spaţiului şi timpului de deplasare. cu îmbrăcăminte corespunzătoare şi/sau echipament individual de protecţie) ale populaţiei de utilizatori. fiziologice. de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor ca şi de necesitatea asigurării confortului psiho-fizic. durata şi/sau intensitatea acţionării organului de comandă şi mişcarea indicatorului sursei de informaţii. Eliminarea poziţiilor forţate. efectul său şi funcţia asociată şi/sau informaţia afişată trebuie să fie compatibile astfel încât să se asigure: . Trebuie evitată încărcarea inegală a corpului şi membrelor în raport cu cerinţele de forţă. o pozişie de lucru confortabilă. Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice. psihologice ale organismului uman. Numărul ţi tipurile semnalelor şi surselor de informaţii trebuie menţinute la minimu necesar pentru realizarea eficientă a sarcinii de muncă evitându-se supraîncărcarea operatorului cu informaţii care nu sunt strict necesare. Poziţia organului de comandă şi mişcarea sa. acţionarea trebuie să se facă din poziţia aşezat. Numărul organelor de comandă trebuie menţinut la cel minimum necesar pentru realizarea eficientă a sarcinii de muncă. Comenzile carecer viteză şi precizie mare precum şi forţemici de acţionare vor fi repartizate membrelor superioare. distanţele de securitate şi dimensiunile deschiderilor de acces. . ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea ergonomică a locului de muncă. nenaturale.similitudinea între sensul acţionării organului de comandă şi sensul deplasării indicatorului sursei de informaţii. să fie vizibile şi uşor accesibile. Funcţia organului de comandă terbuie să fie uşor de identificat şi să fie distinctă de funcţia organelor de comandă asociate sau învecinate. La proiectarea echipamentului de muncă trebuie să se aibă în vedere toate instrucţiunile acestuia în procesul muncii (echipamnet de muncă – sarcină – mediu – operator). terbuie prevăzută. imclusiv funcţiile lor. precum şi cerinţele de forţă situate la un nivel acceptabil. iar acţionarea lor să fie comodă şi sigură. psihofiziologice şi mentale ale operatorului precum şi naturii şi caracteristicilor sarcinii de muncă. alese şi amplasate astfel încât să fie compatibile cu caracteristicile fiziologice (şi în special de mişcare) ale părţilor corpului utilizate pentru acţionarea lor (mâini. picioare etc. terbuie proiectate. Organele de comandă. iarcele care necesită forţe mari de acţionare. Semnalele şi sursele de informaţii ale echipamentului de muncă trebuie proiectate. forma şi poziţia organelor de comandă. ale mobilierului de lucru. o aceeaşi amplasare a organelor de comandă şi acomenzilor. cu mărimea. membrelor inferioare. de distanţele desecuritate. atât cât este posibil. funcţionale şi de de securitate ale echipamentului de muncă treie să corespundă particularităţilor constitutive. Forma şi conţinutul acestui feed-back terbuie să fie specifice şi să fie cunoscute de către operator.Caracteristicile constructive. de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii. .

evitându-se aglomerarea locurilor de muncă şi/sau a căilor de circulaţie. materialelor şi produselor. de manipuklare corectă a materiilor prime şi produselor la echipamentele de lucru la care lucrătorul intervine direct. trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic. -reglarea vitezei sau temperaturii necesare menţinerii maşinii între limitele de funcţionare în securitate. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică. de a fi transportată. materialelor semiproduselor sau produselor realizate. Sunt obligatorii aprovizionarea şi evacuarea ritmică a materiilor prime.funcţia care previne pornirea neprevăzută /neaşteptată (dispozitiv de interblocare asociat cu un protector). care sunt funcţii de securitate directă special destinate pentru a asigura securitatea: . a căror alterare conduce imediat la creşterea riscului de leziune sau de afectare a sănătătţii. pericol de intoxicare etc. Pericolul este sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăîii. intreţinută. -funcţia de nerepetare a ciclului. trebuie asigurate. precum şi activităţii care se desfăşoară corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru. Trebuie asigurate legături optime între locurile de muncă. Echipamentele de muncă. instalată. Munca şi locul de muncă vor fi astfel organizate încât să se evite expunerea la noxe a lucrătorilor care nu au legătură directă cu locul de muncă respectiv. Cuvântul “pericol” este utilizat în general alăturat cu alte cuvinte definind originea sau natura posibilei leziuni sau afectări a sănătătii: pericol de şoc electric. pericol de forfecare. a) Funcţii de securitate propriu-zise. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman. mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare. 6.cu posibilitatea mişcării acestora. demontată şi casată în condiţiile utilizării prevăzute şi precizate în cartea tehnică fără cauzarea de leziune sau de afectare a sănătăţii. în scopul de a selecta măsuri de securitate adecvate. b) Funcţii care condiţionează securitatea. mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu: scaune. Securitatea maşinilor Definiţii Securitatea unei maşini este aptitudinea unei maşini de a-şi îndeplini funcţia. de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare. de precizia lucrării.precum şi circulaţia uţoară şi rapidă a materiilor prime. bănci). Funcţii de securitate directă. 142 . reglată. care sunt funcţii de securitate directă. Funcţii de securitate 1. Aprecierea riscului este o estimare globală a probabilităţii şi gravităţii unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile reglementărilor în vigoare. Scaunele terbuie să permită adaptarea acestora în raport cu caracteristicile antropometrice individuale ale angajaţilor. -funcţia de comandă bimanuală. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de distanţa optimă de vedere. pericol de strivire. de regulă. Riscul este combinaţia între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă. precum şi amişcărilor foarte ample ale braţelor. altele decât funcţiile de securitate propiu-zisă: -comanda manuală a unui mecanism periculos în timpul fazelor de reglare când dispozitivele de protecţie au fost neutralizate. Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului.

condiţii de mediu admisibile (temperatură. . prin care se iniţiază o masură de securitate în timpul primului ciclu al maşinii ulterior apariţiei unei defectări.descrierea detaliată a maşinii. valoarea(rile) masei(selor). poziţiile centrelor de greutate .condiţii de montare şi ambalare . despre radiaţii. de supravegherea automată a oricărei funcţii de securitate directă (de exemplu.prezentarea tuturor aplicaţiilor pentru care este destinată precum şi a utilizărilor interzise . c) Informaţii referitoare la maşina propiu-zisă: .date despre echipamentul electric . părţilor proeminente etc . limitarea forţei de antrenare la o valoare suficient de redusă. a protectorilor şi/sau dispozitivelor de protecţie . Cartea tehnică a)Informaţii referitoare la transport.măsuri suplimentare. Supravegherea automata este funcţia de securitate indirectă prin care se asigură iniţierea unei măsuri de securitate dacă aptitudinea unei componente sau a unui element de a-şi îndeplini funcţia diminuează ori dacă condiţiile de funcţionare se modifică astfel încât sunt generate pericole: -supraveghere automată “continuă”.a limita expunerea la pericolele care nu pot fi evitate sau care nu pot fi reduse suficient. vapori sau pulberi emise de aceasta .documente care atestă că maşina este conform cerinţelor esenţiale de securitate şi legale. Prevenire intrinsecă Măsuri de securitate care constau în: .condiţii de depozitare a maşinii . Funcţii de securitate indirectă: acele funcţii ale unei maşini a căror alterare ne generează imediat un pericol însa reduc nivelul de securitate.spaţii necesare pentru utilizare şi mentenanţă . prin care se iniţiază o măsură de securitate în timpul primului ciclu al maşinii ulterior apariţiei unei defectări.instrucţiuni pentru racordarea maşinii la sursele de energie (în particular.a evita sau a reduce cât mai mult posibil pericolele.indicaţii pentru manipularea (de exemplu. a accesoriilor sale. -supravegherea automată “discontinuă”. de regulă. acestea se realizează prin limitarea necesităţii de intervenţie a operatorului în zonele periculoase.date despre zgomotul şi vibraţiile generate de maşină. radiaţii electromagnetice .dimensiuni. prin alegerea corespunzătoare a caracteristicilor de proiectare .informaţii pentru utilizare .cerinţe referitoare la fixare/ancorare şi la amortizarea vibraţiilor .2. b) Informaţii referitoare la punerea în funcţiune a maşinii: . supravegherea automată a funcţionării corecte a unui întrerupător de poziţie într-un dispozitiv de interblocare). vibraţii. limitarea prin construcţie a zgomotului şi vibraţiilor .indicaţii referitoare la colectarea/evacuarea deşeurilor. manipularea şi depozitarea maşinii: . gaze. unghiurilor ascuţite.luarea în considerare a regulilor de proiectare. desene indicând punctele de prindere ale instalaţiilor de ridicat).diagrame în special reprezentarea schematică a funcţiilor de securitate . 143 . a datelor cu privire la proprietăţile materialelor şi la modul cel mai general a tuturor regulilor profesionale referitoare la proiectarea şi construirea maşinii .realizarea de maşini cu securitate intrinsecă ca urmare a: formei şi poziţiei relative a părţilor mecanice componente.evitarea muchiilor tăietoare.mijloacele de protecţie trebuie să fie utilizate pentru a proteja persoanele de pericolele care pot fi rezonabil evitate sau limitate suficient prin prevenire intrinsecă . referitoare la protecţia contra suprasarcinilor electrice) . limitarea masei şi/sau vitezei elementelor mobile şi deci a energiei lor cinetice. umiditate. Ele sunt reprezentate.

modificarea. fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor. transportul. d) lucrător expus .orice activitate referitoare la echipamentul de muncă.orice maşină.descrierea organelor de comandă manuală . aparat. e) operator . Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unităţi să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop şi să poată fi utilizat de către lucrători.avertizări despre posibile pierderi/emisii de substanţe nocive şi dacă este posibil.lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă. inclusiv curăţarea lui. 7. după data intrării în vigoare a HG 1146/2006 (1 octombrie 2006).informaţii referitoare la aplicaţii care sunt interzise .instrucţiuni referitoare la acţiunile de mentenanţă (înlocuiri de piese) a căror efectuare nu necesită calificare specifică şi care pot fi executate de executant .informaţii referitoare la riscurile particulare care pot fi generate de anumite aplicaţii. angajatorul este obligat să ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor. În situaţia în care nu este posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate fără niciun risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zona periculoasă.natura şi frecvenţa verificărilor . c) zonă periculoasă . casarea. cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului. despre folosirea anumitor accsorii şi despre mijloacele de protecţie specifice care sunt necesare în aceste aplicaţii . şi/sau riscurilor care sunt susceptibile să apară la utilizarea echipamentelor de muncă. folosirea.instrucţiuni pentru încercări şi reglare .informaţii cu privire la riscurile care nu pot fi eliminate prin măsurile de securitate luate de proiectant . pentru folosinţă. repararea. Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă În sensul HG 1146/2006.desene şi diagrame permiţând personalului de mentenanţă de a efectua lucrările în mod raţional. caracteristicilor specifice acestora.orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa. unealtă sau instalaşie folosită la locul de muncă.instrucţiuni referitoare la operaţiile de mentenanţă care necesită anumite cunostinţe tehnice sau calificări specifice şi care se recomandă să fie executate de personal calificat . f) Informaţii referitoare la scoaterea din funcţiune. întreţinerea. termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) echipament de muncă . demontare şi în cazul în care securitatea este implicată.d) Informaţii referitoare la funcţionarea maşinii: . în special la locurile de muncă din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. pentru remedierea lor şi pentru repornire după o intervenţie .tipul echipamentului de protecţie care trebuie utilizat împotriva incendiilor . e) Informaţii referitoare la mentenanţă: . precum şi riscurilor existente. La alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.instrucţiuni pentru indentificarea şi localizarea defectelor. g) Informaţii referitoare la situaţii de urgenţă: . Angajatorul este obligat să procure şi/sau să utilizeze: a) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate. care îndeplinesc: (i) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislaţia comunitară aplicabilă. indicarea mijloacelor de combatere a efectelor acestora. b) utilizarea echipamentului de muncă . angajatorul este obligat să acorde o atenţie deosebită tuturor condiţiilor de muncă.dacă este necesar instrucţiuni referitoare la echipamentul(ele) individual(e) de protecţie EIP care trebuie utilizat(e) şi la instructajul asociat. 144 .modalităţi şi mijloace pentru oprire (în special pentru oprirea de urgenţă) .

modalităţile care să permită realizarea unui nivel de securitate corespunzător obiectivelor prevăzute în anexa nr. 1. care sunt supuse unor influenţe ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situaţii periculoase. Pentru a garanta că cerinţele de securitate şi de sănătate sunt respectate şi orice deteriorări sunt depistate şi remediate la timp. în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale. accidente. Ministerul Muncii. Informarea lucrătorilor Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informaţii adecvate şi. Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte. în considerare de către angajator la aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate. de exemplu. perioade prelungite de neutilizare. 2. angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că: a) utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinaţi cu această atribuţie. fenomene naturale. în scopul asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionari a acestor echipamente de muncă. după consultarea partenerilor sociali şi luând în considerare legislaţia şi/sau practicile naţionale. Dacă echipamentele de muncă respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii. Echipamente de muncă cu riscuri specifice. echipamentele de muncă să fie menţinute. în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale. în mod deosebit. 145 . după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou amplasament. pe toată durata utilizării lor. efectuate de persoane competente. unor încercări periodice efectuate de persoane competente. să facă obiectul: a) unor verificări periodice şi. cum ar fi modificări ale procesului de muncă. Ergonomia şi sănătatea la locul de muncă Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. dacă este cazul. la un nivel tehnic care să respecte. precum şi principiile ergonomice trebuie să fie luate. b) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate. Verificarea echipamentelor de muncă Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supuse unei verificări iniţiale. în cazul în care nu se aplică sau se aplicăparţial reglementări tehnice române care transpun legislaţia comunitară. Informaţiile şi fişele de lucru trebuie sa cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate privind: a) condiţiile de folosire a echipamentelor de muncă. care îndeplinesc cerinţele minime prevăzute în anexa nr. prevederile de mai sus Ministerul Muncii. de fişe de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă. b) unor verificări speciale. de fiecare dată când s-au produs evenimente excepţionale susceptibile să aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de muncă. după caz. Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca. Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte modalităţile de efectuare a acestor verificări. 1. modificărilor şi întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu atribuţii în acest sens. efectuate de persoane competente. Rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate şi puse la dispoziţie Inspecţiei Muncii la solicitarea acesteia.(ii) cerinţele minime prevăzute în anexa nr. cel târziu până la data de 31 decembrie 2006. în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale. printr-o întreţinere adecvată. b) pentru efectuarea reparaţiilor. acestea trebuie să fie însoţite de o dovadă referitoare la realizarile ultimei verificări. Postul de lucru şi poziţia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă. pentru folosinţă. Ele trebuie păstrate pe o perioadă de timp corespunzătoare. angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă. dacă este cazul. în funcţie de recomandările sau specificaţiile producătorului.

Informaţiile şi fişele tehnice trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor vizaţi. din experienţa acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă. inclusiv cu privire la riscurile posibile. echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de muncă. Instruirea. precum şi asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate. chiar dacă aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente. 146 . c) concluziile care pot fi trase. Lucrătorii trebuie să fie atentionaţi în legatură cu riscurile la care sunt expuşi. consultarea şi participarea lucrătorilor Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca: a) lucrătorii însărcinaţi cu utilizarea echipamentelor de muncă să fie instruiţi adecvat. determinate de utilizarea acestora. modificărilor şi întreţinerii să fie instruiţi adecvat. acolo unde este cazul. în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă.b) situaţiile anormale previzibile. b) lucrătorii pentru efectuarea reparaţiilor.

c) sa ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. a). • Echipamentul individual de protecţie este. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. frecventa expunerii la risc. Evaluarea echipamentului individual de protecţie Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. în special durata purtării. angajatorul trebuie sa evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează sa îl folosească îndeplineşte cerinţele de securitate. b). c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. Instrucţiunile de utilizare trebuie sa fie astfel redactate încât să fie pe înţelesul lucrătorilor. în principiu.048 din 9 august 2006 au fost aprobate cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. 1. precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE Prin HG nr. Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe persoane. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace impotriva riscurilor prevăzute la lit. repararii şi inlocuirilor necesare. Reguli de utilizare 147 . • Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni. 5 şi 6. prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de munca. d) sa se potriveasca în mod corect persoanei care îl poarta. se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio problema de sănătate sau de igiena. Normele stabilesc că echipamentul individual de protecţie (EIP) trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile. • În cazul în care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie. luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine. Aceasta evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. dacă este cazul. caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrator şi de performanta echipamentului individual de protecţie.XIII. aceste echipamente trebuie sa fie compatibile şi sa isi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. b) sa corespundă condiţiilor existente la locul de munca. • Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie. după toate ajustarile necesare. • Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator. În sensul acestei hotărâri. cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. • În cadrul întreprinderii şi/sau unităţii trebuie sa se furnizeze şi sa fie disponibile informaţii adecvate privind fiecare echipament individual de protecţie impus în conformitate cu art. • Angajatorul asigura instruirea lucrătorului şi. care asigura buna sa funcţionare şi o stare de igiena satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii. Prevederi generale ale HG: • Orice echipament individual de protecţie trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: a) sa fie corespunzător pentru riscurile implicate. destinat purtării de către o singura persoana. Evaluarea este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui element al echipamentului individual de protecţie. metodele sau procedurile de organizare a muncii. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. fără sa conducă el însuşi la un risc mărit.

potrivit criteriilor stabilite în Normativul cadru de acordare şi utilizare a EIP..P.3 cuprinde lista orientativă şi neexhaustivă a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecţie.Fără a aduce atingere prevederilor art.1 a hotărârii de guvern cuprinde tabelul pentru evaluarea riscurilor în vederea selectionarii echipamentelor individuale de protecţie. în special. de asemenea. Personalului detaşat. Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie. Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri. Ministerul Muncii. Anexa nr. Dotarea cu echipament individual de protecţie şi echipament individual de lucru . elevilor sau studenţilor în practică. vizitatorilor. Angajatorul este obligat să întocmească lista internă de dotare cu echipament individual de protecţie adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate. consultarea şi participarea lucrătorilor Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informati cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. . Anexa nr. În vederea acordării echipamentului individual de protecţie angajatorul trebuie să efectueze evaluarea riscurilor conform tabelului orientativ din anexa nr. atunci când aceştia utilizează echipamente individuale de protecţie la locul de munca.2 cuprinde lista orientativă şi neexhaustivă a echipamentelor individuale de protecţie. Echipamentul individual de protecţie (EIP) se acordă. lucrătorilor.I. Anexele nr. obligatoriu şi gratuit. armonizată cu directiva UE-89/656/CEE.Ordinul 225 / 1995 Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. elaborat de MMPS. Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit angajaţilor de către angajator. metode sau procedee de organizare a muncii. Lista cuprinzând echipamentele individuale de protecţie. împrejurările sau situaţiile de risc în care este necesară utilizarea echipamentului individual de protecţie. Sortimentele de EIP pot fi comercializate şi utilizate numai după certificarea calităţii de protecţie a acestora în conformitate cu precederile HG nr. luând în considerare reglementările tehnice romane care transpun legislaţia comunitara privind libera circulaţie a acestui echipament. Informarea. acesta poate fi completat. În funcţie de apariţia unor riscuri noi sau a altor modalităţi de protecţie. Anexa nr. cu caracter orientativ. 115/2006. 4-15. răspunde cerinţelor 148 . de acordare şi utilizare a E. Aceste reguli indica. fără a aduce atingere prioritatii care trebuie sa se acorde mijloacelor de protecţie colectivă. precum şi altor categorii de persoane care desfăşoară activităţi la persoanele juridice sau fizice. Prescripţii minime de securitate şi sănătate în muncă din legislaţia naţională.N. Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte reguli generale pentru utilizarea echipamentului individual de protecţie şi/sau reguli care reglementează cazurile şi situaţiile în care angajatorul trebuie sa furnizeze echipamentul individual de protecţie. Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele legate de acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie la locurile de muncă este obligatorie. echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze. 2 şi 3. li se acordă gratuit echipament individual de protecţie. precum şi activităţile care necesită utilizarea echipamentelor individuale de protecţie sunt prezentate în anexele nr. 1. 1-3 ale HG au un caracter orientativ.C. personalului cu atribuţii de îndrumare şi control etc. angajatorul trebuie să evalueze în ce măsură. Ele conţin informaţii utile pentru stabilirea acestor reguli şi fac parte integrantă din hotărâre.

pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă. d)să prezinte echipamentul individual de protecţie la verificările periodice prevăzute în instrucţiunile de utilizare şi pentru curăţare sau denocivizare. în special cele referitoare la durata purtării. -trebuie să asigure instruirea şi să organizeze. trebuie să fie utilizate numai în scopul prevăzut. denocivizarea. Echipamentele individuale de protecţie se vor utiliza conform instrucţiunilor însoţitoare care trebuie elaborate pe înţelesul angajatului. după cum urmează: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. depozitarea. În cazul în care diferiţi factori de risc impun utilizarea concomitentă a mai multor echipamente individuale de protecţie. Echipamentele individuale de protecţie. În cazul în care. b)să poarte întregul echipament individual de protecţie pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă sau activităţii pe care o desfăşoară în unitate. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă echipamentul individual de protecţie pentru a proteja eficient împotriva riscurilor prevăzute la pct. Angajaţii şi celelalte categorii de persoane care beneficiază de echipament individual de protecţie au următoarele obligaţii: a)să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare a echipamentului individual de protecţie din dotare.S.M.minime privind acordarea EIP prevăzute în HG 1048/2006 privind cerinţele minime de S. Angajatorul este obligat să înlocuiască echipamentul individual de protecţie care nu mai corespunde din punctul de vedere al calităţilor de protecţie. Condiţiile de utilizare ale unui echipament individual de protecţie. a). c)să utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de protecţie ale acestuia. întreţinerea şi repararea mijloacelor individuale de protecţie în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale producătorilor. Lista internă de dotare cu echipamente individuale de protecţie întocmită de către angajator trebuie discutată şi convenită în comitetele de securitate şi sănătate în muncă sau cu reprezentanţii angajaţilor/sindicat. astfel: -trebuie să asigure instruirea în prealabil a angajatului asuprariscurilor împotriva cărora este protejat prin purtarea echipamentului individual de protecţie. cu excepţia unor cazuri particulare şi excepţionale. Evaluarea trebuie revizuită în funcţie de modificările elementelor componente. Angajatorului îi revine în totalitate obligaţia instruirii angajaţilor asupra tuturor măsurilor care trebuie luate privind securitatea şi sănătatea acestora la utilizarea echipamentului individual de protecţie în timpul lucrului. prin forţa împrejurărilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane. dacă este cazul. curăţarea. e)să solicite un nou echipament individual de protecţie. atunci când din diverse motive cel avut în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare. b) cu caracteristicile echipamentului individual de protecţie. 149 . c) compararea caracteristicilor precizate la pct. se vor lua măsuri corespunzătoare pentru ca diferiţilor utilizatori să nu le fie afectată starea de sănătate sau de igienă. ţinând cont de eventualele surse de riscuri proprii acestora. după caz. precum şi de performanţele echipamentului individual de protecţie. Angajatorul va furniza şi va pune la dispoziţie angajaţilor şi/sau reprezentanţilor lor informaţii adecvate despre fiecare echipament individual de protecţie şi de lucru. când se constată acest lucru. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. Angajatorul este obligat să asigure condiţii pentru efectuarea verificărilor legale. Echipamentul individual de protecţie este destinat în principiu utilizării individuale. un antrenament în purtarea echipamentului individual de protecţie. frecvenţa expunerii la risc şi caracteristicile locului de muncă al fiecărui angajat. indiferent de motiv. acestea trebuie să fie compatibile şi să-şi păstreze eficacitatea în raport cu riscurile respective.

piele picioare trunchi.casca de protecţie . ochi. lovire. picioare. cădere de la înălţime PĂRŢILE CORPULUI 2 craniu ECHIPAMENT 3 . Un echipament individual de protecţie trebuie să fie conform reglementărilor legale în vigoare corespunzătoare. . Nepurtarea echipamentului individual de protecţie se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.masca de sudură . picioare. braţe. impact.mănuşi de protecţie .mănuşi de protecţie .să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă. căldura cap.masca de protecţie .cizme . şoc.ochelari de protecţie . alunecare. stropire ochi.casca de protecţie . mâini.centura de siguranţă . trunchi 3. mâini. faţă. pulberi 7. compresiune craniu.Degradarea echipamentului individual de protecţie din vina angajatului căruia i-a fost atribuit sau înstrăinarea lui. Angajatul participant la procesul de muncă are dreptul de a refuza executarea sarcinii de muncă dacă nu i se asigură echipamentul individual de protecţie prevăzut în reglementările în vigoare. tăiere.încălţăminte antiderapantă . trunchi Model lista internă de dotare cu EIP care se acordă lucrătorului SC_________________ 150 APROBAT .şapcă de protecţie .veste de protecţie . atrage răspunderea acestuia pentru prejudicial cauzat.frânghii de siguranţă . cădere de la acelaşi nivel 5. În toate cazurile. ecrane de protecţie . . căi respiratorii ochi.mănuşi de protecţie . Model de selecţionare echipament individual de protecţie în domeniul construcţiilor RISCURI 1 1. referitoare la proiectarea şi fabricarea sa din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.viziere. împroşcare.masca de protecţie . piele.încălţăminte de protecţie . faţă.veste de protecţie .mănuşi . Echipamentul individual de lucru se acordă de către angajator.îmbrăcăminte de bumbac 2. fără a induce el însuşi un risc suplimentar.să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului.ochelari de protecţie . înţepare. frig mâini.să fie adaptat conformaţiei purtătorului. braţe 8. un echipament individual de protecţie trebuie: -să fie adecvat corespunzător riscurilor pe care le previne. înainte de expirarea duratei de utilizare prevăzute. picioare 6. . abraziune 4. potrivit legii. în condiţiile negociate prin contractul colectiv de muncă. fără ca refuzul să atragă asupra sa măsuri disciplinare.îmbrăcăminte de iarnă .

CRT SORTIMENTUL DE EIP ACORDAT LUCRĂTORULUI DATA PRIMIRII EIP SEMNĂTURA DE PRIMIRE DATA PREDĂRII EIP NUMELE ŞI SEMNĂTURA PERSOANEI CARE A PRELUAT EIP OBS. LUCRAREA.LISTA DE ACORDARE A EIP NUME ŞI PRENUME LUCRĂTOR: ___________________________________________ FUNCŢIA ( OCUPAŢIA. INTOCMIT NUME PRENUME ŞI SEMNĂTURA 151 . ACŢIUNEA): NR.

_____din_____ TABEL pentru evaluarea riscurilor în vederea selecţionarii echipamentelor individuale de protecţie RISCURI FIZICE MECANICE a) PĂRŢILE CORPULUI Cap Craniu Urechi Ochi Căi respiratorii Faţă Întreg corpul Mâini b) c) d) e) TERMICE f) g) ELECTRICE RADIAŢII h) i) ZGOMOT AEROSOLI j) k) l) CHIMICE LICHIDE m) n) GAZE VAPORI BIOLOGICE Aprobat ______________ o) p) r) s) Altele superioareMembre superioareMembre Braţe Picior Gambe (părţi) Piele Trunchi abdomen Căi parenterale 152 .ANEXA 1 Nr.

Întreg corpul 153 .

caschete. .căşti de protecţie pentru utilizare în industrie (mine.aparate şi dispozitive pentru scufundare. cu sau fără cozoroc). * împotriva substanţelor chimice.ecrane faciale (viziere). .antifoane externe care pot fi montate pe căşti de protecţie industriale. şantiere de lucrări publice. .ochelari-mască. . .aparate filtrante împotriva pulberilor. alte ramuri industriale).încălţăminte cu bombeu suplimentar de protecţie. vibraţii etc. din material textil. . .antifoane interne şi alte dispozitive similare. plase de păr. . gazelor şi pulberilor radioactive. ochelari-mască împotriva radiaţiilor ultraviolete. .mănuşi cu un deget. măşti cu fixare pe cap sau măşti care pot fi montate pe căşti de protecţie). .pantofi. material textil tratat etc. .ochelari-mască împotriva radiaţiilor X.degetare.manşetă de protecţie a încheieturii mâinii pentru munci grele. Protecţia împotriva zgomotului: . . vizibile. .acoperământ uşor pentru protecţia scalpului (caschete. Protecţia mâinii şi braţului: . .mitene (mănuşi fără degete). bonete. .).mânecuţe.căşti antifonice (care acoperă tot capul).măşti şi căşti pentru sudură cu arc (măşti de mână.). pălării etc.mănuşi de protecţie. .antifoane cu comunicare audio.mănuşi care asigură protecţie: * împotriva agresiunilor mecanice (înţepături. . Protecţia respiratorie: .costume pentru scufundare. ochelari-mască împotriva radiaţiilor laser. . .aparate de protecţie respiratorie cu mască de sudură detaşabilă.acoperământ pentru cap (bonete.aparate de protecţie respiratorie izolante cu aducţie de aer. infraroşii. . * pentru electricieni şi împotriva căldurii. . Protecţia ochilor şi a feţei: . Protecţia picioarelor şi a gambelor: . bocanci.antifoane externe cu receptor de joasă frecvenţă încorporat. . tăieturi. 154 .încălţăminte la care se pot scoate rapid şireturile sau cârligele.ANEXA 2 LISTA orientativa şi neexhaustivă a echipamentelor individuale de protecţie Protecţia capului: .ochelari cu braţe. cizme semiînalte şi cizme de securitate.

.crampoane detaşabile pentru gheaţă.dispozitive de susţinere a corpului (centuri de securitate).veste de salvare. . cizme şi supraîncălţări rezistente la căldură.îmbrăcăminte de protecţie împotriva pulberilor. jachete şi şorţuri de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare.îmbrăcăminte de protecţie rezistentă la căldură.tălpi detaşabile (rezistente la căldură. . . .sorturi de protecţie împotriva radiaţiilor X. .îmbrăcăminte termoizolantă. . .veste cu sistem de încălzire. mănuşi etc.echipament de frânare cu absorbire a energiei cinetice (echipament complet cu toate accesoriile necesare). .echipament de prevenire a căderilor (echipament complet cu toate accesoriile necesare).încălţăminte. tăiere etc. . jachete şi şorţuri de protecţie împotriva substanţelor chimice. . . zăpadă sau podele alunecoase. Protecţia trunchiului şi a abdomenului: . ANEXA 3 155 . cizme şi supraîncălţări împotriva vibraţiilor.ghetre.creme de protecţie/unguente. .îmbrăcăminte de protecţie împotriva contaminării radioactive.încălţăminte.încălţăminte.paturi de protecţie.glezniere detaşabile. Protecţia întregului corp Echipament proiectat pentru a preveni căderile: .îmbrăcăminte de protecţie împotriva substanţelor chimice. . . .. .îmbrăcăminte pentru lucru „de securitate" (două piese şi combinezoane).încălţăminte. .).veste.). . tăiere.veste.încălţăminte şi supraîncălţări cu tălpi rezistente de caldură. . cizme şi supraîncălţări termoizolante.centuri lomboabdominale. Îmbrăcăminte de protecţie: . . stropi de metal topit etc. . cizme şi supraîncălţări electroizolante.îmbrăcăminte şi accesorii (banderole. . .îmbrăcăminte de protecţie împotriva proiecţiilor de metal topit şi a radiatiilor infraroşii. .cizme pentru lucrătorii cu ferăstraie cu lanţ.încălţăminte.saboţi. . perforare sau transpiraţie). Protecţia pielii: . .îmbrăcăminte de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare.) de semnalizare fluorescente. reflectorizante.îmbrăcăminte de protecţie împotriva gazelor. . . cizme şi supraîncălţări antistatice.genunchiere.

lucrări de demolare.lucrări cu explozivi.LISTA orientativă şi neexhaustiva a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecţie 1. forjare.lucrări pe şantiere şi în spaţii de depozitare. Protecţia capului (protecţia craniului) Căşti de protecţie: . dispozitivelor de ridicare. stâlpi.lucrări pe acoperişuri. . furnale. cazane şi centrale electrice. halde. furnale. oţelării şi laminoare. . oţelării. oţelării şi laminoare. . silozuri. macaralelor şi a transportoarelor. matriţare la cald. ateliere metalurgice.terasamente şi lucrări în piatră. puţuri şi galerii. .lucrări de manipulare a formelor în industria ceramicii. . conducte mari. sub sau în apropierea schelelor şi locurilor de muncă la înălţime. 2. . laminoare. .lucrări de poduri metalice. . civile şi rutiere.lucrări de construcţii în beton şi plăci prefabricate.lucrări de construcţii. Protecţia picioarelor Încălţăminte de securitate cu talpă antiperforaţie: .lucrări pe schele.lucrări pe poduri metalice. construcţii metalice înalte. cazane şi centrale electrice. . .lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri. . în special activitate pe. . . structuri hidraulice de metal.lucrări de construcţii navale. şanţuri.lucrări la furnale. containere mari. . turnuri. .construcţia de cuptoare. activitate desfăşurată pe schele şi de demolări. la operaţii de montare şi demontare a cofrajelor. buncăre şi conducte.lucrări în subteran.lucrări în cariere şi în exploatări de suprafaţă şi halde. laminoare. oţelării.lucrări în fose. 156 . . excavări la suprafaţă. de asamblare şi instalare. construcţii metalice înalte. stâlpi. .extracţia şi prelucrarea pietrei.lucrări de transformare şi întreţinere. containere.lucrări în abatoare.lucrări de construcţii. forjare. . . cariere. conducte mari. tratarea şi prelucrarea produselor din sticlă plată şi a recipientelor din sticlă.lucrări cu furnale. . ateliere metalurgice.lucrări în vecinătatea lifturilor. maşini. . turnuri. Încălţăminte de securitate fără talpă antiperforaţie: . instalaţii de concasare fină.lucrări de manevră feroviare. matriţare la cald şi turnare. care presupun montarea şi demontarea cofrajelor. containere mari. . instalaţii de concasare fină. instalaţii de încălzire şi ventilare şi lucrări de asamblare de metale. . presări la cald şi trefilare. . structuri hidraulice de metal.lucrări la cuptoare industriale.producţia.

lucrări la gura de încărcare a furnalelor.lucrări cu laser. 4. spaţii înguste şi cuptoare industriale alimentate cu gaz. în cazul în care se pot degaja pulberi. . .lucrări de manevră feroviare. . .lucrări cu blocuri de carne congelată şi ambalaje metalice de conserve alimentare.matriţarea la cald. . .îndepărtarea şi mărunţirea cioburilor.lucrări pe acoperişuri. . . Protecţia respiratorie Semimăşti/Aparate de protecţie respiratorie: . Încălţăminte de securitate cu toc sau talpă ortopedică şi inserţie antiperforaţie: . viziere şi ecrane faciale: . .lucrări cu soluţii acide şi alcaline. polizare şi debitare.lucrări de construcţii navale. .pulverizarea de substanţe abrazive. . Încălţăminte de securitate care se poate dezechipa uşor: . . 157 .lucrări cu unelte de impuşcat bolţuri.lucrări în apropierea convertizoarelor şi a conductelor de gaz ale furnalelor. . .. . în cazul în care se pot degaja vapori de metale grele.lucrări în containere.lucrări de sudură. .căptuşirea cuptoarelor din industria ceramicii. .lucrări de tăiere şi prelucrare a pietrei. Încălţăminte de securitate cu tălpi termoizolante: . Protecţia ochilor sau a feţei Ochelari de protecţie. . Protecţia auzului Antifoane: . .acolo unde există riscul penetrării de substanţe incandescente.lucrări cu căldură radiantă. . 5. în cazul în care poate exista riscul intoxicării cu gaz sau cantitatea de oxigen este insuficientă.lucrări la prese de metale.utilizarea de dispozitive cu jet lichid. . .transport şi depozitare. .lucrări pe căptuşeala furnalelor şi a oalelor de turnare. .lucrări cu şi în apropierea materialelor incandescente.lucrări ale personalului de la sol în aeroporturi.lucrări în apropierea oalelor de turnare.utilizarea de maşini a căror funcţionare se bazează pe îndepărtarea şpanului în cazul prelucrării de materiale care produc şpan.lucrări în puţuri. canale şi alte spaţii subterane ale sistemului de canalizare.lucrări de turnare în industria produselor ceramice şi a materialelor de construcţii.lucrări cu dispozitive pneumatice. 3.vopsirea prin pulverizare fără ventilaţie corespunzătoare. .lucrări de găurire şi gravare.lucrări cu şi pe materiale foarte fierbinţi sau foarte reci. . dezinfectanţi şi produse de curăţare corozive.lucrări în instalaţii de răcire în care există riscul scurgerii agentului de refrigerare.

