P. 1
Copy (1) of Lucrare Special It Ate

Copy (1) of Lucrare Special It Ate

|Views: 50|Likes:
Published by Constantin Ioana

More info:

Published by: Constantin Ioana on May 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/06/2013

pdf

text

original

CUPRINS

Argument……………………………………………………………………………...pag.2 I.Generalitati………………………………………………………………………….pag.3 II Procedee de distilare folosite in laborator………………………………pag.4 II.1 Distilarea simpla sau diferentiala………………………………………..pag.4 II.2 Distilarea fractionata………………………………………………………...pag.5 II.3 Distilarea la presiune redusa sau sub vid…………………………....pag.6 III. Procedee de distilare si rectificare industriale……………………….pag.7 III.1 Distilarea simpla……………………………………………………………...pag.7 III.2 Distilarea cu vapori de apa……………………………………………....pag.9 III.3 Distilarea moleculara……………………………………………………..…pag.10 III.4 Rectificarea……………………………………………………………………..pag.10 IV. Exploatarea si intretinerea utilajelor folosite in operatiile de distilare si rectificare…………………………………....pag.13 V. Concluzii……………………………………………………………………………..pag.17 Bibliografie………………………………………………………………………………pag.18

1

rezultata din deplasarile moleculare si convectiva.  uscarea. rezultata din formata in urma contactului nemijlocit intre cele 2 faze.  _ concentrarea acidului sulfuric. presupune deplasarea relativa a componentilor in fiecare faza. 2 . Directia de deplasare este data de sensul de variatie a concentratiei componentilor in fazele respective.  extractia. in functie de concentratia ei in cele doua faze si conditiile de echilibru. iar procesele care au loc in timpul acestei operatii se numesc procese de transfer de masa sau procese de difuziune.ARGUMENT In industria chimica si petrochimica.  sublimarea. adica substanta poate sa treaca dintr-o faza in alta.  cristalizarea. in urma reactiilor chimice sau a transformarilor fizice rezulta amestecuri omogene sau eterogene.  distilarea.  _ separarea componentilor din amestecurile lichide organice.  adsorbtia.  _ separarea aerului (dupa lichefiere) în oxigen si azot. Separarea fizica a amestecurilor omogene gazoase. lichide sau solide. Difuziunea are loc prin suprafata de contact moleculara. In industria chimica sunt folosite urmatoarele operatii unitare cu transfer de masa :  absorbtia. Schimbul de substanta intr-e fazele de contact. deplasare numita difuziune. Aplicatiile distilarii / rectificarii sunt:  _ obtinerea fractiunilor (produselor) petroliere din titei . se numeste operatie de transfer de masa. in urma careia are loc introducerea sau indepartarea unor substante din amestecul considerat. Procesele de transfer de masa consta in trecerea substantei dintr-o faza in alta faza aflata in contact. Procesele de transfer de masa sunt reversibile.

O succesiune de vaporizari si condensari poarta denumirea de RECTIFICARE. Separarea prin distilare.I GENERALITATI Distilarea este operatia unitara de separarea a unui component sau mai multor componenti dintr-un amestec omogen lichid. La o presiune constanta. In functie de solubilitatea componentilor. temperatura de fierbere a amestecului creste o data cu evaporarea componentilor usor volatili. Vaporii degajati si condensati formeaza fractiunea numita DISTILAT iar lichidul ramas nevaporizat. temperatura de fierbere depinde atat de presiunea sub care are loc fierberea. lichidul ramas imbogatindu-se in componenti greu volatili. sau prin rectificare se bazeaza pe diferenta intre temperaturile de fierbere si intre presiunile de vapori ale componentilor care formeaza amestecul. cat si de compozitia amestecului. constituierezidul de baza. In cazul amestecurilor de lichide. -amestecuri multicomponente (formate din trei sau mai multi componenti). -amestecuri complexe. amestecurile miscibile se impart in amestecuri ideale (fara punct de fierbere constant) si reale (cu temperature de fierbere maxima sau minima). Aceste amestecuri se mai numesc si amestecuri AZEOTROPE. vaporii degajati din amestecul de lichide sunt mai bogati in componenti usor volatili. partial miscibile (inter anumite proportii si intre anumite temperaturi) si total nemiscibile. 3 . Operatiei de distilare si rectificare se supun urmatoarelor amestecuri de lichide: -amestecuri binare (formate din doi componenti). amestecurile lichide binare pot fi: miscibile.ca rezultat al imbogatirii fazei lichide in componenti greu volatili. -nu se cunoaste exact numarul si natura componentilor (titeiul). In timpul fierberii. La randul lor.

