Sunteți pe pagina 1din 5

Proiect didactic

Data: Clasa: a-VI-a Aria curriculara: Matematica si stiinte ale naturii Disciplina: Biologie animala Unitatea de invatare: Principalele grupe de animale vertebrate Profesor: Ramona Mancu Scoala: nr.5 Elena Doamna Tecuci Tema: Pasari-Porumbelul Tipul lectiei: comunicare si insusire de noi cunostinte Scopul: insusirea de catre elevi a unor cunostinte despre particularitatile alcatuirii porumbelului ca urmare a adaptarii lor zbor. I. OBIECTIVE DE REFERINTA: Sa identifice grupe si specii de animale (1.1) Sa stabileasca relatii intre factorii de mediu si diversitatea animalelor (1.3) Sa utilizeze mijloace si metode adecvate explorarii/investigarii lumii animale (2.1) Sa realizeze activitati experimentale si sa interpreteze rezultatele (2.2). Sa exerseze utilizarea unor surse de informare (3.1). II. OBIECTIVE OPERAIONALE. La sfritul lectiei elevii trebuie s fie capabili s realizeze urmtoarele: O1. S defineasca notiunea de pasare. O2. S recunoasca dupa caracterele distinctive porumbelul. O3. S indice mediul de via al porumbelului. O3. S evidentieze adaptarile porumbelului la mediul de viata.. O4. S identifice la plansa partile componente ale structurii externe si interne ale porumbelului. III. STRATEGIA DIDACTIC. METODE I PROCEDEE: Observaia; Explicaia; Conversaia euristic; Demonstraia; Problematizarea; nvarea prin descoperire

MIJLOACE DE NVMNT: Planse cu structura interna si externa a porumbelului; Fise de lucru; Manual, atlas ;

FORME DE ORGANIZARE:

Individual; Frontal.

Locul de desfasurare: laboratorul de biologie IV. RESURSE DE SPECIALITATE CONSULTATE. Programa colar; IORDACHE ION: Metodica predrii biologie. BRANDUSOIU M., ANDRONE C.: Biologie, manual clasa a VI-a, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999. Prof. Dr. Viorel Lazar, Prof. Mariana Nicolae: Cartea- forma de baza a organizarii procesului de predare invatare la disciplina Biologie, Ed. ARVES, 2007. EVENIMENTELE LECIEI I. ETAPA INTRODUCTIV timp: 5 minute. CAPTAREA ATENIEI I REACTUALIZAREA CUNOTINELOR NVATE ANTERIOR. Prin chestionare orala: 1. Prezenta sau absenta coloanei vertebrale imparte lumea animala in doua categorii. Care sunt acelea? 2. Ce categorii de animale am studiat pana in prezent? 3. n ce mediu de viata intalnim vertebrtatele studiate pana in prezent? 4. Cu ce este acoperit corpul reptilelor? 5. Care sunt adaptarile reptilelor la mediul de viata? 6. Cum se nmultesc reptilele? 7. Care sunt caracterele de superioritate ale reptilelor fata de amfibieni? Profesorul prezinta elevilor materialul pregatit pentru lectie si cere elevilor sa deduca ce animale vom studia. II. ETAPA FUNDAMENTAL timp: 35 minute. PREZENTAREA NOULUI CONINUT, A SARCINILOR DE NVARE I CONDUCEREA PROCESULUI DIDACTIC. Elevii sunt anunai c vor trece la o nou categore sistematic, i anume Pasari Din acesta categorie vom studia in aceasta lectie : porumbelul. Elevii noteaza titlul lectiei in caiete. Evenimentul didactic 1. Captarea ateniei Activitatea de nvare Ce face profesorul Ce face elevul Metode i procedee evaluare

Pregtesc climatul socio afectiv necesar actului nvarii 2. Reactualizarea - lucrez frontal, adresez ntrebri, cunotinelor urmresc elaborarea rspunsurilor, anterioare dac realiazeaz conexiuni ntre noiunile discutate 3. Enunarea - anun titlul leciei, l scriu pe obiectivelor tabl

Pregtete materialul necesar pentru lecie Ascult, gndesc, rspund Conversaia frontal comparaia Ascult, scriu explicaia

operaionale

- comunic clar obiectivele operaionale ale leciei: O1. S defineasca notiunea de pasare. O2. S recunoasca dupa caracterele distinctive porumbelul. O3. S indice mediul de via al porumbelului. O3. S evidentieze adaptarile porumbelului la mediul de viata.. O4. S identifice la plansa partile componente ale structurii externe si interne ale porumbelului.