.lucrări în industria lemnului şi textilă. 7.manipularea de obiecte cu muchii ascuţite.lucrări de sablare. .asamblarea de piese prefabricate.prelucrarea materialelor de acoperire. Îmbrăcăminte de protecţie împotriva intemperiilor: . . 10.lucrări de treierat. 11. Protecţia pielii: .. . braţelor şi mâinilor Îmbrăcăminte de protecţie: .lucrări pe schele. . .lucrări de sudură. . .lucrări cu acizi şi soluţii caustice. 9. 158 . Îmbrăcăminte reflectorizantă: .lucrări de dezosare şi tranşare.schimbarea cuţitelor la maşinile de tăiat. Protecţia corpului. Centuri de securitate: . . . dezinfectanţi şi substanţe de curăţare corozive. . .lucrări în locuri în care lucrătorii trebuie să poată fi observaţi la timp.lucrări neprotejate cu acizi şi soluţii caustice.lucrări în aer liber pe ploaie şi vreme rece.lucrări cu produse din sticlă plată.utilizarea obişnuită a cuţitelor de mână în producţie şi abatoare. Îmbrăcămite de protecţie greu inflamabilă: .lucrări pe stâlpi. 8.lucrări de dezosare şi tranşare.lucrări de forjare. . Şorţuri rezistente la perforaţie: .lucrări în puţuri şi canalizări. .lucrări de turnare.lucrări de sudură în spaţii înguste.lucrări de sudură. Mănuşi: . Protecţia antebraţului: . .lucrări în camere frigorifice. dar nu la utilizarea maşinilor care prezintă riscul ca mănuşa să fie prinsă. . Frânghii de securitate: .lucrări de tăbăcărie.lucrări în cabine de stivuitoare şi elevatoare amplasate la mare înălţime în depozite. Manuşi din împletitură metalică: . Şorţuri din piele: .lucrări în cabine de macarale amplasate la mare înălţime.lucrări de dezosare şi tranşare.lucrări cu sau în apropierea materialelor fierbinţi şi acolo unde se simt efectele căldurii. . .lucrări cu cuţite de mână care implică îndreptarea cuţitului spre corp. 6.lucrări în partea superioară a turnurilor de sondă.

159 .

cât şi organizatoric. Pe parcursul anilor ’80 au fost elaborate metode pentru identificarea riscurilor mai convenţionale care apar în mediul de muncă şi chiar a deficienţelor organizatorice. sumară a mediului de muncă. Metoda presupune cunoştinţe generale privind problemele din mediul de muncă şi lasă loc pentru multă auto-învăţare. Analiza trebuie să conducă la adoptarea de măsuri atât de ordin tehnic. Sănătatea individului este afectată atunci când organismul acestuia este supus influenţei unei energii care depăşeşte forţa de rezistenţă a organismului. de gravitaţie. Metodele de evaluare şi analiză a riscurilor pe care le vom utiliza pe parcursul acestui curs sunt următoarele: CHECKLISTUL: Un instrument folosit în diverse tipuri de unităţi şi care oferă o evaluare generală. sunt expuşi zilnic la diferite riscuri ce pot conduce la producerea unor accidentări sau îmbolnăviri. Pentru ca activitatea pentru mediul de muncă să funcţioneze cu succes este important ca aceasta să fie integrată în activitatea curentă de zi cu zi a unităţii. Scopul utilizării acestei metode este de a dobândi o viziune de ansamblu asupra tuturor energiilor care pot afecta în mod acut individul. Este de asemenea foarte important ca lucrătorii să primească instruire. Obiectul analizei poate consta de exemplu într-un număr limitat de sarcini de lucru efectuate într-un ciclu de producţie. Se caută în mod sistematic posibilele abateri de la scopul unei instalaţii şi se identifică care 160 . evaluarea şi prioritarea măsurilor ce se impun pentru înlăturarea riscurilor. Poate fi vorba de o componentă a unui utilaj aflată în mişcare. încercându-se depistarea a diferite riscuri. în industria energiei nucleare şi în combinatele care utilizează substanţe chimice pe scară largă există metode de evaluare a riscurilor bine puse la punct. datorită interacţiunii om – tehnică – organizare. ANALIZA SECURITĂŢII LA UN ECHIPAMENT DE MUNCĂ 1. de o mişcare de rotaţie. de o substanţă chimică. de un incendiu. HAZOP: Metoda este folosită în acele întreprinderi în care apar procese chimice. ANALIZA SECURITĂŢII MUNCII: Metoda este utilizată în unităţi în care indivizii desfăşoară munci manuale pe sau lângă un utilaj de producţie sau un alt echipament tehnic. La analiza riscurilor şi a securităţii muncii se recurge de multă vreme în acele unităţi în care eventualele accidente pot avea consecinţe majore şi inacceptabile. Activitatea sistematică de control şi securitate a muncii cu ajutorul checklisturilor şi al metodelor pentru evaluarea şi analiza riscurilor În câmpul muncii există un mare număr de persoane care. Metodele de evaluare a riscurilor constituie un instrument în stabilirea. Pentru ca individul să se îmbolnăvească sau să se accidenteze acesta trebuie să fie supus unui factor extern – o energie. ANALIZA ENERGIEI: Metoda are la bază o premiză simplă. Aceste metode pot fi de asemenea utilizate în ceea ce priveşte etichetarea CE şi evaluarea securităţii maşinilor şi proceselor învechite. să exerseze şi să se perfecţioneze cu privire la riscurile existente în mediul de muncă. de tensiune electrică etc. În domenii precum cel al transporturilor aeriene. Metoda este adecvată mai ales pentru sarcinile de lucru destul de bine definite (limitate).XIV. Apoi se parcurge punct cu punct o listă.

4. ale clădirilor etc. Dezvoltarea activităţii de securitate a muncii: . f. --Posibilităţi sporite de acţiune. A motiva angajatorul (lucrătorul) să adopte măsuri ce îmbunătăţesc mediul de muncă: 1. --Evoluţie pozitivă.putem evalua mai bine ceea ce se poate întâmpla. Şcoli. organizaţiile. a. ele doar ajută la depistarea multor noi deficienţe.A împiedica riscurile să apară. --Control intern. 5. . 161 . Instruire de grup: A. 6. Metodologia aprecierii/analizei riscurilor: . Contact personal în cadrul companiei.A înlătura riscurile înainte de producerea accidentelor. ceea ce la rândul său conduce la sporirea gradului de securitate. . --Riscurile sunt observate în contextul producerii unor accidente. . 3. C. c. Siguranţă maximă: ridicarea nivelului cunoştinţelor şi competiţie. Informaţii specifice domeniului.dintre acestea pot conduce la îmbolnăviri şi accidentări. --Riscurile sunt eliminate prin planificare. Modalităţi de desfăşurare şi identificare a riscurilor în cadrul activităţii sistematice pentru mediul de muncă: --Control extern. b. Ce este un risc?: O definiţie: riscul este „posibilitatea ca un incident nedorit (o întâmplare nefericită sau neplăcută) să se producă sau posibilitatea ca o vătămare ori o pierdere să afecteze o persoană sau un bun” . --Riscurile sunt observate la nivel intern. de creativitatea participanţilor etc.. e. (Această metodă nu va fi exersată practic în timpul cursului. --Cerinţele minime sunt îndeplinite. Cercuri de studiu.Expoziţii şi târguri profesionale. Nici una dintre metode nu este adecvată pentru toate situaţiile şi nici una nu garantează 100% securitatea muncii.A nu face deloc ceea ce ar trebui să facem.un mod de a gândi care îmbunătăţeşte procedura de inspecţie. Motivaţia activităţii sistematice pentru mediul de muncă: --Creează un mediu mai sigur. . sporeşte credibilitatea. 2.) Toate metodele trebuie să conducă şi la depistarea acelor riscuri care pot produce avarieri ale utilajelor de producţie.A face ceea ce suntem nevoiţi să facem. concentrate. --Riscurile sunt observate la controlul extern. --Ştacheta este ridicată-riscurile trebuie reduse. de circumstanţe. . B. Grup sindical. Nivelul acestei creşteri depinde de modul de efectuare a evaluării.Colaborarea cu autorităţile.A învăţa din accidente. d.

Gradul de dificultate – metodele de analiză a riscului prezintă grade diferite de dificultate în ceea ce priveşte învăţarea şi utilizarea lor. urmate îndeaproape de Analiza Nerespectării Procedurilor de Lucru şi HAZOP.graficul activităţii sistematice de control şi securitate a muncii cu ajutorul checklisturilor şi al metodelor pentru evaluarea şi analiza riscurilor (fig. prin folosirea formularelor şi a altor materiale). În figurile de mai se prezintă grafic: . Ştiinţa: eficiente . MORT. Analiza Acţiunilor Greşite ale Operatorului. g.).activitatea sistematică pentru mediul de muncă conform legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă (fig. procedura se desfăşoară din memorie (procedura de inspecţie trebuie exersată strict din punct de vedere metodic. Metodele Arborelui De Defectare şi MORT sunt considerate metode grele. Un nivel mediu în această privinţă se poate obţine prin aplicarea metodelor Analiza Energiei. atunci se poate recurge la o analiză elementară a acestora. echipament de muncă. mediu de muncă.lipsa cunoştinţelor privind metoda de muncă. Voinţa: 162 .permite o bună colaborare . Analiza Energiei şi Analiza Securităţii Muncii pot fi de asemenea aplicate. 3. Analiza Energiei şi Analiza Securităţii Muncii sunt considerate cele mai uşoare. .. 2). Lipsa unei protecţii individuale 1. Pentru o analiză mai detaliată se poate aplica metoda Arborelui De Defectare sau Analiza Modului de Defectare şi a Efectelor lor.moduri de identificare a surselor de risc şi moduri de apreciere şi evaluare a surselorde risc (fig. Instalaţie slab protejată 2. 3).creează un sentiment de siguranţă în ceea ce priveşte cerinţele care pot fi impuse în temeiul legii. . . aria de extindere a obiectului analizei etc. sarcină de muncă. 2. 4.este mai uşor să iei în calcul factori care interacţionează unii cu alţii – om. Metodele a căror aplicare implică durata de timp cea mai scurtă sunt Analiza Energiei şi Analiza Securităţii Muncii. h. Analiza Modului de Defectare şi a Efectelor lor. 2. Analiza Arborelui De Defectare sau Analiza Ce Se întâmplă Dacă. Obiectul – o descriere detaliată a obiectului analizei impune aplicarea metodei HAYZOP. . Intervalul de timp alocat analizei – depinde de mai mulţi factori (obişnuinţa de a face analize. 3. Instalaţie neprotejată -ignorarea unei metode nepericuloase. Nu toate riscurile sunt cuprinse în reglementările legale. Analiza Nerespectării Procedurilor de Lucru. Modelul dominoului RISCURI DE MUNCĂ Condiţii periculoase (generate de Acţiuni periculoase (generate de echipamentele de muncă) deficienţele umane) 1. Minuţiozitate – dacă se impune o privire de ansamblu asupra riscurilor. . Analiza Securităţii Muncii sau HAZOP. Exemple de factori / reguli de care să se ţină cont în alegerea metodei 1. schimbul de experienţă. 1).în cadrul inspecţiilor „obişnuite” nu se folosesc formulare şi checklisturi. chiar dacă nivelul de detaliere nu este aşa de ridicat.

îmbunătăţirea şi sistematizarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă.încălcarea reglementărilor emise de către autorităţi (inspecţia muncii). .control şi disciplină.Verificarea respectării reglementărilor. .Estimarea probabilităţilor şi /sau a consecinţelor. Condiţii climatice nefavorabile PREVENIRE TEHNICĂ . Motive pentru adoptarea de măsuri în vederea sporirii gradului de securitate în muncă: .Aprecierea/Verificarea capacităţii respectivei unităţi de a gestiona probleme de securitate a muncii. . Alte obiective: . . i. .utilajul. . orientare.procedurile de organizare. . . Luarea unor măsuri în vederea sporirii gradului de securitate în muncă: . Defect de concepţie. maşini etc. Amplasare necorespunzătoare. instruire . de ex.: stabilirea priorităţilor şi a investiţiilor care se fac.instrucţiunile de lucru.bază în luarea deciziilor privind. maşina (echipamentul de muncă). Factori ambientali necorespunzători 9. Echipamente de muncă defecte (utilaje.selecţie. . .identificarea şi aprecierea. Iluminat insuficient 8.să se înveţe modul de aplicare a analizei securităţii muncii în unităţi. marcaj CE).4. 3.Identificarea riscurilor de defecţiuni – creşterea productivităţii. informare.amplasarea. .E. .deficienţa sau inadaptare fizică.Identificarea riscurilor de întrerupere a procesului de producţie. intelectuală sau mentală. Analiza riscurilor: înseamnă să vezi ceea ce văd şi alţii .şi să te gândeşti – la ceea ce nu s-a gândit nimeni ! Exemple de obiective pe care le vizează aprecierea riscurilor: .modalitatea de lucru. 163 . .Aprecierea securităţii produselor ( ISO 9000. PREVENIRE PRIN: .) 6. Capacitate : . . .satisfacerea cerinţelor impuse de autorităţi.Identificarea riscurilor de accidentare. .atitudine necorespunzătoare. de exemplu a cerinţelor impuse de autorităţi – U. construcţie 5.luarea unor măsuri în vederea sporirii gradului de securitate în muncă. .încălcarea regulamentului unităţii. stocare periculoasă 7.alte obiective. Identificarea şi aprecierea: .formare. .

proiectare. produse. .schimbări: dotarea tehnică. . proceduri standard. . O analiză poate avea ca obiect: . .construire. . . . imposibil 1 la 1000 de ani 1 Improbabil 1 la 100 de ani 2 Destul de puţin frecvent 1 la 10 ani 3 Destul de frecvent 1 pe an 4 Frecvent 1 pe lună 5 Foarte frecvent 1 pe zi Estimarea consecinţelor: Cod Descriere 0 Accidentare nepericuloasă sau uşoară 1 Concediu medical de scurtă durată 2 Concediu medical de lungă durată 3 Invaliditate 4 Deces 5 Mai multe decese. reparaţii.. . .sistemul de transport. . . întreţinere –în scop preventiv.proiectare preliminară.o parte a locului de muncă. . .întreaga unitate.tipuri de maşini. .sistemul nu permite greşeli din partea personalului (lucrători).funcţionare: flux normal. programe computerizate.experienţa indică „risc mare” de accidentări.o anumită muncă. . .achiziţionare.energii mari. . Formula de evaluare: RISC = PROBABILITATE x CONSECINŢE Estimarea probabilităţii: Cod Descriere Probabilitate 0 Foarte improbabil.stadiul de idee.o anumită maşină. domeniu periculos mai mare Consecinţe 5 50 51 52 164 53 54 55 .scoaterea din uz şi casarea. . .există propuneri privind o soluţie adecvată. Aprecierea riscurilor pe durata ciclului de viaţă al unui echipament de muncă: . personal.procedurile de organizare.probe tehnologice.punere în funcţiune.se impune o atenţie sporită din partea personalului (lucrători) pentru evitarea accidentelor.

Este greu de stabilit care este cea mai bună soluţie. .o bună organizare a muncii. trebuie să se ia măsuri imediat k.personal calificat. conştient de sursele de risc şi situaţiile care implică riscuri. atâta vreme cât există energii care pot provoca pagube.ca fiecare risc şi măsură corespunzătoare să fie apreciate la un nivel destul de înalt.o bună documentaţie. calitatea produselor ş. Este imposibil să eliminăm toate riscurile pe care le implică activitatea desfăşurată într-un mediu de muncă.m. . Risc acceptat Neglijarea mediului de muncă ne poate costa foarte mult. . 165 .d. . Dilema gestionării riscurilor Să presupunem că: RISC = PROBABILITATE X CONSECINŢE (definiţie conform EEN 292:1.care dintre cele două cazuri trebuie să aibă prioritate ? Estimarea practică a riscurilor: Cod Descriere 0 Risc neglijabil 1 Risc acceptabil.Elemente tehnice de bază privind securitatea muncii Un nivel satisfăcător de securitate a muncii presupune: . dar o supradimensionare a realităţii poate să implice costuri la fel de mari. Problema se reduce adesea la a pune în balanţă cerinţele autorităţilor. este important: . acordurile între părţi în cadrul unităţii respective.deciziile să fie luate în cunoştinţă de cauză: fie nu se ia nici o măsură. EEN 1050) Atunci putem emite următoarele supoziţii: .în ambele cazuri riscurile pot fi de fel de mari.4 3 2 1 0 40 30 20 10 00 0 41 31 21 11 01 1 42 32 22 12 02 2 43 33 23 13 03 3 44 34 24 14 04 4 45 35 25 15 05 5 Probabilitate j. trebuie să se ia măsuri 4 Risc foarte mare. fie măsurile adoptate să conducă la reducerea sau controlarea riscurilor. l. . În principiu. .o bună funcţionare a echipamentului de muncă din dotare. .să se identifice în mod constant riscurile care pot apărea în procesul de producţie. . se recomandă să se ia măsuri 3 Risc mare.Unui incident cu consecinţe relativ mici îi corespunde cel mai adesea o probalitate destul de mare de a se întâmpla.unui incident cu consecinţe foarte grave îi corespunde cel mai adesea probalitatea cea mai mică de a se întâmpla.a. nu este nevoie să se ia măsuri 2 Oarecare risc.

.fiţi disciplinaţi. .. cum să se folosească rezultatele.formaţi un grup de analiză: preşedinte. cum se întocmeşte documentaţia. . . . cum să se desfăşoare munca. membri.fiţi creativi.păstraţi viziunea de ansamblu. Strategia analizei riscurilor: . . Sfaturi practice în analiza riscurilor: . cine sunt cei implicaţi şi cum sunt implicaţi. următoarea informare. secretar.posibilitatea de producţie raţională.motivaţi: de ce ACUM ?. . Este suficient ca unul dintre aceşti factori să fie neglijat pentru ca riscurile să apară. 166 .lucrări de întreţinere bine planificate şi efectuate.nu vă pierdeţi în probleme de detaliu. n.fiţi modeşti.fiţi sistematici. rezultatele. m. de ce Analiza Riscurilor ?.

• Să comenteze.? 5. Există condiţii de lucru care pot expune lucrătorii la riscul de împiedicare. Se constată o lipsă a verificării obligatorii a camioanelor. preselor. • Să comenteze cu privire la persoanele responsabile de rezolvarea problemelor mediului de lucru şi la momentul când acestea ar putea fi rezolvate. de ex. Există lucrători care utilizează echipamentul atunci când nu sunt autorizaţi să facă acest lucru? 167 Da Nu . accidentele de circulaţie? 2. care nu sunt evidenţiate de lista de control. Toate întrebările la care întreprinderea răspunde cu ‘da’ reprezintă o problemă a mediului de lucru care trebuie să facă parte din planul de acţiune pe care întreprinderea îl elaborează pe baza listei de control. acele întrebări la care întreprinderea răspunde cu ‘da’. de ex din cauza obiectelor de pe pardoseală sau a pardoselilor cu suprafeţe accidentate? 7. în cadrul planului de acţiune. Există echipamente cu piese mobile care nu sunt protejate de ecrane de protecţie.XV. Există pericolul ca persoanele să fie lovite sau strivite de vehicule. perdele uşoare. întreprinderea trebuie: • Să răspundă la toate întrebările din lista de control. maşini. In ceea ce priveşte lista de control. ELABORAREA LISTELOR DE CONTROL CHECK-LISTURI Listele de control conţin o serie de întrebări la care întreprinderea trebuie să răspundă cu ‘da’ sau ‘nu’. etc. Există accidente care nu sunt investigate astfel încât să se prevină repetarea aceluiaşi accident. de ex. camioane sau remorci pe teritoriul întreprinderii? 8. • Să comenteze în scris cu privire la problemele cheie ale mediului de lucru din cadrul întreprinderii.? TRANSPORT INTERN SI CIRCULATIE 6. etc. Este posibil ca lucrătorii să pornească maşinile în mod accidental? 4. • Să ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa problemele mediului de lucru menţionate. ACCIDENTE 1. Există lucrători care nu au fost învăţaţi şi instruiţi pentru activitatea lor? ECHIPAMENTE 3.

în cazul pulverizării. vagoneţi. Obiectele sau uneltele grele sunt cărate manual în cursul deplasărilor? 20. Există prea multe persoane în acelaşi spaţiu astfel încât aerul să devină sufocant (mirosuri)? ERGONOMIE RIDICAREA GREUTATILOR MARI 18. camioane sau 168 . din cauza mobilierului şi a dezordinii? 15. peste înălţimea umărului sau sub înălţimea genunchiului? ACTIVITATI DE TRAS SI IMPINSI GREUTATI 23. Există multe obiecte peste 3 Kg ridicate pe durata unei zile de lucru? 21. departe de corp. de ex. Există posibilitatea apriţiei unor situaţii de risc atunci când mai multe persoane ridică împreună o greutate? 22. Există deseori praf pe suprafeţele orizontale? 14. Greutăţile sunt ridicate în poziţii necorespunzătoare. COROZIUNE ŞI OTRAVIRE 10. Curăţenia corectă este dificil de realizat. Este posibil ca lucrătorii să vină în contact cu substanţe chimice pentru care cauzează un risc de vătămări ca urmare a coroziunii la nivelul pielii sau prin îmbrăcăminte. Obiectele sau sarcinile grele sunt ridicate manual? 19. Este necesar să se folosească forţa atunci când sunt împinse sau trase echipamentele cum ar fi. Temperatura din camera de lucru este mai mare de 25ºC sau sub 18ºC pentru temperaturile exterioare normale? 12. INCENDII. Există căi de circulaţie pe teritoriul întreprinderii care nu sunt marcate corespunzător? EXPLOZII. de ex. Există probleme cauzate de curenţii de aer? CALITATEA AERULUI 13. Mirosurile neplăcute persistă în încăpere o perioadă lungă de timp? 17. de ex. disipare sau evaporarea lichidului? CLIMATUL INTERIOR TEMPERATURA 11.9. pierderilor prin scurgere. Există poluare din cauza fumului de ţigară? 16.

Persoanele lucrează aşezate în poziţia ghemuit sau în genunchi? 38. Echipamentul este defectuos sau există o lipsă în activitatea de întreţinere? 29. Munca repetitivă. Munca executată implică o porţiune lungă de drum? 37. limitată. părinţii sunt informaţi că aceştia fac parte din sistemul obligatoriu din 169 . munca în care mişcările constante sunt repetate în mod continuu pe o perioadă de timp considerabilă a programului de lucru? 31. netedă. se execută cu mare viteză sau sub presiunea timpului? 32. Lucrătorii au senzaţia de greutate a lucrurilor care sunt împinse sau trase? 28. Persoanele lucrează cu mâinile deasupra înlăţimii umerilor? 36.dispozitive de ridicat paleţi? 24. sau există trepte? 25. LIMITATA 30. Există lucrători tineri sub 18 ani care nu au fost instruiţi şi educaţi corespunzător? 41. Există muncă repetitivă. Persoanele lucrează în poziţii neconfortabile? 34. Echipamentul este proiectat astfel încât poziţia de lucru este necorespunzătoare? MUNCA REPETITIVA. procesarea datelor? POZITII DE LUCRU 33. moale. Există zone compacte unde se execută activităţile de tras şi împins? 26. Pardoseala este neregulată. Spaţiul locului de muncă este compact? COPII SI LUCRATORI TINERI INSTRUCTIUNI SI SUPRAVEGHERE 40. Persoanele tinere sub 18 ani lucrează fără să fie supravegheate de o persoană peste 18 ani? 42. de ex. Persoanele lucrează în aceeaşi poziţie pentru o perioadă lungă de timp? 39. Există multe situaţii de pornire. Atunci când sunt angajate persoane sub 15 ani. Persoanele lucrează cu spatele îndoit sau cu gâtul aplecat spre spate sau spre faţă? 35. Există persoane care efectuează o muncă intensivă utilizând echipamente cu ecran în majoritatea programului de lucru. în pantă. oprire sau întoarcere atunci când sarcinile urmează să fie trase sau împinse? 27. limitată – de ex.

Există tineri sub 18 ani care lucrează peste 4 1/2 ore şi care nu beneficiază de o pauză de cel puţin 30 minute? RISCUL DE VIOLENTA 55. ETC. Există tineri lucrători sub 18 ani care ridică obiecte de peste 12 Kg de mai multe ori pe zi? PROGRAM DE LUCRU. Există lucrători tineri sub 15 ani sau tineri.învăţământ? VARSTA OBLIGATORIE 43. Există tineri sub 18 ani care nu beneficiază de două zile de pauză la fiecare perioadă de şapte zile? 54. la chioşcuri 170 . şi care nu beneficiază de o perioadă de odihnă de cel puţin 14 ore pe durata unei zile de 24 ore? 52. şi care lucrează cu echipamente sau în zona de pericol a acestora? 46.00? 50. care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există lucrători tineri sub 18 ani care lucrează cu substanţe chimice periculoase sau în zona de pericol a acestora? ERGONOMIE 48. care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau mai tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau mai tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. şi care efectuează tipuri de activităţi mai puţin solicitante? ECHIPAMENTE 45.00 şi 06. de ex. Sunt angajaţi copii cu vârsta sub 13 ani? 44. şi care lucrează peste două ore în timpul zilelor de şcoală sau 12 ore pe durata săptămânii de şcoală? 51. Există tineri sub 18 ani care lucrează singuri. Există tineri sub 18 ani care participă la transportul de bani? 54. şi care nu beneficiază a perioadă de odihnă cel puţin 12 ore pe durata unei zile de 24 ore? 53. 49. Există copii sub vârsta de 13-14 ani sau tineri. Există lucrătorii tineri sub 18 ani care lucrează cu echipamente periculoase. de ex. prese pentru carton sau maşini de tăiat în felii? CHIMIE 47. şi care lucrează între ora 20. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau mai tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu.

Există acţiuni de intimidare şi/sau hărţuire la locul de muncă? LIPSA „RECUNOASTERII” 66. duminică şi sărbători? MEDIUL PSIHOLOGIC DE LUCRU SARCINI EXCESIVE 57. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra volumului muncii pe care o execută? 63.00 şi 06. între ora 18. Munca este puţin variată sau nu variază de loc? INTIMIDARE/HARTUIRE 65.sau la staţii de benzină. Există lucrători care muncesc în exterior majoritatea programului 171 . Activitatea este numai în mică măsură recunoscută şi apreciată de conducere? VIOLENTA SI AMENINTARI 67. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra momentului în care iau pauza? LIPSA DE VARIATIE 64. Sunt lucrătorii expuşi la riscuri determinate de violenţă. Solicitările conflictuale reprezintă adesea o presiune asupra lucrătorilor? LIPSA DE INFLUENTA 61.00 în zilele de sâmbătă. Este necesar ca lucrătorii să muncească deseori ore suplimentare? 59. ameninţări sau insulte din partea clienţilor? MUNCA DE UNUL SINGUR68. Lucrătorii trebuie să-şi ascundă emoţiile pe durata activităţii lor? 60. Este necesar ca lucrătorii să muncească foarte repede? 58.00 şi 16.00 în timpul zilelor săptămânii şi între 14. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra deciziei cu privire la munca lor? 62. Există lucrători care execută singuri muncă fizică? PROGRAM DE LUCRU PRELUNGIT 69. Este deseori necesar să se lucreze peste 37 de ore pe săptămână? LUCRUL IN SCHIMBURI 70.

dacă domeniul respectiv este identificat în cadrul întreprinderii: • Mediul de lucru pentru femeile gravide • Lucrul în faţa ecranului. în caz de modificare a activităţii. a metodelor de lucru sau a procesului de producţie care influenţează sănătatea şi securitatea în muncă. se vor aplica următoarele solicitări. dimineaţa devreme sau pe timpul nopţii? ABSENTA PE CAZ DE BOALA 41.normal de lucru. întreprinderea va trebui să acorde atenţie următoarelor condiţii ale mediului de lucru. pe care întreprinderea trebuie să le adauge la lista de control. Intocmit de: Angajator Data Angajat Data 172 . pentru o serie de domenii. Evaluarea locului de muncă trebuie revizuită cel puţin la fiecare trei ani. Printre altele. • Substanţe şi materiale cancerigene. care nu sunt incluse în lista de control. • Agenţi biologici. sunt în vigoare solicitări speciale cu privire la evaluarea locului de muncă. de ex. sau. Există condiţii în mediul de lucru care ar putea contribui la absenţe pe caz de boală? 42. Ar putea modificările mediului de lucru să reducă absenţele pe caz de boală? ALTELE Intreprinderile trebuie să fie conştiente că. dacă planul de acţiune a avut efectele dorite sau dacă trebuie aduse modificări. şi anume: • Chimie • Zgomot Evaluarea locului de muncă – Plan de Acţiune Cauza Soluţia problemei(lor) Persoana responsabilă Termen limită şi prioritizare Intreprinderea trebuie să ţină cont de modul în care planul de acţiune urmează să fie respectat. In plus.

8 9 . inflamafile sau explozive. se acordă echipament individual de protecţie. trusa medicală. Art. I. Sunt prevăzute măsuri de prim ajutor. soluţii nutralizante etc. Sunt elaborate instrucţiuni proprii de S. Crt.M.M. se realizează conform HG1425/2006. pentru comerţul cu ridicata şi amănuntul Conţinutul prevederiilor de SSM pentru comerţul cu ridicata şi amănuntul Nr. Există instrucţiuni de utilizare şi protecţia muncii pentru utilajele şi aparatele existente extrase din cărţile tehnice. afişate la loc vizibil. 4 1. . 0 1 2 3 1 Examinarea medicală obligatorie la angajare şi periodică. conform instrucţiunilor proprii. respectă condiţile de acordare conform Normativului – intern de acordare EIP. nivelate. atestată prin vize medicale. natural. 1. Activitatea de instruire a salariaţilor în domeniul S.C.mixt Corpurile de iluminat sunt corespunzătoare mediului de lucru. 2.S. artificial. marcate vizibil. pentru protecţie chimică unguiente. Pentru autovehicule sunt prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o rază de curbură care să permită manevre nepericuloase. amenajate împotriva scurgerii apei. specifice. umiditate mare.S. 6 Observaţii: 7 5 6 7 2... cu substanţe toxice.S. În cazul lucrărilor în medii cu temperaturi ridicate. consemnată în fişele individuale de protecţia muncii.M. În spaţiile de lucru iluminatul respectă HG 1091/2006. Căile de acces ale spaţiilor de lucru sunt curate. de incendiu etc. pericol de explozie (antiex).P.i în funcţie de specificul activităţii comerciale desfăşurate. libere de orice obstacol. este conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii. 2 Concluzia Da 3 Nu 4 Parţ 5 N. Dotarea cu echipament individual de protecţie şi materiale igienico sanitare.CHECK-LIST privind respectarea LEGISLATIEI SI INSTRUCŢIUNILOR PROPRII S.