in lipsa baloanelor Würtz se pot folosi baloane cu fund rotund. 4 . II. racit cu apa prin manta si legat la instalatia de apa printr-un tub de cauciuc. cu cilindru gradat) printr-o aloja. acetone. alcool). Instalatia de distilare (fig 1) foloseste ca fierbator (blaza) pentru amestecul de alimentare un balon Würtz . incalzita cu un bec de gaz .II PROCEDEE DE DISTILARE FOLOSITE IN LABORATOR In laboratoare se utilizeaza urmatoarele procedee de distilare:  Distilarea simpla sau diferentiala. Condensarea vaporilor si racirea se efectueaza intr-un refrigerant Liebig .printr-o sita de azbest . in baie de apa.  Distilarea la presiune redusa sau sub vid. bai de aer. Pentru substantele inflamabile (eter. iar pentru lichide cu pf=80-250°C. separarea componentelor are loc discontinuu. de azbest. al carui rezervor cu mercur se gaseste la aceeasi inaltime cu tubul laterar al balonului. introdus in gatul balonului. prevazute cu cap de distilare. printro singura vaporizare. Pentru distilarea produselor care se pot congela se folosesc refrigerente de aer. urmata de condensarea vaporilor formati. baie de nisip) se alege in functie de natura substantei supuse distilarii si de temperatura de fierbere. Temperatura se controleaza cu termometrul.  Distilarea fractionata. Refrigerentul le leaga cu vasul de conectare (pahar Erlenmayer.1 DISTILAREA SIMPLA SAU DIFERENTIALA La distilarea simpla. Modul de inalzire (pe sita. sursa de caldura poate fi un resou electric sau o baie de apa . Aparatura.la un canal de scurgere. capatul superior al refrigerentului este pus in legatura printr-un alt tub de cauciuc. nisip sau ulei.

Deoarece distilarea fractionate comporta operatii minutioase si duce la pierderi inseminate de substante. aplicata amestecurilor de substante lichide cu puncte de fierbere apropiate. La obtinerea fiecarei componente (substante) se colecteaza 3 fractiuni: • fractiunea principala • (fractiunea de mijloc) • coada de distilare (fractiunea de sfarsit).2 DISTILAREA FRACTIONATA Distilarea fractionata este o varianta a distilarii simple. 5 .1 II.Fig. Daca intre punctele de fierbere ale componentelor sunt diferente mari. proedeul este inlocuit cu rectificarea. se poate intrebuinta aceeasi temperatura ca la distilarea simpla. care contine componenta mai greu volatila.

6 . deoarece la presiune redusa se micsoreaza temperatura lor de fierbere. Balonul Claisen 1 se fixeaza cu ajutorul unor cleme 7 de stativul 6.2 II.3 DISTILAREA LA PRESIUNE REDUSA SAU SUB VID Substantele lichide care se pot descompune inainte de a se atinge temperature de fierbere la presiune normala se supun distilarii sub vid. Instalatia de distilare sub vid este reprezentata in fig 2. apoi se aseaza sita sau baia de incalzire 4 pe trepiedul 5.Fig. Se potriveste pozitia becului 3 si se monteaza refrigerentul de apa Liebieg 2 printr-o clema 7 de stativul al 2lea.

12-vas de siguranta. 7 . Instalatia de distilare sub vid 1-balon Claisen. 9-capilara. 11-manometru. 3. 8-termometru. distilarea azeotropa. 13-pompa de vid. 6-stativ. 7-cleme. sau cand se urmareste eliminarea din amestecurile lichide a impuritatilor nevolatile sau greu volatile. 2-refrigent Liebeg. rectificarea (fractionarea). III. 3-bec de gaz. III PROCEDEE DE DISTILARE SI DE RECTIFICARE INDUSTRIALE In industria chimica se folosesc frecvent urmatoarele procedee de distilare: distilarea simpla. 10-vas de colectare. 4-baia de incalzire 5-trepied. iar in cazuri speciale.Fig. distilare cu vapori de apa. distilarea extractive si distilarea moleculara.1 DISTILAREA SIMPLA Distilarea simpla se foloseste in cazurile cand nu este necesara o separare completa a amestecului.

In figura este reprezentata schema unei instalatii de distilare simpla. Fig. se condenseaza. eliminarea vaporilor formati in condensarea lor intr-un racitor condensator. unde prin racire (cu apa). in care se introduce amestecul initial supus distilarii. Condensatorul obtinut (distilatul) trece intr-un rezervor de depozitare 6. la partea superioara a blazului de distilare se monteaza un condensator numit in acest caz deflegmator in care are loc condensarea vaporilor componentului greu volatile si reintoarcerea condensatului in blaz. 4.serpentina de incalzire 8 . Vaporii formati prin fierberea amestecului trec in racitorul condensator 3. compusa dintr-un blaz de distilare 1.Procesul consta in fierberea amestecului. Instalatia de distilare simpla 1-blaz de distilare 2. Pentru concentrarea vaporilor in component usor volatile. prevazut cu o serpentine de incalzire 2.

3-racitor 4. temperatura de fierbere a amestecului rezultat la presiunea atmosferica va fi sub 100°C. instalatia de antrenare cu vapori de apa 1-blaz de distilare 2-barbotor de abur viu 9 . Fig. Se bazeaza pe proprietatea amestecurilor de lichide nemiscibile de a fierbe la o temperatura mai scazuta decat temperatura de fierbere a fiecarui component in parte.vizor 5-vase colectoare de fractie III.2 DISTILAREA CU VAPORI DE APA Distilarea cu vapori de apa este folosita pentru separarea unor lichide termolabile sau greu volatile si nemiscibile cu apa.5. Daca la un lichid nemiscibil cu apa se adauga apa.

4 RECTIFICAREA Rectificarea consta intr-o succesiune de evaporari si condensari realizate in aparate speciale numite coloane de rectificare. Amestecul initial se introduce pe asa numitul taler de alimentare care imparte coloana in 2 zone: zona de concentrare (zona deasupra talerului de alimentare) si zona de epuizare (zona sub talerul de alimentare). il constituie coloana de rectificare 1. este de 20-30 mm. iar diferenta de temperature dintre acestea este de 100°C. Daca distanta intre intre suprafata de vaporizare si de condensare este mai mica decat drumul liber mijlociu. care au drept rezultat spararea aproape in stare pura a componentilor din amestecurile binare de lichide. sau separarea unei fractiuni inguste din amestecuri complexe. Distanta intre suprafata de vaporizare si condensare. numarul de ciocniri intre molecule scade.3 DISTILAREA MOLECULARA Aceasta metoda este folosita pentru distilarea lichidelor termolabile sau greu volatile si consta in efectuarea operatiei de distilare sub vid inaintat (10ˉ³torr). O coloana de rectificare se poate imagina ca fiind formata dintr-o serie de blaze de distilare cu 10 . iar drumul liber mijlociu parcurs de o molecula creste foarte repede. III.3-racitor condensator 4-vizor 5-decantor 6-vas collector III. Amestecul de separate curge pe suprafata de incalzire sub forma unui film de lichid descendent. Utilajul principal al instalatiei de rectificare fig 6. care poate fi cu umplutura sau cu talere. la care tie intermoleculara. majoritatea moleculelor care parasesc suprafata de vaporizare ajung pe suprafata de condensare fara a se ciocnii intre ele si se condenseaza.

In coloana de rectificare. deci un nivel constant de lichid pe 11 . rolul blazelor este indeplinit de talere. Rolul refluxului este dublu. pusa una peste alta. Fig. 6 Instalatia de reactificare continua 1-coloana de recficare 2-fierbator 3-rezervor de nivel 4-preincalzitor 5-condensator 6-racitor 7-rezervor pentru distilat 8-rezervor pentru reziduu REFLUXUL O parte din distilat este reintrodus pe talerul superior al coloanei de rectificare cu reflux. In primul rand asigura un curent descendent de lichid in coloana.barbotare a vaporilor.

