Sunteți pe pagina 1din 20

Colegiul National Petru Rares, Piatra Neamt Clasa a 9-a F Postolache Arimbrister Mariuca

Ce datoram antichitatii ?

Mostenirea culturala
Orientul antic Grecia antica Roma antivca

-Orientul antic-

reprezinta leaganul primelor civilizatii. Aici au aparut

primele societati organizate si s-au realizat progrese tehnice spectaculoase, ceea ce a micsorat dependent omului de mediul in care traia si de hazardul vanatorii.

Religia:
Religia vechilor egipteni era politeist, iar numrul zeitilor de ordinul sutelor.Religiile egiptene au fost o succesiune de credine ale poporului egiptean ncepnd din perioada predinastic pn la apariia cretinismului i islamismului n perioada greco-roman. Ritualurile se fceau sub conducerea preoilor sau vracilor (folosirea magiei fiind pus ns la ndoial). Toate animalele infiate i venerate n art, scrierile i religiile Egiptului Antic (pentru peste 3000 de ani) sunt originare din Africa. Templele erau centrul aezrilor egiptene, servind ca centre administrative, coli, biblioteci i folosite i n scopuri religioase. Evreii au introdus monoteismul si l-au transmis pana astazi in diverse forme.

Domeniul gandirii si al artei


Natura religioas a civilizaiei egiptene a influenat contribuiile acesteia la arta antichitii. Multe din marile lucrri ale egiptenilor antici reprezint zei, zeie i faraoni (considerai i ei diviniti). Arta Egiptului Antic este caracterizat n general de ideea de ordine. Dovezi ale mumificrii si construciei de piramide n afara Egiptului stau mrturie a influenei sistemului de credine i valori ale egiptenilor asupra altor civilizaii, unul din modurile de transmitere fiind Drumul Mtsii. Arta egiptean, cu marile sale forme de manifestare (arhitectur, pictur, sculptur etc.) este aezat sub semnul fenomenului religios. Legtura vechilor egipteni cu zeii protectori ai Egiptului este profund i se manifest att pe pmnt ct i n viaa de dincolo element central al credinei egiptene strvechi, de aceea operele de art egiptene au cteva elemente comune. Toate au un anume imobilism: secol dup secol s-au reprodus aceleai forme artistice, s-au utilizat aceleai tehnici i aceleai materiale. Statuile faraonilor sau ale marilor demnitari nu reprezint trupul real ci mai degrab ele proiecteaz o imagine ideal a unui om

aflat ntr-o comuniune permanent cu zeii i deci aflat ntr.o stare de har divin. De aici rezult caracterul solemn al statuilor egiptene, senzaia de mreie pe care aceasta o produce privitorului. Dei artistul egiptean prefer s reprezinte profiluri umane, atunci cnd configureaz chipul uman el respect o convenie impus de credinele sale religioase. Omul rposat trebuie s priveasc fie spre apus, spre lumea de dincolo spre mpria lui OSIRIS, fie spre rsrit, spre lumea de aiciunde rsare zeul-soare Ra. De-a lungul timpului s-au lucrat n Egiptul antic poate zeci de mii de statui de bronz, piatr, lemn, aur ntotdeauna pictate. Artistul egiptean acorda culorilor o semnificaie anume, culorile fiind de fapt simboluri religioase. Roul era o culoare negativ, aceasta fiind culoarea zeului SETH, zeul deertului lipsit de via i de acea zeul morii, al rului i totodat al dezordinii. Verdele, culoarea vieii vegetale i de aceea culoarea bucuriei i tinereii era nchinat zeului OSIRIS, zeu al renvierii i a nemuririi ce stpnea lumea de dincolo. Tot astfel, culoarea neagr avea aceeai semnificaie negrul fiind culoarea pmntului fertil al Nilului fluviu, care, prin revrsrile sale, asigura renvierea venic a Egiptului an dup an i garanta puterea i prosperitatea rii. Albastrul era culoarea cerului i a zeului acestuia AMON. Galbenul reprezenta aurul, un material preios simbol al nemuririi zeilor i de aceea avea un caracter sacru, el fiind destinat numai n reprezentrile zeilor i faraonilor. Albulsimbol al puritii i bucuriei era culoarea coroanei Egiptului de Jos. Arhitectura egiptean i relev caracterul impuntor i sacru prin simpla prezen a marilor piramide i ale templelor. Aceste construcii impuntoare aveau rolul s asigure o legtur puternic dintre egipteni i zeii lor protectori. Marile piramide ridicate de faraonii din perioada Regatului Vechi nu erau doar grandioase locuri de veci pentru faraoni. Prin existena lor, ele erau un simbol al triumfului egiptenilor asupra moriicredina n nemurire i viaa de apoi fiind elementul central al religiei egiptene. Celui care i este destinat piramida faraonul, joac un rol central nu numai n viaa politic a Egiptului ci i n cea religioas. Faraonul nu este doar eful statului, el este nainte de toate un zeu ntrupat i prin definiie un simbol al nemuririi. El reprezint totodat cea mai puternic i vizibil legtur dintre Egipt i zei. De acea, ntreaga via n Egiptul antic art, politic, religie etc., este nchinat faraonului i caracterului su divin. Religia antic egiptean este nchinat