11 12 13 14 15 16 18 17 18 19 . precum şi spaţii speciale pentru repaus. perdele de apă. părţile cu care se poate veni în contact nu depăşesc 40 G. există apără tori. atât optice. paravane. Celsius. şi utilajele acţionate electric sunt protejate prin carcasare şi legături la prizele de pământ şi la conductorul de nul al instalaţiei electrice. Camerele frigorifice înzidite au prevăzute în interior butoane de alarmă cu inascripţia “ OM ÎNCHIS”. utilajul comercial şi rafturile sunt fixate pentru a preveni răsturnarea şi sunt în afara spaţiilor de circulaţie a personalului. Depozitele şi halele au prevăzute pentru evitarea curenţilor de aer din zona uşilor perdele sau şorţuri din material plastic sau cauciuc. Echipamentele tehnice unde au loc degajări de căldură au rampa caldă unde are acces personalul la temperatura de max. Echip. Celsius. şi utilajele comerciale au ecrane de protercţie. carcase geamurile şi piesele din componenţa mobilierului sunt fără porţiuni tăioase zgrunţuroase. cât şi acustice în sala maşinilor sau bucătărie. apărători. căderii. perdele de aer cald. pulverizatoare cu apă pe suprafeţele radiante. În cazul muncii în aer liber a salariaţilor sunt asigurate spaţii fixe sau mobile pentru protejarea acestora împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile. Prizele de alimentare sunt tip “Schuco”. cablurile electrice sunt protejate. Rezidurile existente sunt supuse unui proces de epurare şi denocivizare E.10 În spaţiile de lucru cu temperatura aerului peste 25 grade celsius sunt asigurate măsuri de ventilaţie. sau luat măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea atingerii directe sau indirecte. instalaţia electrică fiind legată la pământ sau la conductorul de nul. Firmele de reclamă comercială sunt asigurate contra desfacerilor întâmplătoare. există mijloace de control a temperaturii. cu legătură de protecţie la priza de pământ. duşuri de aer. Mobilierul.M. au aparatură de măsură şi control verificate şi cu scadenţa la zi. 55 G. care transmit semnale.

4. pardoselele sunt anti scânteie. la capetele rândurilor acestea fiind asigurate pentru a se evita prăbuşirea. Spaţiile cu pericol de incendiu sau explozie sunt dotate cu ventilaţie. sortarea . Mijloacele de transport intern pentru produsele de mai sus. Instalaţiile electrice din spaţiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie sunt de construcţie antiex.5 m de căile de acces. grad de pericol. utilizării echipamentului de protecţie pentru salariaţii manipulanţi. sunt construite din materiale rezistente la foc. simbol pentru avertizare standardizat. concentraţia. Cărămizile sunt depozitate pe teren nete la o distanţă de de min. densitatea.20 Sunt afişate la loc vizibil tăbliţe avertizoare pentru interzicerea fumatului în spaţiile cu pericol de incendii şi explozii. Oprirea funcţionării motoarelor auto. în stive regulate. 2. 22 23 24 25 26 27 . utilizarea recipientelor butoaie sau canistre numai metalice. 2 Interzicerea focului deschis pe o rază de 50 de m 3. 21 Produsele inflamabile şi explozive sunt marcate clar pe ambalaj: denumirea chimică. construcţii Stivuirea ţiglei se face în rânduri suprapuse de max. sunt dotate antiex. vagoanelor cisternă. manipularea. semnalizate şi iluminate. autocisternelor cu produse inflamabile precum şi a mijlocelor de transport ce aduc produse explozive se fac în spaţii special amenajate cu respectare: 1 2 3 4 1. 4-5 rânduri. Încărcarea şi descărcarea cisternelor. Depozitarea. prezintă căi de evacuare curate. recepţia mărfurilor. legarea mijloacelor de transport la pământ. pregătirea pentru vânzare .

Mărfurile dispuse în stive sunt situate lângă perete. fără asperităţi. 2 m de căile de acces ale autovehicolelor sau calea ferată. cărligele pentru suspendarea produselor sunt curate.) sunt ambalate în saci de max. Aşezarea şi manipularea mărfurilor în/şi din rafturi situate la înălţime se face cu scări simple sau duble prevăzute cu dispozitive de de prindere şi fixare. 35 kg. fără rugină. netede fără pericol de cădere. ferăstraielor. 35 36 37 38 39 40 41 . cimentul. etc. sunt fără crăpături. satărele. umezeală sau căldură. Spaţiile de lucru din unitate sunt curate. ipsosul. Coşurile şi cărucioarele sunt funcţionale. pulverulente sunt amplasate la o distanţă de min. oaselor. inscripţionaţi. Mărfurile în vrac(făină. cu margini netede. Varul.65 m. Electromotoarele sunt protejate prin carcase şi legare la prizele de pământ şi la conductorul de nul. mezelurilor se fac pe funduri de lemn netede sau pe butuci de lemn . mărfurile grele sunt pe poliţele de jos ale rafturilor. Tarabele. ferăstraiele. stivele sunt în formă piramidală la înălţimea max. nealunecoase.28 29 30 31 32 33 Cartonul asfaltat este depozitat în magazii sau şoproane. scafelor. 34 Mânerele cuţitelor. Cuţitele maşinilor de tăiat carne şi oase sunt protejate cu apărători metalice. mălai. nu împiedică circulaţia. Cuţitele pentru tăiat carne. aşchii sau părţi metalice ieşite în relief.. nu prezintă riscul de răsturnare.sau pe podiumuri iar cele uşoare pe poliţele de sus. de 1. satărelor. masa mobilă are limitator de cursă. cărucioarele. precum şi alte mijloace de comerţ prezintă stabilitate. orez. La tăierea lemnelor de foc cu circulare există apărători şi dispozitive de protecţie la roţile de transmisie sau la discurile de tăiere. stivele de coşuri sunt stabile. masatele. zahăr etc. Tăierea cărnii. ferit de soare. mezeluri.

Pereţii magazinelor care comercializează produse alimentare ( pâine. destinate unei anumite categorii de mărfuri. lactate etc. carne. Depozitul de mărfuri are două uşi glisante dublate de uşi cu zăbrele. 51 .pentru circulaţia cumpărătorilor şi personalului. antiderapant şi care se curăţă uşor. distanţa de min. fără praguri.42 43 44 45 46 47 48 49 50 Spaţiile comerciale sunt parcelate. peşte. calea principală de acces la cel puţin 6m lăţime. pardoseala netedă realizată din material dur. dotate cu pardosele şi copertine în cazul pieţelor. rezistentă.) sunt finisaţi cu materiale lavabile. trecerile secundare dintre rânduri la cel puţin 2m lăţime. Automatele pentru vănzarea produselor sunt electroprotejate (legare la nul. 1m. Scările sunt prevăzute cu balustrade de sprijin. nealunecoasă. legare la priza de împământare) La transportul manual se respectă între utilaje şi stivele de mărfuri.pentru aprovizionare cu marfă . Sălile de vănzare şi spaţiile anexe sunt ventilate natural sau mecanic cu sisteme adecvate. Căile de acces între rândurile de gherete sau tarabe sunt cel puţin la 4m lăţime. rafturile sunt inscripţionate cu sarcina maximă Spaţiul comercial de la parterul blocului are două căi de acces distincte : . în culori deschise. Pardoseaua magazinului este din material rezistent.

procedura prin care organismul naţional de acreditare. prin care un producător sau un reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs satisface cerinţele esenţiale din reglementările teh-nice aplicabile sau este în conformitate cu tipul pentru care s-a emis un certificat de examinare de tip şi satisface cerinţele esenţiale din reglementările tehnice aplicabile. aşa cum este prevăzută în actele normative în vigoare. din domeniile reglementate. prin care se atestă că un laborator sau un organism de certificare ori de inspecţie este capabil şi competent tehnic să realizeze sarcini specifice în legătură cu o anumită procedură de evaluare a conformităţii şi demonstrează independenţa. identificat corespunzător. prevăzute în anexa nr. 608 din 31 octombrie 2001. identificat corespunzător. g) certificat de recunoaştere . modificată şi completată. i) document normativ . evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţei pentru produsele introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune în România.parte a procedurii de evaluare a conformităţii. Terminologie Legea nr. f) certificat de examinare de tip . . este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. privind evaluarea conformităţii produselor stabileşte cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementărilor tehnice. 1. imparţialitatea şi integritatea conform prevederilor unei reglementări tehnice. termenul este generic şi include standarde. este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. specificaţii tehnice. În sensul legii. d) certificare a conformităţii . e) certificat de conformitate . linii directoare ori caracteristici pentru activităţi sau pentru rezultatele acestora. recunoscut conform legii. coduri de bună practică şi reglementări. h) declaraţia de conformitate EC . EVALUAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR Introducere. j) domeniu reglementat .XVI. atestă că un organism sau un laborator este competent să efectueze sarcini specifice. pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condiţiile de introducere pe piaţă şi/sau de punere în funcţiune.document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care indică existenţa încrederii adecvate că un produs. termenii de specialitate se definesc după cum urmează: a) acreditare .document care prevede reguli. Produsele din domeniile reglementate se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune numai dacă satisfac cerinţele esenţiale.acţiune a unui organism care este independent faţă de clienţii lui şi alte părţi interesate şi care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs.document emis de o autoritate competentă. c) cerinţă esenţială .ansamblul activităţilor economice şi produselor asociate acestora.organ al administraţiei publice centrale responsabil cu reglementarea unui domeniu. securitatea utilizatorilor. în vigoare. dacă conformitatea lor a fost evaluată conform procedurii de evaluare aplicabile şi dacă poartă marcajul de conformitate potrivit prevederilor prezentei legi şi ale reglementărilor tehnice aplicabile. a proprietăţii şi a mediului. protecţia animalelor domestice.document emis de către un organism notificat. prin care se atestă că un tip de produs supus evaluării conformităţii în baza unei reglementări tehnice care prevede evaluarea conformităţii produsului prin aplicarea modulului «examinare de tip» respectă cerinţele acelei reglementări tehnice.cerinţă care are în vedere protecţia sănătăţii. b) autoritate competentă .

denumit în continuare marcaj CS. în România sau în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. organism de certificare sau de inspecţie. denumit în continuare marcaj CE.activitate al cărei obiect este determinarea faptului că un produs satisface cerinţele esenţiale din reglementările tehnice aplicabile sau că un produs este în conformitate cu tipul pentru care s-a emis un certificat de examinare de tip şi satisface cerinţele esenţiale din reglementările tehnice aplicabile produsului. stabilită să asigure supravegherea pieţei.orice persoană fizică autorizată sau persoană juridică cu domiciliul. care este capabil şi competent tehnic să realizeze sarcini specifice în legătură cu o anumită procedură de evaluare a conformităţii şi care demonstrează independenţă. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau de punerea în funcţiune. prevăzută de o reglementare tehnică. pentru a realiza evaluarea conformităţii într-un domeniu reglementat şi care este cuprins în lista organismelor notificate.12. imparţialitate şi integritate. a unui produs. certificării şi supravegherii conformităţii. pe baza unei aprecieri profesionale. m) inspecţie . a unui proces sau a unei instalaţii şi determinarea conformităţii lor cu condiţiile specifice sau cu condiţiile generale.examinarea proiectului unui produs. respectiv. prin ordin al conducătorului său. care aplică regulile unui sistem de certificare în scopul evaluării. Responsabilităţile producătorului se preiau .laborator de încercări. pe ambalajul şi/sau pe documentele însoţitoare şi care are semnificaţia conformităţii produsului cu toate cerinţele esenţiale prevăzute în reglementările tehnice aplicabile: . n) importator . conform prevederilor unei reglementări tehnice şi pentru care s-a emis un certificat de recunoaştere. în concordanţă cu o procedură specificată. o) introducere pe piaţă a unui produs . persoană juridică cu sediul în România. p) încercare . u) organism notificat . responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs. t) organ de control . pentru prima dată. .CS . un produs din domeniul reglementat. în vederea distribuirii şi/sau utilizării.simbolul care se aplică de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia. w) producător . conform prevederilor reglementării tehnice specifice.structură responsabilă. un laborator. a unui serviciu.procedura prin care o autoritate competentă aprobă. de către un stat membru. v) organism recunoscut . persoană juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. aflat sub jurisdicţia română. pe un produs.2006. l) evaluare a conformităţii . dreptul de a acţiona pe piaţă în legătură cu o procedură de evaluare a conformităţii.operaţiune tehnică ce constă în determinarea uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs.procedura prin care o autoritate competentă informează Comisia Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene cu privire la laboratorul sau organismul de certificare ori de inspecţie.marcaj european de conformitate.k) desemnare . publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. valabil în România până la 31. în numele său. r) notificare .marcaj naţional de conformitate. q) marcaj de conformitate . valabil în ţările UE.CE . care introduce pe piaţa românească sau pe piaţa Uniunii Europene un produs provenit din afara acestui spaţiu. desemnat pentru a îndeplini sarcini specifice în legătură cu evaluarea conformităţii şi pentru care Comisia Europeană a alocat anterior un număr. pe o placă de marcaj ataşată. contra cost sau gratuit. un organism de certificare sau de inspecţie recunoscut. s) organism de certificare . organism de certificare sau de inspecţie.laborator de încercări.organism independent faţă de clientul lui şi alte părţi interesate.persoana fizică autorizată sau persoana juridică. respectiv cu sediul. care a fost desemnat şi notificat de către o autoritate competentă ori.acţiunea de a face disponibil. în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene.

în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. y) recunoaştere . x) punere în funcţiune . e)conţinutul dosarului tehnic şi documentele ce atestă conformitatea cu cerinţele esenţiale.persoana fizică sau juridică cu domiciliul. ab) supravegherea pieţei . precum şi al protejării mediului. conform prevederilor unei reglementări tehnice. protecţia mediului şi protecţia consumatorilor este permisă în condiţiile în care acestea asigură un nivel de protecţie ridicat. respectiv dacă nu pun în pericol sănătatea şi securitatea persoanelor. imparţialitate şi integritate.acţiune în responsabilitatea autorităţii competente. modificat prin art. respectiv cu sediul. În scopul asigurării securităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei. d)procedurile pentru evaluarea conformităţii produselor. după caz. a stabilit că libera circulaţie a produselor în legătură cu sănătatea. tehnice şi administrative. elaborat în baza unui mandat al Comisiei Europene şi adoptat de către o organizaţie europeană de standardizare. Legislaţia europeană în domeniu Legislaţia europeană referitoare la certificarea echipamentelor de muncă utilizate de către lucrători în procesul de muncă este bazată pe art.standard european. aa) standard european armonizat . a notificării. c)cerinţele esenţiale. animalelor domestice şi proprietăţii. animalelor şi a bunurilor. că produsele introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune îndeplinesc prevederile reglementărilor tehnice aplicabile.de orice persoană fizică autorizată sau persoană juridică care asamblează. cu respectarea principiului liberei concurenţe. securitatea. prin care se stabileşte dacă un laborator sau un organism de certificare ori de inspecţie este capabil şi competent tehnic să realizeze sarcini specifice în legătură cu o anumită procedură de evaluare a conformităţii şi demonstrează independenţă. în mod imparţial. f)cerinţele minime pentru evaluarea organismelor desemnate să realizeze evaluarea conformităţii produselor cu cerinţele esenţiale. cu respectarea principiilor internaţionale şi comunitare privind libera circulaţie a mărfurilor în comerţul intern şi internaţional. care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale dintr-o directivă aplicabilă. 100A al Tratatului de la Roma. dacă este cazul. z) reprezentant autorizat al producătorului . Statele membre sunt însă obligate să comunice Comisiei orice măsură naţională suplimentară adoptată după armonizare şi să obţină confirmarea acesteia. 1. resurselor şi structurilor instituţionale adecvate. prin care autorităţile competente asigură şi garantează.acţiunea ce are loc în momentul primei utilizări a unui produs. în principal: a)definirea domeniilor reglementate prevăzute în anexa nr. 94-97 din Tratatul de la Amsterdam. în vederea desemnării şi. împuternicită de producător să acţioneze în numele acestuia. b) grupele de produse care fac obiectul reglementării tehnice. pentru a nu se crea discriminări arbitare sau restricţii deghizate pentru comerţ. ambalează ori etichetează produse în vederea introducerii pe piaţă şi/sau a punerii în funcţiune. Lista standardelor europene armonizate se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. autorităţile competente elaborează reglementări tehnice. În acest scop se preconizează armonizarea totală a prevederilor legislative. Reglementările tehnice prevăd.ansamblul măsurilor. ca regulă dar este posibilă şi armonizarea parţială. sub nume propriu. precum şi grupele de produse exceptate de la aceasta. acoperită de un astfel de standard. indiferent de originea lor. .

indiferent de tipul de echipament căruia i se aplică. Directivele europene derivând de la art. dacă este cazul. metode de încercări). precum şi prevederi specifice acestuia. parametri admisibili.100A/95 conţin o serie de prevederi comune. h)cerinţele privind supravegherea pieţei. şi • pot fi justificate în privinţa legitimităţii scopului şi sunt proporţionale cu obiectivele. 93/44/CEE. În scopul adoptării standardelor europene armonizate autorităţile competente asigură mijloacele financiare din fonduri alocate de la bugetul de stat. completată prin directivele 93/68/CEE şi 93/95/CEE. art. De asemenea. ce a fost completată prin directivele 91/368/CEE. recunoaştere mutuală şi armonizare tehnică. Elementele cheie în această privinţă sunt realizarea încrederii prin competenţă şi . securitatea.  Specificaţiile tehnice ale produselor care satisfac cerinţele esenţiale definite in directive sunt stabilite în standardele armonizate. Printre acestea putem enumera: .Directiva Consiliului din 22 iunie 1998 ( 98/37/CE) referitoare la maşini care înlocuieşte Directiva (89/392/CEE). adoptate la nivel naţional. pornind de la principiul asigurării unui nivel maxim de protecţie a utilizatorului. Mecanismele folosite pentru realizarea acestui scop se bazează pe prevenirea noilor bariere în calea comerţului. protecţia consumatorului. . Libera circulaţie a mărfurilor constituie temelia Pieţei Unice. În completarea principiilor Noii Abordări.Directiva Consiliului din 21 decembrie 1989 referitoare la echipamentele individuale de protecţie (89/686/CEE). • servesc un scop legitim care justifică încălcarea principiului liberei circulaţii a mărfurilor. unele dintre ele cu un puternic caracter tehnic şi se referă la armonizarea prescripţiilor statelor membre pentru anumite tipuri de echipamente. . .  Aplicarea standardelor armonizate şi a altor standarde rămâne voluntară şi producătorul poate întotdeauna să aplice alte specificaţii tehnice pentru a satisface cerinţele. .Directiva Consiliului din 19 februarie 1973 referitoare la materialul electric destinat a fi utilizat în diferite limite de tensiune (73/23 /CEE).  Produsele fabricate în conformitate cu standardele armonizate beneficiază de o prezumţie de conformitate cu cerinţele esenţiale corespunzătoare. care a stabilit următoarele principii:  Armonizarea legislativă se limitează la cerinţele esenţiale pe care trebuie să le satisfacă produsele introduse pe piaţa Comunităţii. O nouă strategie şi tehnică de reglementare a fost formulată prin Rezoluţia Consiliului din anul 1985 referitoare la Noua Abordare privind armonizarea tehnică şi standardizarea. care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale. în special sub formă de cerinţe esenţiale de securitate. Barierele în calea comerţului rezultate din diferenţele existente între legislaţiile naţionale pot fi acceptate numai dacă măsurile naţionale : • sunt necesare pentru a satisface cerinţe obligatorii (cum ar fi sănătatea. 93/68/CEE. Reglementările tehnice vor face referire la standardele europene armonizate. sunt necesare condiţii pentru evaluarea justă a conformităţii. pentru a beneficia de libera circulaţie în cadrul Comunităţii. protecţia mediului).Directiva Consiliului din 23 martie 1994 referitoare la echipamente şi sisteme protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial explozive (94/ 9 /CEE). inclusiv prevederi tehnice (caracteristici. 100A introduce o clauză de supraveghere a pieţei. Directivele sunt documente specifice.Directiva Consiliului din 2000 privind nivelul emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor (2000/14/EC).g)regulile de aplicare a marcajului de conformitate.

• aprobarea de către terţ a întregului sistem de asigurare a calităţii. ⇒ Aplicarea standardelor armonizate sau a altor specificaţii tehnice rămâne voluntară. ⇒ Sunt promovate acordurile de recunoaştere mutuală privind testarea şi certificarea în domeniile nereglementate. Astfel evaluarea conformităţii se bazează pe: • activităţile producătorului de control intern al proiectării şi producţiei. . se presupune că sunt conforme cu cerinţele esenţiale corespunzătoare. combinată cu activităţile producătorului de control intern asupra producţiei. • verificarea proiectării şi producţiei de către o unitate a terţei părţi. pentru desemnarea organismelor care pun în funcţiune aceste proceduri şi pentru folosirea marcajului CE. programe de cooperare şi asistenţă tehnică. ⇒ Numai produsele care îndeplinesc cerinţele de bază pot fi introduse pe piaţă şi puse în funcţiune. laboratoarele de testare. ⇒ Folosirea standardelor europene privind asigurarea calităţii (EN ISO 9000) si privind cerinţele care trebuie îndeplinite de către organismele de evaluare a conformităţii care se ocupă de asigurarea calităţii (EN 45000) este generalizată. • examinarea de tip de către o terţă parte. Abordarea Globală a fost completată de Decizia Consiliului 90/683/EEC. iar producătorii pot alege orice soluţie tehnică care asigură respectarea cerinţelor de bază. Directivele Noii Abordări se bazează pe următoarele principii : ⇒ Armonizarea se limitează la cerinţele de bază. organismele de certificare şi inspectie. ⇒ Standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial şi care au fost transpuse în standarde naţionale. ⇒ Comerţul internaţional între Comunitate şi ţări terţe este susţinut prin acorduri de recunoaştere mutuală. • examinarea de tip sau a proiectării de către o terţă parte. Rezoluţia Consiliului din 1989 referitoare la Abordarea Globală cu privire la certificare şi testare prevede următoarele principii orientative pentru politica Comunităţii în legătură cu evaluarea conformităţii: ⇒ O abordare consecventă se dezvoltă în legislaţia comunitară prin realizarea de module pentru diferitele faze ale procedurilor de evaluare a conformităţii şi prin formularea criteriilor pentru folosirea acestor proceduri. Aceste decizii stabilesc orientările generale şi procedurile detaliate pentru evaluarea conformităţii care trebuie folosite în directivele Noii Abordări. ⇒ Diferenţele dintre infrastructurile calităţii existente (cum ar fi sistemele de calibrare şi metrologie. combinată cu aprobarea de către un terţ a sistemelor de asigurare a calităţii produsului sau producţiei.transparenţă şi elaborarea unui cadru şi a unei politici cuprinzătoare pentru evaluarea conformităţii. Producătorii pot alege între diferite proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în directiva aplicabilă. sau verificarea produsului de catre terti (Aprobarea sistemelor de asigurare a calităţii produsului sau producţiei de către o terţă parte şi verificarea produsului de către un terţ pot fi asigurate şi fără examinarea tipului sau proiectării de către terţa parte). organismele de acreditare) între Statele Membre şi între sectoarele industriale sunt minimalizate prin programe. care a fost înlocuită şi actualizată prin Decizia 93/465/EEC. ⇒ Înfiinţarea sistemelor de acreditare şi folosirea tehnicilor comparative sunt promovate în Statele Membre şi la nivelul Comunităţii.

2007 138/16.2003 876/10.2001 731/10.2004 923/22.457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune (EEJT) HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor din domeniul reglementate. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. şi a regulilor de aplicare a marcajului naţional de conformitate CS HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. Cadrul legislativ referitor la evaluarea conformităţii produselor 712/08. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor LEGEA nr.2003 LEGEA nr.2003 311/08.2002 166/26. prevăzute în Legea nr. şi a regulilor de aplicare a marcajului naţional de conformitate CS HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1605 din 23 decembrie 2003 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. care atestă conformitatea echipamente electrice de joasă tensiune ORDINUL 342 din 30 iulie 2002 privind aprobarea Cărţii Albe a Infrastructurii Calităţii şi Evaluării Conformităţii 33/15. securitatea muncii şi protecţia mediului ORDONANŢA nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. 71 din 24 ianuarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor din domeniul reglementate. 1202 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa. 71/2003 pentru modificare şi completarea Legii nr. organizarea şi funcţionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi serviciilor şi Protecţia Consumatorilor ORDINUL 35 din 23 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoaşterea şi desemnarea organismelor şi / sau laboratoarelor ce pot întocmi rapoarte de încercări. 681/2001 privind înfiinţarea.08. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de EEJT HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.2002 .02.02.02.2004 815/11.11.09.01. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformităţii produselor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1514 din 18 decembrie 2003 pentru modificare şi completarea Hotărârii Guvernului nr.2002 621/30.12.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor.12. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 71 din 28 august 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.08.2003 119/14. 503 din 26 noiembrie 2003 privind aprobarea OG nr.05.2004 723/10. 809 din 14 iulie 2005 pentru modificarea HG nr.02. prevăzute în Legea nr. 144 din 12 februarie 2004 pentru modificarea anexei la HG nr. sănătatea. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.2004 96/02.Legislaţia românească în domeniu În tabelul 4 sunt prezentate transpunerile Directivelor europene în legislaţia românească privind certificarea echipamentelor de muncă (EM) şi a echipamentelor individuale de protecţie (EIP) din domeniile reglementate pentru care autoritatea competentă este Inspecţia Muncii.11.

06.05. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.01.07. 1756 din 6 decembrie 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate în exteriorul clădirilor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.06.2004 620/08.2004 552/22.01. 246 din 9 iunie 2004 privind aprobarea OG nr.2006 639/15.2004 532/14. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 354 din 28 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoaşterea şi desemnarea laboratoarelor de încercări.2004 48/22. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate.2007 499/03.2001 51/24.11.2004 565/25. 245 din 9 iunie 2004 privind securitatea generală a produselor LEGE nr.07.07.2004+ bis 169/22.03. 184/395/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române pentru asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.06.2004 219/15.03.2004 634/13. 297/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând organismele recunoscute în domeniul echipamentelor electrice de joasă tensiune ORDINUL 153 din 19 martie 2002 pentru modificarea şi completarea Ordinului MIR şi al MMSS nr. 240 din 7 iunie 2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 3/2004 pentru modificare şi completarea OG nr. prevăzute în Legea nr. precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii echipamentelor individuale de protecţie 709/07.2005 676/27.2002 323/16. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.02.2002 175/01. prevăzute în Legea nr.Produselor ORDINUL 297 din 1 octombrie 2001al MIR privind aprobarea Listei cuprinzând organismele recunoscute în domeniul echipamentelor electrice de joasă tensiune ORDINUL 433 din 27 decembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Ordinului MIR nr. 891 din 3 iunie 2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate. 140 din 24 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.2004 .06. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive LEGEA nr.07. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor şi organismelor evaluarea conformităţii ORDINUL 242 din 26 mai 2004 al MMSSF privind aprobarea Listei standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la maşini industriale ORDINUL 94 din 7 februarie 2006 privind aprobarea Listei standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie ORDINUL 383 din 22 iunie 2004 al MMSSF privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate care se referă la metodele de măsurare şi verificare a nivelului de zgomot transmis prin aer de aparatele electrocasnice LEGE nr.

2004 1020/04.2004 866/22. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 396 din 29 iunie 2004 pentru aprobarea unor măsuri privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformităţii echipamentelor destinate utilizării în exteriorul clădirilor (Norme metodologice) ORDINUL 476 din 14 septembrie 2004 privind aprobarea Normelor metodologice care adoptă standarde europene armonizate referitoare la echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive ORDINUL 477 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea privind recunoaşterea şi desemnarea laboratoarelor de încercări. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor LEGE nr. 81 din 7 aprilie 2005 privind aprobarea OG nr.2004 784/26.11.12. 19 din 27 ianuarie 2005 pentru modificarea art. precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive ORDINUL 12 din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii EIP ORDINUL 947 din 7 decembrie 2006 pentru completarea Ordinului MMSSF nr.2006 1012/20.2002 ORDINUL 355 din 28 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoaşterea şi desemnarea laboratoarelor de încercări.07.2005 303/12.2005 323/16.10. 62 din 05 august 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 12/2006 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii EIP ORDINUL 492 din 23 septembrie 2004 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii maşinilor industriale LEGE nr. 406 din 11 octombrie 2004 privind aprobarea OG nr.2004 42/17.08. precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii maşinilor industriale ORDINUL 521 din 29 iulie 2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând laboratoarele recunoscute care pot întocmi rapoarte de încercări ce atestă conformitatea echipamentelor electrice de joasă tensiune cu cerinţele esenţiale de securitate ORDONANŢA nr.10. 2004 101/31.08.09.2004 871/24.2004 736/16.10. 19/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.08.676/27.2004 741/17.04. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 34 din 14 februarie 2002 pentru modificarea Ordinului ministrului industriei şi resurselor şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr.09. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 634 din 2 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru evaluarea conformităţii.2004 941/14.08.2004 788/27. 2004-2007 ORDINUL 552 din 11 august 2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând organismele recunoscute în domeniul compatibilităţii electromagnetice ORDINUL 381 din 21 iunie 2004 şi ORDINUL 1620 din 11 octombrie 2004 MEC şi MCTI privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate din domeniul compatibilităţii electromagnetice ORDONANŢA nr.05.01.2004 939/14. 184/395/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele .01. 2006 928/12. 62/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

Echipament de protecţie individuală Ministerul Muncii. 457/2003 şi Hotărârea Guvernului nr. în special:  protecţia sănătăţii  securitatea utilizatorilor  protecţia proprietăţii  protectia mediului. 115/2004 Hotărârea Guvernului nr. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă Autorităţile de supraveghere a pieţei Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 752/2004 2000/14/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. Limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirii Ministerul Muncii. 119/2004 89/686/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. 1756/2006 Ministerul Muncii. crt. 1514/2003 2. Solidarităţii Sociale şi Familiei. Ministerul Muncii. Solidarităţii Sociale şi Familiei. Reglementarea tehnică Echipamente electrice de joasă tensiune Nr. Solidarităţii Sociale şi Familiei. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă 5. Inspecţia Muncii. în care riscul de a pune în pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului şi/sau proprietăţii este limitat la un nivel acceptabil. Atmosfere potenţial explozive 94/9/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. directivei/nr. Nr. Maşini industriale 98/37/EC/ Hotărârea Guvernului nr. 1. Solidarităţii Sociale şi Familiei. . 809/2005 4. Inspecţia Muncii. Cerinţa esenţială este cerinţa care are în vedere.române pentru asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune 681/29. proces sau serviciu. Principiile pe care se bazează procesul de evaluare a conformităţii sunt: a)competenţă şi imparţialitate.2004 + bis ORDINUL 384 din 2004 din 22 iunie 2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune. care adoptă standardele europene armonizate Produsele din domeniul reglementat pe care le supraveghează Inspecţia Muncii sunt prezenate în Tabelul 6. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă 3.07. Inspecţia Muncii. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă Securitatea este starea unui produs. Inspecţia Muncii. reglementării tehnice 73/23/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă Ministerul Muncii. Solidarităţii Sociale şi Familiei. Inspecţia Muncii.

e) aplicarea marcajului CE. scopul şi pe perioada prevăzute de reglementările tehnice. conform procedurilor de evaluare. direct pe produs. Importatorul este orice persoană fizică sau juridică cu sediul în România care introduce pe piaţă un produs dintr-o altă ţară. astfel încât să nu poată fi detaşată. dacă reglementările tehnice aplicabile prevăd aplicarea acestui marcaj. are obligaţia să asigure: a) proiectarea şi realizarea produselor. Producătorul este persoana responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs în scopul introducerii pe piaţă în numele său. şi prin marcajul CE. pentru prima dată. Responsabilităţile producătorului se aplică oricăreii persoane fizice sau juridice care asamblează sau etichetează produse în vederea introducerii pe piaţă sub nume propriu. e)reprezentarea intereselor publice. f)contribuţia la promovarea principiului liberei circulaţii a produselor. după caz. contra cost sau gratuit. d) întocmirea declaraţiei de conformitate EC. emise de laboratoare. nici reprezentantul autorizat al acestuia nu are domiciliul sau sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. în forma. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a produselor din domeniile reglementate. respectând cerinţele esenţiale. Declaraţia de conformitate este procedura prin care un producător sau un reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs este conform condiţiilor specificate. Produsele din domeniile reglementate care se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune trebuie să poarte marcajul de conformitate corespunzător.b)transparenţă şi credibilitate. b) întocmirea şi deţinerea dosarului tehnic. la cererea organelor de control. Introducere pe piaţă a unui produs este acţiunea de a face disponibil. a certificatelor sau a altor documente ce atestă conformitatea. după caz. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau de utilizare. deţinerea rapoartelor de încercare. În cazul în care nici producătorul. prevăzute în reglementările tehnice. respectiv de organisme de certificare sau de inspecţie. c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformităţii produselor cu cerinţele esenţiale. rapoartele de încercare. este conform cu un standard sau cu un alt document normativ. identificat corespunzător. certificatele ori alte documente care atestă conformitatea. după caz. în vederea distribuirii şi/sau utilizării. Certificatul de conformitate este documentul emis de un organism de certificare pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care indică existenţa încrederii adecvate că un produs. pe instrucţiunile ce însoţesc produsul sau pe o placă de marcaj ataşată produsului. responsabilitatea privind deţinerea documentelor ce atestă conformitatea şi prezentarea acestor documente. pe ambalajul acestuia şi/sau pe documentele însoţitoare şi are semnificaţia conformităţiii produsului cu toate cerinţele aplicabile. Conformitatea produselor cu cerinţele esenţiale este atestată prin declaraţia de conformitate EC întocmită de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia. Marcajul de conformitate este un simbol care se aplică de către producător sau de către reprezentantul autorizat al acestuia. . c)independenţă faţă de posibila predominare a oricăror interese specifice. potrivit reglementărilor tehnice aplicabile. d)asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional. un produs din domeniul reglementat. revine importatorului. prevăzute de reglementările tehnice. alese de producător.

uşor lizibil şi de neşters. conform procedurilor de evaluare. Marcajul CS se aplica de către producător sau de către reprezentantul său autorizat. • rapoartele de încercare sau certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspecţie. de numărul de identificare a organismului notificat care a evaluat conformitatea potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile produsului. numai până la data aderării României la Uniunea Europeană. a produselor din domeniile reglementate. c) modulul C . alese de producător. care a evaluat conformitatea. 3) • CS – marcaj naţional de conformitate (fig. În concluzie. Marcajul CE este urmat. b) modulul B . dacă acest marcaj de conformitate este prevăzut de reglementările tehnice aplicabile. Evaluarea conformităţii produselor din domeniile reglementate cu cerinţele esenţiale prevăzute în reglementările tehnice se face de către organisme desemnate sau. De la termenul prevăzut mai sus produsele din domeniile reglementate pot fi introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune numai în condiţiile în care acestea poartă marcajul CE. aplicat. Reglementarea tehnică prevede pentru fiecare categorie de produse dintr-un domeniu reglementat una sau mai multe proceduri pentru evaluarea conformităţii.12. 3 Fig. Procedurile pentru evaluarea conformităţii depind de gradul de complexitate al produsului şi de riscul estimat la utilizarea acestuia. Marcajele de conformitate: • CE – marcaj european de conformitate (fig. de numărul de identificare al organismului înregistrat în Registrul organismelor recunoscute. adică 31. dacă este cazul.2007). De la data aderării României la Uniunea Europeană se interzice distribuirea. contra cost sau gratuită.controlul intern al producţiei. Autorităţile competente au obligaţia de a lua măsurile necesare de retragere de pe piaţă a produselor cu marcaj CS. în România. e) modulul E . semnifică faptul că produsele sunt conforme cu prevederile tuturor reglementărilor tehnice respective. Este interzisă aplicarea de marcaje care pot fi confundate cu marcajele de conformitate. organisme de certificare sau de inspecţie.Pentru produsele supuse mai multor reglementari tehnice.asigurarea calităţii produsului. potrivit reglementărilor tehnice aplicabile. 4) Marcajul de conformitate se aplică în mod vizibil. • marcajul de conformitate. după caz.12. procedura pentru evaluarea conformităţii este formată din unul sau o combinaţie adecvată a următoarelor module: a) modulul A . conform prevederilor prezentei legi şi ale reglementărilor tehnice aplicabile produsului. dacă era cazul. conformitatea produselor cu cerinţele esenţiale este atestată prin: • declaraţia de conformitate întocmită de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia.conformitatea cu tipul. Fig.2007. marcate cu marcajul CS. notificate.asigurarea calităţii producţiei. d) modulul D . . persoană fizică ori juridică cu domiciliul.examinarea de tip. respectiv laboratoare de încercări.4 Se admiteau introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune şi a produselor cu marcaj CS. Marcajul CS era urmat. marcajul CE sau CS (până la 31. respectiv cu sediul.

responsabilitatea privind deţinerea documentelor ce atestă conformitatea şi prezentarea acestor documente. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a produselor din domeniile reglementate. g) modulul G . Domenii reglementate şi Directivele Noii Abordări (directive care prevăd marcajul CE) Directiva 1. c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformităţii produselor cu cerinţele esenţiale. are obligaţia să asigure: e) aplicarea marcajului CE. (2) Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. uşor lizibil şi de neşters. În cazul în care nici producătorul. (1Pprodusele din domeniile reglementate care se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune trebuie să poarte marcajul de conformitate corespunzător. cât şi pentru evaluarea conformităţii produselor din aceste domenii. amendament 73/23/EEC Legislaţia românească HG 457/2003+ Autoritatea competentă MMSSF . Supravegherea pieţei este în responsabilitatea şi în subordonarea autorităţilor competente. dacă reglementarea tehnică prevede astfel de documente. marcajul de conformitate semnifică conformitatea produsului cu toate prevederile aplicabile din aceste reglementări. care asigură un sistem eficient şi efectiv de supraveghere şi control atât pentru produsele din domeniile reglementate. dacă reglementările tehnice aplicabile prevăd aplicarea acestui marcaj. după caz. produsele din domeniile reglementate care se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune trebuie să poarte marcajul de conformitate corespunzător. d) întocmirea declaraţiei de conformitate EC. Echipamente (electrice) de joasă Nr. direct pe produs. Structurile responsabile cu supravegherea pieţei trebuie: • să deţină resursele şi autoritatea necesare pentru exercitarea activităţilor de supraveghere • să asigure competenţa şi integritatea profe-sională a personalului lor • să acţioneze independent şi nediscriminatoriu.f) modulul F . în mod vizibil. are obligaţia să asigure: b) întocmirea şi deţinerea dosarului tehnic. dacă reglementările tehnice aplicabile prevăd aplicarea acestui marcaj. deţinerea rapoartelor de încercare. a certificatelor sau a altor documente ce atestă conformitatea. la cererea organelor de control. după caz. în forma. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. după caz.asigurarea totală a calităţii.verificarea produsului. prevăzute de reglementările tehnice. e) aplicarea marcajului CE. marcajul CE se aplică pe ambalaj. scopul şi pe perioada prevăzute de reglementările tehnice. nici reprezentantul autorizat al acestuia nu are domiciliul sau sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene. h) modulul H . În situaţia în care unui produs îi sunt aplicabile mai multe reglementări tehnice care prevăd aplicarea marcajului de conformitate. pe instrucţiunile ce însoţesc produsul sau pe o placă de marcaj ataşată produsului. după caz. şi pe documentele ce însoţesc produsul. ţinând cont de natura produsului. revine importatorului.verificarea unităţii de produs.directivei. Marcajul CE se aplică conform reglementărilor tehnice aplicabile produsului. dacă este cazul. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a produselor din domeniile reglementate. în situaţia în care acest lucru nu este posibil sau în cazul în care nu există cerinţe în acest sens. astfel încât să nu poată fi detaşată.

18. 11. 5. 20. 12. 15. 13. 4. 10. 93/68/EEC 87/404/EEC 90/488/EEC 93/68/EEC 88/378/EEC 93/68/EEC 89/106/EEC 93/68/EEC 89/336/EEC 92/31/EEC 93/68/EEC 98/13/EC 2004/15/EC 98/37/EC 98/79/EC 2006/42/EC 89/686/EEC 93/68/EEC 93/95/EEC 96/58/EC 90/384/EEC 93/68/EEC 90/385/EEC 93/42/EEC 93/68/EEC 90/396/EEC 93/68/EEC 92/42/EEC 93/68/EEC 93/15/EEC 93/42/EEC 98/79/EC 93/68 2003/32 94/9/EC 94/25/EC 95/16/EC 96/57/EC 2003/66/EC 97/23/EC 98/13/EC 99/5/EC 98/79/EC 94/62/EC 1514/2003 752/2002+ 454/2004 396/2003 102/2003 497/2003+ 954/2003+ 1554/2003 119/2004 115/2004+ 809/2005 617/2003 344/2004 453/2003+ 453R1/2003+ 1480/2003 541/2003+ 574/2005 207/2003 382/2005 ANPC MIR ISCIR MIR ANPC MTCT MIR MCTI ANPC MMSSF MMSSF MIR BRML MS MIR ISCIR MIR ISCIR MMSSF MS 14. 9. Jucării Materiale (produse) pentru construcţii Compatibilitate electromagnetică 6. Atmosfere (medii) potenţial explozive Ambarcaţiuni pentru agrement Ascensoare Aparatură (echipamente) de refrigerare Echipament sub presiune Echipamente terminale pentru radio şi telecomunicaţii Dispozitive medicale pentru diagnosticare in vitro Ambalaje şi deşeuri de ambalaje 752/2004 452/2003+ 2195/2004 439/2003 1039/2003+ 972/2004 584/2004 88/2003+ 236/2004 798/2003 349/2002 MMSSF MTCT MIR ISCIR MEC ANPC MIR ISCIR MCTI MS MAPM MIR MFP MAI ANPC . 17.tensiune Atmosfere (recipiente) sub presiune 2. Maşini (industriale) Echipament (individual) de protecţie personală Aparate de cântărit cu funcţionare neautomată Dispozitive medicale implantabile (active) Arzătoare cu combustibili gazoşi Boilere (Cazane pentru apa caldă) Explozibili pentru uz civil (utilizaţi în scopuri civile) Dispozitive medicale 8. 21. 3. 7. 19. 16.

06. directiva EIP (data intrării în vigoare: 26. • 14 .323/2005. prin HG nr. Detalii „Joasă tensiune” Acte normative: -HG 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune modificată prin HG 1514/2003. Aplicabilitate: . 457/2003 modificată prin HG nr. 539/2004.22. înlocuită cu HG 1756/2006.echipamente individuale de protecţie. HG nr. amendată de Directiva Consiliului 93/68/EEC.04).06. 1514/2003. 461/2006. Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane Interoperativitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză transeuropean Echipamente maritime Echipamente sub presiune transportabile Emisiile de zgomot în mediu produse de către echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor Interoperativitatea sistemului de transport feroviar convenţional transeuropean 2000/9 96/48/EC 96/98/EC 433/2002+ 1009/2004 aapl MTCT MIR ISCIR MTCT MTCT MTCT MIR ISCIR MMSSF 216/2000 941/2003 1756/2006 98/46/EC 2000/14/EC 27. directiva „Joasă tensiune” (data intrării în vigoare: 08. 24.10. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor modificată : • 1 .05). HG nr. 115/04. • 12 . directiva ATEX (data intrării în vigoare: 03. • 7 . 1. modif. HG nr. Abrogat. directiva „Maşini” (data intrării în vigoare: 01.03). SUPRAVEGHEREA PIEŢEI Material informativ Domenii reglementate conf. HG nr.07. -Directiva Consiliului 73/23/EEC cu privire la echipamentule electrice utilizate la joasă tensiune. 26.explozibili utilizaţi în scopuri civile. conf. conf. HG nr. conf. Legii nr. 25. directiva „Zgomot” (data intrării în vigoare: 01. conf.01.04). HG nr. modificată de HG nr. • 26 .maşini industriale. 119/2004. 23. conf. 752/2004.echipamente electrice.04).echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. • 6 .echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive. 207/2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. conf.

. Fişe şi prize de uz casnic 6. cu excepţia celor utilizate pentru ridicarea sau coborârea sarcinilor. dintre care cel puţin una este în mişcare. Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă 2. de ieşire sau de intrare-ieşire) cuprinsă între 50V până la 1000V în curent alternativ şi între 75V până la 1500V în curent continuu. pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată şi a cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează securitatea sau sănătatea persoanelor expuse. 1. Detalii „Maşini” Acte normative: -HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale. în special pentru prelucrarea. Aplicabilitate: maşini şi componente de securitate.componentă care. Echipament electric pentru utilizare radiologică şi medicală 3. în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat. c)un echipament interschimbabil care modifică funcţionarea unei maşini şi care este introdus pe piaţă în scopul de a fi asamblat chiar de către operator cu o maşină sau cu o serie de maşini diferite ori cu un vehicul-tractor. transmiterii. dispozitive de protecţie şi cablaje . -Directiva Consiliului 98/37/CE cu privire la echipamentule tehnice (maşini) utilizate în medii normale. b)dispozitivelor medicale. instrumente de măsură.maşină: a)un ansamblu de părţi sau componente legate între ele. cum ar fi maşini. cu condiţia să nu fie un echipament interschimbabil. Echipamente electrice specializate. cu sisteme de acţionare. Componente electrice pentru lifturi de mărfuri şi de persoane 4. conversiei. avioane sau calea ferată. . b)un ansamblu de maşini care. circuite de comandă şi putere adecvate şi altele asemenea. reunite pentru un anumit scop. Contoare de energie electrică 5. transportarea sau ambalarea unui material. însoţite de documente corespunzătoare în acest sens. sunt dispuse şi comandate astfel încât să funcţioneze ca un întreg.echipament electric reprezintă orice produs utilizat în scopul generării. Sisteme de supraveghere cu gard electric 7. 2. utilizate pe nave. aparate. Sunt excluse de la aplicarea directivei „Joasă tensiune” următoarele: 1. aplicată direct. în măsura în care acest echipament nu este o piesă de schimb sau o unealtă..componentă de securitate . Interferenţe radioelectrice 8. distribuirii sau utilizării energiei electrice. care se supun prevederilor elaborate de organizaţiile internaţionale la care România este parte 9. este introdusă pe piaţă de producător sau de reprezentantul său autorizat. tratarea. Echipamente furnizate ca obiecte de muzeu.prin echipament electric de joasă tensiune se înţelege orice aparat sau echipament proiectat a fi utilizat la o tensiune nominală (de intrare. Sunt excluse de la aplicarea directivei „Maşini” următoarele: a)maşinilor a căror singură sursă de energie este forţa umană. transformatoare.

esenţiale pentru o funcţionare corespunzătoare şi utilizate exclusiv pentru un astfel de echipament. l)tractoarelor agricole şi forestiere. . purtat sau ţinut cu mâna de o persoană pentru executarea unei activităţi specifice. EIP: a)un ansamblu constituit din mai multe dispozitive sau mijloace integrate de către producător în scopul asigurării protecţiei unei persoane împotriva unuia sau mai multor riscuri simultane. feroviar. s)ascensoarelor de şantier destinate pentru ridicarea persoanelor sau a persoanelor şi mărfurilor. p)instalaţiilor de extracţie care echipează puţurile de mină. destinate transportării persoanelor. cum ar fi vehiculele şi remorcile destinate numai transportului aerian. de asemenea. lichide inflamabile şi substanţe periculoase. de mărfuri şi/sau persoane. persoanelor şi mărfurilor sau numai a mărfurilor. e)maşinilor special proiectate sau puse în funcţiune pentru utilizare în domeniul nuclear şi care. inclusiv echipamentelor de la bordul acestor nave sau platforme. cu pinion şi cremalieră. j)navelor maritime şi platformelor maritime. c)componente interschimbabile ale EIP. (2)Se consideră. pentru transportul public sau privat de persoane. inclusiv funicularelor. motorină. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. rutier. b)un dispozitiv sau un mijloc de protecţie combinat. i)mijloacelor de transport. o)mijloacelor de transport pe şină. având o cabină care se deplasează de-a lungul unor ghidaje rigide a căror înclinaţie faţă de orizontală este mai mare de 15 grade. r)elevatoarelor teatrale. potenţiale. în cazul în care cabina este accesibilă. -Directiva Consiliului 89/686/CEE cu privire la echipamentul individual de protecţie. Aplicabilitate: (1)Prin EIP se înţelege dispozitivele sau articolele destinate a fi purtate ori ţinute cu mâna de către o persoană pentru a asigura protecţie împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sănătate şi securitate. n)ascensoarelor care servesc în mod permanent niveluri precizate ale clădirilor şi construcţiilor. m)maşinilor speciale proiectate şi construite în scop militar sau de menţinere a ordinii publice. în sensul că o persoană poate intra fără dificultate în cabina care este echipată cu organe de comandă în interior sau la îndemâna persoanei respective. Vehiculele utilizate în industria extractivă de minereuri nu sunt excluse.c)echipamentelor specifice utilizate în bâlciuri şi/sau parcuri de distracţie. d)cazanelor de abur şi recipientelor sub presiune. în cazul unei defectări. f)surselor radioactive încorporate într-o maşină. cu un echipament individual care nu are rol de protecţie. Detalii „EIP” Acte normative: -HG nr. pentru persoane. detaşabil ori nedetaşabil. g)armelor de foc. h)rezervoarelor de stocare şi conductelor de transport pentru petrol. k)instalaţiilor cu cablu. naval. pot provoca o emisie radioactivă.

îmbrăcăminte de sezon. c)riscurilor care decurg din manipularea produselor fierbinţi care nu expun utilizatorul la o temperatură mai mare de 50°C sau la şocuri mecanice periculoase: mănuşi. umbrele sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. pentru racordarea acestuia la un alt dispozitiv extern.mănuşi sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. b)umidităţii şi apei .EIP pentru autoapărare . d)agenţilor atmosferici care nu sunt nici excepţionali şi nici extremi: articole pentru protecţia capului.EIP proiectate şi fabricate în scop privat împotriva: a)condiţiilor atmosferice adverse . 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive modif. f)luminii solare: ochelari de soare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie.recipiente cu aerosoli. îmbrăcăminte de sezon. arme individuale de descurajare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie 3. Detalii „ATEX” Acte normative: -HG nr. încălţăminte. încălţăminte sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie.Căştile de protecţie şi vizierele destinate utilizatorilor de vehicule cu motor.căşti de protecţie. a) cuprind în exclusivitate EIP destinate protejării utilizatorului împotriva: a)acţiunilor mecanice cu efecte superficiale: mănuşi pentru grădinărit. chiar dacă acest sistem nu este destinat a fi purtat sau ţinut cu mâna în permanenţă de către utilizator. pe întreaga durată de expunere la risc. mănuşi.bonete. degetare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. (1) lit. c)căldurii . b)produselor de curăţare cu acţiune slabă şi cu efecte uşor reversibile: mănuşi de protecţie împotriva soluţiilor diluate de detergenţi sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie.EIP proiectate şi fabricate special pentru utilizarea de către forţele armate sau pentru menţinerea legii şi ordinii .mănuşi de spălat veselă sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. e)şocurilor mecanice şi vibraţiilor minore care nu afectează zonele vitale ale corpului şi ale căror efecte nu pot provoca leziuni ireversibile: căşti de protecţie de tip uşor împotriva scalpării. complementar. Aplicabilitate: . care nu sunt purtate în permanenţă 5. scuturi ori alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie 2.EIP destinate protecţiei sau salvării persoanelor îmbarcate la bordul navelor ori al aeronavelor. -Directiva Consiliului 94/9/CE cu privire la echipamentule şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţiale explozive. încălţăminte uşoară sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. cu două sau trei roţi EIP de concepţie simplă: (2)EIP prevăzute la alin. şorţuri de uz profesional sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. Sunt excluse de la aplicarea directivei „EIP” următoarele: 1. 4. 461/2006. prin HG nr.(3)Se consideră ca parte integrantă a EIP orice sistem introdus pe piaţă împreună cu acesta.

după ce s-a produs aprinderea. aparatura.orice piesa esenţială pentru funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare. adică vehiculele şi remorcile acestora. g) armele. II 1 G Grupa II. II 1 D Grupa II.dispozitive. numai ca rezultat al scurgerii accidentale de gaz combustibil. categoria 1. vapori. transferului. dar care sunt necesare sau care contribuie la funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare în ceea ce priveşte riscurile de explozie. al substanţelor inflamabile sub forma de gaze. f) mijloacele de transport. Exemple de marcaj specific: I M 2 Grupa I. în domeniul de aplicare dispozitivele de securitate. (2) Sunt incluse. c) echipamentele destinate utilizării în medii casnice şi necomerciale în care atmosferele potenţial explozive pot fi create doar rareori. ceata sau pulberi în care. rutier. pt.maşini. . d) echipamentele individuale de protecţie reglementate prin HG nr. muniţiile sau materialele de război. în condiţii atmosferice. combustia se propaga în întregul amestec nears. atmosfera potenţial exploziva .(1) Prevederile se aplica echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive.amestecul cu aer. Sunt excluse de la aplicarea directivei „ATEX” următoarele: a) dispozitivele medicale destinate utilizării într-un mediu medical.o atmosfera care poate deveni exploziva datorită condiţiilor locale şi operationale. masurarii. dar care nu are o funcţie autonomă. Marcarea poate fi completată cu alte simboluri legate de standardele armonizate aplicate. precum şi mijloacele de transport. atmosfere explozive cauzate de pulberi. b) sisteme protectoare . dispozitivele de control şi dispozitivele de reglare destinate utilizării în afara atmosferelor potenţial explozive. feroviara sau pe apa. B. Termeni şi expresii: A. destinate exclusiv transportului de pasageri aerian. vapori sau ceaţă . c) componente . echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive: a) echipamente . care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente şi/sau limitării domeniului efectiv al unei explozii şi care sunt introduse pe piata separat pentru utilizare ca sisteme autonome. componente de control şi instrumentatia din acestea şi sisteme de detectare sau prevenire care. Nu trebuie excluse vehiculele destinate utilizării într-o atmosfera potenţial exploziva. C.produse destinate minelor). rutiera. dispozitive fixe sau mobile. atmosfere explozive . separat sau împreună. categoria M2 (M . atmosfere explozive cauzate de gaze. 115/2004. categoria 1. fabricate în ţara sau importate. pt. e) navele maritime şi unităţile de platforme maritime mobile împreună cu echipamentele de la bordul acestora. sunt destinate generarii. controlului şi transformarii energiei şi/sau prelucrării materialelor şi care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potenţiale de aprindere. feroviar sau pe apa. b) echipamentele şi sistemele protectoare la care pericolul de explozie rezulta exclusiv din prezenta substanţelor explozive sau a substanţelor chimice instabile. de asemenea. destinate transportului de bunuri pe cale aeriană. stocării. altele decât componentele echipamentului definit mai sus.

ascensoare de şantier pentru materiale. 16. de exemplu în corturi.Detalii „ZGOMOT” Acte normative: -HG nr.spărgătoare de beton şi picamere portabile.vinci pentru construcţii acţionate cu motor cu combustie internă. 12 din HG): 1. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizarii în exteriorul cladirilor.maşini de tăiat gazon/maşini de tăiat margini de gazon. 10.încărcătoare (< 500 kW). 3.abrogate şi înlocuite cu HG nr. Aplicabilitate: Pentru echipamentele destinate funcţionării în exteriorul clădirilor. 12.maşini de compactat. sub copertine de protecţie împotriva ploii sau în carcasele clădirilor.buldozere (< 500 kW).cositori de gazon. plăci vibratoare şi maiuri vibratoare. 14. Ca excepţie. 8. -Directiva Consiliului nr.compactoare pentru gropi de gunoi. 6.macarale mobile. modificată de HG nr.excavatoare.toate maşinile industriale aferente domeniului „6 Maşini industriale”. 1. aplicabilitatea se extinde şi asupra spărgătoarelor şi dălţilor portabile pentru beton şi a ciocanelor hidraulice. 2000/14/CE pentru armonizarea legilor Statelor Membre privind zgomotul emis de echipamentele utilizate în aer liber. care conform tipului lor sunt destinate a fi utilizate în exteriorul clădirilor şi care contribuie la expunerea la zgomot în mediul înconjurător. 4. 5.compresoare (< 350 kW). destinate aplicaţiilor industriale sau de mediu. . indiferent de elementul sau elementele de acţionare. Se consideră utilizare în exteriorul clădirilor utilizarea echipamentelor într-un mediu în care transmisia sunetului nu este afectată sau nu este afectată în mod semnificativ.excavator (< 500 kW). 2.. 15. Echipamente supuse limitărilor de zgomot (lista conf. 17. 13. 7. Echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor: 1. în construcţii.automacarale acţionate de motor cu combustie internă. cu excepţia echipamentului agricol şi forestier şi a utilajelor multifuncţionale. (cu excepţia altor automacarale cu contragreutate) având o capacitate nominală nu mai mare de 10 t. 9. art.gredere (< 500 kW). sunt destinate a fi utilizate conform tipului lor în aer liber şi care contribuie la expunerea la zgomote în mediu. care sunt autopropulsate sau pot fi deplasate şi care. 1756/2006. 11. cu contragreutate. doar cu cilindri vibratori şi nevibratori. a căror principală componentă motorizată are o putere instalată mai mare de 20 kW.grupuri de acţionare hidraulică. hidraulice sau cu cabluri (< 500 kW).dumpere (< 500 kW). dar echipamente considerate ca o unitate completă destinată scopului prevăzut.echipamente neacţionate de un motor.323/2005. de tip încărcător cu cupă (< 500 kW). 2.încărcătoare .

15.maşini de compactare.maşini de măturat.vehicule combinate pentru spălare cu înaltă presiune şi golire prin aspirare. 6.ascensoare de şantier pentru materiale. cu motor electric.ferăstraie cu bandă pentru şantiere de construcţii. 32. cu excepţia celor echipate cu o grindă de netezire cu capacitate mare de compactare. 23. 28. 8. 12. autopropulsate.grupuri electrogene (a 400 kW).maşini pentru îndepărtat frunze prin suflare.bancuri cu ferăstrău circular.autogunoiere.generatoare de sudură. 16.ferăstraie portabile cu lanţ.maşini de deszăpezit cu organe rotative. 17. 24. (doar alte "automacarale cu contragreutate"). 3.lansatoare de conducte. Echipamente supuse numai marcării nivelului de zgomot produs de acestea (lista conf. 22.echipamente frigorifice montate pe vehicule.18.maşini pentru tocat/mărunţit resturi vegetale. 11. 30.vehicule pentru spălare cu înaltă presiune. 27.ciocane hidraulice.automacarale acţionate de motor cu combustie internă.finisoare de pavaj.motosape (< 3 kW).finisoare de pavaj echipate cu o grindă de netezire cu capacitate mare de compactare.maşini pe şenile pentru piste.maşini pentru tăiat gard viu. în construcţii. 21.maşini de tăiat rosturi. 5. 10.vinciuri pentru construcţii. 34.echipamente pentru piloţi de fundaţii.malaxoare pentru beton sau mortar. cu contragreutate.maşini pentru transportarea şi aplicarea sub presiune a betonului şi mortarului.utilaje de foraj. pentru şantiere de construcţii. art. 14. acţionate cu motor cu combustie internă.grupuri electrogene (< 400 kW). 31. 19.transportoare cu bandă.maşini pentru curăţat tufişuri. 20. 2. 36.containere pentru sticlă reciclabilă. 26.maşini cu jet de apă cu înaltă presiune. 9. având o capacitate nominală nu mai mare de 10 t.scarificatoare. 33.maşini pentru tăiat iarbă/maşini pentru tăiat margini de peluză. doar maiuri cu explozie. 19.platforme aeriene de acces. 13 din HG): 1. 35.freze rutiere.containere mobile pentru deşeuri. acţionate cu motor electric.maşini pentru colectat frunze. 22. . 37. 20. 25. 7. 18. 29. 4. 21. 13.macarale turn.echipamente pentru încărcarea şi descărcarea silozurilor sau a cisternelor montate pe autocamioane. cu excepţia anexelor.

38. Diferite componente ale marcajului CE trebuie sã aibã în general aceeaşi dimensiune pe verticalã. În cazul echipamentelor care cântãresc sub 20 Kg. trebuie respectate proporţiile specificate în desenul de mai sus. poate fi redusã cu 20 mm. 40. feroviar. Cerinţe pentru control formal conf. dimensiunea verticalã a indicãrii nivelului de putere acusticã.i trebuie respectate proporţiile indicate în desenul de mai sus. nu mai puţin de 40 mm. Marcare Marcajul de conformitate CE constã din iniţialele „CE” în urmãtoarea formã: Dacã marcajul CE este micşorat sau mãrit în funcţie de dimensiunile echipamentului.accesoriile neacţionate mecanic sau electric care sunt introduse pe piaţă ori puse în funcţiune separat (cu excepţia spărgătoarelor şi dălţilor portabile pentru beton şi a ciocanelor hidraulice). 41. HG nr.grupuri de pompare a apei care nu se utilizează subacvatic. semnul „LWA” . Sunt excluse de la aplicarea directivei „ZGOMOT” următoarele: a)echipamentele destinate în principal transportului rutier. aerian sau naval. . de mărfuri ori persoane. care nu poate sã fie mai micã de 5 mm. Dacã marca este mãritã sau micşoratã în funcţie de dimensiunile echipamentulu. 891/2005 Joasă tensiune Nr Cerinţa Da Nu Observaţii . Nu existã nici o prevedere pentru culoarea acestui marcaj. 39. precum şi o pictogramã care trebuie sã arate în felul urmãtor. b)echipamentele special proiectate şi construite cu destinaţie militară şi pentru poliţie şi cele destinate serviciilor de urgenţă.vehicule pentru vidanjare. Marca ce indicã nivelul de putere acusticã garantat constã în valoarea unicã a nivelului de putere acusticã garantat în dB.săpătoare de şanţuri. Marcajul poate fi ştanţat sau înscris pe o etichetã. Totuşi dimensiunea verticalã a mãrcii ar trebui sã aibã dacã se poate.autobetoniere.

Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs (sau pe ambalaj) 2 Există fişa de instrucţiuni a produsului 3 Fişa de instrucţiuni conţine denumirea şi adresa producătorului şi este emisă de producător 4 Fişa de instrucţiuni pt produse de concepţie diferită de cea „simplă” include denumirea. română sau sunt însoţite de traduceri în româneşte 7 Instrucţiunile fac referire la riscurile de accidentare 8 Există legătură între echipament şi declaraţia de conformitate prin specificarea seriei produsului 9 Pt. de identificare al organismului notificat implicat 5 Fişa de instrucţiuni indică clasele de protecţie pt dif. adresa şi nr. produsele cu rol de subansamble există declaraţie de încorporare în locul declaraţiei de conformitate. română sau este însoţită de o traducere în româneşte 8 Există legătură între echipament şi fişa de instrucţiuni prin marcajele folosite 9 Semnificaţia marcajelor de pe produs este explicitată în fişa de instrucţiuni ATEX Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs 2 Există pe produs marcajul specific al protecţiei la explozie urmat de simbolul grupei şi categoriei echip. 3 Marcajul EX pe produse din grupa II conţine litera „G” (gaze. română sau sunt însoţite de traduceri în româneşte 7 Instrucţiunile fac referire la riscurile de accidentare Maşini industriale Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs 2 Există declaraţie de conformitate pt echipament 3 Declaraţia de conformitate este emisă de producător 4 Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „Maşini” 5 Echipamentul este însoţit de instrucţiuni (CT) 6 Instrucţiunile şi declaraţia de conformitate sunt în l. 10 Pt produsele din Anexa IV se face referire la organismul notificat în declaraţia de conformitate E. vapori sau ceaţă) sau „D” (pulberi) 4 Există declaraţie de conformitate pt produs 5 Declaraţia de conformitate este emisă de producător Nu-i obligator Da Nu Observaţii Nu se aplică marcaj CE/CS Da Nu Observaţii Da Nu Observaţii .P.1 2 3 4 Există marcaj CE sau CS pe produs (sau ambalaj) Există declaraţie de conformitate pt echipament Declaraţia de conformitate este emisă de producător Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „Joasă tensiune” 5 Echipamentul electric este însoţit de instrucţiuni (CT) 6 Instrucţiunile şi declaraţia de conformitate sunt în l. niveluri de risc şi limitele de utilizare pt acestea 6 Fişa de instrucţiuni indică termenul limită de perimare sau perioada de ieşire din uz a EIP 7 Fişa de instrucţiuni este în l.I.

română sau sunt însoţite de traduceri în româneşte 12 Instrucţiunile reiau şi detaliază datele din marcajul produsului (excepţie seria şi anul fabricaţiei) 13 Pt.6 7 8 Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „ATEX” Declaraţia de conformitate include denumirea. grupa II. produsele cu rol de subansamble există atestat de conformitate în locul declaraţiei de conformitate. numărul de identificare şi adresa organismului notificat 8 Declaraţia de conformitate precizează nivelul de putere acustică măsurat şi garantat 9 Există legătură între echipament şi declaraţia de conformitate prin specificarea pe ambele a producătorului. 12 . art. numărul de identificare şi adresa organismului notificat implicat Declaraţia de conformitate include calităţile de securitate existente pe produs prin marcaj 9 Există legătură între echipament şi declaraţia de conformitate prin specificarea pe ambele a producătorului. declaraţia de conformitate include denumirea. ZGOMOT Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs 2 Există pe produs marcajul specific pt indicarea nivelului de putere acustică garantat (LWA) 3 Marcajul LWA pe produs specifică nivelul de putere acustică garantat în dB 4 Există declaraţie de conformitate pt produs 5 Declaraţia de conformitate este emisă de producător 6 Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „ZGOMOT” 7 Pt echipamente supuse limitării de zgomot. adresei lui şi seriei produsului 10 Produsul este însoţit de instrucţiuni (CT) 11 Instrucţiunile şi declaraţia de conformitate sunt în l. categoria 3 Chiar prin repetare marcaj Produse încorporare Da Nu Observaţii pt Lista conf. adresei lui şi seriei produsului 10 Declaraţia de conformitate precizează datele de identificare ale persoanei autorizate să o semneze 11 Declaraţia de conformitate este în limba română sau este însoţită de o traducere în româneşte Excepţie pt echip.

fără a aduce atingere cerinţelor minime prevăzute în anexa la această HG. • semnal acustic . comunicat prin voce umană sau artificiala. dacă este cazul. SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ Semnalizarea de securitate este – potrivit HG nr.panoul utilizat împreună cu un panou descris la punctul anterior. semnalizarea corespunzătoare traficului rutier. • comunicare verbală .mesajul verbal predeterminat. după caz.971/2006 care aprobă cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă – semnalizarea care se referă la un obiect.semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute mai sus. prin combinarea unei forme geometrice.semnalul care. având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători.XVII. • semnal luminos . • panou suplimentar . iluminate din interior ori din spate. Persoanele care desfăşoară această activitate cu caracter de prevenire şi protecţie vor trebui să aibă în vedere ca: • lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să fie informati referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă. Important este şi faptul că în interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor trebuie prevăzută. • panou . o comunicare verbală sau un gest-semnal. • semnal de indicare .semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol. • gest-semnal . fluvial.semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare. Astfel: • semnal de interzicere . printr-un panou.imaginea care descrie o situaţie sau indica un comportament specific şi care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa. semnalizarea de securitate trebuie să fie prevăzută atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri. metode sau procedee de organizare a muncii. • simbol sau pictograma . a unor culori şi a unui simbol sau a unei pictograme. care furnizează informaţii suplimentare.semnalul sonor codificat. fără folosirea vocii umane sau artificiale.semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament specific. Pentru a înţelege şi asigura aceste cerinţe minime de securitate este necesar să definim câţiva dintre termenii uzitaţi. o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă. feroviar. 1. Tot angajatorului îi revine şi obligaţia de a verifica sistematic dacă semnalizarea de securitate există şi respectă cerinţele amintite. astfel încât sa se creeze o suprafata luminoasa. . Potrivit normelor în vigoare. a cărui vizibilitate este asigurata prin iluminare de intensitate suficienta. • semnal de obligativitate . • culoare de securitate . un semnal luminos ori acustic. furnizează o indicaţie specifica.culoarea căreia îi este atribuită o semnificatie specifica.miscarea şi/sau poziţia bratelor şi/sau a mainilor într-o forma codificata. • semnal de salvare sau de prim ajutor . o culoare. Semnalizarea de securitate trebuie prevăzută în conformitate cu cerinţele minime de securitate aprobate prin hotărârea de guvern amintită mai sus.semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol. emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop.semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide. maritim şi aerian. • semnal de avertizare .

semnale acustice sau comunicare verbală. precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie sa se realizeze prin utilizarea panourilor permanente. Semnalizarea ocazionala Când împrejurările o impun. Locurile în care exista risc de coliziune cu obstacole şi de cadere a persoanelor trebuie sa fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o culoare de securitate: . .semnal luminos şi semnal acustic. precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.971/2006 sunt prezentate cerinţele minime generale privind semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă şi se precizează că în cazul în care este necesară semnalizare de securitate. 3. . pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelari. Combinarea semnalizarilor Dacă eficienta este aceeaşi. 3. Căile de circulaţie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate. printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală. Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte trebuie sa se facă conform prevederilor anexei nr.semnal luminos şi comunicare verbală.• lucrătorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca. • instruirea trebuie sa cuprindă semnificaţia semnalizării. în funcţie de împrejurări. mai ales a celei care conţine cuvinte. semnale acustice şi/sau comunicare verbală. în special sub forma unor instrucţiuni precise. Modalităţi de semnalizare Semnalizare permanenta Semnalizarea referitoare la o interdicţie. ţinându-se seama de intersanjabilitatea şi combinatiile prevăzute la pct. Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare: . De asemenea se subliniază că semnalizarile de securitate şi/sau de sănătate trebuie să fie utilizate numai pentru a transmite mesajul sau informaţiile prevăzute în HG. .semnale luminoase. un avertisment sau o obligaţie. trebuie sa se folosească semnale luminoase. Trebuie sa se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanenta destinată localizarii şi identificarii materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor. • lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie consultaţi în toate aspectele care privesc semnalizarea de securitate la locurile de muncă. pentru semnalizarea pericolelor.gest-semnal şi comunicare verbală.o culoare de securitate sau un panou. În anexa nr. . Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie sa se realizeze.gesturi-semnal sau comunicare verbală. precum şi pentru evacuarea de urgenta a persoanelor.1 la HG nr. se poate alege între următoarele: . aceasta trebuie să fie în conformitate cu cerinţele specifice prevăzute de anexele nr.2 – 9 la HG. mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifica.

sa fie curatate.prezenta unei alte semnalizari sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care afectează vizibilitatea ori audibilitatea. . iesiri. de prim ajutor echipamente. precautie galben-oranj Verificare ─────────────────────────────────────────────────── Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifica Obligaţia purtării echipamentului individual de protecţie ─────────────────────────────────────────────────── Verde Semnal de salvare sau Usi. după caz.designul deficitar. e) a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic. starea necorespunzătoare ori funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare. încăperi ─────────────────────────────────────────────────── Situaţie de securitate Revenire la normal ─────────────────────────────────────────────────── Eficienta semnalizarii nu trebuie sa fie afectată de: . înlocuite astfel încât sa se asigure menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau functionale. dacă este necesar. mai ales. a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită. d) a nu se folosi doua semnale sonore concomitent. pentru cazul întreruperii alimentarii cu energie. . cai de acces. numărul insuficient.─────────────────────────────────────────────────── Culoare Semnificatie sau scop Indicaţii şi precizări ─────────────────────────────────────────────────── Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase ─────────────────────────────────────────────────── Pericol-alarma Stop. întreţinute. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc în funcţie de importanta riscurilor. dispozitiv de oprire de urgenta ─────────────────────────────────────────────────── Materiale şi echipamente Identificare şi localizare de prevenire şi stingere a incendiilor ─────────────────────────────────────────────────── Galben sau Semnal de avertizare Atentie. amplasamentul greşit. c) a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare. verificate. următoarele: a) evitarea amplasarii unui număr excesiv de panouri la o distanta prea mica unul fata de celălalt. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie. ceea ce implica. posturi. reparate periodic şi. cu excepţia situaţiei în care riscul dispare odată cu întreruperea acesteia. b) a nu se utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi confundate. Semnalizarile care necesita o sursa de energie pentru funcţionare trebuie sa fie prevăzute cu alimentare de rezerva. oprire.

Zonele. prin declanşarea sa. . inclusiv datorită purtării echipamentelor individuale de protecţie. înainte de punerea în funcţiune şi. Trebuie sa fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire în cazul în care auzul sau vederea lucrătorilor în cauza este limitată. durata semnalului trebuie sa fie atât cat o impune acţiunea. sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor periculoase în cantităţi mari trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător. începutul acţiunii respective.Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie sa indice. prin verificări periodice. Semnalele luminoase şi acustice trebuie sa facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionari şi a eficientei lor reale. ulterior. Semnalul luminos sau acustic trebuie sa fie reconectat imediat după fiecare utilizare.

Urmare a acţiunii de identificare a pericolelor şi evaluare a riscurilor pentru fiecare element al sistemului de muncă. După finalizare planul de prevenire şi protecţie se supune analizei lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau comitetului de securitate şi sănătate în muncă după caz şi trebuie să fie semnat de angajator. respectiv atunci când apar factori de risc noi. Trebuie reţinut faptul că planul de prevenire şi protecţie trebuie revizuit ori de câte ori se produc modificări ale condiţiilor de muncă care au fost avute în vedere la momentul evaluării riscurilor. Documente de lucru: . de „măsuri de protecţie”‘. necesar de resurse. angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru Elaborarea planului de prevenire şi protecţie. igienico-sanitare etc. prin care se reaIizează securitatea muncii. mijloace de producţie. În mod uzual. prin intermediul lor se elimină. Există cazuri în care pentru doi sau mai mulţi factori de risc se stabileşte o singură măsură de prevenire sau de protecţie. prestatori etc. este necesar să fie elaborat un plan de prevenire şi protecţie cuprinzănd şi cheltuielile aferente realizării acestuia. ÎNTOCMIREA PLANULUI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE În cadrul responsabilităţilor sale. în prima situaţie se utilizează noţiunea de „prevenire”. evită sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman. . Concret. pentru fiecare loc de muncă/post de lucru. planul de prevenire şi protecţie trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: • locul de muncă/postul de lucru • riscuri evaluate • măsuri tehnice • măsuri organizatorice • măsuri igienico-sanitare • măsuri de altă natură • activităţi în scopul realizării măsurii • termene de realizare • persoana care răspunde de realizarea măsurii Planul mai cuprinde şi alte informaţii care ţin de eşalonarea acţiunii. Aceste măsuri odată aplicate vor contribui la creşterea nivelului de securitate şi sănătate a lucrătorilor. la fel cum şi pentru un singur factor de risc pot fi stabilite două sau mai multe măsuri. Este de remarcat faptul că nu există o corespondenţă biunivocă perfectă între riscurile evaluate şi măsurile stabilite. Planul de prevenire şi protecţie cuprinde măsuri de natură tehnică.XVIII.necesarul de resurse umane şi materiale Măsurile de prevenire reprezintă modalităţi tehnice. igienicosanitară şi de altă natură adecvate combaterii sau diminuării factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională care nu au putut fi evitaţi în organizarea procesului de muncă. iar în celelalte două. termene parţiale. sarcină de muncă şi mediu de muncă.. organizatorice.planul de prevenire şi protecţie . Potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii nr. respectiv executant.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. Odată cu elaborarea planului de prevenire şi protecţie este necesar să fie stabilite şi resursele umane şi materiale necesare realizării la termenele planificate a măsurilor. Important este însă ca atunci când stabilim măsurile de prevenire şi protecţie să avem în vedere principiile generale de prevenire a riscurilor. organizatorică. contractori.

) au ca scop eliminarea factorilor de risc proprii acestuia: omisiunile si acţiunile greşite sau a substratului lor cauzal. acelaşi factor se poate elimina prin mai multe măsuri şi invers . -examenul psihologic. .măsuri tehnice. aparate şi dispozitive de îmbunătăţire a microclimatului.materiale de informare. De multe ori.autorizarea lucrătorilor. Măsurile tehnice de prevenire (ansamblul măsurilor de protecţie referitoare la mijloacele de producţie şi mediul de muncă) a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se împart. consfătuiri în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. .organizarea şi amenajarea cabinetelor de securitate şi sănătate în muncă. la rândul lor. . atitudine necorespunzătoare faţă de risc etc.măsuri organizatorice. care vizează în special executantul şi sarcina de muncă. biologice etc. instruire şi testare. electrice.sisteme şi instalaţii de ventilaţie industrială.mijloc de producţie .sisteme. in trei categorii: . .Deoarece factorii de risc sunt specifici în raport cu fiecare dintre elementele sistemului de muncă (executant .instruirea. la cel puţin unul din aceste elemente. . . .protecţia intrinsecă. chimice .sisteme şi dispozitive de combaterea zgomotului şi vibraţiilor. -măsuri igienico-sanitare prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor Principalele măsuri organizatorice (ansamblul măsurilor de protecţie referitoare la executant şi sarcina de muncă) de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale sunt: -examenul medical.testarea medicală şi psiholologică a lucrătorilor. . -organizarea activităţii şi a locului de muncă. referitoare în special la mijloacele de producţie şi mediul de muncă. Măsurile de prevenire pot fi împărţite în trei mari categorii: .sarcina de muncă . -instruirea personalului. .publicaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.sisteme de îmbunătăţirea iluminatului. formarea şi perfecţionarea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.mediu de muncă). Printre acestea se pot enumera: .optimizarea procedurilor şi metodelor de lucru. lipsa unor aptitudini fizice şi psihice. termice. . .elaborarea de instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă. Printre acestea se pot enumera: . . examenul psihologic.organizarea de conferinţe. . . . de asemenea.. Corespondenţa biunivocă între cauza şi măsura de prevenire nu este totdeauna posibilă. măsurile care-l vizează pe executant (examenul medical. măsurile de prevenire se referă. -propaganda în domeniul securităţii muncii. De exemplu.evaluarea riscurilor la locul de muncă.o singură măsură combate mai mulţi factori de risc.sisteme. aparate şi dispozitive de combatere a riscurilor mecanice. instruirea personalului etc.protecţia individuală.protecţia colectivă. . . lipsa cunostinţelor de securitatea muncii.

. Crt. Nr. .proiectarea şi reproiectarea locurilor de muncă şi a tehnologiilor sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă. umectare. .materiale şi sisteme de semnalizare.. ..certificarea securităţii echipamentelor de muncă (EM) şi a echipamentelor individuale de protecţie (EIP) din dotare... aparate de salvare etc.aparate şi dispozitive pentru combaterea electricităţii statice... lehuzele sau femeile care alăptează. .. . 0 Locul de muncă/Post de lucru 1 Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice Măsuri igienicosanitare 5 Măsuri de altă natură 6 2 3 4 Acţiuni în scopul realizării măsurii 7 Termen de realizare 8 Persoana care răspunde de realizarea măsurii 9 Observaţii (costuri) 10 .. Măsurile vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate.. avertizare. instalaţii de degazare. . . Măsuri igienico-sanitare Completează pe cele de natură tehnică şi organizatorică şi constituie în acelaş timp o necesitate obiectivă pentru protecţia individuală şi colectivă a lucrătorilor îndeosebi pentru categoriile de lucrători care lucrează în condiţii grele periculoase vătămătoare cum ar fi lucrători sensibili la riscuri profesionale specifice: femeile gravide.sisteme şi dispozitive pentru combaterea radiaţiilor ionizante şi magnetice...proiectarea şi reproiectarea ergonomică a locurilor de muncă. .măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. . Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale prevăzute în HG 355/2007... baraje.aparate şi dispozitive pentru prevenirea exploziilor. ...echipamente individuale de protecţie (EIP) şi de lucru (EIL). tinerii. uşi de aeraj.sisteme de protecţie specifice în subteran: diguri..aparatură de semnalizare şi control pentru noxe.. precum şi persoanele cu dizabilităţi.Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicina a muncii. Planul de prevenire şi protecţie PE ANUL . incendiilor şi autoaprinderilor.

salarii complementare plătite colegilor victimei pentru orele suplimentare necesare recuperării timpului pierdut. de colegii de la locurile de muncă. respectiv nonsecurităţii muncii. Costul securităţii/nonsecurităţii reprezintă de fapt costul accidentelor şi al bolilor profesionale eliminate/produse. Costurile indirecte cuprind: .costurile salariale . Costurile constituie un indicator economic foarte important în comportamentul angajatoruluil alocatorului de resurse – producător. care.costuri materiale – datorate pentru formarea profesională a înlocuitorilor. Potrivit legii. altele nu astfel : . criteriul de departajare între diversele opţiuni este costul. personalul tehnic desemnat să repare echipamentele deteriorate sau să realizeze măsurile de protecţie a muncii impuse etc. Pentru angajator indiferent de nivelul de decizie şi de tipul de decident.cheltuieli datorită producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. îşi formulează întrebarea aparent simplă.cheltuieli preventive – costurile măsurilor de prevenire şi/sau protecţie. trebuie cunoscută dimensiunea a două mari categorii de cheltuieli – pierderi: .pierderi datorate producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. Costul securităţii şi sănătăţii în muncă (ţinând seama de faptul că realizarea acesteia este echivalentă cu menţinerea integrităţii anatomofuncţionale şi sănătăţii lucrătorilor) ar putea fi încadrat printre costurile sănătăţii – componentă esenţială a costului vieţii. . practic.costurile datorate creşterii cheltuielilor de personal – datorate angajării unui înlocuitor temporar. deoarece realizarea oricărei dintre variante implică un consum de resurse..Avizat . „cât costă ?”. pentru repararea sau înlocuirea echipamentelor. respectiv suma valorică a tuturor pierderilor generate de accident/boală. deoarece. .costuri directe. Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare. de personalul medical. înainte de a întreprinde ceva. cheltuielile medicale prevăzute de asigurator. respectiv al nonsecurităţii. . angajatorii sunt obligaţi să asigure fondurile necesare finanţării cheltuielilor pentru realizarea măsurilor din planul propriu de prevenire şi protecţie în vederea normalizării . Apare ca evident că pentru a putea determina costul securităţii. CSSM Pentru a putea aborda problema eficienţei securităţii muncii este necesar să se poată stabili un cost al securităţii. pentru expertizare. . securitatea înseamnă absenţa acestor evenimente. onorariile avocaţilor.costuri indirecte.datorate timpului de muncă pierdut de victima accidentului sau a bolii. . Costurile accidentelor şi bolilor profesionale implică două categorii de costuri: . care măsoară efortul individual şi/sau social pentru menţinerea stării de sănătate. finanţator. penalităţi etc.cheltuieli preventive – costul măsurilor de prevenire şi /sau protecţie. Angajator. rambursarea salariului de bază. Unele cheltuieli se pot măsura. care să fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.

Automatizare 9.. ACCIDENTE DE MUNCĂ . Studii de securitate 8. Efort managerial 2. În tabelul 1 se prezintă un model de evaluare al costurilor pierderilor/costurile prevenirii în vederea estimării cheltuielilor aferente îndeplinirii măsurilor din cadrul planului de prevenire şi protecţie: Tabel 1 Model de evaluare al costurilor pierderilor/costurile prevenirii COSTUL PIERDERILOR COSTUL PREVENIRII 1.măsuri organizatorice circa 30% . Efort proiectare şi amplasare 4. sumele cheltuite pentru realizarea măsurilor sunt suportate integral din costurile de producţie şi fac parte integrantă din bugetul de venituri şi cheltuieli ( BVC) constituit anual la nivelul angajatorului persoană juridică.s. Efort cercetare/dezvoltare 3. Strategii de acţiune în caz de avarie Cost pierderi =Σ C (1 . Pierderi comerciale 5. Distrugeri 2.m. Accidente de muncă/îmbolnăviri profesionale 1. valoarea totală a cheltuielilor reprezentând circa 7-10% din BVC-ul anual constituit la nivelul angajatorului. Întreruperi de funcţionare 3. Instruire lucrători 7.sanitare şi de altă natură circa 10% d) nivelele acordate sunt orientative. Punereîn conformitate 10. 11) XIX. Efort retehnologizare 5.condiţiilor de muncă. Reacţii publice negative 6... Instabilitate forţă de muncă 8. Restricţiiîn operare 6. 8) Cost prevenire =Σ C (1 . coroborat cu modul în care acesta comunică cu Comitetul de securitate şi sănătate în muncă din unitate unde este cazul şi servicile financiarcontabile ale angajatorului.. Evaluarea cheltuielilor privind măsurile cuprinse în planul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are la bază următoarele principii: a) experienţa specialistului în domeniul s. b) cunoaşterea exactă a numărului de lucrători corespunzător meseriilor şi specialităţilor prestate precum şi a condiţiilor concrete de lucru în care aceştea îşi desfăşoară activitatea c) estimarea valorică a cheltuielilor se face prin adaptarea unui procent aproximativ pentru fiecare categorie de măsură cuprinsă în planul de prevenire şi protecţie astfel : -măsuri tehnice circa 60% . Efort de inspecţie 11. Efort de proiectare 7.măsuri igienico. Reparaţii echipamente de muncă 4.

confirmată prin certificat medical.accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public.accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive. Accident de muncă de circulaţie . în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze. Accident mortal (D) . Accident de muncă . c)accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul.accident în urma căruia se produce decesul accidentatului. dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice. e) accidentul suferit de orice persoană. pe traseul normal al deplasarii de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers. ori în alt loc de muncă organizat de aceştia.vătămarea violentă a organismului.accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate. d) accidentul suferit de orice persoană. Este. sportive.accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane. g) şi la art. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini.Accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) . în timpul programului de muncă. şi care a antrenat vătămarea sau decesul. Accident care produce invaliditate (INV) . precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. în baza unui act medico-legal. invaliditate ori deces. în calitate de angajator. incidentul periculos. în ţară sau în afara graniţelor ţării. de asemenea. 5 lit. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. cu permisiunea angajatorului. dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier. în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie. Accident în afară muncii . ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat.accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.30 al legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Accident colectiv . şi nu se datorează culpei exclusive a . precum şi intoxicaţia acută profesională. Eveniment . emisă de organele medicale în drept. inclusiv în cadrul unor activităţi culturale. f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti. confirmat imediat sau după un interval de timp. Accident de muncă de traseu: a)accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul. în cadrul aceluiaşi eveniment. c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate. b)accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator. accident de muncă: a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate.

pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare. h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul. în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini. l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române. b)asigurătorului. cutremur. alunecări de teren. k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare. trăsnet (electrocutare). dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers. dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator. ca urmare a unei agresiuni. ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea. convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege. pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă. m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări. i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima. dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers.accidentatului. cum ar fi furtună. dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. de îndată. potrivit Legii nr. echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator. precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri. în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia. în: 0 a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. pe durata normală de deplasare. în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică. dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru. când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză. în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării. viscol. p) dispariţia unei persoane. g) accidentul de traseu. q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. în baza unor contracte. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi . dacă schimba îmbrăcămintea personală. Accidentele de muncă se clasifică. 2 Comunicarea evenimentelor – legea 319/2006 Orice eveniment va fi comunicat de îndată angajatorului. 2 c) accidente mortale. n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele. o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale. inundaţie. la o altă persoană juridică sau fizică. utilajul ori materialele. 3 d) accidente colective. pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. 1 b) accidente care produc invaliditate. după cum urmează: a)inspectoratelor teritoriale de muncă. de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestuia. locul de muncă.

Semnalarea se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului Bucuresti. va fi comunicat inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs. evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă. un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului. incidente periculoase. în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată. Comunicarea evenimentelor – HG 1425/2006 Orice eveniment va fi comunicat! Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori. instituţia medico-legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă. e) numele şi prenumele victimei. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul. Orice medic. în cazul accidentelor colective. de către orice persoană care are cunoştinţă despre producerea evenimentului. Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de cercetare. deces. evenimentul va fi comunicat şi angajatorilor acestora de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal. cu modificările şi completările ulterioare. Dacă evenimentul a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii şi nu a avut nicio legătură cu aceasta. în termen de 7 zile de la data decesului. în termen de 5 zile de la data solicitării. copii în întreţinere. d)de către autorităţile de sănătate publică teritoriale. dacă este cazul. depistată cu prilejul prestaţiilor medicale. c)organelor de urmărire penală. generate de unele evenimente deosebite. de îndată. starea civilă. conform prevederilor legale. în cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesiune. Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de muncă. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. precum avariile sau exploziile.boli profesionale. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: a)de către angajator. c) locul unde s-a produs evenimentul. precum şi la asigurător. la confirmarea acestora. b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul. b)de către inspectoratele teritoriale de muncă. vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. o copie a raportului de constatare medico-legală. precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. va semnala obligatoriu suspiciunea de boală profesională sau legată de profesiune. la constatarea cazului. f) datele personale ale victimei: vârsta. c)de către Inspecţia Muncii. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu. după caz. ocupaţia. organele de poliţie rutieră competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice. accidente colective. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. d) data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. alte persoane în întreţinere. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice. respectiv a municipiului Bucureşti. potrivit legii. Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă. invaliditate sau deces. .

g) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului. după posibilităţi. 1/2000. h) consecinţele accidentului. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. b) evenimentul care a avut ca urmare un deces. aprobată cu modificări prin Legea nr. şi ale legislaţiei subsecvente. c) evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă. Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. k) unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului. . Unitatea sanitară va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. într-un proces-verbal. republicată. toate modificările efectuate după producerea evenimentului. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa în scris cu privire la diagnosticul provizoriu. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. d) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evidentă. aprobată cu modificări prin Legea nr. soldate cu decesul victimelor. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. 459/2001. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. În caz de deces al persoanei accidentate. Accidentul se va comunica după primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna pe propria răspundere. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. inspectoratul teritorial de muncă va solicita în scris unităţii medico-legale competente un raport preliminar din care să reiasă faptul că decesul a fost sau nu urmarea unei vătămări violente. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. Inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc evenimentul va comunica Inspecţiei Muncii: a) incidentul periculos. j) data comunicării. e) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate. şi legislaţiei subsecvente. republicată. se vor face. 459/2001. i) numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul. în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. Unitatea medico-legală va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.

la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs accidentul. care a emis decizia de încadrare într-un grad de invaliditate. . va trimite o copie de pe decizie. unitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. În cazul accidentului urmat de invaliditate.Unitatea medico-legală va transmite raportul de constatare medico-legală în termenul prevăzut de lege. în termen de 3 zile lucrătoare de la data eliberării acesteia.

 declaraţiile accidentaţilor.  copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original.  concluziile raportului de constatare medico-legală. în cazul persoanelor date dispărute. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. a reglementărilor legale încălcate. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. pentru determinarea caracterului accidentului. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii.  copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor.  copie a certificatelor de concediu medical. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie.  nota de constatare la faţa locului. . ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul.  schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. în cazul accidentului urmat de invaliditate.  copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. întocmite conform legii. starea echipamentelor de muncă. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice.  copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate.  copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine. închiderea fişei individuale de instruire prin barare şi semnătura. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. din care sa rezulte data. CERCETAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora. respectiv. conform competenţelor.  actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate.  copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor.  declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului.  procesul-verbal de cercetare.  copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. Dosarul de cercetarea evenimentelor va cuprinde (structura dosarului):  opisul actelor aflate în dosar.XX.  copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. în cazul accidentului mortal. în cazul accidentelor de traseu.

G. copie a diplomei.  paginile şi spaţiile albe să fie barate. D. solidarităţii sociale şi familiei. Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  filele dosarului să fie numerotate.  numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. E. acte de expertiză tehnică. 14 din HG 1425/2006.  fiecare document. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil.  declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate. acte doveditoare. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. ora şi data producerii evenimentului. şi stampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare.  formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa nr. procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. numele reprezentantului său legal Denumirea societăţii Adresa sediului societăţii A. din care să se poată stabili locul. C. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. emise de organe autorizate. Exemplu proces verbal de cercetare (structură) Data încheierii procesului-verbal Numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului Perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea Obiectul cercetării Data şi ora producerii evenimentului Locul producerii evenimentului Datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. denumit în continuare FIAM. . B. corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. să fie însoţite de explicaţii. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesită autorizare. anexate la dosar.          copie a autorizaţiei. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul.  schiţele referitoare la eveniment.  fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. aprobat prin ordin al ministrului muncii. F. sa fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă. numită de angajator.

Cauza producerii evenimentului L. echipamentului de muncă. Urmările evenimentului şi / sau urmările suferite de persoanele accidentate K. k). Măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora T. prevăzute la lit. l) şi m) O. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul a Descrierea detaliată a locului producerii evenimentului: b Descrierea detaliată a echipamentului de muncă c Descrierea detaliată a împrejurărilor d Descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul: J. Descrierea detaliată a locului.Telefon / fax al societăţii Reprezentantul societăţii Forma de proprietate Activitatea principală Cod CAEN Mărimea societăţii Cod de identificare fiscală Nr. Numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora . Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului M.M. Sancţiunile contravenţionale aplicate P. Termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. Propuneri pentru cercetare penală Q. Persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale.S. de ordine în Registrul comerţului Certificat constatator /Autorizaţie PM H. Datele de identificare a accidentatului / accidentaţilor Numele şi prenumele Cetăţenia Data / locul naşterii Starea civilă Copii minori Alte persoane în întreţinere Domiciliul Locul de muncă Profesia de bază Ocupaţia în momentul accidentării Vechimea în muncă Vechimea în meserie Vechimea la locul de muncă Data efectuării ultimului instructaj în domeniul S. Caracterul accidentului R. s) U. Angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos S. Alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului N. I.

…………………………………………………………………… ……………………………………...……………………………………… din data de……………………în funcţia de…………………………….... cod numeric personal…………………………… ……………........ eliberat la data de ……………………………de către Poliţia…………………………... angajat la S....... ……………………………......şi al ………… …….......... la data de ……… ……………...situat în …………............... nr.... …….……………... posesor al BI (CI) seria …………. şi în care a (au) fost implicat (implicaţi) numitul (numiţii)……………………………… ………………… ………………………………………………………….. ………………………….. ce a avut loc în cadrul S................... nr... azi: ______________ Persoană abilitată SSM DECLARAŢIE Subsemnatul (a)……………………………………………………………... ……………………………………………………………………………………………………………………………… …. Viza angajatorului Exemplu de poză explicitată pentru dosar cercetare accident: Locul de unde a căzut victima Locul unde a căzut victima Model declaraţie la faţa locului: Anexa nr.. fiul (fiica) lui………………………….. .. …………………….......................C. etaj……..... ora……… …. cu privire la evenimentul din data de…………………….... ……... cu domiciliul stabil în judeţul…………………………..... Numele şi semnătura persoanelor care au efectuat cercetarea W... ___________ Conţine _________ pagini Dată în faţa mea..........declar următoarele: ……………………………... ap……….... localitatea……………………………….. str..... (sector)………………………………... bloc……..... la locul de muncă………………… ………………………………………………………….. de profesie ………………………………....C. scara……….................... ………… ………… ……………. jud.... născut (ă) în localitatea………………………………….. ………………………………………….V...

C. str.09. Alba Telefon: 0745 123 103 Locul producerii evenimentului Sediul societăţii Alba Iulia. nr. str.30 AM Data comunicării: 13.R. Alba Unitatea medicală la care a fost internat accidentatul: SMURD VICTIME Nume POPA Prenume Sergiu Ocupaţie: muncitor Vechime în ocupaţie: 3 Vechime la locul de muncă: 3 Vârsta: 24 Starea civilă: N Copii în întreţinere: 0 Alte persoane în întreţinere: 0 Nume Prenume Ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime la locul de muncă: Vârsta: Starea civilă: Copii în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: INCIDENT PERICULOS: Nume Prenume Ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime la locul de muncă: Vârsta: Starea civilă: Copii în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: Decizia de încadrare INV Nr/Data Deces Gr. A căzut din cauză că platforma era umedă şi lunecoasă. ACCIDENT Colectiv Nr. jud. Alba Telefon: 0745 123 103 Adresa: Alba Iulia. MODEL S. 3. nr. Teilor.Exemplu fişa de comunicare a evenimentului FIŞA Nr.2008 11.R. MODEL S. str. de Din care victime decedaţi Invaliditate evidentă Individual Invaliditat e Descrierea împrejurărilor care se cunosc şi cauze prezumtive în care s-a produs evenimentul: Victima efectua descărcarea materialelor din camion când a alunecat şi a căzut de pe platforma autoridicătoare a camionului lovindu-se la cap şi piciorul stâng.L. jud. . 3.C.L Adresa: Alba Iulia. Denumirea angajatorului la care este /a fost angajat accidentatul S. Teilor. nr. jud.2009 Numele/funcţia persoanei care comunică: IONESCU Liviu Lucrător desemnat SSM JUDEŢUL ALBA LOCALITATEA ALBA IULIA Denumirea angajatorului la care s-a produs evenimentul: S. Teilor.09. 3. 1 Cod CAEN 4521 Data/Ora producerii 13.

Consecinţele accidentului (în cazul decesului se va menţiona data şi ora decesului): Victima s-a lovit la cap şi picior fiind transportată la spital cu ambulanţa Starea civilă: C – căsătorit D – divorţat N .necăsătorit .

Nr. consecinţele şi responsabilităţile producerii evenimentului şi va întocmi procesul – verbal de cercetare propunând totodată măsuri pentru evitarea altor evenimente similare.M. PROTECT S. Gh.07. 1054 din 20. MODEL S. CHELAR Doina Prin prezenta vă comunicăm că angajatul CHILTEŞ Sebastian de la S.R.C.R. Nr. Jud. locul de muncă: atelier de reparaţii auto al S. POPESCU Ion Administrator .L  S. MODEL S.2007.  POPESCU Ion – administrator S. ora 12 şi 40 minute. privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale.R.  DORIANU Cecilia – inspector SSM S. republicată.R.C. Timiş. la S.  IONESCU Claudiu – lucrător desemnat SSM S. Cu stimă.T. MODEL S. Emit următoarea DECIZIE: Începând cu data prezentei decizii se constituie comisia de cercetare a evenimentului produs în data de 18.C. aflat în ITM ca urmare a accidentului de muncă din data de 12. 90..L. Timiş  S. privind societăţile comerciale. Contractul de prestări servicii nr. PROTECT S. MODEL S.C.C. Comisia este formată din:  IONESCU Aurel – director general S.L.R.2007.L. Lugoj având în vedere: Legea 319 / 2006. ora 14. MODEL S.2007. Prezenta decizie s-a emis în 4 exemplare. câte una pentru:  ITM Timiş  IONESCU Aurel – director general S. împrejurările. Legea 31/1990.L.R..07. MODEL S. Prezenta decizie va fi dusă la îndeplinire de membrii comisiei. Lugoj. Gh.R.R. Comisia va analiza cauzele. Doja. POPESCU Ion Administrator Exemplu decizie formare comisie cercetare accident Subsemnatul POPESCU Ion.C.. Cercetarea va fi finalizată în termen de 5 zile.C.C.R.L. în calitate de administrator al S.R. Legea 346/2002. MODEL S. a cărui victimă este PARASCHIV Eugen tinichigiu auto.R.Exemplu notificare ITM de reluare a activităţii CĂTRE: INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CLUJ Corp control Securitate şi Sănătate în Muncă” În atenţia: inspector de muncă ing.C.04.L.C. PROTECT S.L. PROTECT S..L. privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă. Str.C.C.2007 Total zile concediu medical 60.R. MODEL S. şi-a reluat activitatea începând cu data de 12.. Doja.  POPESCU Ion – administrator S.C.90.L. MODEL S.L.  IONESCU Claudiu – lucrător desemnat SSM S. str. Procesul verbal de cercetare va fi întocmit în 4 exemplare şi va fi înaintat precum urmează:  Casa judeţeană de pensii Timiş  I.R.06..L.L.00. societate cu sediul în Lugoj.

în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori. responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. în vederea precizării diagnosticului de boală profesională. cauzată de agenţi nocivi fizici. după caz. respectiv a municipiului Bucureşti. precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale. la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti. Bolile profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate publică teritorială şi a municipiului Bucureşti la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1 şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. consultaţii medicale de specialitate. Semnalarea bolilor profesionale Bolile profesionale. după caz. indiferent de specialitate şi locul de muncă. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective şi se finalizează cu redactarea şi semnarea procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională. medicul specialist de medicina muncii din cadrul autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti cercetează în termen de 7 zile. cauzele îmbolnăvirii profesionale. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale sau inspectorul de muncă ori lucrătorul sau asigurătorul nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare ori cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. Afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării instruirii practice sunt. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul. cât şi ca accident de muncă. precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilit conform legii. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori. în termen de 30 de zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare a cazului . boli profesionale. în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de muncă. Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către medicii din cadrul autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a municipiului Bucureşti. în scris. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor. Cercetarea bolii profesionale După primirea fişei de semnalare BP1.XXI. de asemenea. precum şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri. Intoxicaţia acută profesională se declară. se pot adresa. se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. având în vedere ruta profesională. menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare. conform competenţelor. stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la autoritatea de sănătate publică judeţeană. în vederea confirmării sau infirmării lor. Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. în procesul de muncă. BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE Boala profesională este afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă.

respectiv a municipiului Bucureşti. c) copie de pe fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. cazul respectiv se poate declara prin fişa de declarare BP2. Autoritatea de sănătate publică judeţeană. nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv. Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. b) istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesională. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. Declararea bolilor profesionale se face de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională se înmânează angajatorului. prin fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană. medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea declară cazul de îmbolnăvire profesională. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi de Ministerul Sănătăţii Publice. d) istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). Declararea bolilor profesionale Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: a) opisul documentelor din dosar. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate . care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate. f) procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională. Raportarea bolilor profesionale Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. denumită în continuare fişa de declarare BP2. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. g) copie de pe fişa de semnalare BP1. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii. cu excepţia procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională. după caz. e) document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională. este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. şi anume copie de pe carnetul de muncă) şi.de boală profesională. completând fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei. Cazurile de pneumoconioze. În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice. în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. respectiv a municipiului Bucureşti.

se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. zgomot. BOALĂ LEGATĂ DE PROFESIUNE Hipertensiune arterială Boala cardiacă ischemică Afecţiuni respiratorii cronice Afecţiuni digestive Afecţiuni osteo-musculoarticulare Nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice FACTORI PROFESIONALI CAUZALI Zgomot. suprasolicitare neuropsihică şi altele . precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. noxe chimice şi altele Microclimat nefavorabil. Intoxicaţia acută profesională se declară. efect altele) traumatic mecanic şi altele Zgomot.23 al HG1425/2006. Bolile legate de profesiune nu se declară. cercetare şi evidenţă sunt obligatorii este prevăzută în anexa nr. în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesiune este prezentată în anexa nr. Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activităţi cu impact asupra sănătăţii lucrătorilor. O copie a fişei de declarare BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. cât şi ca accident de muncă. Acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. Lista bolilor profesionale ale căror declarare. gaze iritante şi altele nespecifice Temperatură crescută. vibraţii. Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice. vibraţii. cervico-scapulalgii şi fizic crescut. vibraţii. temperatura şi radiaţii calorice crescute. care se reactualizează lunar cu datele din fişele de declarare BP2. noxe chimice. 22 al HG 1425/2006. La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale. postură incomodă. suprasolicitare neuropsihică şi altele Suprasolicitări fizice şi neuropsihice crescute şi altele Pulberi. Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale reprezintă forul metodologic care asigură asistenţă şi îndrumare tehnică profesională în domeniul bolilor profesionale.Publică Bucureşti. efort (lombalgii. Structurile de medicina muncii din cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile nou-declarate în anul respectiv.

:  : Dacă accidentul a fost cercetat de ITM – completaţi codul şi numele acestuia. Bloc: 16.Interfon: [______] [_____] 17. Accident la angajator*: [_____/_____/____] *Nr. Dacă cercetarea a fost făcută de un agent economic – completaţi numele acesteia. primării) în locul Codului Unic se va înscrie Codul Fiscal.Se completează conform ANEXĂ CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 1 – Codul judeţului Cod judeţ**: [___|___] Nume Judeţ: _________________________ 3.Muncii.XXII.Interior: 18. P. Tel. iar in cazul Persoanelor Fizice în locul Codului Unic se va înscrie Codul Numeric Personal 5.*: [_______] [___|___] [____/____/_______] * Nr. Tip Angajator: Unitate principală:  Subunitate:  Sucursală:  Agenţie:  Punct de lucru:  Reprezentanţă:  2. ITM care ia în evidenţă accidentul: FIAM Nr.: 13. Ap. DATE DE IDENTIFICARE A FORMULARULUI: 1. Judeţul: 4. Dacă cercetarea a fost făcută de către Inspecţia Muncii – bifaţi căsuţa corespunzătoare B. Strada: 8. [________/____a] **COD JUDEŢ .: 14. Adresă e-mail: [___________] [______] C.Nr: [______] 9. Localitatea: 6. Forma de proprietate: – Societate pe Acţiuni – Societate cu Răspundere Limitată – Societate în Comandită Simplă – Societate în Nume Colectiv – Regie Autonomă – Cooperativă meşteşugărească  OC2 – Cooperativă de consum  OC3 – Cooperativă de credit  SAG – Societate agricolă  OSL – Organizaţie cu Scop Lucrativ – Altă formă juridică (unitate economică.Fax: [__]___] [____________] 15. Cine a efectuat cercetarea Nr.V. şi data – Se completează în cazul accidentelor mortale. Etaj: 12. SRL SCS SNC RA OC1 3. accident la angajator – va fi completat de angajatorul care FORMULAR PENTRU ÎNREGISTRAREA înregistrează accidentul de muncă. Cod POŞTAL: [________________] 7. Scara: 11. ITM: /data: accidentului: P. Sect. obştească fără formă juridică expresă)  SCA Societate în Comandită pe Acţiuni  Proprietate obştească  Proprietate integral străină Filială:  Alte tipuri:          Capital social integral de stat Capital social de stat peste 50% . Forma Juridică:* SA *) Se va completa forma juridică bifându-se doar o singură căsuţă.: 10. Localizare 3. socială. Denumire angajator: ADRESA SEDIULUI ANGAJATORULUI: 2. DATE DE CARACTERIZARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1. ACCIDENTULUI DE MUNCĂ 2. colective sau cu invaliditate cercetate de Inspectoratele Teritoriale de Muncă Angajator Inspecţia. Cod UNIC*: geografică: [__|__] [_____________________] [________________________] [__|__|__] *) În cazul instituţiilor publice (ex.  ALT culturală. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1. FORMULARUL PENTRU ÎNREGISTRAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ A. Nr.V.

*: 500 Diviziune Grupa: [__|__| Clasa: [__|__|__| 0 angajaţi 0  Angajaţi sau 5  a: mai mult [__|__] __] __] Nr. angajaţi : [__|__|__|__| a: __] [__|__] __] __] 3.Activitatea economică principală*: 6.ec. Localitate: Strada: Nr: Domiciliu: Bloc: Scara: Etaj: Seria: [_____] Nr: Ap : Tel: Judetul: 2.Organizarea activit. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (unde s-a produs accidentul de muncă): 1. Carnet Muncă : 8. atelierul. Prenumele (Se va completa cu MAJUSCULE numele şi prenumele persoanei accidentate) [___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___| 3. Numele: 2. accidentatul*: Grupa: Clasa: [__|__|__| 5. Grupă respectiv Clasă conform codificărilor CAEN E. DATE DESPRE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ALE ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): Diviziune Grupa: [__|__| Clasa:[__|__|__| 2.Contract de asigurare nr: _] __] INSPECTIA MUNCII 312 . de prev.desem Servicii Diviziune Grupa: [__|__| Clasa: [__|__|__| 249angajaţ 3   externe  naţi a: i [__|__] __] __] Asumare de către angajator Diviziune [__|__| [__|__|__| 250-499 4 Grupa: Clasa:   a: [__|__] __] __] angajaţi *) Se vor completa codurile de Diviziune. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI ACCIDENTATE: 1. Nr. Judeţul: 1. Judeţul angajatorului tutelar [__|__] [_____________] D. CNP/CUI angajator tutelar: __] 6. 6. Vârsta persoanei accidentate: ___] [__|__] (Înscrieţi codul numeric personal din actul de identitate al accidentatului) 5.Lucrător în regim de lucru permanent şi cu program de lucru – parţial 000 – Formă de încadrare în muncă necunoscută   .ec.Capital social privat peste 50% Capital social integral privat românesc sau românesc şi străin Proprietate cooperatistă 4. Denumire angajator: 3. economice ale ag.lucr. şi 1-9 Diviziune 1  Necunoscut 9  [__|__| [__|__|__| angajaţi protecţie a: de angajaţi [__|__] Grupa: __] Clasa: __] Servicii Diviziune 10-49 CSSM Grupa: [__|__| Clasa: [__|__|__| 2   interne  a: angajaţi [__|__] __] __] 50Nr. Denumire angajator tutelar:  Proprietate publică de interes naţional şi local    Alte tipuri de capital  [_____________________________ 5.Activ.Alte activit. Dimensiunea intreprinderii : Diviziunea: [__|__] [__|__|__] __] 4. Cod UNIC*: [_______________________________________] [__|__] [____________________] (*Pentru angajator persoană fizică în locul Codului UNIC se va înscrie Codul Numeric Personal) 4. în care este impl. Locul producerii accidentului: (Completaţi locul unde s-a produs accidentul precizând compartimentul funcţional unde a avut loc acesta (secţia. Cod numeric personal: 4. locul/punctul de muncă) F. Statut profesional: [_______________________ [______________________ 7.

Ziua din 3. total ore de lucru: ≤ 6 ore:  8 ore:  12 ore:  > 12 ore:  [__] 4.Cetăţenii din afara UE  Cetăţenie: 12.100 – Lucrător pe cont propriu  320 . zile lucrătoare pe săptămâna la angajator [__] (Precizaţi câte zile lucrătoare are săptămâna de lucru la angajator) 5. dar cu program de lucru parţial 310 . Ora de la încep. DATE DESPRE MOMENTUL PRODUCERII ACCIDENTULUI: 1. TIP ACCIDENT: INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ:  MORTAL:  [___|___|___| 3. Sex: F:  M:  13. Persoană cu handicap  (Poziţia 13 se bifează numai dacă este cazul) [___|___|___|___|___| ___] (Codificare conform COR) G.Lucrător în regim de lucru nespecificat. în întreţinere: copii: [__] alte: [__] (Completaţi nr. Pers. accidentaţi ACCIDENT: [_____] [_____] 2. INFORMAŢII DESPRE PERSOANA ACCIDENTATĂ: 1. FEL Individual Din care decedaţi  Colectiv  Nr. St. dar cu program de lucru complet 302 . 0-Necunoscută  1-Română  2-Alte cetăţenii din UE  3. Nr. Nr.Lucrător în regim de lucru temporar şi cu program de program de lucru (complet/timp parţial)  lucru – complet nespecificate 301 . Data începerii incapacităţii ziua: luna: anul: [__|__] [__|__] ___] [___|___|___| 4. Vechime în ocupaţie (data primei încadrări în ocupaţie): ziua: [__| luna: [__| anul: [___|___|___| __] __] ___] [__| luna: [__| [___|___|___| 7. Ocupaţia accidentatului: (Denumirea în clar a ocupaţiei pentru care este angajat – conform COR) 2. Vechime la locul de muncă (data încadrării la locul de muncă): ziua: anul: __] __] ___] H. Nr. copiilor minori şi a altor pers. Ora din zi*: 4. Din care câte zile de spitalizare? cumulate: [________] 7. DATE DESPRE ACCIDENT: 1.Lucrător în regim de lucru temporar. zile Incapacitate Temporară de Muncă (ITM) 6. Data terminării incapacităţii: ziua: luna: anul: [__|__] [__|__] ___] [__|__|__] 5. Civilă: Căsătorit(ă):  Necăsătorit(ă):  Divorţat(ă):  Văduv(ă):  10. dar cu program de  lucru – nespecificat     300 – Lucrător în regim de lucru (permanent/temporar) şi cu 321 . de schimburi: 3. Nr. Modalitate de terminare a ITM: Reluare activitate:  Deces:  Invaliditate: (În cazul încadrării accidentatului într-un grad de INVALIDITATE – se vor completa informaţiile de la poziţia 8)  .Lucrător în regim de lucru temporar şi cu program de lucru – parţial  400 – Lucrător familial neremunerat  500 – Ucenic 311 – Lucrător în regim de lucru permanent şi cu program  900 – Alt statut profesional  de lucru – complet (Bifaţi căsuţa corespunzătoare Statutului Profesional al persoanei accidentate) 9. Vechime în muncă (data primei încadrări): ziua: [__| luna: [__| anul: [___|___|___| __] __] ___] 6. săptămână*: [__] [__|__] Schimbului*: [__|__] * (Completaţi în clar şi codificat – valori de la 1 la 7) * (Valori de la 00 la 23) * (Valori de la 01 la 24) I.Lucrător în regim de lucru nespecificat. (Bifaţi căsuţa corespunzătoare stării civile) aflate în întreţinere) 11.Lucrător în regim de lucru permanent şi cu program de lucru – nespecificat  322 . Data producerii accidentului: ziua: luna: anul: [___|___|___| [__|__] [__|__] ___] 2.

Alte efecte ale sunetului. Localizarea leziunii (Partea de corp rănită): 00-Partea de corp rănită.II 43-Zona pelviană şi abdominală. creier. Grad INVALIDITATE: GR. alte părţi nemenţionate mai sus 20-Gât. nespecificate  71-Întregul corp 78-Multiple părţi ale corpului  afectate    . inclusiv genunchi         8. coaste. alte părţi nemenţionate mai sus  40-Trunchi şi organe 41-Cutia toracică.  50-Extremităţi superioare  multiple părţi afectate  51-Umeri  52-Braţe. neincluse între cele 050-Contuzii şi răni interne submersie   de mai sus (Bifaţi o singură căsuţa . decizie [________ Data: [____/_____/_________ INV: ] _] (Se vor bifa căsuţele corespunzătoare situaţiei accidentatului / Data emiterii deciziei de INVALIDITATE are forma: zz / ll / aaaa) J. multiple părţi afectate  64-Laba piciorului  49-Trunchi.corespunzător efectului pe care l-a avut accidentul asupra organismului)    2.  071-Otrăviri acute   tensionări ale muşchilor luminii şi radiaţiilor 031-Dislocaţii şi subluxaţii  072-Infecţii acute  110-Şocuri  032-Luxaţii  079. alte părţi  nemenţionate mai sus 70-Întreg corpul şi multiple  părţi.Răni multiple  mortal prin 999-Alte leziuni specificate. inclusiv spinare şi coloana vertebrală din zona superioară 21-Gât.Alte tipuri de inec şi asfixiere  necunoscută/nespecificată 010–Răni şi leziuni superficiale  052-Leziuni interne  090-Efecte ale sunetului. vibraţiilor şi  061-Arsuri termice  presiunii  superficiale 100-Efecte ale temperaturilor extreme. Nr.Alte tipuri de arsuri şi 022-Fracturi deschise  degerături  102-Efecte ale radiaţiilor (ne-termice)  029-Alte tipuri de fracturi  070-Otrăviri şi infecţii  103-Efecte ale temperaturilor scăzute  030-Dislocaţii.9.I Gr. inclusiv legătura cu  umerii  42-Coşul pieptului inclusiv organele din zonă  60-Extremităţi inferioare  61-Şold şi legăturile cu şoldul  62-Picior. vase şi nervuri craniene 12-Zona feţei 13-Ochi 14-Urechi 15-Dinţi 18-Cap.I GR. inclusiv coate  53-Mână  54-Degete  55-Incheietura mâinii  69-Extremităţi inferioare.Alte tipuri de otrăviri şi infecţii  111-Şocuri în urma agresiunilor şi ameninţărilor  039-Alte tipuri de dislocaţii şi  080-Inec şi asfixiere  112-Şocuri traumatice  luxaţii 040-Amputări (pierderea unei  081-Asfixiere  119-Alte tipuri de şocuri  părţi a 082-Leziuni provocate de înec necorpului)  120. Efectul asupra organismului (Tipul leziunii): 000-Tip de leziune  051-Contuzii şi răni intracraniale  089. DATE DESPRE EFECTELE ACCIDENTULUI DE MUNCĂ: 1. vibraţiilor şi presiunii  059-Alte tipuri de contuzii şi leziuni 011–Leziuni superficiale  interne  091-Pierderi acute de auz  012-Răni deschise  060-Arsuri şi degerături  092-Efecte ale presiunii (barotraume)  019-Alte tipuri de răni şi leziuni 099. luxaţii şi 109-Alte efecte ale temperaturilor extreme. multiple părţi afectate 19-Cap. luminii 020-Fracturi de os  062-Arsuri chimice  şi radiaţiilor  021-Fracturi închise  063-Degerături  101-Insolaţii  069. nespecificată 10-Cap 11-Cap. alte părţi nemenţionate mai sus  65-Degete 68-Extremităţi inferioare. inclusiv spinare şi coloana vertebrală din zona superioară 29-Gât. inclusiv organele  din zonă  63-Gleznă  48-Trunchi.

ferme 030 Zone la înãltime – stâlpi.nespecificate  Alte grupuri 010 de tipul Medii de lucru 019  071 Locuinte private  nementionate mai sus 020 Constructii. terase. persoana accidentată acţiona: singură:  împreună cu alţi participanţi: 3. Victima efectua activitatea respectivă în mod: curent:  ocazional:  excepţional:  2. alte părţi nemenţionate  mai sus  vertebrală din zona inferioară 39-Spate.corespunzător localizării leziunii) K.pe / peste apã  089  sus Zone aeriene. anexe. unitatea locală 14. Accidentul a avut loc în urma unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol 7. persoana accidentată era: instruită: insuficient instruită:  neinstruită:  4.) Zone asimilate locurilor publice.30-Spate. sãli de gimnasticã. sãli de 000 Nu existã informatii   061 asteptare ale gãrilor si aeroporturilor. Accidentul a avut loc în urma unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvare: de vieţi  de bunuri 6. încãrcare/descãrcare  070 Locuinte . piste pentru cursele de masini  Alte grupuri 060 de tipul Medii de lucru nementionate mai 012 Zona de întretinere. zone forestiere .   autobuz. Accidentatul a fost victima unei agresiuni. reparatii.subterane  082  neacoperite. piscine 024 Constructii . fabricã.sãli de sport. platforme suspendate  092  piscicole. piste de aterizare. multiple părţi afectate  corpului. dar cu acces restictionat: 011 Zona productivã. DATE DESPRE CARACTERISTICILE ACCIDENTULUI: 1. Persoana accidentată trebuia să poarte / utilizeze echipament de  dacă DA – utiliza echipamentul de protecţie? protecţie? 5.nespecificatã 062 publice (toate tipurile: tren.nespecificate  080  întretinere Exploatãri miniere. exploatãri miniere nespecificate  072 Parti cu caracter public al unor clãdiri. masinã. Pentru activitatea desfăşurată. excavatii. în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu (Bifaţi căsuţele corespunzătoare) 1-P-ctul de lucru obişnuit. Punctul de lucru: 0-Nespecificat  obişnuită  2-P-ctul de lucru ocazional sau mobil. sosele. exclusiv pãrtile din constructii 026 Constructii – în medii cu presiune ridicatã  090  nespecificate Alte grupuri 020 de tipul Medii de lucru 029 Zone la înãltime – fixe (acoperisuri. În cadrul activităţii efectuate. parcãri.nespecificate . atelier  063 linii de tren.) Mijloace de transport – terestre sau feroviare – private sau 010 Zonã industrialã. piste de ski Alte grupuri 080 de tipul Medii de lucru nementionate mai 025 Constructii . piloni. Mediul de muncă (de lucru): (Bifaţi căsuţa corespunzătoare mediului de muncă – de lucru) Zone publice deschise (autostrãzi. deplasare în interes  9-Alt tip de punct de lucru  de serviciu 15. santuri (inclusiv Zone acoperite . Accidentul a avut loc în timpul unei vizite organizate la o persoană fizică / juridică 10. etc.  inferioară nemenţionate mai sus 31-Spate.Alte părţi rănite ale coloana vertebrală din zona  58-Extremităţi superioare. etc. inclusiv spinare şi 99. ateliere de reparatii  069 sus  013 Depozite. inclusiv spinare şi coloana 59-Extremităţi superioare. Accidentul a avut loc în timpul unei activităţi cultural sportive 9. alte părţi nemenţionate  mai sus (Bifaţi o singură căsuţa . piscine 023  081  exploatãri miniere si cariere de piatrã) acoperite Zone neacoperite(în aer liber)– stadioane. grãdini private  Alte grupuri 070 de tipul Medii de lucru nementionate mai 021 Constructii – clãdiri în constructie  079  sus Constructii – clãdiri în demolare. 022 Zone sportive . Accidentul a avut loc în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării 8. Persoana accidentată a fost victima unui accident de circulaţie 13. Accidentatul se afla în perioadă de testare profesională în vederea angajării 11. Persoana accidentată a fost victima unui accident de traseu 12.)  091  nementionate mai sus Ferme de crestere a animalelor. etc.

031 032 033 034 035 036 039 040 041 042 043 044 049 050 051 059

Ferme de crestere a animalelor Ferme - imaşuri Ferme - livezi Zone forestiere Ferme piscicole, pescuit, culturi acvatice (construite artificial) Grãdini, parcuri, grãdini botanice, grãdini zoologice Alte grupuri 030 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus Arii de activitate tertiare, birouri, zone de distractie, divertisment - nespecificate Birouri, sãli de sedintã, bibliotecietc.

 093  099  100  101  102  103  109  110  111 112 119 120 121 122

Zone aeriene – bordul avioanelor Alte grupuri 090 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus Zone subterane, exclusiv pãrtile din constructii nespecificate Zone subterane – tuneluri(rutiere, feroviare, metrou) Zone subterane – mine Zone subterane - canale/canalizare Alte grupuri 100 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus, exclusiv pãrtile din constructii

      

Pe/peste apã, exclusiv pãrtile din constructii - nespecificate Mãri si oceane – aboard all types of vessels, platforms, ships,  boats, barges Lacuri, râuri, porturi – bordul tuturor tipurilor de vase,  platforme, vapoare, bãrci, barje Alte tipuri 110 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus,  exclusiv pãrtile din constructii Medii cu presiune ridicatã, exclusiv pãrtile din constructii  nespecificate Medii cu presiune ridicatã– sub apã (sãrituri) Medii cu presiune ridicatã - camere Alte grupuri 120 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus, exclusiv pãrtile din constructii Alte Medii de lucru nespecificate sau neincluse în clasificare   

Institutii de învãtãmânt, scoli, scoli secundare,  colegii, universitãti, crese, asistentã medicalã Zone diverse(inclusiv strãzile cu spatii  comerciale) Restaurante, zone de petrecere a timpului liber, zone de vizitã temporarã(inclusiv muzee, sãli de  auditie, stadioane, etc.) Alte grupuri 040 de tipul Medii de lucru  nementionate mai sus Institutii de sãnãtate - nespecificate  Institutii de sãnãtate, spitale, case de sãnãtate

 129

INSPECTIA MUNCII

Alte grupuri Other group 050 de tipul Medii de  999  lucru nementionate mai sus 060 Zone publice - nespecificate  (Bifaţi căsuţa corespunzătoare activităţii specifice desfăşurate în momentul 16. Activitatea desfăşurată: accidentării) Alte activitãti 30 de tipul Activitate desfãsuratã 00 Nu existã informatii   39 nespecificatã mai sus Productie, fabricare, procesare, depozitare – toate tipurile 10   40 Activitãti intelectuale – nespecificate - nespecificate 11 Productie, fabricare, procesare – toate tipurile  41 Servicii publice de ajutor si asistentã cãtre publicul larg  Activitãti intelectuale – activitãti didactice, procesare 12 Depozitare - toate tipurile   42 de date, muncã de birou, organizare, conducere Alte grupuri 10 de tipul Activitate desfãsuratã nespecificatã Activitãti comerciale - cumpãrare, vânzare si sevicii 19   43 asociate mai sus Alte activitati 40 de tipul Activitate desfãsuratã 20 Excavatii, Constructii, Repatii, Demolãri - nespecificate   49 nespecificatã mai sus Alte activitati relationate acivitãtilor codificate 10, 21 Excavatii   50 20, 30 and 40-nespecificate Punerea în functiune, pregãtirea de lucru, instalarea, 22 Constructii – constructia clãdirilor   51 montarea, dezasamblarea instalatiilor Constructii – constructii civile, infrastructuri, sosele, poduri, 23   52 Întretinerea, repararea, ajustarea baraje, porturi Remodelare, reparatii, extensii, lucrãri întretinere a Curãtarea zonei de lucru, a masinilor - industrial sau 24   53 manual constructiilor – toate tipurile de constructii 25 Demolãri – toate tipurile de constructii   54 Conducerea generalã, de toate tipurile Monitorizarea, inspectia proceselor de productie, a Alte grupuri 20 de tipul Activitate desfãsuratã nespecificatã 29  55 mijloacelor de transport, echipamentelor – cu sau fãrã  mai sus echipamente de motorizare Activitãti agricole, forestiere, horticole, piscicole, creşterea Alte grupuri 50 de tipul Activitate desfãsuratã 30   59 nespecificatã mai sus animalelor-nespecificate Activitãti sportive, artistice si de miscare 31 Activitãti agricole – cultivarea suprafetelor agricole   60 nespecificate

Activitãti de miscare, inclusiv la bordul mijloacelor de   61 transport 33 Activitãti agricole – cresterea animalelor   62 Activitãti sportive, artistice Alte grupuri 60 de tipul Activitate desfãsuratã 34 Activitãti forestiere   69 nespecificatã mai sus Alte “Activitãti desfãsurte” neprezentate în 35 Pisciculturã, pescuit   99 clasificarea de mai sus (Bifaţi căsuţa corespunzătoare acţiunii fizice efective desfăşurate 17. Acţiune fizică efectivă: de accidentat) 00 Nu existã informatii  45 Deschiderea, închiderea (unei cutii, pachet, colet)  10 Operare mecanicã - nespecificatã 46 Turnarea, umplerea, udarea, vopsirea, golirea   11 Pornirea, oprirea masinii de lucru  47 Deschiderea, împingerea  Alimentarea, descãrcarea masinii de lucru  49 Alte grupuri 30 de tipul acţiune fizicã efectivã 12  nespecificatã mai sus 13 Monitorizare, operarea sau conducerea masinii  50 Ducerea obiectelor în mânã - nespecificatã  Alte grupuri 10 de tipul Acţiune fizicã efectivã nespecificatã  Verticalã - ridicarea, ridicarea, coborârea unui obiect 19 51  mai sus Activitãti cu instrumente de mânã – nespecificate  52 Orizontalã - tragerea, împingerea, rostogolirea unui 20  obiect 21 Activitãti cu instrumente de mânã, actionate manual  53 Transportarea unei încãrcãturi – de cãtre o persoanã  Activitãti cu instrumente de mânã, motorizate Alte grupuri 40 de tipul Acţiune fizicã efectivã  59 22  nespecificatã mai sus Alte grupuri 20 de tipul Acţiune fizicã efectivã nespecificatã  Mutarea obiectelor - nespecificatã 29 60  mai sus Conducerea mijloacelor de transport sau a echipamentelor de  Mers, alergare, urcare, coborâre, etc. 30 61  lucru - nespecificatã Conducerea mijloacelor de transport sau a echipamentelor de  Intrare, iesire 31 62  lucru - mobile si motorizate Conducerea mijloacelor de transport sau a echipamentelor de  Sãrituri 32 63  lucru - mobile si nemotorizate 33 Pasager la bordul unui mijloc de transport  64 Târâre, cãtãrare, etc.  Alte grupuri 30 de tipul Acţiune fizicã efectivã nespecificatã  Ridicare, asezare(pe scaun) 39 65  mai sus 40 Mânuirea obiectelor - nespecificatã  66 Înot, scufundare  Tinerea, apucarea, plasarea – pe nivel orizontal 41  67 Mutare  Strângerea, îndoirea, ruperea, refacerea, desurubarea, rotirea  Alte grupuri 50 de tipul Acţiune fizicã efectivã 42 69  nespecificatã mai sus 43 Fortarea, agãtarea, ridicarea, asezarea- pe o pozitie verticalã  70 Prezentã - nespecificatã   99 Alte grupuri 50 de tipul Acţiune fizicã efectivã 44 Aruncarea, bruscarea nespecificatã sau neprezentatã în clasificarea de mai sus  18. Agentul material al Acţiunii Fizice Efective (echipamentul de (Se va completa în clar şi codificat agentul material al muncă): Acţiunii Fizice Efective) [__|__|__|__|__|__|__| Cod: __] 32 Activitãti agricole - legumiculturã, horticulturã 19. Abaterea (Acţiunea Generatoare): (Bifaţi căsuţa corespunzătoare abaterii - acţiunea generatoare) 00Nu existã informatii 49Alte grupuri 40 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  Abaterea cauzatã de probleme electrice, explozii, Alunecarea- împiedicarea si prãbusirea unei persoane 10  50 nespecificate incendii – nespecificatã Probleme electrice datoritã deteriorãrii echipamentului 11  51Prãbusirea persoanei – la un nivel inferior pozitiei anterioare – contact indirect Alunecarea - împiedicarea si prãbusirea persoanei – la acelasi 12 Probleme electrice – contact indirect  52 nivel 13 Explozii  59Alte grupuri 50 de tipul Abatere nespecificatã mai sus Miscarea corpului conducând la leziuni externe 14 Incendii  60 nespecificate 19 Alte grupuri 10 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  61Cãlcarea pe un obiect ascutit Abaterea prin inundare, rãsturnare, scurgere de 20  62Asezare a în genunchi, asezarea pe scaun, înclinarea vapori, emisii de gaze – nespecificatã        

21 Stare solidã - inundare, rãsturnare  Stare lichidã - scurgere, înnoroire, curgere, împroscare, 22  stropire Stare gazoasã - vaporizare, aerosoli, formatiuni 23  gazoase Material pulverizant - fum, praf/particule în 24  suspensie/emisii 29 Alte grupuri 20 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  Spargerea, explozia, crãparea, alunecarea, 30 prãbusirea, dãrâmarea Agentului material  nespecificate 31 Spargerea materialului - la zona de contact  Explozia - ce cauzeazã crãparea (pentru lemn,sticlã, 32  metal, piatrã, plastic, altele) Alunecare, prãbusire, dãrâmare a Agentului material 33  (asupra victimei) Alunecare, prãbusire, dãrâmare a Agentului material 34  (tras de victimã) Alunecare, prãbusire, dãrâmare a Agentului material – 35  aflat la nivelul victimei 39 Alte grupuri 30 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  Pierderea controlului (total sau partial) asupra masinii, mijloacelor de transport sau echipamentelor 40  de lucru, instrumentelor actionate manual, obiectelor, animalelor – nespecificate 41

63Agãtarea sau cãrarea pe moment a unui obiect 64Miscãri necoordonate, actiuni nesincronizate 69Alte grupuri 60 de tipul Abatere nespecificatã mai sus

  

70Miscarea corpului conducând la leziuni interne - nespecificate  71Urcarea, cãrarea, ridicarea în picioare 72Împingerea, tragerea 73Asezarea, ridicarea 74Rotirea, învârtirea 75    

Cãlcarea gresitã, rãsucirea piciorului sau a cãlcâiului, alunecare  fãrã prãbusire    

79Alte grupuri 70 de tipul Abatere nespecificatã mai sus Socul, înghetul, violenta, agresiunea, amenintarea – nespecificate 81Socul, înghetul 80 82 Violenta, agresiunea, amenintarea – între angajatii companiei aflati sub autoritatiea companiei angajatoare

