Sunteți pe pagina 1din 77

FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR

Spitalul Clinic de Urgen BagdasarArseni Catedra de Ortopedie-Traumatologie ef catedr: Prof. Dr. Florian Purghel

FRACTURI TROHANTERIENE

FRACTURI TROHANTERIENE

Anatomie chirurgical

baza colului femural marele trohanter imediat sub micul trohanter

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificare Decoulx i Lavarde:


cervicotrohanteriene pertrohanteriene (simple i complexe) intertrohanteriene subtrohanteriene trohanterodiafizare

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea Kyle:

Fracturi intertrohanteriene stabile, fr deplasare i fr cominuie Fracturi intertrohanteriene stabile cu deplasare i minim cominuie Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare i cominuie postero medial Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare, cominuie posteromedial i component subtrohanterian

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea Kyle

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea Seinsheimer:

I. Fracturi subtrohanteriene fr deplasare sau cu o deplasare de cel mult 2mm II. Fracturile cu 2 fragmente:

IIa.Fractur transversal IIb.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de fragmentul proximal IIc.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de fragmentul distal IIIa Fractur spiroid n care micul trohanter este al 3-lea fragment IIIb Fractur spiroid cu al 3 lea fragment n arip de fluture

III Fractur cu 3 fragmente:

IV Fracturi cominutive cu 4 sau mai multe fragmente V Fracturi subtrohanteriene i intertrohanteriene

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea Seinsheimer

FRACTURI TROHANTERIENE

SIMPTOMATOLOGIE
Durere accentuata Impotenta functionala totala Tumefactie ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie externa + scurtare

FRACTURI TROHANTERIENE

TRATAMENT

CHIRURGICAL !

tije Ender DHS Gamma nail

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

LOCALIZARE:

3 cm sub micul trohanter 12 cm deasupra marginii superioare a condililor

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

Clasificare Winquist :
Tip I : cu fragment n fluture < 25 % din limea osului Tip II : cu fragment n fluture < 50 % din limea osului Tip III: cu fragment n fluture > 50 % din limea osului Tip IV: cominuie sever Tip V: cominuie cu lips de os

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

Clasificare Winquist

Tip I Tip V

Tip II

Tip III

Tip IV

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

SIMPTOMATOLOGIE:
durere impoten

funcional totala deformare : crosa cu convexitatea antero-extern examen vasculo-nervos periferic !

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

TRATAMENT:
n urgen:
atel membrul pelvin lezat legat de cellalt membru pelvin

n spital:
traciune transosoas (doar ca pregtire preoperatorie) osteosintez centromedular pe focar nchis, cu tije nealezate, zvorte static sau dinamic fixator extern

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

TRATAMENT

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

COMPLICATII:
imediate

generale: oc traumatic, hemoragic locale:


fractura deschis leziunea de pachet vascular femural leziunea de nerv sciatic

precoce

oc traumatic i hemoragic embolia grsoas accidente tromboembolice (embolia pulmonar!) generale


tardive

escare infecii urinare, respiratorii redoare de genunchi pseudartroz calus vicios

locale

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR

LOCALIZARE

epifiza metafiza portiunea distala a diafizei (12 cm deasupra condililor femurali)

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR

CLASIFICARE

supracondiliene

supra si intercondiliene

unicondiliene

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR

CLASIFICAREA AO A FRACTURILOR SUPRACONDILIENE


Tip A fractur extraarticular A1 avulsia epicondilului lateral sau medial A2 fractur supracondilian simpl A3 fractur supracondilian cominutiv Tip B fractur unicondilian B1 condil medial sau lateral B2 fractur condilian cu extensie diafizar B3 fractur posterioar de condil Tip C fractur bicondilian C1 intercondilian C2 intercondilian cu cominuie supracondilian C3 fractur bicondilian cominutiv

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR

SIMPTOMATOLOGIE
tumefiere accentuat a genunchiului prin hemartroz deformarea segmentului scurtare variabil a memebrului inferior deviere (valg, var, recurvatum)

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR

COMPLICATII
lezarea pachetului vascular popliteu gangren pseudartroz calus vicios artroz de genunchi redoare de genunchi

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR


TRATAMENT n urgen : imobilizare n spital :


traciune continu tratament chirurgical refacerea suprafeei articulare i a axului membrului pelvin:

tije zavorte lam-plac + uruburi DCS (Dynamic Condylar Screw)

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR

TRATAMENT

FRACTURI DIAFIZARE AMBE OASE GAMBA

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Definitie: fracturi ale tibiei i peroneului, avnd:


limita superioar: plan orizontal pe sub tuberozitatea anterioar a tibiei limita inferioar : plan orizontal la 5 cm deasupra interliniului articular tibiotarsian

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Epidemiologie frecvente (aproximativ 20 % din totalul fracturilor)

mai frecvente la brbai aduli

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Etiologie

mecanism direct - fracturi transversale / cominutive

- frecvent deschise

mecanism indirect :
inflexiune fracturi oblice / transversale torsiune fracturi spiroide

