CUPRINS

Argument……………………………………………………………………………...pag.2 I.Generalitati………………………………………………………………………….pag.3 II Procedee de distilare folosite in laborator………………………………pag.4 II.1 Distilarea simpla sau diferentiala………………………………………..pag.4 II.2 Distilarea fractionata………………………………………………………...pag.5 II.3 Distilarea la presiune redusa sau sub vid…………………………....pag.6 III. Procedee de distilare si rectificare industriale……………………….pag.7 III.1 Distilarea simpla……………………………………………………………...pag.7 III.2 Distilarea cu vapori de apa……………………………………………....pag.9 III.3 Distilarea moleculara……………………………………………………..…pag.10 III.4 Rectificarea……………………………………………………………………..pag.10 IV. Exploatarea si intretinerea utilajelor folosite in operatiile de distilare si rectificare…………………………………....pag.13 V. Concluzii……………………………………………………………………………..pag.17 Bibliografie………………………………………………………………………………pag.18

1

Procesele de transfer de masa sunt reversibile.  uscarea.  _ concentrarea acidului sulfuric.  sublimarea.  cristalizarea.  extractia. Schimbul de substanta intr-e fazele de contact.  _ separarea aerului (dupa lichefiere) în oxigen si azot. In industria chimica sunt folosite urmatoarele operatii unitare cu transfer de masa :  absorbtia. rezultata din formata in urma contactului nemijlocit intre cele 2 faze.  distilarea.  _ separarea componentilor din amestecurile lichide organice. adica substanta poate sa treaca dintr-o faza in alta. se numeste operatie de transfer de masa. iar procesele care au loc in timpul acestei operatii se numesc procese de transfer de masa sau procese de difuziune. in functie de concentratia ei in cele doua faze si conditiile de echilibru. lichide sau solide.ARGUMENT In industria chimica si petrochimica. presupune deplasarea relativa a componentilor in fiecare faza. Separarea fizica a amestecurilor omogene gazoase. 2 . deplasare numita difuziune. Difuziunea are loc prin suprafata de contact moleculara. Aplicatiile distilarii / rectificarii sunt:  _ obtinerea fractiunilor (produselor) petroliere din titei . rezultata din deplasarile moleculare si convectiva. Procesele de transfer de masa consta in trecerea substantei dintr-o faza in alta faza aflata in contact. Directia de deplasare este data de sensul de variatie a concentratiei componentilor in fazele respective.  adsorbtia. in urma careia are loc introducerea sau indepartarea unor substante din amestecul considerat. in urma reactiilor chimice sau a transformarilor fizice rezulta amestecuri omogene sau eterogene.

partial miscibile (inter anumite proportii si intre anumite temperaturi) si total nemiscibile. Aceste amestecuri se mai numesc si amestecuri AZEOTROPE. O succesiune de vaporizari si condensari poarta denumirea de RECTIFICARE. -amestecuri multicomponente (formate din trei sau mai multi componenti). -amestecuri complexe. La randul lor. temperatura de fierbere a amestecului creste o data cu evaporarea componentilor usor volatili. Operatiei de distilare si rectificare se supun urmatoarelor amestecuri de lichide: -amestecuri binare (formate din doi componenti). temperatura de fierbere depinde atat de presiunea sub care are loc fierberea.ca rezultat al imbogatirii fazei lichide in componenti greu volatili. In cazul amestecurilor de lichide. In functie de solubilitatea componentilor. In timpul fierberii. sau prin rectificare se bazeaza pe diferenta intre temperaturile de fierbere si intre presiunile de vapori ale componentilor care formeaza amestecul. Vaporii degajati si condensati formeaza fractiunea numita DISTILAT iar lichidul ramas nevaporizat. 3 . lichidul ramas imbogatindu-se in componenti greu volatili. -nu se cunoaste exact numarul si natura componentilor (titeiul). amestecurile lichide binare pot fi: miscibile.I GENERALITATI Distilarea este operatia unitara de separarea a unui component sau mai multor componenti dintr-un amestec omogen lichid. La o presiune constanta. amestecurile miscibile se impart in amestecuri ideale (fara punct de fierbere constant) si reale (cu temperature de fierbere maxima sau minima). cat si de compozitia amestecului. constituierezidul de baza. vaporii degajati din amestecul de lichide sunt mai bogati in componenti usor volatili. Separarea prin distilare.