Violenta, agresiunea, amenintarea – din partea altor companii Pierderea controlului (total sau partial) – al masinii  83 asupra victimelor care îsi îndeplinesc sarcinile de lucru (soferii  (inclusiv pornirea nedoritã) sau al materialului de lucru mijloacelor de transport, etc.) Pierderea controlului (total sau partial) - asupra 42 masinii, mijloacelor de transport sau echipamentelor  84Agresiunea, atacul – unui animal  de lucru, (motorizate sau nu) Pierderea controlului (total sau partial) – asupra Prezenta victimei sau a unei terte persoane în postura de a crea 43 instrumentelor de lucru (motorizate sau nu) sau asupra  85  un pericol pentru ea însãsi, sau o altã posibilitate materialului continut de instrumentul de lucru Pierderea controlului (total sau partial) – asupra 44  89Alte grupuri 80 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  obiectului (mutat, mânuit, etc.) Pierderea controlului (total sau partial) – asupra unui 45  99Alte abateri neprezentate în clasificarea de mai sus  animal 20. Agentul material al ABATERII (echipamentul de muncă): (Se va completa în clar şi codificat agentul material al ABATERII) [__|__|__|__|__|__|__| Cod: __] 21. Contact – Modalitatea de rănire: 00 Nu existã informatii  (Se va completa în clar şi codificat tipul de contact – modalitatea de rănire) 45 Coliziune – cu un obiect, inclusiv vehicule - coliziune cu o  persoanã (victima fiind în miscare) 49 Alte grupuri 40 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire  nespecificate mai sus 50 Contact cu un Agent Material ascutit, cu vârf, contondent -  nespecificat 51 Contact cu un Agent Material ascutit(cutit, lamã, etc.)  52 Contact cu un Agent Material cu vârf ascutit (cui, instrument  ascutit, etc.) 53 Contact cu un Agent Material greu sau contondent  59 Alte grupuri 50 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire  nespecificate mai sus 60 Capcane, cãzãturi - Nespecificate  61 Capcane, cãzãturi - în  

10 Contactul electric, termic, sau cu substante nocive –  nespecificat 11 Contact indirect cu arc electric, scânteie, fulger(pasiv)  12 Contact direct cu curentul electric (electrocutare) 13 Contact cu flacãrã sau cu obiecte sau medii fierbinti sau arzând 14 Contact cu obiecte sau medii reci sau înghetate 15 Contact cu substante nocive – pe cale nazalã sau bucalã, prin inhalare 16 Contact cu substante nocive - pe/prin piele sau ochi 17 Contact cu substante nocive – pe cale digestivã prin înghitire 19 Alte grupuri 10 de tipul Contacte – Modalitãti de      

 62 Capcane, cãzãturi - sub

rãnire nespecificate mai sus 20 Inundare, acoperire, învãluire – nespecificate 21 Inundare cu lichid 22 Acoperire cu un corp solid

 63 Capcane, cãzãturi - între  64 Un membru, mânã, sau deget rupt, sau tãiat(amputat)  69 Alte grupuri 60 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire nespecificate mai sus 23 Învãluit în, înconjurat de particule gazoase sau arzând  70 Leziuni fizice sau mentale – nespecificate în aer 29 Alte grupuri 20 de tipul Contacte – Modalitãti de  71 Leziuni fizice – ale sistemului muscular rãnire nespecificate mai sus 30 Impact orizontal sau vertical cu obiecte stationare  72 Leziuni fizice – din cauza radiatiilor, zgomotului, luminii sau (victima fiind în miscare) - nespecificate presiunii 31 Miscare verticalã, prãbusire pe/sau frontal(rezultând o  73 Socuri sau presiuni mentale cãzãturã) 32 Miscare orizontalã, prãbusire pe/sau frontal

      

 79 Alte grupuri 70 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire  nespecificate mai sus 39 Alte grupuri 30 de tipul Contacte – Modalitãti de  80 Muscãturã, zgârieturã, etc. (provocate de cãtre un animal  rãnire nespecificate mai sus sau de om) - nespecificate 40 Coliziune cu un obiect în miscare - nespecificat  81 Muscãturã  41 Coliziune – cu un obiect în zbor  82 Întepãturi provocate de insecte sau de pesti  42 Coliziune – cu un obiect în cãdere  83 Lovituri, muscãturi, strangulãri  43 Coliziune – cu un obiect în balans 89 Alte grupuri 80 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire   nespecificate mai sus 44 Coliziune – cu un obiect în rotatie,miscare, obiecte  99 Alte Contacte – Modalitãti de rãnire neprezentate în  transportate, vehicule clasificarea de mai sus (Se va completa în clar şi codificat agentul material 22. Agentul material al CONTACTULUI – Modalităţii de rănire: al CONTACTULUI) [__|__|__|__|__|__|__| Cod: __] 23. CAUZE a. CAUZE DEPENDENTE DE EXECUTANT 00-* – CAUZE DEPENDENTE DE EXECUTANT * - nespecifice 01- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare 02- Neefectuare la timp de operaţii indispensabile securităţii muncii 03- Efectuare necorespunzătoare de comenzi, manevre 04- Efectuare necorespunzătoare de poziţionări, consolidări, fixări etc. 05- Efectuare necorespunzătoare de asamblări 06- Efectuare necorespunzătoare de reglaje 07- Utilizare necorespunzătoare a mijloacelor de protecţie 08- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a pornirii de mijloace de transport, instalaţii, maşini / utilaje 09- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a întreruperii funcţionării instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor 10- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a alimentării cu curent electric sau fluide 11- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a opririi alimentării cu curent electric sau fluide 12- Expunere, în afara sarcinilor de muncă prin deplasare/staţionare în locuri/zone cu pericol permanent/temporar 13- Comunicări accidentogene prin conţinutul lor 14- Comunicări accidentogene prin defecţiunile transmiterii 15- Căderi la acelaşi nivel prin dezechilibrare 16- Căderi la acelaşi nivel prin alunecare 17- Căderi la acelaşi nivel prin antrenare 18- Căderi la acelaşi nivel prin împiedicare 19- Căderi de la înălţime prin păşire în gol 20- Căderi de la înălţime prin dezechilibrare 21- Căderi de la înălţime prin alunecare 22- Căderi de la înălţime prin antrenare 23- Căderi de la înălţime datorită reacţiilor  spontane inadecvate în caz de pericol          24- Prezenţa la lucru sub influenţa alcoolului  25- Prezenţa la lucru în stare de oboseală 26- Prezenţa la lucru sub influenţa unor  medicamente 27- Prezenţa la lucru sub influenţa unor stări  emoţionale puternice 28- Prezenţa la lucru cu anihilarea bruscă a  capacităţii funcţionale 29- Prezenţa la lucru în condiţii psiho-fiziologice  necorespunzătoare datorate altor cauze               

b. CAUZE DEPENDENTE DE MIJLOACELE DE PRODUCŢIE 00- * – CAUZE DEPENDENTE DE MIJLOACELE DE  61- Pericol de electrocutare la tensiune de pas PRODUCŢIE * - nespecifice 62- Vibraţii excesive ale sculelor, utilajelor, elementelor 30- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin alunecare  de construcţie datorate curentului electric

 

31- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin rostogolire/rulare 32- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin răsturnare 33- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin cădere liberă 34- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin scurgere 35- Deplasări sub efectul gravitaţie prin deversare 36- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin surpare 37- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin prăbuşire 38- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin scufundare 39- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în funcţionare normală 40- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor,declanşate contraindicat 41- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, întrerupte contraindicat 42- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în condiţii de imposibilitate a declanşării (pornirii) 43- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în condiţii de imposibilitate a întreruperii (opririi) 44- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în condiţii de imposibilitate a dozării 45- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, devieri de la traiectoriile normale (ex: ale pieselor în mişcare, ale mijloacelor de transport) 46- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, balans 47- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, recul (ex: al unui furtun, al unei manivele) 48- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, şocuri excesive la pornire sau oprire 49- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, desprinderea şi proiectarea de corpuri, particule (ex: la polizare) 50- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, jet, erupţie (materiale lichide, gazoase sau pulverulente) 51- Obiecte sau suprafeţe înţepătoare 52- Obiecte sau suprafeţe cu muchii tăioase 53- Obiecte sau suprafeţe abrazive 54- Obiecte sau suprafeţe alunecoase 55- Obiecte sau suprafeţe adezive 56- Obiecte sau suprafeţe cu denivelări 57- Corpuri sau suprafeţe cu temperaturi ridicate 58- Corpuri sau suprafeţe cu temperaturi scăzute 59- Pericol de electrocutare directă 60- Pericol de electrocutare indirectă

 63- Explozii datorate curentului electric  64- Implozii datorate curentului electric  65- Incendii datorate curentului electric  66- Flăcări-flame datorate curentului electric  67- Contact sau manipulare substanţe toxice  68- Contact sau manipulare substanţe caustice  69- Contact sau manipulare substanţe inflamabile  70- Contact sau manipulare substanţe explozive  71- Contact sau manipulare culturi de bacterii  72- Contact sau manipulare culturi de viruşi  73- Contact sau manipulare culturi de richeţi  74- Contact sau manipulare culturi de spirocheţi  75- Contact sau manipulare culturi de ciuperci  76- Contact sau manipulare protozoare  77- Contact sau manipulare plante periculoase  78- Contact sau manipulare animale periculoase  79- Poziţii de lucru forţate sau vicioase 80- Contactul prelungit cu apa (prezenţa în obiectul  muncii sau în spaţiul de lucru)  81- Efort static mare (prin intensitate şi/sau durată) 82- Dificultatea efectuării mişcărilor şi riscul contactelor  periculoase legate de spaţiul de muncă  83- Forţă fizică excesivă  84- Viteză de execuţie excesivă  85- Subsolicitare fizică (ex.: în sarcina de supraveghere) 86- Suprasolicitare senzorială (ex.: asamblări de piese  mici) 87- Distribuţia excesivă a atenţiei în condiţii de ritm  impus (ex.: activitate de dispecerat)  88- Monotonia muncii 89- Luarea unor decizii (dificile şi de mare răspundere) în  timp limitat  90- Precizie mare a mişcărilor în spaţiu şi/sau în timp  91- Alte cauze 

                            

c. CAUZE DEPENDENTE DE SARCINA DE MUNCĂ 000- * – CAUZE DEPENDENTE DE SARCINA DE MUNCĂ * - nespecifice 092- Omisiuni în prestabilirea operaţiilor de muncă 093- Erori în prestabilirea operaţiilor de muncă 094- Repartizare executant cu pregătire profesională necorespunzătoare pe locurile de muncă 095- Repartizare executant cu instruire incompletă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 096- Repartizare executant cu incompatibilităţi psiho-fiziologice faţă de cerinţele locului de muncă 097- Admiterea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare 098- Tolerarea abaterilor de la disciplina tehnologică 099- Tolerarea abaterilor de la respectarea normelor de securitatea muncii 100- Neasigurarea corelării şi/sau coordonării unor operaţii de muncă desfăşurate în cadrul unor lucrări complexe 101- Admiterea desfăşurării lucrului cu mijloace de producţie necorespunzătoare 102- Amplasarea necorespunzătoare a mijlocului de producţie 103- Neasigurarea întreţinerii şi exploatării corespunzătoare a mijloacelor de producţie

            

INSPECTIA MUNCII

Ciuperci 121.Zgomot excesiv  146.Strălucire mare  149.Activitate în condiţii de izolare socială 133.Viscol specifice 108.Seisme 111. medie şi  155.Pulberi. aerosoli.Suprapresiune în adâncimea apelor  145.Umiditatea aerului ridicată  139.Radiaţii ionizante alfa  157.Pulberi pneumoconiogene 116. zgomot şi vibraţii.Alunecări.Mediu extraterestru 129.Relaţii neprincipiale între şef şi subaltern 131.Mediu acvatic 126.Viteza curenţilor de aer  141.Alte cauze d.Altitudini mari 125.Laseri  156.Nivel de iluminare scăzut  148.Pulberi.Mediu aerian 124.Richeţi 119.Inundaţii  162.Stări de panică 134.104.Protozoare 122.) 106.Presiune scăzută a aerului  143.Gaze.Umiditatea aerului scăzută  140.Radiaţii infraroşii (calorice)  152.ne 136.Presiune ridicată a aerului  144.Prevederea utilizării unor materii prime sau materiale necorespunzătoare cerinţelor de securitate 105.Aeroionizarea pozitivă excesivă  142.Radiaţii ionizante gamma  159.Microunde  154.Vânt  163. vapori caustici 113.Radiaţii electromagnetice cu frecvenţă înaltă.Avalanşe 110. aerosoli.Relaţii neprincipiale între membrii colectivului 132.*CAUZE DEPENDENTE DE MEDIUL DE MUNCĂ*.Mediu mlăştinos 128. gaze.Temperatura aerului ridicată  137.Radiaţii ultraviolete  153.Gaze.gaze.Neasigurarea condiţiilor normate privitoare la mediul de muncă (microclimă.Bacterii 117.Radiaţii ionizante betta  158.Mediu cu conţinut redus de oxigen 130.Potenţial electrostatic  160.Trăsnete  161.vapori explozivi in aer 115. prăbuşiri de teren sau copaci 109. iluminat. vapori inflamabili în aer 114.Alte cauze 135.Prevenirea unui ritm de muncă necorespunzător 107.Grindină                                  . vapori toxici 112.Mediu subacvatic joasă 127.Viruşi 118.Ultrasunete  147. etc.Temperatura aerului scăzută  138.Mediu subteran 123. CAUZE DEPENDENTE DE MEDIUL DE MUNCĂ 000 . radiaţii.surpări.Pâlpâire  151.Orbire directă sau prin reflexie  150.Spirocheţi 120.

ITM care a înregistrat accidentul: .: 13. [________/____] PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII Cod judeţ: [___|___] Nume Judeţ: ______________________ INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ B. Localitatea: 6. Data:______________ Semnătura inspectorului de muncă care a verificat formularul Data:______________ Semnătura inspectorului şef I. iar in cazul Persoanelor Fizice în locul Codului Unic se va înscrie Codul Numeric Personal 5.Fax: Etaj: Sect.____________ Data:____________ L. Localizare [__|__] [_____________________] 3.Nr: ] 10. Ap. Strada: 8.T. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (care a înregistrat accidentul de muncă): 1.Interfon: [______ 9. Denumire angajator: ADRESA SEDIULUI ANGAJATORULUI: 2. Bloc: 14. [_____] 15.1.s. primării) în locul Codului Unic se va înscrie Codul Fiscal. 12. DATE DE IDENTIFICARE A FORMULARULUI: 1. Telefon la care poate fi contactată persoana care a completat formularul: 3.M. Numele şi prenumele inspectorului de muncă ce a verificat formularul [_____] [________________] Semnătura conducătorului unităţii (angajatorului) L. Cod UNIC*: [________________________] [__|__|__] geografică: *) În cazul instituţiilor publice (ex. Numele şi prenumele conducătorului unităţii (angajatorului): 5. Semnătura persoanei care a completat formularul 4.: [____________] ] A.S. DESCRIEREA PE SCURT A ACCIDENTULUI: ANEXA la FIAM Nr. Scara: 11. NOTĂ: pentru completarea prezentului formular se vor utiliza caractere MAJUSCULE sau dactilografiere L. Cod POŞTAL: [________________] [______ 7. Numele şi prenumele persoanei din partea angajatorului care a completat formularul: 2. Judeţul: 4.

DATE DE CARACTERIZARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1. Denumire angajator tutelar: 5. angajaţi : 5. CNP/CUI angajator tutelar: [_____________________________ __] 6. Dimensiunea intreprinderii : 0 angajaţi 500 Angajaţi sau 0  mai mult 5  Nr. Numele: 2. Forma Juridică:* *) Se va completa forma juridică bifându-se doar o singură căsuţă. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI ACCIDENTATE: 1. Unitate principală: SA SRL SCS SNC  Subunitate:  Sucursală:  Agenţie:      Punct de lucru:  Filială: Alte tipuri:             SAG – Societate agricolă OSL – Organizaţie cu Scop Lucrativ – Altă formă juridică (unitate economică. RA – Regie Autonomă  ALT culturală. socială. Nr. economice ale ag. Activitate ec. Tip Angajator: 2. Grupă respectiv Clasă conform codificărilor CAEN E. Alte activit. Forma de Capital social privat peste 50%  local proprietate: Capital social integral privat românesc sau românesc şi  Alte tipuri de capital străin Proprietate cooperatistă  4. obştească fără formă juridică expresă) OC1 – Cooperativă meşteşugărească  SCA Societate în Comandită pe Acţiuni Capital social integral de stat  Proprietate obştească Capital social de stat peste 50%  Proprietate integral străină Proprietate publică de interes naţional şi 3.implicat accidentat*: 4.ec. Activitatea economică principală*: 3. Data producerii accidentului: ziua: luna: anul: [___|___|___| [__|__] [__|__] ___] G. Prenumele (Se va completa cu MAJUSCULE numele şi prenumele persoanei accidentate) [___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___| 3.Interior: [______ ] 18. DATE DESPRE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ALE ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1. Adresă e-mail: C.16. Cod numeric personal: ___] (Înscrieţi codul numeric personal din actul de identitate al accidentatului) F. Judeţul angajatorului tutelar – Societate pe Acţiuni – Societate cu Răspundere Limitată – Societate în Comandită Simplă – Societate în Nume Colectiv Reprezentanţă:  OC2 – Cooperativă de consum OC3 – Cooperativă de credit [__|__] [__________________] [__|__|__|__| __] D.*: Diviziunea: Diviziunea: [__|__] [__|__] Diviziunea: [__|__] [__|__|__] Clasa: [__|__|__| __] Grupa: Grupa: [__|__|__] [__|__|__] Grupa: 2. Tel: [_____] [___________] 17. DATE DESPRE FINALIZAREA INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ (ITM): . Necunoscut 1-9 angajaţi 1  9  de angajaţi 10-49 Diviziunea: Grupa: 2  angajaţi [__|__] [__|__|__] 50Diviziunea: Grupa: 3  249angajaţi [__|__] [__|__|__] 250-499 4 Diviziunea: Grupa:  [__|__] [__|__|__] angajaţi *) Se vor completa codurile de Diviziune. DATE DESPRE MOMENTUL PRODUCERII ACCIDENTULUI: 1.

II Gr. zile Incapacitate Temporară de Muncă (ITM) 5.S. Data terminării incapacităţii: ziua: luna: anul: [__|__] [__|__] ___] 4. Modalitate de terminare a ITM: Reluare:  Deces:  Invaliditate:  (În cazul încadrării accidentatului într-un grad de INVALIDITATE – se vor completa informaţiile de la poziţia 7) 7 Grad INVALIDITATE: GR.I GR. Nr. decizie INV: Data [_____/______/_________    [________] : _] (Se vor bifa căsuţele corespunzătoare situaţiei accidentatului / Data emiterii deciziei de INVALIDITATE are forma: zz / ll / aaaa) 1.III 8. Din care câte zile de spitalizare? cumulate: [__|__|__] [__|__|__] 6. Nr. Data:______________ Semnătura inspectorului de muncă care a verificat formularul Data:______________ . TIP ACCIDENT (la finalizarea ITM): INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MORTAL MUNCĂ:  :  Semnătura conducătorului unităţii (angajatorului) L. Data începerii incapacităţii ziua: luna: anul: [___|___|___| [__|__] [__|__] ___] [___|___|___| 3.( *) Se va bifa căsuţa corespunzătoare tipului accidentului) 2.

2004 şi 1. persoane angajate în instituţii internaţionale. repartiţia fondurilor conform obligaţiilor asumate. ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA Asigurarea constituie parte a protecţiei sociale. Sfera asigurării cu titlu obligatoriu – excepţii: personalul din cadrul unor sectoare deosebite de activitate: armată. elevii şi studenţii. persoanele din funcţii elective sau numite în cadrul autorităţii executive. administratori sau manageri. Funcţiile asigurării: funcţia preventivă. persoane autorizate pentru activităţi independente.107 din 24 octombrie 2003 -legea nr. Este un ansamblu de prestaţii şi servicii pentru: • promovarea securităţii şi sănătăţii în muncă. produse prin accidente de muncă şi boli profesionale.11. Cadrul legislativ referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale: Legea nr. ca şi membrii cooperatori din organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti. Sfera asigurarii cu titlu facultative: asociat unic. solidaritatea social. ucenicii. în schimbul unei sume primite periodic.171 din 29 noiembrie 2005 se abrogă: art. pe durata practicii profesionale. proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere. prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale • diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor şi bolilor profesionale Este o operaţie financiară garantată de stat. precum şi persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier. contribuţii diferenţiate după risc. Sfera asigurării cu titlu obligatoriu: angajaţii permanenţi (inclusiv funcţionarii publici).129 din 9 decembrie 2004 -ordonanţa de urgenţă nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale modificată şi completată de: -legea nr.XXIII. legislative ori judecătoreşti. membrii ai societăţilor agricole sau . pensii şi alte prestaţii. să despăgubească pe asigurat pentru consecinţele accidentelor şi bolilor profesionale. funcţia de reglare a raporturilor civile. 19/2000 Ordinul 848/22. membrii ai asociaţiei familial. creşterea rolului prevenirii.687/22.100 alin. securitate etc. funcţia reparatorie.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu modificările şi completările ulterioare Hotărârea nr. Obiectivul fundamental al sistemului de asigurare din românia este creşterea calităţii activităţii preventive ceea ce are justificare socială şi economică. comanditari sau acţionari.11. tratament nediscriminatoriu. în perioada de incapacitate de muncă. Riscuri asigurate: pierderea sau diminuarea capacităţii de muncă.571 din 22 decembrie 2003 -legea nr. transparenţa utilizării fondurilor. (2) din legea nr. funcţia de stimulare a activităţii preventive. ce decurge dintr-un contract. modalitate de ocrotire şi ajutorare a forţei de muncă ce constă în acordarea de ajutoare băneşti. asociaţi.598 din 22 decembrie 2003 -ordonanţa de urgenţă nr.2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr. decesul. prin care asigurătorul se obligă ca.2269 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Principii: caracterul obligatoriu. asumarea riscului profesional de beneficiarii rezultatului muncii prestate.232 din 31 mai 2003 -ordonanţa de urgenţă nr. şomerii.

alte persoane interesate. persoane care desfăşoară activităţi în unităţi de cult recunoscute potrivit legii. în mijloace de transport specializate şi unităţi sanitare B) tratament medical ambulatoriu C) analize medicale şi medicamente D) servicii medicale. orteze şi aparate ortopedice  mijloace auxiliare: scaun. reabilitarea profesională 3. . elevi şi studenţi • încheierii contractului individual de asigurare Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente şi boli profesionale înceteaza odată cu raporturile de asigurare. cărucior cu rotile. rambursări de cheltuieli Prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă • servicii medicale • produse destinate compensării deficienţelor de sănătate • programe individuale de recuperare Servicii medicale A) asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului. compensaţii pentru atingerea integrităţii 6. indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă 5. alte asemenea mijloace 1. Raporturi de asigurare se stabilesc între: Asigurător principal: casa naţională de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (asigurare garantată de stat) angajator şi asigurător (asigurare încheiată de angajator) Alţi asigurători: asociaţiile profesionale asigurat şi asigurător (asigurare încheiată de persoană fizică) Raporturile de asigurare se stabilesc la data: • încheierii contractului individual de muncă • stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcţionarilor publici • validării mandatului persoanelor care desfăşoară activităţi în funcţii elective • numirii în cadrul autorităţii executive. care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice legale. excepţie: cazurile de boli profesionale. legislative ori judecătoreşti • depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori • începerii practicii profesionale pentru şomeri. ucenici. recuperarea capacităţii de muncă C) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare Prestaţiile de asigurare 1. dacă se face dovada că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă Obiectivele asigurării A) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale B) reabilitarea medicală şi socio-profesională a asiguraţilor. indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă 4. despăgubiri în caz de deces 7.ai altor forme de asociere din agricultură. reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă 2. cu prioritate în unităţi specializate pentru boli profesionale E) tratament de recuperare funcţională F) servicii de chirurgie plastică şi reparatorie G) servicii de fizioterapie H) cure balneoclimaterice Produse pentru compensarea deficienţelor de sănătate  materiale sanitare pentru corectarea auzului şi văzului  proteze.

la acţiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă să cunoască şi să respecte măsurile tehnice şi organizatorice de prevenire a accidentelor şi a bolilor profesionale aplicate de angajator Drepturile asiguratului nu suportă în nici o situaţie costul măsurilor de prevenire aplicate de angajator   • • • • • .    3. a aparatelor acustice. în lipsa acestora. produse sau mijloace destinate unui asemenea scop. la solicitarea angajatorului. când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale • confecţionarea ochelarilor. orice alte materiale. mutilare mod de acordare: criterii şi grile stabilite de cnpas Despăgubiri în caz de deces beneficiari: soţul supravieţuitor. a căror listă se stabileşte de asigurător. • • 7. Rambursări de cheltuieli • pentru transportul de urgenţă. curatorul. copilul. tutorele. persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces cuantum: 4 salarii medii brute pe economia naţională 2. 90/1996 republicată. în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute pe economie cazuri compensate: reducerea capacităţii de muncă sub 50 %. se comunică asigurătorului) constatarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Obligaţiile asigurătorului asigurătorul este obligat să promoveze şi să stimuleze activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale legea trasează atribuţii adecvate personalului tehnic al asigurătorului Obligaţiile asiguratului să participe. a protezelor oculare şi dentare. la propunerea medicului propriu Prestaţii pentru reabilitare şi reconversie profesională investigaţii medicale şi psihologice pentru aprecierea potenţialului fizic. când acestea au fost deteriorate datorită unui accident de muncă soldat cu vătămări corporale Etape în acordarea prestaţiilor comunicarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale (accidentele de muncă şi bolile profesionale. mental şi aptitudinal cursuri de calificare sau reconversie indemnizaţie pe durata cursurilor Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de angajator in primele 3 zile de itm si de asigurător din a patra zi de itm cuantum: 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni durata: 180 de zile. definite conform legii protecţiei muncii nr. moştenitorul sau. prelungire maximum 90 zile Indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă cuantum: diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat la noul loc de muncă durata: maximum 90 de zile într-un an calendaristic Compensaţii pentru atingerea integrităţii cuantum: în funcţie de gravitatea leziunii. • • 5.    4. • • • 6. părintele.

în calitate de prestator de servicii în domeniul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale: • administrează. coordonează şi controlează întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Cuprinde structuri specializate pentru urmărirea şi asigurarea: • activităţii de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale • activităţii de reabilitare medicală. analize şi asigură documentaţia privind riscurile şi condiţiile de muncă. substanţe sau produse mai performante şi mai puţin periculoase promovează şi stimulează activitatea de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale urmareşte şi consiliază angajatorii la întocmirea instrucţiunilor proprii de protecţie a muncii recomandă măsuri de prevenire. urmăreşte aplicarea lor şi eliminarea sau diminuarea riscurilor deosebite pentru unele locuri de muncă          .• să sesizeze inspecţia muncii. pentru fundamentarea unor măsuri de prevenire recomandă. materiale. pe bază de studii şi analize. măsurile şi mijloacele de prevenire consiliază în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă. asigurătorul sau comitetele de sănătate şi securitate în muncă asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Actorii care pot interveni în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale • MMSSF • Inspecţia muncii • CNPAS • asociaţii profesionale de asigurare • prestatori de servicii • CNASS • ISP • INCDPM • MS • clinici de boli profesionale CNPAS . cu personal specializat sau persoane fizice/juridice abilitate stabileşte programele de prevenire. constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale. gestionează. prin servicii proprii. socio-profesională şi tratament medical • evidenţa contribuţiilor. asistenţă tehnică şi medicală de medicina muncii cu privire la organizarea. acordă consultanţă. prestaţiilor şi a serviciilor acordate şi a costurilor de asigurare Atribuţiile CNPAS în domeniul prevenirii coordonează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivel naţional realizează obiectivele de prevenire. metodelor de audit şi evaluare a riscurilor efectuează analize şi evaluări de riscuri pentru probleme de interes naţional.instituţie publică autonomă de interes naţional Are in subordine case teritoriale de pensii: servicii publice descentralizate investite cu personalitate juridica • organ de specialitate al administraţiei publice centrale Poate autoriza asociaţii profesionale de asigurare. elaborează studii. utilizarea unor tehnologii.

pentru care angajatorii pot face investiţii care să conducă la scutirea de impozit pe profit poate efectua determinari de noxe in vederea propunerii unor masuri de prevenire identifică şi stabileşte priorităţile de prevenire la nivel naţional propune finanţarea unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea stiinţifică a măsurilor de prevenire necesare coordonează activitatea de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de autor • sumelor obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă Elementele contribuţiei • clase de risc . după caz. felul în care asiguraţii respectă programele de recuperare a capacităţii de muncă şi. al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator • diurnelor de deplasare. care sunt stabiliţi în funcţie de datele statistice din perioada de referinţă i1 – frecvenţa de accidentare i2 – frecvenţa accidentelor de muncă soldate cu invaliditate şi/sau deces i3 – frecvenţa îmbolnăvirilor profesionale i4 – frecvenţa salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă speciale şi deosebite cr = (cr1 + cr2 + cr3 + cr4) : 4 .pe categorii de activităţi ale economiei naţionale • tarife de risc Clasele de risc • se calculează pe baza a patru indici de frecvenţă.5% la 4% aplicat asupra fondului brut de salarii • se stabileşte în funcţie de clase şi tarife de risc • colectare: prin casele teritoriale Nu se aplică asupra: • prestaţiilor de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta. reorientare şi reconversie. pentru reintegrarea profesională a victimelor accidentelor şi bolilor profesionale  urmăreşte şi verifică modul de acordare a concediilor medicale pentru accidente de muncă şi boli profesionale. suspendă dreptul la prestaţii de asigurări pentru accidente şi boli profesionale  stabileşte programe individuale de recuperare  aprobă anual criteriile pentru acordarea biletelor de tratament balnear  asigură prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală. potrivit legii • drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale. recuperării capacităţii de muncă şi reconversiei profesionale a persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale  organizează la nivel naţional activitatea de recuperare funcţională. recuperarea capacităţii de muncă şi reconversie profesională Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale • cuantum: variabil de la 0. prin aplicarea principiilor ergonomice şi a măsurilor tehnico-organizatorice verifică modalitatea de efectuare a cercetării accidentelor de muncă urmate de incapacitate temporară de muncă admite sau respinge caracterul de muncă al accidentelor cu incapacitate temporară de muncă stabileşte şi aprobă tipurile de măsuri de prevenire. inclusiv sub aspectul implementării acesteia la nivelul angajatorilor abilitează persoane juridice şi fizice pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii Atribuţiile CNPAS în domeniul reabilitării medicale. în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă.         urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. protezare.

indiferent de activitatea prestată • • . fs – fondul brut de salarii realizate de catre angajator in luna anterioara perioadei de plata a contributiei încadrarea în clasele de risc se face de către asigurător. aplicată asupra venitului lunar asigurat. corespunzător activităţilor desfăşurate în fiecare unitate contribuţia datorată de persoanele fizice asigurate este unică.Contribuţia lunară de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajatori C= • • TR × Fs 100 tr – tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul. în valoare de 1%.

dacă se pierde controlul asupra parametrilor microclimatului ş.). a calităţii muncii prestate. mijloacelor de producţie şi asupra mediului de muncă. şi implicit a măsurilor de anihilare corespunzătoare. a)Consecinţe asupra executantului. Mediul fizic de muncă este afectat numai indirect. . ceea ce implică: . Ca urmare a accidentelor de muncă se pot produce deteriorări sau distrugeri de mijloace fixe. incendiilor.a. ceilalţi participanţi la procesul de muncă întrerupt prin accident sunt şi ei afectaţi sub forma pierderii de timp în perioada imediat următoare evenimentului. Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în procesul de muncă. în sensul atingerii unui nivel ridicat de securitate.XXIV. pentru cointeresarea sau sancţionarea firmelor în raport cu condiţiile pe care le asigură lucrătorilor.ierarhizarea factorilor de risc în raport cu gravitatea potenţială a consecinţelor acţiunii lor asupra executantului. Rezultă că se vor distinge patru consecinţe asupra sistemului de muncă: consecinţe asupra executantului. de înnoire etc. la timp sau îndeplinirea necorespunzătoare (la reluarea lucrului de către victima unui accident sau înlocuirea sa cu o persoană mai puţin calificată). Teoretizarea fenomenului accidentării şi îmbolnăvirii profesionale a apărut ca un corolar al cerinţei sociale. Ambele categorii de mediu – fizic şi social – pot fi afectate de accidentele de muncă. materii prime. Afectarea echipamentelor de muncă are un impact negativ asupra eficienţei utilizării capitalului fix. dar şi prin reducerea productivităţii în timp ca urmare a neîncrederii în siguranţa conferită de locul de muncă. Dacă ne gândim la executant în sensul de lucrător colectiv (locurile de muncă unde sarcina este îndeplinită de mai mulţi lucrători). asupra sarcinii de muncă.a. În cazul executantului victimă. Pentru activitatea practică însă. însoţită de cele mai multe ori de diminuarea productivităţii individuale la reluarea activităţii. Metode şi mijloace de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii muncii sunt necesare şi celor care îndeplinesc funcţii de control în acest domeniu pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din punct de vedere al prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale. Primul pas semnificativ în acest domeniu l-a constituit descrierea cauzalităţii celor două evenimente – accidentele şi bolile profesionale. Managerii trebuie să găsească metode şi mijloace cu un grad cât mai mare de eficienţă. . coroborat cu criteriul economic. de realizare a securităţii muncii în toate unităţile economico-sociale. Consecinţa directă o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă. cât şi sistemul în ansamblu. reducerea aptitudinilor profesionale. (cazul exploziilor. Prin urmare un prim element de referinţă pentru identificarea accidentelor de muncă îl constituie elementele sistemului de muncă. consecinţa principală a producerii accidentului este afectarea capacităţii sale de muncă. acest lucru nu este suficient. . Datorită construcţiei şi modului de funcţionare a sistemelor de muncă. modifică gradul de înzestrare tehnică. ca o consecinţă a deteriorării unor echipamente de muncă. b)Consecinţe asupra sarcinii de muncă. proiectarea de corpuri ş. Apare deci ca strict necesară posibilitatea de diagnosticare a situaţiei unui sistem de muncă sub aspectul securităţii muncii. d) Consecinţe asupra mediului de muncă.identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire ce trebuie aplicate în funcţie de priorităţile stabilite privind riscurile de eliminat. dacă astfel se eliberează în atmosferă substanţe nocive sau periculoase. recunoscută ca atare şi impusă prin mijloace juridice şi economice. c) Consecinţe asupra mijloacelor de producţie. ELEMENTELE DE COST AL UNUI ACCIDENT Prin securitate în general se înţelege o stare fără pericol. pierderea ei temporară sau definitivă. dar în mod deosebit cel social. a recipientelor în care se păstrează la locul de muncă materiile prime şi materialele utilizate etc.cunoaşterea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. orice eveniment produs în interiorul acestora va afecta atât fiecare element. dar cu costuri cât mai reduse. materiale etc.