nemuririi i veniciei pentru ca era normal ca arta religioas s consacre aceste valori. Secol dup secol, artitii egipteni au folosit aceleai materiale, aceleai tehnici i stiluri, acest lucru fiind nc o dovad a credinei egiptenilor n caracterul nemuritor al Egiptului i ai zeilor si protectori. Vechea religie a fost redescoperit de ctre arheologii europeni n secolul XIX i de atunci ncoace arta religioas egiptean antic i-a recptat prestigiul i totodat dreptul de a fi considerat un simbol nemuritor al geniului artistic al umanitii.

Ramurile artei egiptene


1. Sculptura:

Majoritatea sculpturilor egiptene sunt efectuate in basorelief iar dintre materialele folosite predomina piatra ,lemnul sau metalul(aur,argint) Cand vorbim despre sculptura egipteana trebuie sa stim ca aceasta a fost supusa unor canoane Aceste canoane sunt impuse de credinta egipteniilor in zei si in viata vesnica.Cele 3 canoane sunt: -Hieratismul este lipsa de expresivitate a chipurilor si a trupurilor ,aceasta simbolizeaza detasarea personajelor de viata pamanteana in

asteptarea nemuririi.

-Frontalismul este vederea din fata a personajelor,bratele sunt lipite de trup. -Supradimensionarea consta in reprezentarea zeilor mai mari decat resstul personajelor pentru a sublinia caracterul lor sacru.

Printre capodoperele sculpturii Regatului Vechi se numara: marele Sfinx din Giseh (capul faraonului Khefren), statuia lui Khefren (Muzeul din Cairo), grupul Mikerinos si regina Khamerer Nebti (Muzeul din Boston), cel al printului Rahotep si printesei Nofret (Cairo), cel de un realism dus la grotesc al piticului Seneb si familiei sale (Cairo);precum si celebrele statui a primarului (in lemn, Cairo) si a scribului de la Louvre (calcar policromat) sau a celui de la Muzeul din Cairo. Din timpul Regatului Mediu: statuile faraonilor Mentuhotep I si Sesostris I (gresie si calcar, Cairo), sau a gratioasei purtatoare de ofrande (lemn stucat si pictat, Louvre). Iar din epoca Regatului Nou busturile reginei Nefertiti (calcar pictat, cel din Berlin; cuart, cel din Cairo); ale faraonilor Tuthmosis I, Tuthmosis III, Amenhotep II, Tutankamon si zeului Amon-Ra, si in primul rand Ramses II (un granit negru sau roz; toate in muzeul egiptean din Torino); in fine, statuile colosilor din Teba (27 m), reprezentandu-l pe Amenofis III, precum si cele 4 statui gigantice (20m) reprezentandu-l pe Ramses II in fata templului sau din AbuSimbel.

2. Arhitectura
I.

Piramidele:

Un tip mai evoluat de monument funerar, aparut n timpul dinastiei a III-a este piramida n trepte. Primul monument de acest fel a fost construit de vizirul si arhitectul Imhotep pentru regele Djeser, fondatorul dinastiei a III-a la Saqqara. Piramida - o suprapunere n diferite etape peste o mastaba patrata - are dimensiuni impresionante: laturile bazei dreptunghiulare de 109 si 121 metri, iar naltimea de 61 metri. (Nu s-a pastrat zidul de incinta, lung de 1600 m, nalt de 10 m si curpinznd o suprafata de 15 ha). Camerele funerare ale regelui si a 11 membri ai familiei erau sapate n stnca. Sarcofagul regal era depus n fundul unui put, adnc de 28 m.

n timpul dinastiei urmatoare au fost construite marile piramide de la Giseh: "Orizontul lui Kheops", "Mare este Khefren" si "Divin este Mikerinos". Asemenea piramide, geometric perfecte, se cunosc azi n Egipt aproximativ 80. Baza patrata a celei dinti piramide (care ocupa o suprafata de mai bine de 5 ha) avea latura de 237,50 m si nstimea de 147 m (azi 138 m), terminata cu o platforma de 6 m2, 2.300.000 blocuri de calcar galbui dispuse n 220 de rnduri, erau acoperite cu lespezi de calcar fin alb. Singura intrare n piramida se afla pe latura nordica, la o naltime de 16,5 m. n interior a fost construit una devarat sistem de coridoare, galerii, canale de ventilatie etc., totaliznd cteva sute de metri n lungime (galeria cea mai lunga este de 47 metri cu o naltime de 8,5 metri). Un coridor n panta duce la camera funerara a faraonului - lunga de 10,5 m, lata de 5 m si nalta de aproape 6 m - n ntregime din granit, plafonul constnd din 9 blocuri cntarind mpreuna 400 tone. Din galeria de intrare se ramnifica un coridor care coboara n panta 31 m sub nivelul bazei la un put destinat, initial, sa adaposteasca sarcofagul regal. Camera funerara a reginei, canalele de aerisire, cinci spatii libere etajate, menite sa reduca din presiunea masei uriase de piatra asupra boltei cavoului, completeaza aceasta uimitoare opera de stiinta si tehnica. Ansamblul arhitectural al piramidei lui Kheops mai cuprindea un templu funerar, de la care o "sosea" duce la un al doilea templu funerar, situat la marginea desertului. Apoi 3 piramide mai mici, morminte ale unor regine; cinci barci mari de lemn plasaten gropile sapate n stnca, chiar lnga piramida. Sfixul din Giseh: pe o ridicatura de calcar lunga de 200 m, faraonul Khefren a pus sa se sclupteze un urias idol n forma de leu (lung de 57 m si nalt de 20 m), care sai protejeze mormntul. Maiestuosul cap al idolului, cu senina sa frumusete divina este imaginea regelui adornd rasaritul soarelui. Gigantica opera de constructie a Marei Piramide a lui Kheops a durat 30 de ani, timp n care "au muncit cu nentrerupere 100.000 de sclavi". Blocurile de piatra, unele de 20 de tone au fost aduse de la mari distante pe tavalugi, sanii trase pe nisip sau ntre 2 barci si ridicate cu ajutorul prghiilor si a unor puiternice balansoare de lemn, pe rampe si planuri nclinate, naltate pe terase succesive de caramida.

Cele 3 piramide nu sunt numai opere de tehnica uimitoare, si nici cele mai monumentale din ntreaga istorie a arhitecturii. Concepute pentru a adaposti morminte regale, ele nu sunt rezultatele unor intentii artistice. Tipul de piramida perfecta a continuat, n dimensiuni mult mia reduse, pna n epoca Regatului Nou. Dar ncepnd din timpul dinastiei a XVIII-a (cnd jefuitorii de morminte ncepusera sa opereze ntr-un mod din ce n ce mai ngrijorator) faraonii au adoptat tipul de mormant complet subteran hipogeu - cu mai multe ncaperi, sapate n peretii de stnca, cu intrarea ornamentata cu basoreliefuri si statui. S-a remarcat ca niciodata pna la egipteni si n nici o parte a lumii la acea data, piatra n-a fost att de mult ntrebuintata. Utilizarea acestui material durabil a fost asociata cu ideea religioasa de "vesnicie" pe care piatra o oferea operei. Piramida era "salasul etern" al faraonului, n timp ce locuinta sa temporara, palatul, era construit din caramida uscata la soare, motiv pentru care nu s-a pastrat nici macar planul unui palat regal.

II.

Templele:

n timpul Regatului Vechi, odata cu afirmarea cultului soarelui s-au construit "templele solare". Cum ceremonia cultului zeului Ra - zeul soarelui - se desfasura sub cerul liber, aceste temple constau dintr-un zid de incinta dreptungiular, o curte dominata de un obelisc nalt de 36 m, plasat pe un soclu de 20 m si avnd alaturi un mic sanctuar cu statuia zeului, iar n fata un altar din alabastru alcatuit din 4 mese pentru ofrande (templul din Abu-Gurob).

Abia n perioada urmatoare a Regatului Mediu se va constitui o adevarata arhitectura a templului. Astfel, cele mai importante temple care dau masura artei arhitecturale egiptene - n modalitati diferite - sunt: templul reginei Hatsepsut din Deirel-Bahri, cele 2 temple ale lui Ramses al II-lea sapate n piatra, de la Abu-Simbel, dupa care faimoasele temple Abydos, Karnak siLuxor. Ca model poate fi luat templul templul lui Amon din marele ansamblu de temple de laKarnak. Templul a fost nceput si terminat ntr-un fel pe la jumatatea mileniului al III-lea .e.n., dar forma definitiva a capatat-o ntre anii 1580-1200 .e.n. n interiorul unui zid de incinta cu perimetrul de 3800 m, intrnd printr-o poarta flancata de o pereche de enorme turnuri prismatice si strabatnd curti imense, se ajungea la curtea centrala hipostila (adica acoperita si sustinuta de coloane), care ducea la sanctuarul cu statuia zeului. n fata sanctuarului era altarul pentru ofrande. n Egipt apare - pentru prima data n Orientul Apropriat - o impunatoare arhitectura a coloanelor. Mult prea numeroase pentru a-si justifica doar un rol pur si simplu functional (templul din Luxor, de pilda, avea 134 de coloane dispuse pe 16 rnduri), coloanele erau acumulate, distribuite si modelate astfel nct sa creeze un efect estetic, sa confere constructiei o armonioasa rezolvare a raporturilor dintre elementele arhitectonice. Coloanele au capitelurile de forma de lotus sau de papirus; iar modulatiile coloanei sugereaza un manunchi de tulpini ale acestor plante. Spre sfrsitul Regatului Nou a aparut si coloana cu trunchiul cilindric neted care stiliza forma frunzelor de palmier. Aceste modele au sugerat (v. Alpatov) ipoteza originii lor: fie o imitatie a copacilor plantati pe 2 rnduri printre care treceau procesiunile solemne, fie pentru a sufera imaginea simbolica pietrificata a unei dumbravi sacre. Coloanele celor mai mari temple erau ornamentate cu inscriptii n hieroglife. Pentru a completa imaginea naturii simbolizata de ansamblul templului, tavanele erau pictate cu stele si felurite pasari; iar pardoseala era decorata cu plante acvatice si pesti, spre a imita suprafata unui ru. Un element arhitectural, original egiptean, era obeliscul. n ndepartata epoca pre-dinastica un bloc subtire si nalt de piatra era plantat vertical; pe vrful sau aparea soarele, la rasarit. Din Heliopolis - unde se pare ca aparuse pentru ntia oara - aceasta piatra "miraculoasa" s-a raspndit si n restul tarii. n timpul Regatului Nou, obeliscurile erau plasate cte doua, n fata turnurilor, a pilonilor de la intrarea in temple. Apoi, cnd cultul soarelui a devenit mai popular, obeliscurile au aparut, unul cte unul, n fata templelor.

Obeliscurile erau din granit de culoare roz si erau aduse, toate, din carierele de la Assuan. Un obelisc cntarea cteva sute de tone. Gigantul obelisc, nceput si lasat neterminat, n caiera de lnga Assuan, avea lungime de 51 m si cntarea 1168 tone. Transportul si naltarea unui obelisc punea probleme deosebit de complicate, car erau de profesia unei anumite categorii de tehnicieni specializati (se cunosc numele a 6 dintre acestia). Obeliscurile egiptene i-au impresionat extraordinar pe strainii veniti n Egipt. Assurbanipal a pus sa se transporte doua obeliscuri la Ninive, iar mparatii romani au adus mai multe obeliscuri la Roma si la Bizant. Azi, n tot Egiptul, n-au mai ramas dect 4 sau 5 obeliscuri (cf. S. Sauneron). n schimb, de-a lungul secolelor au fost transportate la Paris, Londra, Constantinopol si la New York. Cele mai multe se afla la Roma, n numar de 12.

Cunostinte stiintifice
S-au facut primii pasi in dezvoltarea cunostintelor stiintifice cu caracter practic:

In matematica au fost inventate cifrele (indieni) si calculele (egipteni,

mesopotamieni) si au fost puse bazele geometriei (egipteni) si ale unui sistem coerent de operatii si masuri; In astronomie au fost identificate astrele si miscarea lor, pornind de aici, a fost creat calendarul si s-au inventat instrumente de masurare a timpului: calendarul solar, clepsidra si altele. In domeniul medicinii au aparut referiri asupra bolilor si medicamentelor.

Scrierea si primele creatii literare

Inventare scrierii (cuneiforme, hieroglife, alfabet) a permis conservarea

gandirii oamenilor, a descoperirilor, inventiilor si evenimentelor, eliminanduse astfel imprecizia memoriei. Scrierile literare (inscriptii comemorative, povestiri si legende, poezii) reflecta modul de a gandi, precum si starea de spirit a diverselor paturi sociale.

In Orient, cunostintele stiintifice nu s-au desprins de unele practici religioase, de magie si superstitii.

Domeniul economic si tehnologic


Dezvoltarea agriculturii, in special a celei bazate pe irigatii, ceea ce a

permis obtinerea unor regulate, chiar si in conditii de seceta; Perfectionarea cresterii animalelor: a fost domesticit calul utilizat in razboaie, transport si munci agricole; Aparitia primelor sate si orase, inconjurate cu ziduri din caramida si piatra; Obtinerea unor progrese tehnice importante: olaritul, metalurgia, roata, roata olarului, coloana, bolta, navele cu panze si vasle, sticla, papirusul, tablitele de argila, pergamentul, hartia.

Domeniul politic si social


Au aparut primele forme de organizare specific societatilor sedentare: O conducere centralizata, care avea in frunte un monarh; O administratie ierarhizata, care utiliza un mare numar de functionari specializati; O curte si o eticheta; Dreptul, care reglementa raporturile dintre oameni (Hammurapi, Moise s.a.) si dintre state; Moneda, ca mijloc de facilitate a schimburilor comerciale. In plan militar: Arta razboiului, care a atins apogeul la asirieni (se utilizau carele de lupta si s-a perfectionat tehnica asediului; metodele de razboi, mai ales la asirieni, vizau intimidarea, distrugerea, masacrul, mutilarea, deportarile).

-Grecia antica-Daca

Orientul a marcat inceputul primelor civilizatii,

Grecia reprezinta leaganul civilizatiei actuale.

Domeniul economic si tehnologic


Sub raportul progreselor tehnice, grecii au adus o contributie mai modesta decat popoarele Orientului. Ei au meritul de a fi perfectionat cuceririlor tehnice.

Cultura in terase reprezinta singura noutate pe care au


infaptuit-o grecii in domeniul economic; Imbunatatirea navigatiei prin realizarea triremei;

Raspandirea monedei (inventata de lidieni) ; Perfectionarea artei urbanismului prin construirea de orase
dupa un plan riguros;

Farul este cea mai importanta inventie a grecilor.

Domeniul politic si social

Democratia (democratia directa, adica guvernarea poporului prin

el insusi; democratia reprezentativa, adica guvernarea prin reprezentantii sai) constituie cel mai important castig politic.

Idea si dragostea de libertate ; Oratoria politica (Demostene) si juridica au fost favorizate de


existenta regimului democratic.

In domeniul educatiei:

Un sistem educativ echlibrat, bazat pe armonia dintre corp si


spirit;

Idea petrecerii timpului liber; Jocurile Olimpice intreceri sportive reprezentand un symbol al

luptei oneste pentru glorie, progres, desavarsire fizica si morala;

Idea de patriotism, apropiata de sensul actual, concretizata in

credinta si abnegatia cu care fiecare cetatean isi apara micul sau tinut cu toate valorile sale.

In plan militar:
Strategia ansamblul de masuri preconizate pentru obtinerea victoriei; Tactica dispunerea si actiunea combatantilor pe campul de lupta; Falanga unitate de lupta in care pedestrasii jucau un rol important.

In plan religios:
O mitologie bogata cu accentuale valori morale si formative. Mitologia greac cuprinde o colecie de mituri care provin din Grecia antic. Aceste povestiri, familiare tuturor grecilor antici, formau fundamentele ritualurilor lor i erau o reprezentare a lumii, cel puin pn la Pitagora. Aceast mitologie este, n mare parte, sursa celei romane.

Domeniul gandirii si al artelor


Daca sub raportul progreselor tehnice contribuitia grecilor a fost mai modesta, in domeniul vietii intelectuale rolul pe care l-au jucat ei a fost capital. O noua conceptie de viata, care pune in centrul atentiei omul (in jurul caruia se creeaza un adevarat cult) si ratiunea (in explicarea naturii si a fenomenelor), punandu-se astfel bazele stiintei; Filosofia ; Teatrul (comedia, tragedia )

Primele opere de istorie si geografie semnificative ; Clasicismul in arta, caracterizata prin gustul pentru perfectiune, echilibru, simplitatea liniilor si armonia propozitiilor.

Valorile spirituale ale grecilor s-au raspandit, prin intermediul coloniilor ,in intreg bazinul Marii Mediterane si ele vor fi preluate de romani. Realizarile vechilor greci stau la baza culturii eurpene.

Ramurile artei grecesti


Arta greaca veche exprima cele mai inalte sentimente, cele mainobile nazuinte ale cetateanului grec din antichitate. Operele clasice sunt de mare valoare si sunt renumite in lumea intreaga; ele au dat idealul perfectiunii artei europene din primul ev mediu si de la Renastere incoace. I. Ceramica In epoca homerica erau interbuintate vasele Diplion, numite astfel dupa una din portile cetatii Atena, unde au fost descoperite. Ele sunt superioare vaselor cretane prin ornamentele pe care le au, de stil mai mult geometric. Aceste ornamente sunt combinate din linii care formeaza zigzaguri, patrate, spirale si din figuri de oameni, de cai, ori de pasari stilizate foarte schematic, aproape abstractizate. Sunt redate cu multa precizie si scene de lupta ori nave de razboi, dispuse orizontal, in benzi sau frize. Aceste frize sunt despartite intre ele prin ornamente geometrice, totul avand un ritm atragator, echilibrat. De o mare varietate sunt piesele din perioada arhaica . Se cunosc vase de pastrat uleiul, pentru cultul mortilor, numite lecithe, vase pentru ospete, numite si amfore, pentru vin si pentru untdelemn. Pe astfel de vase erau redate figurile, reprezentand scene mitologice, banchete ori jocuri sportive, la inceput in negru pe fond rosu,apoi in rosu pe fond negru.

II.

Pictura

In lumea greaca s-a dezvoltat indeajuns si pictura, desi nu ne-au ramas multe creatii ale acestei arte. Cu picturi se decorau interioarele. Se faceau si tablouri portabile,care se expuneau intr-o sala cu siruri lungi de coloane, numita Pynacles. De aici vine denumirea de pinacoteca, folosita in toata lumea (o cladire cu sali mari unde se expun tablouri spre a fi vazute de public). In pictura decorativa, aderenta la zidurile interioare si exterioare,grecii antici au reprezentat figuri omenesti, plante, animale ori motive geometrice. Ca si in sculptura, in pictura s-a tinut seama de aspectele vietii,ale realitatii inconjuratoare, care au fost observate cu mult intens de catre artisti.Grecii au lucrat si mozaic- un gen de pictura care consta in fixarea unor bucati de piatra sau sticla foarte mici, de diferite culori, intr-o pasta speciala care se intareste. Ei nu au aplicat mozaicuri pe pereti, ci numai pe pardoseala (mozaic pareimentar). De aceea, nu au reprezentat in mosaic decat prea putine portrete, mai mult plante si animale foarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar si unele scene din viata sociala, mai ales in epoca tarzie elenistica.

-Roma antica- Roma a lsat motenire posteritii opere de art de o


valoare inestimabil. Monumentele numeroase, rmase din timpul civilizaiei romane, arat marea varietate de forme construciilor romane. Scara i proporiile monumentale, impresionantele concepii ale bazilicilor, ale termelor i monumentelor funerare, noua tehnic constructiv a arcurilor i bolilor, construciile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor i viaductelor, a oselelor, a arcurilor de triumf, fac din arhitectura roman "o enciclopedie morfologic a arhitecturii". Construciile romane ilustreaz mreia, grandoarea i autoritatea republicii i a Imperiului, sentimentul de supremaie al romanilor asupra lumii. In secolul al-III-lea i.Hr. Roma devine cel ,mai important oras al Italiei ,ea cucerind in urmatoarele secole toate statele din jurul sau.In aceste conditii ,preocuparile urbanistice devin la Roma din ce in ce mai importante .

Domeniul gandirii si al artei


Ramurile artei romane
1. Arhitectura piete publice ,bazilici,amfiteatre, temple, arcuri de triumf,etc. La Roma ,piata principala a orasului se numea forum, cel mai mare fiind construit de imparatul Traian, la inceputul secolului al II-lea dupa Hr.

Arhitectura romana se caracterizeaza printr-o mare varietate a constructiile:

Bazilica servea drept tribunal, spatiu comercial sau spatiu de intrunire. Ea era o constructie dreptunghiulara care avea o nisa pe una din laturile ei, mari , numita absida.

Amfiteatrul roman ,ca si circul era un loc destinat distractiilor pentru popor: luptele de gladiatori, concursuri sportive etc. Colosseum-ul din Roma este tipul cel mai complex si bogat al amfiteatrului.

Templul roman se aseamana cu cel grecesc, noutatea insa este ca templul roman are un plan circular, inconjurat de coloane . Arcul de triumf este un fel de poarta monumentala care aminteste de un everiment important sau de o victorie militara.El este decorat cu basoreliefuri si sculpturi care ilustreaza everimente care au stat la baza construirii acestuia.

Villa (vilae), locuina caracteristic aristocraiei romane i a familiilor bogate, poate fi studiat ndeosebi la Pompei, n caracterele particulare ale camerelor grupate prin mbinarea principiilor casei etrusce i a celei greceti. Pentru locuitorii sraci, construciile specifice erau blocuri cu multe etaje numite insulae.

Villa lui Hadrian

Un exemplu cu totul remarcabil ca elegan i lux este Villa lui Hadrian, construit ntre anii 125-134 d. Cr., la Tivoli, n apropierea Romei.

2. Sculptura n domeniul sculpturii romane, se gsesc influene puternice etrusce i greceti. n sculptura roman cele mai dezvoltate secii sunt portretul i relieful istoric. Portretul, este considerat cel mai valoros gen al sculpturii romane. Romanii aveau un interes deosebit pentru realitate realiznd portrete la care trsturile fizice i morale ale celui portretizat ar exprima-o adevrul. Se practica sculptura capului, a bustului sau sculptura unei figuri ntregi. Sculptorii romani realizeaz adevrate tipuri de oameni: filozofi, negustori, femei, generali, mame respectabile sau patricieni bogai. Pe lng aceste tipuri de personaje, sculptorii i ndreapt atenia i spre personajele mitologice, brbai i femei, mprai patricieni, zei i zeie. Sculptura roman realizeaz un echilibru ntre realism i idealizare. Statuile de mprai sunt amplasate n forumuri i sunt foarte numeroase reprezentnd relaia putere-politic-virtui-victorii militare. Se ntlnesc dou tipuri de statui: statuile n marmur i cele ecvestre. Unele exemple

sunt: Statuia lui Agustus, De la Prima Porta, Roma, Statuile ecvestre ale lui Marc Aureliu li Domiian, Roma . Relieful istoric este un gen important al sculpturii deoarece, prin precizia detalilor i amnuntelor, ne aduce informaii concrete despre locuri, evenimente pentru ca ele s fie identificabile. Relieful istoric era folosit pentru decorarea altarelor, columnelor, arcurilor de triumf reprezentnd scene de lupt, fapte de vitejie, obiceiuri, i scene din viaa real. Exemple pot fi: Columna lui Traian, Columna lui Aurelian, Arcul de triumf al lui Titus din Roma.

3. Mozaicul si pictura Un rol important n arta roman, l au mozaicul i pictura. Romanii le foloseau pentru decorarea n principal al caselor i palatelor, i n mai mic msur pentru decorarea templelor. Decorarea interioarelor se fcea pe plafoane, boli, perei i podele. n funcie de locul decorat, romanii foloseau diverse tehnici i teme, astfel pentru plafoane i boli erau folosite specifice cerului, pereii i decorau cu peisaje, diverse subiecte mitologice sau din viaa de zi cu zi, iar podelele erau decorate sub form de mozaicuri pavimentare cu motive ornamentare geometrice, florale sau figurative. Att mozaicul, fresca dar i stucatura colorat erau realizate n aa fel nct s creeze iluzia realitii imediate deoarece tehnica folosit, numit trompe

l'oeil consta n reprezentarea obiectelor i personajelor ntr-un detaliu foarte avansat. Cele mai pstrate exemple sunt cele din oraele Herculanum i Pompei descoperite n secolul al XVIII-lea. n timpul Republicii, pictura este folosit pentru a decora interioarele caselor i palatelor. Apare decorul parietal ce imita marmura sau lemnul. n arhitectur, coloanele, arcadele, antablamentele, ferestrele, i arcurile cldirilor, erau realizate n trompe l'oeil avnd la baz desenul. Temele picturilor sunt mai complicate avnd influene greceti i elenistice dnd aspect de adncime, prin poziionarea personajelor n planuri diferite. Culoarea cea mai folosit n pictur era rou, iar compoziiile erau stilizate prin folosirea unui grafism accentuat. Exemple de decoraiuni interioare sunt:Casa Misterelor din Pompei, Villa mprtesei Livia, Prima-Porta de la Roma i Villa lui Hadrian din Tivoli. Pentru decorarea pereilor, tavanelor, i podelelor din case, palate, bazilici, terme, piscine i fntni se foloseau mozaicurile. n timpul Republicii, mozaicul este folosit numai pentru pavimente, acestea fiind durabile ne permind ptrunderea umezelii erau considerate foarte practice. Ca materiale de construcie pentru podele erau folosite crmizile, teracota, piatra, marmura sau pietricele de ru. Se foloseau motivele geometrice sau florale, animale i figuri umane. n perioada Imperiului, un accent deosebit se pune pe mozaic ca element de decor parietal i pavimental. O noutate n domeniu este folosirea cubuleelor de sticl colorat sau translucid, cu foaie de aur ncorporat, i cele de ceramnic smluit i policrome. Scenele folosite pentru decorare erau figurative, desfurate sub form de panouri de diferite forme sau sub form de medalioane ocupnd suprafee mari i avnd o tematic diversuficat cuprinznd scene istorice, mitologice, din viaa coditian, animale slbatice, gladiatori. Ca exemple se pot da: Mozaiczul pavimentar din Ostia-Roma, Casa de aur al lui Nero de lng Colosseum - Roma, Casa Faunului, Casa venerei din Pompei.