sursa de caldura poate fi un resou electric sau o baie de apa . in lipsa baloanelor Würtz se pot folosi baloane cu fund rotund. baie de nisip) se alege in functie de natura substantei supuse distilarii si de temperatura de fierbere. urmata de condensarea vaporilor formati. nisip sau ulei. bai de aer.II PROCEDEE DE DISTILARE FOLOSITE IN LABORATOR In laboratoare se utilizeaza urmatoarele procedee de distilare:  Distilarea simpla sau diferentiala. Modul de inalzire (pe sita. Pentru substantele inflamabile (eter.printr-o sita de azbest . II.  Distilarea la presiune redusa sau sub vid. in baie de apa. incalzita cu un bec de gaz . Condensarea vaporilor si racirea se efectueaza intr-un refrigerant Liebig . iar pentru lichide cu pf=80-250°C. Aparatura. prevazute cu cap de distilare. Pentru distilarea produselor care se pot congela se folosesc refrigerente de aer. alcool). Refrigerentul le leaga cu vasul de conectare (pahar Erlenmayer. al carui rezervor cu mercur se gaseste la aceeasi inaltime cu tubul laterar al balonului. introdus in gatul balonului. de azbest. Instalatia de distilare (fig 1) foloseste ca fierbator (blaza) pentru amestecul de alimentare un balon Würtz .1 DISTILAREA SIMPLA SAU DIFERENTIALA La distilarea simpla. racit cu apa prin manta si legat la instalatia de apa printr-un tub de cauciuc. 4 . capatul superior al refrigerentului este pus in legatura printr-un alt tub de cauciuc.  Distilarea fractionata. acetone. cu cilindru gradat) printr-o aloja.la un canal de scurgere. separarea componentelor are loc discontinuu. printro singura vaporizare. Temperatura se controleaza cu termometrul.

Deoarece distilarea fractionate comporta operatii minutioase si duce la pierderi inseminate de substante. proedeul este inlocuit cu rectificarea. care contine componenta mai greu volatila. La obtinerea fiecarei componente (substante) se colecteaza 3 fractiuni: • fractiunea principala • (fractiunea de mijloc) • coada de distilare (fractiunea de sfarsit). 5 . se poate intrebuinta aceeasi temperatura ca la distilarea simpla. Daca intre punctele de fierbere ale componentelor sunt diferente mari. aplicata amestecurilor de substante lichide cu puncte de fierbere apropiate.1 II.2 DISTILAREA FRACTIONATA Distilarea fractionata este o varianta a distilarii simple.Fig.

Balonul Claisen 1 se fixeaza cu ajutorul unor cleme 7 de stativul 6. Instalatia de distilare sub vid este reprezentata in fig 2.3 DISTILAREA LA PRESIUNE REDUSA SAU SUB VID Substantele lichide care se pot descompune inainte de a se atinge temperature de fierbere la presiune normala se supun distilarii sub vid.Fig. Se potriveste pozitia becului 3 si se monteaza refrigerentul de apa Liebieg 2 printr-o clema 7 de stativul al 2lea. 6 .2 II. deoarece la presiune redusa se micsoreaza temperatura lor de fierbere. apoi se aseaza sita sau baia de incalzire 4 pe trepiedul 5.

3. distilarea azeotropa. iar in cazuri speciale. 12-vas de siguranta. 7-cleme.Fig. 6-stativ. 2-refrigent Liebeg. 4-baia de incalzire 5-trepied. 3-bec de gaz. rectificarea (fractionarea). 9-capilara. sau cand se urmareste eliminarea din amestecurile lichide a impuritatilor nevolatile sau greu volatile. 8-termometru.1 DISTILAREA SIMPLA Distilarea simpla se foloseste in cazurile cand nu este necesara o separare completa a amestecului. III PROCEDEE DE DISTILARE SI DE RECTIFICARE INDUSTRIALE In industria chimica se folosesc frecvent urmatoarele procedee de distilare: distilarea simpla. Instalatia de distilare sub vid 1-balon Claisen. distilarea extractive si distilarea moleculara. III. 11-manometru. distilare cu vapori de apa. 10-vas de colectare. 13-pompa de vid. 7 .