Costul nonsecurităţii muncii poate fi considerat ca o componentă a costurilor sociale şi se concretizează în creşterea şomajului. Apare astfel necesitatea justificării deciziei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi pe criterii economice. . Prin urmare se poate afirma că una dintre laturile dimensiunii economice a fenomenului avut în vedere o reprezintă efectele economice ale accidentelor şi bolilor profesionale. ca indicator economic care reflectă toate efectele cuantificabile ale acestor evenimente. Dimensiunea economică a fenomenului accidentării şi al îmbolnăvirii profesionale înglobează două componente: efectele economice ale accidentelor/bolilor profesionale. care măsoară efortul individual şi/sau social pentru menţinerea stării de sănătate. Accidentele şi bolile profesionale sunt într-o legătură indestructibilă cu munca. Prin urmare. indiferent de nivelul de decizie şi de tipul de decident. „cât costă ?”. criteriul de departajare între diversele opţiuni este costul. stabilirea costului accidentelor şi al bolilor profesionale nu se poate realiza dacă nu se cunosc consecinţele lor şi. respectiv al nonsecurităţii. respectiv consecinţele acestora asupra elementelor de funcţionare a micro şi macroeconomiei.Consecinţele asupra mediului social se concretizează prin stresul suportat de cei aflaţi la locurile de muncă învecinate celui al victimei. înainte de a întreprinde ceva. Impactul pe care accidentul/boala profesională îl are asupra microeconomiei respective constă în pierderi de natură strict economică: pierdere de timp de muncă. costul securităţii şi sănătăţii în muncă (ţinând seama de faptul că realizarea acesteia este echivalentă cu menţinerea integrităţii anatomofuncţionale şi sănătăţii lucrătorilor) ar putea fi încadrat printre costurile sănătăţii – componentă esenţială a costului vieţii. costul accidentelor şi al bolilor profesionale. securitatea înseamnă absenţa acestor evenimente. Costurile constituie un indicator economic foarte important în comportamentul consumatorului şi al alocatorului de resurse – producător. neîncrederea în politica de securitate a muncii promovată de întreprindere etc. respectiv financiari sau economici. O evaluare cantitativă a tuturor consecinţelor accidentelor şi ale bolilor profesionale. care să fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire. îşi formulează întrebarea aparent simplă. politicile preventive. reducerea productivităţii muncii. Costul securităţii/nonsecurităţii reprezintă de fapt costul accidentelor şi al bolilor profesionale eliminate/produse. care. Pentru economie. cu celelalte direcţii pentru care îşi planifică bugetul de venituri şi cheltuieli. . diminuarea consumului de bunuri şi servicii. deoarece. va însemna determinarea unui cost al acestui tip de eveniment. respectiv suma valorică a tuturor pierderilor generate de accident/boală. finanţator. sau cel puţin a celor cuantificabile (indiferent de natura lor economică sa nu). diminuarea capitalului fix etc. Ele întrerup sau îngreunează desfăşurarea procesului de muncă şi afectează cel puţin una din componentele sistemului de muncă. Dar procesul şi sistemul de muncă sunt elemente fundamentale ale oricărei microeconomii. deteriorarea condiţiilor de sănătate ca şi a celor de securitate a muncii etc. deoarece realizarea oricărei dintre variante implică un consum de resurse. În contrapondere.programele. Rezultă că accidentul sau boala profesională dereglează de fapt funcţionarea acesteia din urmă. scăderea protecţiei sociale. Aplicarea acestora presupune existenţa unui instrument care să asigure o exprimare valorică şi unitară a securităţii şi nonsecurităţii şi care să îi permită managerului să compare: . producând efecte asupra componentelor sale şi asupra relaţiilor dintre ele. implicit. practic. dacă aceste nu pot fi cuantificate prin indicatori cantitativi.realizarea securităţii muncii cu lipsa ei – nonsecuritatea. care poate fi utilizat ca indicator economic. renunţarea la câştigul educaţional prin reducerea resurselor destinate culturii şi instruirii. Pentru a putea aborda problema eficienţei securităţii muncii este necesar să se poată stabili un cost al securităţii.

şi anume cele ale durerii. Astfel. suferinţei. Potrivit legii. onorariile avocaţilor. societatea. Chiar dacă părerile diferă privind elementele care formează costul total. tulburări psihice şi neurologice. de colegii de la locurile de muncă. altele nu. Aceste pierderi reprezintă o povară considerabilă asupra evoluţiei economice. salarii complementare plătite colegilor victimei pentru orele suplimentare necesare recuperării timpului pierdut.condiţii normale . Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare. Unele cheltuieli se pot măsura. dincolo de consideraţiile medicale. care survin anual la locul de muncă.costuri directe. Anual sunt înregistrate aproximativ 160 milioane cazuri noi de boli generate la locul de muncă. Este evident însă că accidentele şi bolile profesionale costă statul. toţi specialiştii sunt de acord cu faptul că există costuri imposibil de cuantificat. costul insecurităţii muncii în ultimele decenii a fost foarte ridicat. . Costurile indirecte cuprind: . rambursarea salariului de bază. cancere. . Costurile accidentelor şi bolilor profesionale implică două categorii de costuri: . respectiv nonsecurităţii muncii. incluzând boli respiratorii.CAS –ul este de 40% din fondul de salarii. . afecţiuni musculo-scheletice şi ale organelor de reproducere. penalităţi etc.pierderi datorate producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. Indiferent de modalităţile de evaluare adoptate.costuri materiale – datorate pentru formarea profesională a înlocuitorilor.CAS –ul este de 35% din fondul de salarii. lucrătorii şi familiile lor.cheltuieli către bugetul asigurărilor sociale de stat .cheltuieli preventive – costul măsurilor de prevenire şi /sau protecţie. această cifră incluzând aproximativ 300. dar fondurile planificate nu sunt asigurate şi ca atare sumele cheltuite pentru realizarea măsurilor sunt insuficiente. pierderii de vieţi omeneşti. surdităţi. Pierderile totale datorate bolilor profesionale şi accidentelor de muncă sunt enorme. această sumă putând fi utilizată de către angajatori pentru normalizarea condiţiilor de muncă din unităţile respective.costuri indirecte.condiţii speciale – CAS –ul este de 45% din fondul de salarii. cheltuielile medicale prevăzute de asigurator. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reprezintă o investiţie financiară inteligentă.cheltuieli datorită producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. . pentru expertizare.diferenţiat.costurile datorate creşterii cheltuielilor de personal – datorate angajării unui înlocuitor temporar. . .Apare ca evident că pentru a putea determina costul securităţii. Potrivit legislaţiei ţării noastre costurile securităţii/nonsecurităţii implică trei mari categorii de cheltuieli: . de personalul medical. Se poate spune că diferenţa dintre suma plătită la contribuţia de asigurări sociale de stat pentru salariaţii încadraţi în condiţii deosebite şi speciale reprezintă de fapt un cost al nonsecurităţii. pentru repararea sau înlocuirea echipamentelor.costurile salariale . personalul tehnic desemnat să repare echipamentele deteriorate sau să realizeze măsurile de protecţie a muncii impuse etc. . Starea de sănătate a populaţiei active din toate ţările are un impact imediat şi direct asupra economiei naţionale şi internaţionale.000 decese rezultate din 250 milioane de accidente.condiţii deosebite .1 milioane de oameni pe tot globul. angajatorii sunt obligaţi să asigure fonduri pentru realizarea măsurilor de normalizare a condiţiilor de muncă. trebuie cunoscută dimensiunea a două mari categorii de cheltuieli – pierderi: . în funcţie de tipul condiţiilor de muncă: ..datorate timpului de muncă pierdut de victima accidentului sau a bolii. În fiecare an accidentele şi bolile profesionale duc la decesul a aproximativ 1. . cardiovasculare.cheltuieli preventive – costurile măsurilor de prevenire şi/sau protecţie. . Multe din aceste accidente duc la incapacitate temporară definitivă.

346/2002. Reparaţii echipamente de muncă 4. modificată şi completată. Efort retehnologizare 5. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe următoarele principii: . Accidente de muncă/îmbolnăviri profesionale 1..creşterea rolului activităţii de prevenire prin obligativitatea instituirii măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. . privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale prevede garantarea unui ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate în vederea: a) promovării sănătăţii şi securităţii în muncă şi prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Restricţiiîn operare 6. Punereîn conformitate 10. Instabilitate forţă de muncă 8. Efort de inspecţie 11. Automatizare 9. Instruire lucrători 7.asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă. . Tabel 1 Model de bilanţ al costurilor pierderilor/costurile prevenirii COSTUL PIERDERILOR COSTUL PREVENIRII 1. Pierderi comerciale 5. Strategii de acţiune în caz de avarie Cost pierderi =Σ C (1 . Întreruperi de funcţionare 3. Efort de proiectare 7..Legea nr. În tabelul 2 se prezintă un model de bilanţ al controlului total al pierderilor/prevenire şi protecţie.riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. Efort cercetare/dezvoltare 3. În tabelul 3 se prezintă un chestionar pentru determinarea elementelor de cost ale accidentului de muncă. 8) Cost prevenire =Σ C (1 . b) diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale. Efort proiectare şi amplasare 4. Reacţii publice negative 6. În tabelul 1 se prezintă un model de bilanţ al costurilor pierderilor/costurile prevenirii.fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc suportate de către angajatori sau de către persoanele fizice ce încheie asigurarea. . Efort managerial 2. Distrugeri 2. 11) Tabel 2 Controlul total al pierderilor/prevenire şi protecţie ... Studii de securitate 8.

). creşterea contribuţiei de asigurare. Plan de prevenire şi protecţie. . Beneficii: 1.reducerea sau chiar eliminarea pierderilor. Pierderi cronice . 2. suferinţă.organizarea comitetelor de securitate şi sănătate în muncă (CSSM) .indemnizaţii plătite.pierderi de beneficiu prin cumpărarea la preţul pieţei a produselor cu livrare contractată. III. .sumele reinvestite de angajatori din profit pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt scutite de impozit. . stres psihic. EFECTE POZITIVE I.efect negativ asupra opiniei publice. diminuarea veniturilor familiale etc.daune altor bunuri „externe” (indemnizaţii plătite.îmbunătăţirea mediului de muncă. .asigurarea măsurilor intrinseci de securitate a muncii (EM certificate). . .activităţi de gestiune. 2. de durată şi amplitudine variate.apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie.1.pierderi de produse. ... . Cu impact imediat: .asigurarea măsurilor colective de securitate a muncii (echipamente de securitate). eliminarea produselor contaminate etc. Pierderi directe 2.conflicte sociale. . Cu impact pe termen lung: -pierderea pieţelor. . .). de transport etc.organizarea şi dotarea serviciului intern de prevenire şi protecţie cu mijloace adecvate pentru desfăşurarea activităţii. . . .creşterea investiţiilor. gravitate. Directe: . volum de cheltuieli pentru prestaţii şi servicii). . . .Legea 346/2002: .eliminarea reziduurilor solide şi efluenţi de deşeuri (substanţe lichide şi gazoase de deşeuri ce rezultă în procesul de muncă). Pierderi directe . .suferite de cei apropiaţi victimei: durere.asigurarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare. .daune mediului natural (echipamente împotriva contaminării. pierderea salariului.costul intervenţiei (consumul de agent de stingere a incendiului.). incapacitate temporară sau permanentă de muncă. . . . .dotarea locurilor de muncă cu mijloace şi materiale necesare acordării primului ajutor. 2.formarea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor desemnaţi şi ai reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.bonus la primele de asigurare. .eliminarea deşeurilor sau reprocesarea produsului. cu efecte de pierdere a clienţilor. de material etc. . pierderea capacităţii de a reacţiona corespunzător la sarcinile de muncă.stabilirea unor măsuri excepţionale.refacerea mediului natural. 2. . . . . Indirecte: . Tabel 3 CHESTIONAR .subvenţionare programe şi proiecte de prevenire.2. .realizarea propagandei audio-vizuale.defecte de calitate ale produselor. a imaginii şi/sau a clienţilor.pierderi de capital (distrugeri şi deteriorări de echipamente de muncă – EM.timp de muncă pierdut. costuri: 1. Măsuri tehnico-organizatorice şi igienicosanitare: .suferite de victimă: suferinţă fizică şi psihică. -repercursiuni negative generale pentru industrie.Legea 346/2002: malus la primele de asigurare (funcţie de numărul de evenimente.EFECTE NEGATIVE I. . a serviciului etc.pierderi de producţie. tehnice. echipamentelor şi serviciilor.condamnări penale.asigurarea măsurilor individuale de securitate a muncii (EIP şi EIL). Evaluarea riscurilor. a calităţii produselor şi serviciilor. . reparaţii de urgenţă etc. .îmbunătăţirea imaginii întreprinderii pe piaţă. operative şi materiale consumabile. II.creşterea productivităţii.asigurarea condiţiilor optime de muncă şi microclimat. . Pierderi aleatorii 1.).

: . Spitalizare: Număr zile spitalizare (zile) Alte cheltuieli ale firmei pentru îngrijiri medicale (valoarea materialelor consumate. care au trebuit să întrerupă lucrul în timpul şi imediat după accident: Numele şi prenumele Durata întreruperii lucrului (ore) Salariu mediu orar (lei/oră) b. Din aceeaşi zonă de lucru cu accidentatul. DATE REFERITOARE LA ACCIDENTAT ŞI LA EFECTELE ACCIDENTULUI ASUPRA SA a. ALTE PERSOANE IMPLICATE ÎN ACCIDENT a... II.. . au participat la transportul accidentatului etc.lei): Primul – ajutor Servicii de sănătate Medicamente ...*) . Persoane din afara zonei de lucru care au acordat îngrijiri diverse la faţa locului.*) d.. Numele şi prenumele accidentatului: ________________________________________ Sex _____________________________________ Vârstă___________________________________ Vechime în meserie (ani)____________________ Salariu mediu/zi (lei/zi)_____________________ Diagnosticul accidentatului (conform certificatului medical): ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ Îngrijiri medicale acordate accidentatului: Cost/zi de spitalizare (lei/zi) b.. plată consultaţii medicale etc.pentru determinarea elementelor de cost ale accidentului de muncă I. *) Durata incapacităţii de muncă (zile): După caz se va completa şi cu alte tipuri de servicii. c..

Raportarea şi cercetarea accidentului: .efectuate de personalul întreprinderii: Numele şi prenumele Timp afectat operaţiilor (ore) Salariu mediu orar (lei/oră) .efectuate de personalul altor firme (suma plătită de întreprindere .lei): d.persoane din întreprindere care au participat la cercetarea accidentului şi la întocmirea dosarului (în calitate de anchetatori şi de persoane investigate): Numele şi prenumele Timp afectat operaţiilor (zile) Salariu mediu/zi (lei/zi) .Numele şi prenumele Durata întreruperii lucrului (ore) Salariu mediu orar (lei/oră) c. Curăţarea şi amenajarea locului de muncă în vederea reluării activităţii: .plăţi către persoane din afara întreprinderii implicate în cercetarea accidentului (experţi) (lei):________________________ e. recalificarea accidentatului: . Instruirea.

DAUNE MATERIALE PROVOCATE DE ACCIDENT A. utilaje. MIJLOACE FIXE: a. - Reparaţii: efectuate cu forţe proprii: Numele şi prenumele persoanelor care realizează reparaţia Timp afectat reparaţiilor (zile) Salariu mediu/zi (lei/zi) Valoarea materialelor consumate (valoare de deviz) (lei): -efectuate de persoane din exterior (alte firme) (lei):__________________________ . instruire) (zile) Salariu mediu/zi (lei/zi) III. instalaţii.Costul cursurilor efectuate de accidentat în exterior şi suportat de întreprindere (lei):__ . construcţii etc. Mijloacele fixe (maşini.) care au fost deteriorate/distruse: Denumire mijloc fix Dauna suportată (deteriorare/ distrugere) Valoarea rămasă a mijloacelor fixe distruse (lei) b..Cursuri susţinute de persoane din întreprindere: Numele şi prenumele instructorului Timp afectat pregătirii profesionale (recalificare. clădiri. mijloace de transport.

Mijloace fixe înlocuite: Denumire mijloc fix Valoare de cumpărare B.c. PROCESE. SEMIFABRICATE. PRODUSE FINITE. b. MATERII PRIME ŞI MATERIALE DISTRUSE ÎN TIMPUL ACCIDENTULUI Denumire produs Cantitate (buc) Preţ unitar (lei/buc) IV. lei):________________________________________ . Cheltuieli de judecată (lei):_________________________________________ Amenzi (valoare totală. PENALITĂŢI a.

300/2004. prin intermediul Inspectoratului Teritorial de Muncă. autorizarea agenţilor economici (persoane juridice. precum şi persoane fizice autorizate şi asociaţiile familiale) beneficiază de procedura simplificată de autorizare prin “declaraţia pe propria răspundere”. respectiv: 1. depozitare şi manipulare de materii explozive .Legea nr.XXV. autorizaţie privind deţinerea şi utilizarea de produse şi substanţe toxice . ÎNTOCMIREA DOSARULUI ÎN VEDEREA OBŢINERII AUTORIZAŢIEI PENTRU DEŢINEREA DE MATERII TOXICE ŞI EXPLOZIVE În conformitate cu prevederile Legii nr.O. nr. După îndeplinirea acestei proceduri la Oficiul Registrului Comerţului. 85/1995 . aviz pe autorizaţiile eliberate de Unitatea Fitosanitară . Inspecţia Muncii emite sau avizează un număr de trei autorizaţii “speciale”.G.Decret 466/1979 2. 359/2004 şi Legii nr. 126/1995 cu completările ulterioare 3. transport. inspectorii de muncă se deplasează la sediile sau punctele de lucru declarate ale agenţilor economici în vederea evaluării respectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. autorizaţie pentru deţinere. 4/1994 aprobată prin Legea nr.

.

reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a deveni realitate în orice moment. PLANURI DE URGENŢĂ ŞI PLANURI DE EVACUARE Pericolul grav şi iminent de accidentare este o situaţia concretă. Pericolul grav şi iminent de accidentare poate fi constatat de  orice lucrător din întreprindere  lucrătorii serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea a încheiat contract  inspectorii de muncă La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se procedează în felul următor. Se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:  oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii  evacuarea personalului din zona periculoasă  anunţarea serviciilor specializate  anunţarea conducătorilor ierarhici  eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent Obligaţiile angajatorului  întocmirea planului de evacuare a lucrătorilor  afişarea planului de evacuare la loc vizibil  instruirea lucrătorilor in vederea aplicării planului de evacuare si verificarea modului de însuşire a cunoştinţelor  desemnarea lucrătorilor care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa-i instruiască in acest sens  asigurarea mijloacelor de comunicare necesare contactării serviciilor specializate  desemnarea lucrătorilor din echipele de intervenţie si asigurarea instruirii si dotării corespunzătoare  stabilirea serviciilor specializate care pot interveni Se iau măsuri severe de interzicere a continuării/reluării activităţii înainte de eliminarea cauzelor! O muncă este bine făcută numai dacă se face în locuri de muncă sigure.XXVI. sănătoase şi productive! .

Responsabil Santier Desprinderea schelei de constructii Nerespectarea modului de amplasare a schelei de constructii Deces raniri Sef Santier Verificarea periodica a disponibilitat ii echipamente lor de stingere a incendiilor Sef Santier Atelier productie Incendiu - Deces Arsuri grad II si III Sef Atelier Sef Atelier Elaborat: Serviciul Intern de Prevenire si Protectie Data: ………………. ..Aprobat: Director General PLAN DE ACŢIUNE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ – SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ Situaţii de urgenţă posibile Modalităţi de pre ven ire Achizitionarea materialelor corespunzatoare pentru schela de cosntructii Instructajul PM/PSI si dotarea cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor Punct critic Cauza Efect Modalităţi de control Responsabil OBS.

se descoase sau se taie. Acestea pot fi cu sau fără răni deschise. obligându-l să inspire vapori de oţet. vom nota ora când aplicăm garoul. Nu se dau băuturi. În cazul că sângerarea continuă şi după scurgerea acestui timp. În toate aceste cazuri este foarte important să se obţină asistenţa medicală cu rapiditate. masaj cardiac. Se imobilizează membrul fără să fie mişcat pentru a evita durerile şi complicaţiile pe care le poate ocaziona transportarea victimei. Nu i se dă de băut nimic înainte de a-şi fi revenit complet. 4. în caz de electrocutare). fiind abundentă. cu o cârpă umedă. asigurând imobilizarea cu ajutorul unei scândure. În cazul altor răni şi lovituri ca de exemplu rănirea la abdomen. se curăţă cu grijă marginile rănii. rana nu mai sângerează definitivăm pansamentul. aplicând pansament provizoriu de protecţie.XXVII. i se scoate încălţămintea. Se evită mişcările membrului afectat. Aplicăm pe rană dacă este cazul un pansament steril. Se comprimă artera fixând un garou între rană şi inimă. 7. 13. Dacă după trecerea a cca 10 minute. Solicitarea serviciului UNIC DE URGENTA TELEFON: 112. Se va lega bine. Pierderea cunoştinţei prin efectul intoxicaţiei. 14. 12. eşarfa fiind legată în jurul gâtului. Se vor lega împreună (cu ajutorul oricăror mijloace corespunzătoare) ambele picioare. Cu mâinile curate vom cutăţa rana dezinfectând şi aplicând un pansament steril. strângând progresiv până la sistarea hemoragiei. i se degajă gâtul şi pieptul. FRACTURA UNUI MEMBRU SUPERIOR. 11. Se vor evita legările la nivelul fracturii. Solicitarea de urgenţă a ajutorului medical. dacă trebuie se aplică un pansament (fractură deschisă). luxaţii sau entorse. Victima se aşează în poziţie culcată. FRACTURA UNUI MEMBRU INFERIOR. ÎN CAZUL LEŞINULUI( dacă respiră) fricţionăm faţa. piept sau abdomen. SINCOPELE. Se va aşeza cu grijă braţul într-o eşarfă care să menţină cotul în unghi drept. piept. 8. pieptul şi corpul victimei. În aşteptarea medicului după caz se efectuează resurscitarea victimei prin respiraţie artificială. FRACTURI. Dacă sângele curge din abundenţă. Dacă vomită se aşează pe o parte. electrocutării sau alte cauze. pentru că în mod evident este cazul unei hemoragii arteriale (sânge roşu deschis. favorizând apariţia gangrenei) şi nu va fi menţinut decât maximum timp de 1 oră. Scoaterea cu multe precauţiuni. Acestea pot da complicaţii (tetanos) şi trebuie semnalizate medicului. ochi sau craniu se anunţă de îndată medicul şi dacă acesta întârzie se va transporta cât mai repede posibil cu multă atenţie rănitul la serviciul de chirurgie (numai dacă nu . 6. Nu se ridică capul victimei peste nivelul trupului. câteva picături de apă şi aceasta numai dacă accidentatul nu are răni la craniu. 10. iar scurgerea se face ritmic). Nu se caută să se afle în acest moment dacă este cazul unei fracturi. se fixează un garou. începem imediat respiraţia artificială apelând de urgenţă la ajutor medical. Nu se neglijează înţepăturile adânci care sângerează puţin (închise). Se transportă de urgenţă victima la spital. 3. La rănile importante. RĂNI HEMORAGICE. pe cât posibil mai aproape de rană. I se deschid hainele. a victimei de sub acţiunea pericolului (deconectarea imediată de la sursa de curent electric. ÎN CAZUL ASFIXIEI ( dacă nu respiră). nu se va acorda victimei posibilitatea să bea decât în cazuri extreme. 9. MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENT LA LOCUL DE MUNCĂ Modul de acordare a primului ajutor în caz de accident la locul de muncă 1. Se verifică dacă victima respiră. fără a bloca însă circulaţia sîngelui. 2. În acest sens. 5. Garoul nu va fi folosit decât în cazuri extreme (el provocând oprirea circulaţiei sângelui. Nu se încearcă dezbrăcarea victimei de haine. dar întodeauna se caracterizează prin umflături şi dureri ascuţite la locul rănirii sau printr-o imposibilitate de folosire a membrului atins. trebuie intervenit cu mare urgenţă: Hemoragia venoasă se pansează strângând moderat pansamentul pentru a opri scurgerea sângelui.

convulsiv. facand impresia ca inghite. Se urgentează sosirea ajutorului medical de specialitate. Dacă rănitul nu şi-a pierdut cunoştinţa. intervenim de urgenţă. se aplică cel mult cu atenţie un pansament antiseptic. cu capul cât mai jos posibil. 15 minute). ARSURILE provocate de căldură pot fi: simple şi grave. dacă rănitul şi-a pierdut cunoştinţa. vezi punctul respectiv). având grijă ca victima să nu mişte capul. lăsând mult timp să curgă apă fără să frecăm arsura apoi procedăm ca la arsura provocată de căldură. RĂNIRE LA OCHI. evitând contactul cu soluţiile chimice periculoase şi îndepărtăm cu grijă îmbrăcămintea victimei prin tăiere. transportând urgent victima la spital. În cazul arsurilor simple acoperim zona cu un pansament sterilizat ca pentru o rănire. Ea va fi continuata pana la obtinerea rezultatului pozitiv (revenirea la viata) sau pana la aparitia semnelor neindoielnice ale mortii reale (a petelor cadaverice sau a rigiditatii corpului). nu vom atinge băşicile formate. Arsurile provocate de substanţe chimice vor fi spălate din abundenţă cu flux de apă curată. caz în care se va aştepta sosirea medicului). Este de preferat ca jetul de apă să fie dirijat fără presiune spre colţul intern al ochiului. In cazul cand se observa o miscare a buzelor. Dacă rănitul nu şi-a pierdut cunoştinţa. Nu se dezbracă victima decât în cazul când hainele îi sunt impregnate cu lichid încă fierbinte sau caustic. În cazul arsurilor grave se acoperă victima pentru a o feri de răceală în timpul transportului. În nici un caz nu se formează pansament pe ochiul afectat de arsură. nici unguente. în acest caz pansamentul este periculos. îl pansăm dacă este cazul (tratamentul sincopei. Nu se pune nimic pe arsură şi nici nu se atinge zona afectată. de preferinţă călduţă. nu vom pune pe arsuri nici medicamente. Se urgentează consultul medicului. In timpul cat se executa respiratia artificiala. Se apelează de urgenţă la serviciile unui medic sau se transportă victima la spital. ca un muribund. Se evită mişcarea victimei. COLOANA VERTEBRALĂ: fractura coloanei vertebrale se manifestă cu o violentă durere în spate însoţită în general de paralizie a membrelor inferioare. Dacă accidentatul nu respiră se efectuează respiraţia artificială gură la gură. În toate cazurile când victima a suferit lovituri puternice putem presupune că şocul a provocat acesteia. sau daca respiratia se inrautateste. o hemoragie internă. Principalele instructiuni obligatorii aplicabile la executarea respiratiei artificiale Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu respira deloc sau respira rar. 19. se va observa atent fata accidentatului. Dacă în zilele următoare apar tulburări ca somnolenţă. nu are hemoragie pe gură sau pe urechi pansăm rana chiar dacă ea pare de mică importanţă. se transportă rănitul de urgenţă la spital. nu se efectuează nici o intervenţie. nici ulei. împiedicându-l să facă mişcări care i-ar fi fatale prin agravarea hemoragiei interne. a pleoapelor sau a marului lui Adam. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent si se continua apoi fara intrerupere. de preferinţă apă. În cazul arsurilor produse de substanţe chimice. RĂNIRE LA CRANIU. Pe corp se spală din abundenţă locul arsurii. 15. Se indică doctorului natura soluţiei care a produs arsura. sau vomituri. RĂNIRI LA ABDOMEN ŞI TORACE nu se dă rănitului nimic de băut sau de mâncat. vom aşeza rănitul alungit pe spate. sau gură la nas. cu sughituri. se va verifica daca nu cumva . 18. rana sângerând abundent pe nas sau pe urechi. S-au observat cazuri cand cei considerati morti datorita leziunilor provocate. fără a se sista aplicarea respiraţiei artificiale. dureri de cap. au fost readusi la viata peste cateva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-11 ore).este afectată coloana vertebrală. menţinând ochiul victimei deschis (dacă e posibil cca. 16. Pentru acest motiv. care se face cu extremă urgenţă la serviciul medical specializat. fără să-l strângem şi aceasta numai dacă nu este vorba de arsură. aşteptând venirea medicului pentru a face transportul victimei. 17. se cheamă de urgenţă medicul sau se transportă victima de urgenţă la spital. La ochi spălăm imediat ochiul folosind din abundenţă apă. În ambele cazuri situaţia victimei este deosebită fiecare minut având mare importanţă în salvarea rănitului.

sub accidentat trebuie asezat ceva calduros. poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur. altfel dupa 3 minute fara oxigen. Schäfer. Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura Este cea mai buna metoda pentru ca este usor de invatat si practicat. este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspiritii fortate pentru a asigura oxigen creierului. In plus. fularul). Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn. trebuie avut grija ca accidentatul sa nu raceasca.) Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii: Metode de respiratie artificiala Exista mai multe metode de respiratie artificiala(Silvester. atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza dintii. de beton sau fier. va fi invelit si daca este posibil incalzit aplicandu-i-se pe corp si la picioare sticle cu apa fierbinte. Toate acestea trebuie facute repede fara sa se intrerupa operatia de respiratie artificiala. pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete de la ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare. deoarece continuarea ei poate fi periculoasa. ea trebuie deschisa. creierul se lezeaza ireversibil. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura. •Daca gura accidentatului este inclestata. Pentru aceasta. Daca insa dupa cateva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu mai respira. Pentru a obosi mai putin. se va relua imediat respiratia artificiala. este necesar: •Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia (gulerul de la camasa. adica de inspiratie si respiratie. Howard) care se aplica de la caz la caz. pot fi indepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica a accidentatului. la aplicarea metodei Silvester. In timpul respiratiei. se opreste respiratia artificiala. cel care face respiratia artificiala trebuie sa respire in ritmul miscarilor pe care le face accidentatului. La toate metodele de respiratie artificiala trebuie sa se faca 15 miscari complete pe minut. aceasta este impinsa in afara. doar in cazul concurs urilor sau simpozioanelor. se inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura. apoi. caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite pentru a nu cauza arsuri. in care scop falca inferioara este impinsa in afara. bratele celui care face respiratia.accidentatul a inceput sa respire singur si regulat. care lucreaza in grup restrans iar in grupuri mai mari se aduna rar. de aceea nu trebuie sa fie lasat pe pamant umed sau pardoseala de piatra. La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala. sau ale accidentatului. •Sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature protezele dentare daca exista). prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii. astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior. Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale. . asa cum este cel mai probabil sa fie in cazul radioamatorilor. Oricare ar fi metoda. sa se desfaca cureaua de la pantaloni. in cazul aplicarii metodelor Schafer si Howard.

se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. . care este deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta. dupa ceas) face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii. Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii.o data la 5 compresii cardiace. se va asigura primul ajutor. Daca e nevoie.Plasati corpul accidentatului pe spate.In cazul unui singur salvator. ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut. inca se mai poate folosi aceasta metoda. la oprirea insuflatiei. Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural. Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mana se strang narile accidentatului. se va anunta seful locului de munca. sau pentru comoditate la fiecare secunda. 961-Serviciul salvare. cea mai mica intarziere poate fi fatala! Masajul inimii se executa in felul urmator : persoana care da primul ajutor pune mana sa dreapta pe regiunea inimii accidentatului. . cu mainile indreptate.Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie inspre inapoi (vezi imaginea anterioara). In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut . apoi insufla aerul prin gura accidentatului. ATENTIE! In caz de accidentare. avand degetele indreptate in directia capului acestuia si mana stanga peste mana dreapta si apasa uniform. Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc. aerul trecand printre dinti. astfel incat pieptul sa fie in extensie . Daca maxilarele sunt inclestate. In cazul cand accidentatul este copil. Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale. se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului. altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas. in ritmul batailor inimii (la un om sanatos 70-80 pe minut.Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata.salvare). si se va apela unul din telefoanele urmatoare: 112-Serviciul comunicatii speciale(servicii reunite –politie -pompieri.Eliberarea cailor respiratorii Gura la gura Gura la nas Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii: . respiratia artificiala(metoda Silvester sau gura-la-gura) trebuie combinata cu masajul cardiac.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->