fiecare taler. Qa=coloana introdusa in blaz cu aburul de incalzire. Qv=caldura iesita cu vaporii pe la varful coloanei. in kmoli/s. Qf=caldura intrata in coloana cu amestecul de alimentare. Qp=pierderi de caldura in mediul inconjurator. In practica. F=debitul amestecului initial care intra in coloana.iar in al2-lea rand serveste ca un absorbant pentru componentul greu volatil din faza de vapori. Ql=coloana intrata de la varful coloanei de reflux. in kmoli/s. Bilantul termic al unei coloane de rectificare se bazeaza pe egalitatea sumei caldurilor intrate in coloana si sumei caldurilor iesite din coloana si se exprima prin relatia: Qf+Ql+Qa=Qv+Qw+Qc+Qp. Xd si Xw=fractiile molare ale componentului usor volatile in amestecul initial. Xf. reglarea concentratiei componentilor usor volatili in distilat. Iar bilantul pentru componentul usor volatile va fi: F·Xf=D·Xd+W·Xw. in distilat si respective in rezidul din blaz. Qc=caldura evacuate cu condens. D=debitul de distilat. W=debitul de reziduu de blaz. in kmoli/s. Raportul intre cantitatea de reflux reintrodus in coloana si cantitatea de distilat obtinut se numeste cifra de reflux.Bilantul general al materiei este dat de relatia F=D+W. debitul de reflux se regleaza temperature la varful coloanei de rectificare. ceea ce inseamna in final. 12 . Bilantul de materiale si termic al procesului de rectificare . Qw=caldura evacuate cu rezidul de blaz.

d. A. apoi nivelul la baza coloanei. c. se urmareste realizarea presiunii de lucru in coloana.IV. Atingerea valorilor nominale ale parametrilor de lucru semnaleaza intrarea instalatiei in functionare de regim. a temperaturii dea lungul coloanei si a alimentarii-la parametric corespunzatori ai refluxului-se verifica prin probe de laborator valorile parametrilor de lucru. Se introduce materia prima in coloana. toate materialele introduce in coloana se recircula sub forma de reflux sau ca materie prima. Se urmareste realizarea temperaturii de lucru la diversele nivele ale coloanei prin variatia debitului si a temperaturii refluxului. a presiunii. b. Etape Continutul lucrarilor a. Dupa realizarea nivelului. Pana la obtinerea valorilor nominale ale acestora. Se deschide robinetele de pe racordurile coloanei si se alcatuiesc liniile pentru recirculari ale refluxului si alimentarea cu materie prima. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR FOLOSITE IN OPERATIILE DE DISTILARE SI RECTIFICARE Elemente de pornire si supravegerea functionarii la coloanele de rectificare. Pornirea instalatiei 13 .

se elimina. introductandu-se abur sau gaz inert. in timpul functionarii. Nu este admisa cresterea presiunii in coloana: la peste 10% din presiunea de lucru. distrugeri la imbinarile demontabile. supapele de siguranta se deschid si materialul este trimis la conductele de golire rapida. nivelul de lichid la baza coloanei. 14 . nivel la baza coloanei. Parametrii de lucru se citesc la tabloul de comanda al instalatiei.prin robinetele de scurgere condensul de la baza coloanei si din sticletele de nivel (in special la coloanele in care se introduce abur) c.(presiuni. fara golirea lui. temperaturile si debitele de reflux. Elemente de supravegere la pornire a. temperatura pe diverse nivele ale coloanei. Comportarea supapelor de siguranta: eventualele defectiuni obliga la izolarea coloanei de restul instalatiei. obliga la izolarea coloanei de restul instalatiei si la degajarea coloanei de presiune. C. In cazuri de pericole mari. b. e. Aparitia oricaror avarii la corpul coloanei. temperaturi. Daca. b. se face golirea coloanei la separatoare. dar dupa ce sistemul a fost degajat de presiune. Se urmaresc continuu: presiunea. la acesti debit de alimentare cu materie prima. Supravegherea functionarii instalatie a. Pana la instalarea in functionare de regim se urmaresc: evolutia parametrilor de lucru. Periodic.B. reflux v). scaderea presiunii in coloana si demontarea supapei pentru verificari si reglare. Eventualele pierderi de fluide la imbinarile etanse. incendii. Acesti parametri trebuie trebuie sa se mentina la valori cat mai constante. in limitele admise. c. d. aceasta se poate face la temperatura de lucru. este necesara strangerea garniturilor de etansare.

Se continua alimentarea coloanei cu amestec si se verifica: etansarile la pompe. Se sufla interiorul coloanei cu gaz inert. functionarea echipamentelor auxiliare ale instalatiei. B. La itreruperi de scurta durata. Intrerupera alimentarii cu energie electrica b. Se deschid ventilele de golire rapida. Se deschid ventilele de golire rapida. Se goleste coloana. ungerea. Se mentine coloana incarcata supraveghindu-se presiunea din coloana si temperatura la baza coloanei. La intreruperi prelungite. A. La intreruperi de scurta durata (sub maximum 1 ora) b. Se intrerupe alimentarea cu amestec initial si cu reflux. Intreruperea alimentarii cu abur a. 15 .Intreruperi accidentale in functionarea coloanelor de rectificare. La intreruperi relungite. Se intrerupe alimentarea coloanei cu amestec initial si cu reflux. Se intrerupe alimentarea cu abur a fierbatorulu si a preincalzitorului. Natura opririi Lucrari necesare a.

cu abur la preincalzitor si fierbator. b. Se controleaza regimul de presiuni si temperaturi din coloana. 16 . Se reduce debitul de abur la preincalzitor si fierbator. Se inchid ventilele de la AMC. alimentare cu amestec initial. Se goleste coloana si se sufla in interior cu gaz inert. a. Se intrerupe alimentarea coloanei.C. control si reglare. Se deschid ventilele de golire rapida. La reducerea Se reduce debitul de debitului apei de racire. La intreruperea apei Se inchide alimentarea de racire. Intreruperea alimentarii cu apa de racire sau reducerea debitului apei de racire Se inchid ventilele la aparatura de masura.

V. In timpul fierberii. distilarea extractive si distilarea moleculara. rectificarea (fractionarea). iar in cazuri speciale. vaporii degajati din amestecul de lichide sunt mai bogati in componenti usor volatili. Cea mai cunoscuta operatie de rectificare este cea a petrolului obtinandu-se diferiti produsi dintre care cei mai cunoscuti sunt benzinele. uleiuri. constituierezidul de baza.ca rezultat al imbogatirii fazei lichide in componenti greu volatili. distilare cu vapori de apa. temperatura de fierbere a amestecului creste o data cu evaporarea componentilor usor volatili. La o presiune constanta. pacura. 17 . Rectificarea consta intr-o succesiune de evaporari si condensari realizate in aparate speciale numite coloane de rectificare. lichidul ramas imbogatindu-se in componenti greu volatili. temperatura de fierbere depinde atat de presiunea sub care are loc fierberea. Separarea prin distilare sau prin rectificare se bazeaza pe diferenta intre temperaturile de fierbere si intre presiunile de vapori ale componentilor care formeaza amestecul.CONCLUZII Distilarea se foloseste atat ca operatie de separare de transfer de masa ce se utilizeaza in mod frecvent in industria chimica dar si petrochimica. care au drept rezultat spararea aproape in stare pura a componentilor din amestecurile binare de lichide. In industria chimica se folosesc frecvent urmatoarele procedee de distilare: distilarea simpla. cat si de compozitia amestecului. motorinele. In cazul amestecurilor de lichide. Vaporii degajati si condensati formeaza fractiunea numita DISTILAT iar lichidul ramas nevaporizat. O succesiune de vaporizari si condensari poarta denumirea de RECTIFICARE. sau separarea unei fractiuni inguste din amestecuri complexe. distilarea azeotropa. Area a unor amestecuri de compusi dar si ca operatie de purificarea a unor substante.

Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti.T. R. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti. Editura Zecasin. Balaban. utilaje în industria chimica. Banateanu – Exploatarea si întretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica. Brener. 1996. Vol.Z. Bucuresti.BIBLIOGRAFIE 1.A. A. E. 1993 Pedagogica – Bucuresti. C. 1999. Bucuresti. Bumbu – Instruire practica în laboratorul de tehnologie si instalatii pilot. 9. 1974. I. II si III. Editura Didactica si Pedagogica. Stan. S. varianta revizuita. Craciuc. I. I. Z. 8. Craciun. Floarea.. 1977. Stan. O. Hasci – Exploatarea si întretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica. V. Colectiv – Standard de pregatire profesionala nivel 2. 18 . Vol. Editura Tehnica – Bucuresti. Scoala de Arte si Meserii. 1985. Mihailescu. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti. 10. 1985. 3. operatii. Bratu – Operatii unitare în ingineria chimica. Tudose – Procese. 4.A. 1983. C. 2. Manual pentru clasa a XII-a. 2005 5. 7. Bucuresti. Balaban– Mica enciclopedie de tehnologie chimica.F. Domeniul Chimie industriala. 1993. C. 2005 6. C. Manual pentru clasa a XII-a. Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti. 1988. .Operatii si utilaje in industria chimica” . I. Colectiv – Curriculum clasa a XI-a. Manual pentru licee industriale. Jinescu – Exploatarea si întretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica si de rafinarii. si Pedagogica – Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->