eliminarea vaporilor formati in condensarea lor intr-un racitor condensator. Pentru concentrarea vaporilor in component usor volatile.Procesul consta in fierberea amestecului. prevazut cu o serpentine de incalzire 2. Fig. Instalatia de distilare simpla 1-blaz de distilare 2. compusa dintr-un blaz de distilare 1.serpentina de incalzire 8 . Condensatorul obtinut (distilatul) trece intr-un rezervor de depozitare 6. in care se introduce amestecul initial supus distilarii. Vaporii formati prin fierberea amestecului trec in racitorul condensator 3. In figura este reprezentata schema unei instalatii de distilare simpla. se condenseaza. la partea superioara a blazului de distilare se monteaza un condensator numit in acest caz deflegmator in care are loc condensarea vaporilor componentului greu volatile si reintoarcerea condensatului in blaz. unde prin racire (cu apa). 4.

temperatura de fierbere a amestecului rezultat la presiunea atmosferica va fi sub 100°C. Daca la un lichid nemiscibil cu apa se adauga apa.3-racitor 4.5. instalatia de antrenare cu vapori de apa 1-blaz de distilare 2-barbotor de abur viu 9 . Se bazeaza pe proprietatea amestecurilor de lichide nemiscibile de a fierbe la o temperatura mai scazuta decat temperatura de fierbere a fiecarui component in parte.vizor 5-vase colectoare de fractie III. Fig.2 DISTILAREA CU VAPORI DE APA Distilarea cu vapori de apa este folosita pentru separarea unor lichide termolabile sau greu volatile si nemiscibile cu apa.

3 DISTILAREA MOLECULARA Aceasta metoda este folosita pentru distilarea lichidelor termolabile sau greu volatile si consta in efectuarea operatiei de distilare sub vid inaintat (10ˉ³torr). III. este de 20-30 mm. Amestecul de separate curge pe suprafata de incalzire sub forma unui film de lichid descendent. numarul de ciocniri intre molecule scade. Amestecul initial se introduce pe asa numitul taler de alimentare care imparte coloana in 2 zone: zona de concentrare (zona deasupra talerului de alimentare) si zona de epuizare (zona sub talerul de alimentare). majoritatea moleculelor care parasesc suprafata de vaporizare ajung pe suprafata de condensare fara a se ciocnii intre ele si se condenseaza. O coloana de rectificare se poate imagina ca fiind formata dintr-o serie de blaze de distilare cu 10 . iar drumul liber mijlociu parcurs de o molecula creste foarte repede. il constituie coloana de rectificare 1. la care tie intermoleculara. iar diferenta de temperature dintre acestea este de 100°C. care poate fi cu umplutura sau cu talere.3-racitor condensator 4-vizor 5-decantor 6-vas collector III. Utilajul principal al instalatiei de rectificare fig 6. care au drept rezultat spararea aproape in stare pura a componentilor din amestecurile binare de lichide.4 RECTIFICAREA Rectificarea consta intr-o succesiune de evaporari si condensari realizate in aparate speciale numite coloane de rectificare. Distanta intre suprafata de vaporizare si condensare. Daca distanta intre intre suprafata de vaporizare si de condensare este mai mica decat drumul liber mijlociu. sau separarea unei fractiuni inguste din amestecuri complexe.

6 Instalatia de reactificare continua 1-coloana de recficare 2-fierbator 3-rezervor de nivel 4-preincalzitor 5-condensator 6-racitor 7-rezervor pentru distilat 8-rezervor pentru reziduu REFLUXUL O parte din distilat este reintrodus pe talerul superior al coloanei de rectificare cu reflux. In primul rand asigura un curent descendent de lichid in coloana. deci un nivel constant de lichid pe 11 . pusa una peste alta. In coloana de rectificare. rolul blazelor este indeplinit de talere. Rolul refluxului este dublu. Fig.barbotare a vaporilor.