4.Prezentarea - prezint notiunile noii coninutului i - explic noiunile noi sarcinile noii nvri - realizez schema logic sub forma unui tabel(prezentat in anexa 1) 5.Obinerea - cer elevilor s aplice cele performanei nvate - adresez ntrebri clasei 6. Asigurarea feed - urmresc activitatea elevilor back-ului

- ascult, deseneaza

observ,

scriu, Conversaia Observaia Activitate frontal

- ascult, gndesc, rspund

- rezolv cerinele de pe fia Activitate de lucru ( PREZENTATA IN individual ANEXA 2)

ANIMALE VERTEBRATE PASARILE

Porumbelul Mediul de viata: traieste in toate tariile cu clima temperata, fiind un animal adaptat la viata de zbor Alcatuire : - corpul forma aerodinamica (ca un fus) - acoperit cu pene ( adaptare la zbor): mari-fixate pe aripi si coada folosite la zbor fulgi-pentru acoperire puful-situat sub fulgi - cap: mic, maxilarele alungite, fata dinti= cioc - 2 nari situate la baza ciocului pe 2 umflaturi moi - ochii cu 3 pleope (una transparenta- il apara de lumina puternica) - urechile sunt lipsite de pavilioane (auzul este bine dezvoltat) - trunchiul- se termina cu o coada cu pene lungi si tari - membre anterioare- transformate in aripi- servesc la zbor - posterioare- adaptate la mers-scurte, au degete terminate cu ghiare - prezenta solzilor pe picioarele pasarilor dovedeste legatura pasarilor cu reptilelor 1. Functia de relatie: a) Sensibilitatea: - S.N. bine dezvoltat b) Deplasarea : prin zbor - pentru a se deplasa prin zbor, sistemul osos al pararilor a cunoscut o serie de modificari: a fost redus masa oaselor i numrul lor (psrile au ntre 11 i 20 de vertebre, n funcie de specie). A aparut carena, ce asigur o micare mai bun a aripilor. n urma adaptrii, scheletul psrii a devenit att de uor, nct nu cntrete mai mult de 5% din corpul oricrei psri. Acest schelet este destul de elastic, psrile putnd s-i ntoarc capul la un unghi de pn la 180 de grade. 2. Functia de nutritie: hranirea : ncepnd cu cavitatea bucal i terminnd cu cloaca, sistemul digestiv aviar reprezint o bun adaptare la stilul de via al psrilor. Din cauza unei rate metabolice nalte, psrile consum mai mult hran n raportcu corpul lor dect alte cordate, unele psri mici consumnd zilnic hran, cu o mas de pn la 20% din corpul lor. Hrana porumbelului este reprezentat de graune. Pentru a menine o greutate optim pentru zbor, psrile au o limit de grsime, pe care o pot depozita. La psri, un mod eficient de hrnire presupune o ingerare i o digerare ct mai rapid a hrnii. Sistemul digestiv const din: Cavitate bucala: lipsita de dinti Faringe Esofag Dilatare a esofagului=gu ( unde se nmagazineaza si se nmoaie) Stomac glandular ( hrana se mbib cu sucul gastric) Stomac macintor=pipot ( hrana este marunit)

Intestinul subire Intestinul gros Cloac a) respiratia: - pulmonara -const n efectuarea schimbului de gaze i joac un rol foarte important n termoregulare. De asemenea el joac un rol n detoxifierea produselor metabolice i n vocalizare. El difer de sistemele respiratoare ale altor cordate, avnd pulmoni relativ mici i 9 saci aerieni. - Psrile inspir prin intermediul nrilor, situate pe cioc, sau respir deschiznd ciocul. Aerul trece prin faringe, apoi prin trae. Trahea se bifurc apoi n 2 bronhii primare la syrinx. Bronhiile primare se prelungesc n plamanii,care comunica cu 9 saci aerieni, proveniti din prelungirea si dilatarea bronhiilor - sacii aerieni comunica cu golurile din oase si au rolul de a asigura ventilarea plamanillor in timpul zborului si de a reduce greutatea corpului b) circulatia: psrile i-au dezvoltat un sistem cardiovascular foarte puternic, care le permite s-i satisfac nevoile metabolice ale locomoiei( zborul, notul, etc). Astfel, sistemul circulator nu ndeplinete rolul de transportator al oxigenului ctre esuturi, ci joac un rol important n meninerea unei temperaturi constante a corpului - Comparativ cu mamiferele, psrile au inima mai mare i aceasta are mai multe bti pe minut. Masa inimii la psri constituie 1-2% din masa corpului( la mamifere ea constituie 0,1-0,4% din masa corpului).Inima psrilor are 4 camere, ca la mamifere, cu 2 ventricule i 2 atrii. 3. Functia de reproducere: - dans nuptial - sexe separate - se inmultesc prin oua pe care femela le depune intr-un cuib facut din ierburi uscate si captusit cu puf - ouale sunt clocite de ambii parinti timp de 14-15 zile - puii sunt hraniti cu o substanta asemanatoare laptelui=lapte de porumbel produsa de gusa porumbitei si apoi cu graunte.

ANEXA 2

S-ar putea să vă placă și