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Anatomie patologic

Fracturi simple (cu 2 fragmente pe fiecare diafiz) in general stabile:


transversale oblice spiroide

Fracturi complexe- instabile:


fracturi cu un al 3-lea fragment fracturi bifocale fracturi cominutive

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi transversale

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi oblice

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi spiroide

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi cu al 3-lea fragment (aripa de fluture)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi bifocale (in dublu etaj)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi cominutive , complexe

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Deplasarea fragmentelor :
translatie lateral deplasare longitudinala angulare rotatie asocieri de deplasari

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Simptomatologie

durere n focarul de fractur tumefacie echimoze, flictene intransmisibilitatea miscarilor intreruperea continuitatii osoase (palparea crestei tibiei) angularea gambei scurtarea gambei pozitie de equin a piciorului Examen neurovascular periferic!

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Diagnostic Se face in conformitate cu examenul clinic si cel radiologic care consta in radiografie gamba (F+P) radiografia trebuind sa vizualizeze atat articulatia genunchiului cat si pe cea a gleznei.

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratament
Actualmente s-a chirurgicalizat

ortopedic: n fracturile fr deplasare aparat gipsat femuro-podal chirurgical :


osteosintez centromedular cu tije Kuntscher(clasica)doar in fracturile stabile osteosintez centromedular cu tije zavorte static Kuntscher- pe focar inchis cu sau fara alezaj. osteosintez cu plci cu uruburi (n fracturile de 1/3 proximal i distal de tibie)-din ce in ce mai rar folosit. fixator extern in fracturile deschise de tip IIIB sau C

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratament osteosintez centromedular cu tij zavort static Kuntscher- pe focar inchis

preoperator

postoperator

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratament osteosintez cu plac cu uruburi (n fracturile de 1/3 proximal de tibie)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratamen t fixator extern

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii imediate:
fractura deschis (cea mai frecvent i grav) leziuni vasculare leziuni nervoase sindromul de compartiment

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fractura deschisa

cea mai frecventa si mai grava complicatie deschiderea focarului se produce prin:
fragmente osoase ascutite lovitura directa (risc septic mare !) deschidere secundara prin eliminarea unei zone de necroza (defect tegumentar mare)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fractura deschisa Clasificarea Gustilo-Anderson:

Gradul I: fractura deschisa produsa de o forta de energie mica, fractura oblica sau transversala cu plaga cutanata <2 cm, putin poluata Gradul II: fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata, fractura cominutiva, plaga cutanata >2 cm, contuzia tegumentelor si musculaturii vecine, poluare mai accentuata Gradul IIIA: fractura produsa de o forta de energie mare, fractura complexa, dilacerari tegumentare, lambouri devitalizate, devitalizare musculara, poluare intensa Gradul IIIB: idem IIIA + smulgerea periostului si expunerea osului Gradul IIIC: idem IIIB + leziuni ale axului vascular principal ce impun reparare chirurgicala pentru salvarea membrului

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fractura deschisa tip IIIB Gustilo ambe oase gamba

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii tardive:
consolidare ntrziat pseudartroza calus vicios

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii

pseudartroza

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii calus vicios

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Evolutie si prognostic

Cu tratament corect consolideaza in:


3

4 luni (fracturile stabile, necomplicate) 4 5 luni (fracturile cominutive)


Prognosticul

postoperator este in general favorabil, cu reintegrarea socio-profesionala a pacientului.

FRACTURI MALEOLARE

FRACTURI MALEOLARE

MECANISM DE PRODUCERE: indirect


Eversiune: abductie + rotatie externa Inversiune: adductie + rotatie interna

FRACTURI MALEOLARE

CLASIFICARE

Monomaleolare Bimaleolare Trimaleolare (fractura bimaleolara + fractura de pilon tibial posterior)

FRACTURI MALEOLARE

Clasificarea AO:

Elementul principal este sediul fracturii fibulare: cu ct acesta este mai nalt, cu att este mai grav deficitul gleznei. Tipul A: fractura fibulei sub sindesmoza tibio-peroniera (infrasindesmotica)

A1: izolata A2: cu fractura maleolei mediale A3: cu fractura posteromediala

Tipul B: fractura fibulei la nivelul sindesmozei (transsindesmotica)


B1: izolata B2: cu leziune de maleola sau ligament medial B3: cu leziune mediala si fractura posterolaterala de tibie

Tipul C: fractura fibulei deasupra sindesmozei (suprasindesmotica)


C1: fractura simpla a diafizei fibulare C2: fractura complexa a diafizei fibulare C3: fractura proximala a fibulei

FRACTURI MALEOLARE

Clasificarea Lauge-Hansen:

SUPINATIE-ADDUCTIE (SA):

Fractura transversa a fibulei sub nivelul articulatiei Fractura verticala a maleolei mediale Ruptura lig. tibiofibular anterior Fractura oblica distala a fibulei Ruptura lig. tibiofibular posterior Fractura maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid

SUPINATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (SRE):


PRONATIE-ABDUCTIE (PA):

Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid Ruptura ligg. tibiofibulare sau fractura prin smulgere a insertiei lor Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid Ruptura lig. tibiofibular anterior Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Ruptura lig. tibiofibular posterior sau fractura prin smulgere a regiunii posterolaterale a tibiei Fractura maleolei mediale Fractura marginii anterioare a tibiei Fractura supramaleolara a fibulei Fractura transversa a suprafetei tibiale posterioare

PRONATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (PRE):


PRONATIE-DORSIFLEXIE (PD):

FRACTURI MALEOLARE

SIMPTOMATOLOGIE:

fracturi fr deplasare: semne clinice asemntoare cu ale contuziilor sau entorselor fracturi cu deplasare: se asociaz deplasarea postero-lateral sau posteromedial a piciorului

FRACTURI MALEOLARE

COMPLICATII:

imediate:
fractura deschis leziuni vasculo-nervoase ireductibilitate prin interpunerea de pri moi

tardive:
artroz persistena unor subluxaii

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT

Ortopedic: fracturi maleolare fara deplasare Chirurgical:


Maleola externa: suruburi, placa cu suruburi Maleola interna: surub de maleola brosa K Diastazis tibio-peronier: surub de diastazis

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL Maleola externa

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL Maleola interna

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL Fracturi bimaleolare

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL Fractura bimaleolara + diastazis tibioperonier

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL Fractura trimaleolara


Cand fragmentul tibial posterior >30% suprafta articulara

FRACTURILE ASTRAGALULUI

FRACTURILE ASTRAGALULUI

ANATOMIE:
astragalul (talusul) intra in componenta mai multor articulatii: tibiotalica, subastragaliana, taloscafoidiana 3/5 este acoperit de cartilaj articular nu are insertii musculare irigatia sanguina este deficitara, iar arterele trec prin sinus tarsi si canalul tarsal, care in fracturi sunt deteriorate, putand determina necroza ischemica avasculara

FRACTURILE ASTRAGALULUI

FRACTURILE ASTRAGALULUI

CLASIFICARE HAWKINS: se refera la fracturile de col astragalian, avand aplicatie asupra indicatiei terapeutice si prognosticului Tip I: fracturi verticale de col astragalian, fara deplasare dureri pe fata anterioara a gleznei la palpare si mobilizare, imposibilitatea sprijinului pe picior, tumefactie anterioara prognostic: favorabil (fara necroza sau pseudartroza) tratament: gips gambier, fara sprijin 8 saptamani Tip II: fractura de col astragalian cu subluxatie sau luxatie subastragaliana deformarea gleznei si piciorului prognostic: necroza avasculara in 40 % cazuri Tip III: fracturi de col astragalian cu luxatie subastragaliana si in articulatia gleznei deformarea gleznei, piciorului; uneori astragalul sparge tegumentul posterior prognostic: pseudartroza 11 % cazuri, NAV 91 % cazuri tratament: tipul II si III beneficiaza de tratament chirurgical, cu reducere sangeranda a fracturii si osteosinteza cu suruburi

FRACTURILE CALCANEULUI

FRACTURILE CALCANEULUI

ANATOMIE:
os spongios sustentaculum tali (medial) unghiul tuberoarticular (Bhler) normal 25 40 participa la formarea boltii longitudinale a piciorului, iar modificarea formei lui atrage grave disfunctionalitati ale piciorului (picior plat) intra in componenta articulatiilor talocalcaneana si calcaneocuboidiana

FRACTURILE CALCANEULUI

FRACTURILE CALCANEULUI

SIMPTOMATOLOGIE:
calcai tumefiat, largit, scurtat pierderea reliefului bimaleolar si ahilian bolta longitudinala stearsa echimoza numulara Mondor dureri sub si retromaleolare miscari in articulatia subtalara foarte dureroase

FRACTURILE CALCANEULUI

CLASIFICARE: Bhler(radiologica):

tip I: unghiul Bhler < 30 tip II: unghiul Bhler in jur de 0 tip III: unghiul Bhler < 0 extraarticulara: 25-30% din fracturile de calcaneu:

Essex Lopresti:

tuberozitate anterioara sustentaculum tali corp calcanean fractura cu infundare articulara fractura in limba subtalara

intraarticulara: 70-75% din fracturile de calcaneu:


FRACTURILE CALCANEULUI

CLASIFICARE Sanders DiPasquale: pe baza aspectului CT

Tip I

Tip IIA IIC

Tip IIB

Tip

Tip IIIA Tip IIIC

Tip IIIB Tip IV

FRACTURILE CALCANEULUI

COMPLICATII:
calus vicios sindrom Sdeck artroza subtalica

FRACTURILE CALCANEULUI

TRATAMENT: fracturi extraarticularecu minim deplasare: gips Graffin

fracturi intraarticulare:

<50 ani: reconstructie chirurgicala >50 ani: tratament functional