reglarea concentratiei componentilor usor volatili in distilat. Bilantul termic al unei coloane de rectificare se bazeaza pe egalitatea sumei caldurilor intrate in coloana si sumei caldurilor iesite din coloana si se exprima prin relatia: Qf+Ql+Qa=Qv+Qw+Qc+Qp. debitul de reflux se regleaza temperature la varful coloanei de rectificare. 12 . in distilat si respective in rezidul din blaz.Bilantul general al materiei este dat de relatia F=D+W.iar in al2-lea rand serveste ca un absorbant pentru componentul greu volatil din faza de vapori. Iar bilantul pentru componentul usor volatile va fi: F·Xf=D·Xd+W·Xw. in kmoli/s. Qa=coloana introdusa in blaz cu aburul de incalzire. in kmoli/s. in kmoli/s.fiecare taler. Bilantul de materiale si termic al procesului de rectificare . Qc=caldura evacuate cu condens. Xf. D=debitul de distilat. Raportul intre cantitatea de reflux reintrodus in coloana si cantitatea de distilat obtinut se numeste cifra de reflux. ceea ce inseamna in final. Ql=coloana intrata de la varful coloanei de reflux. Qp=pierderi de caldura in mediul inconjurator. In practica. Qw=caldura evacuate cu rezidul de blaz. F=debitul amestecului initial care intra in coloana. Xd si Xw=fractiile molare ale componentului usor volatile in amestecul initial. Qf=caldura intrata in coloana cu amestecul de alimentare. W=debitul de reziduu de blaz. Qv=caldura iesita cu vaporii pe la varful coloanei.

Pana la obtinerea valorilor nominale ale acestora. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR FOLOSITE IN OPERATIILE DE DISTILARE SI RECTIFICARE Elemente de pornire si supravegerea functionarii la coloanele de rectificare. se urmareste realizarea presiunii de lucru in coloana. a temperaturii dea lungul coloanei si a alimentarii-la parametric corespunzatori ai refluxului-se verifica prin probe de laborator valorile parametrilor de lucru. toate materialele introduce in coloana se recircula sub forma de reflux sau ca materie prima. Se urmareste realizarea temperaturii de lucru la diversele nivele ale coloanei prin variatia debitului si a temperaturii refluxului. d. a presiunii. Se introduce materia prima in coloana. Dupa realizarea nivelului. Se deschide robinetele de pe racordurile coloanei si se alcatuiesc liniile pentru recirculari ale refluxului si alimentarea cu materie prima.IV. Pornirea instalatiei 13 . b. c. A. apoi nivelul la baza coloanei. Atingerea valorilor nominale ale parametrilor de lucru semnaleaza intrarea instalatiei in functionare de regim. Etape Continutul lucrarilor a.

introductandu-se abur sau gaz inert. se elimina. 14 . Comportarea supapelor de siguranta: eventualele defectiuni obliga la izolarea coloanei de restul instalatiei. Aparitia oricaror avarii la corpul coloanei. e. temperaturi. incendii. distrugeri la imbinarile demontabile. Eventualele pierderi de fluide la imbinarile etanse. supapele de siguranta se deschid si materialul este trimis la conductele de golire rapida. Periodic. fara golirea lui. dar dupa ce sistemul a fost degajat de presiune. obliga la izolarea coloanei de restul instalatiei si la degajarea coloanei de presiune. in timpul functionarii. Daca. c. Parametrii de lucru se citesc la tabloul de comanda al instalatiei. Nu este admisa cresterea presiunii in coloana: la peste 10% din presiunea de lucru. Pana la instalarea in functionare de regim se urmaresc: evolutia parametrilor de lucru.(presiuni. Supravegherea functionarii instalatie a. In cazuri de pericole mari. nivelul de lichid la baza coloanei. b. d. temperaturile si debitele de reflux. nivel la baza coloanei. la acesti debit de alimentare cu materie prima. este necesara strangerea garniturilor de etansare.B. in limitele admise. C. aceasta se poate face la temperatura de lucru.prin robinetele de scurgere condensul de la baza coloanei si din sticletele de nivel (in special la coloanele in care se introduce abur) c. Acesti parametri trebuie trebuie sa se mentina la valori cat mai constante. scaderea presiunii in coloana si demontarea supapei pentru verificari si reglare. temperatura pe diverse nivele ale coloanei. b. Se urmaresc continuu: presiunea. Elemente de supravegere la pornire a. se face golirea coloanei la separatoare. reflux v).

Se mentine coloana incarcata supraveghindu-se presiunea din coloana si temperatura la baza coloanei. La itreruperi de scurta durata. Se intrerupe alimentarea coloanei cu amestec initial si cu reflux. La intreruperi relungite. Se continua alimentarea coloanei cu amestec si se verifica: etansarile la pompe. Se intrerupe alimentarea cu abur a fierbatorulu si a preincalzitorului. 15 . Se deschid ventilele de golire rapida. La intreruperi prelungite. ungerea. Natura opririi Lucrari necesare a. B. A. Intreruperea alimentarii cu abur a. La intreruperi de scurta durata (sub maximum 1 ora) b. Se goleste coloana.Intreruperi accidentale in functionarea coloanelor de rectificare. Se sufla interiorul coloanei cu gaz inert. Intrerupera alimentarii cu energie electrica b. Se intrerupe alimentarea cu amestec initial si cu reflux. Se deschid ventilele de golire rapida. functionarea echipamentelor auxiliare ale instalatiei.

