Sunteți pe pagina 1din 1

rase omenesti

Tagged as: R
rase omeneti, mari grupri umane caracterizate prin anumite caractere ereditare, care se refer la forma prului, pigmentaia pielii, abundena pilozitii, forma nasului i dispoziia nrilor, gradul de ortognatism, forma i dispoziia oaselor malare, direcia fantei palpebrale, forma pleoapei superioare etc. R.o. reprezint o expresie a variabilitii speciei umane (Homo sapiens), unitar prin originea i caracterele sale fundamentale morfo-fiziologice, dar variabil din punctul de vedere al unor caractere de ordin secundar, determinate de variabilitatea spontan a patrimoniului ereditar i diversitatea condiiilor geografice din cele mai vechi timpuri ale istoriei omenirii. Pentru aceste timpuri se admite un raport strns ntre r.o. i arealul geografic. In antropologie, majoritatea autorilor consider trei rase mari, sub-mprite, la rndul lor, n rase secundare: a) rasa ecuatorial, sau australo-negroid (melanoderm), cu rasele secundare: australoid, veddoid, melanezian, negroid, negril, bumenoid, etiopiana i dravidian; b) rasa eurasiatic, sau europoid (leucoderm), cu rasele secundare: mediteranean, nordic, est-europid, alpin, dinaric, armenid i turani-d; c) rasa asiato-american, sau mongoloid (xantoderm), sub-mprit n rasele secundare: arctic, nord-asiatic, extrem-asiatic, sud-asiatic, amerindian, polinezian i ainos. n prezent, r.o. au pierdut din valoarea lor adaptiv, dup cum a disprut i legtura strns dintre r.o. i arealul geografic iniiai. Migraiile popoarelor, colonizrile au dus la amestecul r. i la anularea .sau atenuarea unor trsturi biogenetice. Datele antropologiei, etnografiei, istoriei etc. demonstreaz lipsa de identitate ntre noiunea pur biologic de ras i noiunile de ordin istoric, de popor i naiune.