Sunteți pe pagina 1din 2

GEORGE CALINESCU BIOGRAFIE

GEORGE CALINESCU s-a nascut n 19 iunie 1899, in Bucuresti. In timpul copilariei el se afla la Botosani si Iasi.Urmeaza liceul Gh. Lazar" din Bucuresti, ultima c lasa o termina la Liceul Internat din Iasi si sustine bacalaureatul la Liceul Mih ai Viteazul" din Bucuresti (1918). Se nscrie la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti, sectia de filologie moderna si filozofie. Are profesori pe N. lo rga, Vasile Prvan, C. Radulescu-Motru, P.P. Negulescu. M. Dragomirescu, Ov. Densu sianu si Ramiro Ortiz. Din 1919 dateaza primele ncercari literare, trimite versuri si maxime la revista Sburatorul" si frecventeaza cenaclul condus de E. Lovinescu. n 1921 calatoreste n Italia, publica n revista Roma" (1922). condusa de Ramiro Ortiz. despre care G. Ca linescu se va exprima mai trziu cu un mare respect: Tot ce-am nvatat n Universitate de la R. Ortiz am nvatat. Cu el m-am deprins a scrie carti, cu el am deprins mest esugul informatiei si al constructiei critice pe substrat istoric, de ia el stiu tot ce stiu". In 1923 sustine examenul de licenta n italiana, secundar franceza si romna. Activi tate didactica la Bucuresti si Timisoara (1924). Pleaca n Italia pentru specializ are, cu o bursa pentru doi ani la Scoala Romna din Roma", condusa de Vasile Prvan. face intense cercetari arhivistice. deprinznd tehnica strngerii documentelor si in formatiilor, ce-i va fi att de folositoare n viitoarele lucrari. In 1926. ntors n tara, publica versuri la Universul literar" si la Sburatorul". se bucura de atentia lui E. Lovinescu, determinndu-1 pe acesta sa exclame: Domnul Cal inescu este mintea cea mai ascutita a generatiei de astazi. Am credinta ca ma va continua n critica literara". Devine redactor la a treia serie a Sburatorului" (1 926-1927), alaturi de E. Lovinescu. F. Aderca. P. Constantinescu. VI. Streinu. nt re 1926 si 1937 este profesor la Liceul Gh. Sincai". coleg cu E. Lovinescu. I.M. Rascu, Al. Graur, Gh. Nedioglu. Publica n revista Viata literara", polemizeaza asu pra unor probleme actuale ale criticii, conduce revista Sinteza" (nr. 1-3). colab oreaza la Gndirea" cu studii despre Lovinescu, Ionel Teodoreanu. H. Papadat-Benges cu. N. Crainic. Anul 1928 este momentul cristalizarii depline a constiintei sale de critic: S-a ispravit - e de nenlaturat - sunt critic". n 1930 devine redactor al revistei ..Ro ma", editeaza revista Capricorn" (nr. 1. 2). publica n Vremea" si desfasoara o boga ta activitate Je comentator al actualitatii literare n revistele Universul literar ". Viata romneasca" si. cu deosebire. n Adevarul literar si artistic". Calatoreste n Franta si n Italia. Editeaza revista saptamnala de critica si informatie literara J urnalul literar" (1 ian. - 31 dec. 1939). Publica Principii de estetica (1939), tipareste Istoria literaturii romne de la o rigini pna n prezent (1941). Lucrarea fusese proiectata n doua volume, dar n toamna anului 1940 G. Calinescu i propunea lui Al. Rosetti sa facem din tot, orict de gros (sa zicem 800 pag. din cauza cliseelor), un singur volum compact ca o enciclope die". La 15 aprilie 1941 anunta finalizarea volumului In 1943 publica piesa - parabola Sun sau Calea neturburata (Mit mongol), si reia activitatea publicistica n Vremea", unde continua Cronica mizantropului". Tiparest e Istoria literaturii romne. Compendiu (1945), Impresii asupra literaturii spanio le (1946) Din 1945. cu cteva ntreruperi, devine profesor de istoria literaturii romne moderne la Facultatea de Litere din Bucuresti. n 1947 apare la Bucuresti seria noua a revistei Jurnalul literar"; devine membru al Academiei Romne, dar este eliminat ca profesor din universitatea bucuresteana. Publica nsa intens: Bietul Ioanide, roman (1953), Nicolae Filimon (1959), Scrinul negru. roman (1960), monografia Gr.M. Alexandrescu (1962), volumul de poezii La

uda lucrurilor (1963), Cronicile optimistului (1964). G. Calinescu moare la 12 martie 1965, n Bucuresti. Postum apar cteva lucrari originale si multe culegeri: Estetica basmului; Vasile Alecsandri (1965); Opere, voi. I-XVII (1965-1983); I. Eliade-Radulescu si scoala sa; Studii si cercetari de istorie literara (1966); Scriitori straini; Ulysse (1967), Universul poeziei; Glceava nteleptului cu lumea (Cronica pesimistului si optimistului. 1927-1949), voi. I II, 1973-1974. n 1982 i se retipareste Istoria literaturii romne de la origini pna n prezent. Ed. a Ii-a. revizuita si adaugita (editie de Al. Piru).

S-ar putea să vă placă și