control si reglare. Se intrerupe alimentarea coloanei. alimentare cu amestec initial. cu abur la preincalzitor si fierbator. La intreruperea apei Se inchide alimentarea de racire. Se controleaza regimul de presiuni si temperaturi din coloana. La reducerea Se reduce debitul de debitului apei de racire. a. Se inchid ventilele de la AMC. Se goleste coloana si se sufla in interior cu gaz inert. Intreruperea alimentarii cu apa de racire sau reducerea debitului apei de racire Se inchid ventilele la aparatura de masura. b. Se deschid ventilele de golire rapida. 16 . Se reduce debitul de abur la preincalzitor si fierbator.C.

temperatura de fierbere a amestecului creste o data cu evaporarea componentilor usor volatili. distilare cu vapori de apa. temperatura de fierbere depinde atat de presiunea sub care are loc fierberea. Rectificarea consta intr-o succesiune de evaporari si condensari realizate in aparate speciale numite coloane de rectificare. pacura. vaporii degajati din amestecul de lichide sunt mai bogati in componenti usor volatili. O succesiune de vaporizari si condensari poarta denumirea de RECTIFICARE. lichidul ramas imbogatindu-se in componenti greu volatili. motorinele. distilarea azeotropa. Cea mai cunoscuta operatie de rectificare este cea a petrolului obtinandu-se diferiti produsi dintre care cei mai cunoscuti sunt benzinele. In cazul amestecurilor de lichide. Separarea prin distilare sau prin rectificare se bazeaza pe diferenta intre temperaturile de fierbere si intre presiunile de vapori ale componentilor care formeaza amestecul. rectificarea (fractionarea). 17 . sau separarea unei fractiuni inguste din amestecuri complexe. constituierezidul de baza. In timpul fierberii.ca rezultat al imbogatirii fazei lichide in componenti greu volatili.V. Vaporii degajati si condensati formeaza fractiunea numita DISTILAT iar lichidul ramas nevaporizat. uleiuri. distilarea extractive si distilarea moleculara. In industria chimica se folosesc frecvent urmatoarele procedee de distilare: distilarea simpla. cat si de compozitia amestecului. iar in cazuri speciale. Area a unor amestecuri de compusi dar si ca operatie de purificarea a unor substante.CONCLUZII Distilarea se foloseste atat ca operatie de separare de transfer de masa ce se utilizeaza in mod frecvent in industria chimica dar si petrochimica. La o presiune constanta. care au drept rezultat spararea aproape in stare pura a componentilor din amestecurile binare de lichide.

Manual pentru clasa a XII-a. Bucuresti. 9. Floarea. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti. 2. Bratu – Operatii unitare în ingineria chimica. Balaban. Colectiv – Standard de pregatire profesionala nivel 2. utilaje în industria chimica. R. 1993 Pedagogica – Bucuresti. Bumbu – Instruire practica în laboratorul de tehnologie si instalatii pilot. 1977. Vol. Bucuresti. 1988. Manual pentru licee industriale. Hasci – Exploatarea si întretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica. 1999.Operatii si utilaje in industria chimica” . . S. E. O. C. Editura Didactica si Pedagogica. 2005 6..A. 3. I.BIBLIOGRAFIE 1. I. Bucuresti. I. 8. A. 10. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti. varianta revizuita. V. I. Vol. Bucuresti.F. II si III. si Pedagogica – Bucuresti. Domeniul Chimie industriala. Banateanu – Exploatarea si întretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica. 4. Stan. Editura Zecasin. Balaban– Mica enciclopedie de tehnologie chimica. C. Tudose – Procese. Craciuc. operatii. Scoala de Arte si Meserii. C. 1985.Z. 1983.T. 1985. Mihailescu. C. Jinescu – Exploatarea si întretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica si de rafinarii. Manual pentru clasa a XII-a. Stan. Editura Tehnica – Bucuresti. Colectiv – Curriculum clasa a XI-a. 1974. 1996.A. Z. Editura Didactica si Pedagogica. Craciun. 18 . 2005 5. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti. Brener. 1993. 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful