P. 1
Lucrare de Diploma-monica Boldeata

Lucrare de Diploma-monica Boldeata

|Views: 3,806|Likes:
Published by gina

More info:

Published by: gina on May 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/25/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SCOALA POSTLICEALA SANITARA ‘’FUNDENI’’

LUCRARE DE DIPLOMA

INDRUMATOR PROIECT: Prof. TEODORESCU SILVIA

ABSOLVENT: MONICA BOLDEATA GRUPA 3B

2008

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 1/63

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 2/63

MOTTO

CHIRURGIA ESTE CA O MANOPERA, UN LUCRU CU MAINILE, CHIRURGIA VINDECA. INSEAMNA MANA CARE LUCREAZA PENTRU A

PAUL VALERY

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 3/63

Tratament telecobaltoterapic 3. Cazul I 2.Tratament cu citostatice 4. Definitia bolii 3. Diagnostic paraclinic 10. Tablou clinic (problemele bolnavului) 8. Cazul II 3. Clasificarea tumorilor in functie de caracterul lor histologic 5. Fiziopatologia tumorilor 6. Cazul III Capitolul IV Educatie pentru sanatate Bibliografie INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 4/63 . Diagnostic anatomo-patologic 11. Notiuni generale de anatomie si fiziologie 2. Forme anatomo-clinice particulare 15. Diagnostic clinic 9. Tumorile sanului 4.CUPRINS Capitolul I Cancerul mamar 1. Diagnostic stadial 12. Metode de investigatie Capitolul II Tratament 1.Tratament hormonal si imunoterapia 5. Evolutia 13.Tratament chirurgical 2.Tratament profilactic Capitolul III Ingrijiri speciale ginecologice 1. Prognostic 14. Stadializarea si stadiul tumorilor maligne 7.

dar si de munca si pasiunea cu care asistentele medicale isi exercita meseria pentru recuperarea fizica.Motivatia alegerii temei CANCERUL este considerat o boala primordiala. Ginecologia este ramura stiintei medicale care se ocupa cu studiul fiziologic si patologiei genitale a femeii. iar cea mai importanta este pregatirea psihica efectuata de asistenta medicala. Unul din motivele alegerii acestei teme pentru lucrarea de diploma il constituie faptul ca din cauza acestei boli au suferit fiinte dragi din viata mea. dupa SIDA si grupul hepatitelor. stiinta. Cuvantul ‘’ginecologie’’ vine din limba greaca veche: gyneos = femeie si logos = tratat. dar mai ales psihica a pacientelor lor. prin sfaturi date in cadrul unei munci de INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 5/63 . in traducere exacta. In decursul celor 3 ani de stagiu practic am fost impresionata de numarul crescut al pacientelor cu afectiuni ginecologice. Rolul asistentei medicale de obstetrica si ginecologie este covarsitor in profilaxia afectiunilor ginecologice. tratatul sau cuvantul despre femeie. iar din proprie experienta spun ca pacientele tratate de cancer necesita o ingrijire atenta. obstetrica patologica fiind conditionata de starile anormale ale aparatului genital feminin. Exista o stransa legatura intre obstetrica si ginecologie. contribuind prin cunostinte temeinice.

educatie sanitara bine organizata la ameliorarea starii de sanatatea ale femeilor atat in mediul rural. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 6/63 . de constiinciozitatea cu care lucreaza si de atasamentul pe care il are fata de persoana bolnava depinde in mare masura vindecarea acesteia. De aceea asistentul medical din aceasta sectie are un rol deosebit de important deoarece de cunostintele si practica profesionala acumulate de catre acesta. Depistarea si tratarea la vreme a afectiunilor genitale contribuie la ridicarea potentialului vital al femeii. cat si in mediul urban.

trompele uterine si ovarele (in numar de doua). Organele genitale externe cuprind: muntele lui Venus. anexe ale aparatului genital feminin situate sub pielea regiunii pectorale. Notiuni generale de anatomie si fiziologie Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin si aparatul genital masculin. aproximativ 500g. la adulte. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 7/63 . Acestea sunt situate in micul bazin. Glandele mamare sunt organe perechi. glandele vestibulare si glandele mamare. 200g. iar la femei ce alapteaza. Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt: glandele lui Bartholin.mamelele au o forma caracteristica emisferica. in dreptul coastelor 5-7. avand o greutate ce variaza in functie de starea lor functionala: la nastere au greutatea de 5g.ele reprezinta unul dintre caracterele sexuale secundare feminine. Aparatul genital feminin este alcatuit din: organe genitale externe. glandele periuretrale. uterul. organe genitale interne si glandele anexe.Capitolul I CANCERUL MAMAR 1. . clitoris si corpusculii tactili speciali ai labiilor mici). formatiunile labiale (labiile mari si labiile mici) si organele erectile (constituite de bulbii vestibulari. . Organele genitale interne cuprind: vaginul.

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 8/63 .in care se acumuleaza laptele in intervalul dintre cele doua alaptari. fiecare fiind alcatuit la randul sau din lobuli.mamelonul este o proeminenta de forma aproximativ cilindrica sau conica. glande sebacee care in sarcina isi maresc volumul luand denumirea de tuberculii Montgomery.fiecare lob este prevazut cu un canal galactofor. .glanda mamara este acoperita de piele care prezinta la nivelul mamelonului si al areolei mamare structuri caracteristice.secretia glandelor sebacee impreuna cu cea a glandelor sudoripare protejeaza pielea impotriva eroziunilor in timpul suptului. inainte de a ajunge la mamelon. .in dermul areolei mamare se gasesc numeroase celule pigmentare. glanda este formata din 15-25 de lobi.glanda mamara este o glanda exocrina de tip tubuloacinos.porii galactofori sunt orificiile canalelor galactofore.din punct de vedere structural. .structural. . Tot in sarcina apare si areola secundara. ca si in derm.sinusul lactifer .fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular. . .roza la blonde sau mai inchisa la brunete. canalul prezinta o dilatatie .cu varful rotunjit si baza latita.. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Montgomery. . prevazut cu 20-25 de orificii numite pori galactofori.in stratul bazal al epidermului. mamelonul este o excrescenta a pielii produsa prin proliferarea celulelor din stratul Malpighi si prin ingrosarea dermului subiacent. din acini glandulari. . intalnim mamelonul situat in centru inconjurat de o areola de 3-5 cm diametru . la suprafata. . . . . tegumentele sanului fiind foarte fine. iar acestia.greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. se gasesc numeroase celule pigmentare.descriptiv. glande sebacee si glande sudoripare.lobii sunt despartiti unii de altii prin tesut conjunctiv dens si prin grasimi. .

. hipertrofia sanului este frecventa. sanul elimina colostrul in primele 3-5 zile de la nastere.secretia lactata poate parea si in cazuri patologice . iar progesteronul. .inaintea secretiei lactate.fazele lactatiei sunt in numar de trei: faza de preparare pentru lactatie.secretia lactata este intretinuta prin reflexul de sugere.hormonii estrogeni dezvolta canalele galactofore. .manifestari patologice: inflamatia glandelor mamare determina mastita. determinand secretia prolactinei. galactoree si atrofie utero-ovariana). .hipotrofia se caracterizeaza prin prezenta unui san normal. . diformitatea se poate corecta chirurgical. de la mamelon si reflex de golire prin eliminarea laptelui in interiorul glandei. glanda mamara secretand lapte numai in timpul lactatiei. printr-un process de defrenare a hipofizei anterioare dupa nastere in lipsa hormonilor placentari. dar voluminosi cu greutatea cuprinsa intre 300 si 900 g. elemente secretoare. . epiteliul secretor si acini glandulari. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 9/63 .lactatia se declanseaza prin mecanismul neuroendocrin. dar in hipogalactie sau agalactie tratamentul hormonal nu poate corecta intotdeauna deficienta. .lobulii cuprind unitati glandulare alcatuite din acini glandulari. faza de declansare a lactatiei si faza de intretinere a lactatiei.secretia laptelui apare la 2-5 zile de la nastere. . sanii sunt anormali ca structura. . .in sindromul Chiari-Fromel (dupa o nastere recenta sau lactatie prelungita sunt prezente: amenoree ce persista luni sau ani.. ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie.secretia glandulara este discontinua.

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 10/63 .1. Tumorile benigne ale sanului . dand insa o frecventa de aproximativ 70% pentru cadranul supero-extern al glandei. 3. putand fi exceptional bilateral simultan si mai frecvent bilateral succesiv. sanul este o glanda anexa a aparatului genital. reprezentand circa 25% din totalul tumorilor maligne aparute la acest sex. In majoritatea covarsitoare a cazurilor. cat si tumori maligne. cancerul de san este unilateral. 3. cu tendinta la metastaze precoce. Tumorile sanului Ca si in alte tesuturi si organe si la nivelul glandei mamare se pot dezvolta atat tumori benigne.adenofibromul.tumorile phylode. dar se poate intalni si la tinere sau la batrane.2.papilomul intracanicular. de obicei intre 40 si 60 de ani. Definitia bolii Simbol al feminitatii. Cancerul mamar constituie una dintre cele mai frecvente forme de neoplasm la femeie. La barbat cazurile sunt rare. Hormonodependenta cancerelor mamare este un fapt bine cunoscut astazi. . Tumora poate sa apara in orice parte a sanului. caracteristic in 3040% din cazuri: inlaturarea hormonilor estrogeni prin castrare bilaterala influenteaza in mod favorabil evolutia tumorilor si metastazelor. . dar in acelasi timp si foarte severe.

-lipom.polip. Tumori ale tesutului hematopoetic si ale sistemului reticulohistiocilar . osteosarcom. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 11/63 . limfagiosarcom. fibrosarcom. miosarcom.distrofia glandei mamare. . -hemangiom.peste 90% dintre cazuri. dupa tesutul din care deriva . adenocarcinom.papilom.reticulosarcom. -limfagiom. . liposarcom. carcinom.sarcom. Clasificarea tumorilor in functie de caracterul lor histologic 4.. 4. Tumori ale tesutului epitelial .adenom. Tumorile maligne ale sanului.2. 3.2. -miom. 4.limfosarcom. mixosarcom. .1. Tumori ale tesutului conjunctiv si tumori ale tesutului mezenchimatos -fibrom. .3. -mixom. -condrom. hemangiosarcom.epiteliom malign (cancer de san) . -osteom. condrosarcom. . 4.mielom multiplu.

.melanom multiplu. 4.nev.neuroblastom. Tumori ale tesutului nervos si ale structurilor asociate: . Tumori continand mai multe tesuturi: -retinoblastom. . precum si la nivelul organelor glandulare.glioblastom. 4. . . . ca de exemplu. la nivelul glandei mamare.meningiom. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 12/63 . -fibroadenom. . Tumorile maligne ale tesutului epitelial au ca localizari frecvente . la nivelul limbii si a buzei inferioare.epiteliomul pavimentos.neurinom. 4.7.5.4.ganglioneuron. localizat mai des la nivelul mucoasei gastrice. .4.6. -mola hidatiforma.gliom.adenocarcinomul. a colonului si a rectului. -tumora phillodes. localizat la pielea capului si a fetei. Tumori ale tesutului melanogen: . -carcinosarcom.feocromocitom.

. . .raze Ultraviolete. . la nivel macromolecular.raze Alpha. determina modificari biochimice in structurile replicabile ale ADN si ARN celular si in biosinteza proteica. dezvoltarea neoplaziei si consecintele anatomice. Fiziopatologia tumorilor Notiunea de boala canceroasa include procesul de cancerizare celulara.radiatiile ionizante (cancerogeneza chimica). antigenele specific tumorale. ceea ce. Agentii cancerigeni cunoscuti . pana la tanatogeneza. permanent sau intermitent al celulelor cu cancerigenul. Cancerizarea celulara comporta contactul direct.substantele chimice (canceroza chimica). Membrana celulei canceroase capata noi calitati structurale.raze Gamma. diferentierea.neoplasmul sau cancerul mamar se situeaza pe unul din primele locuri ca frecventa a maladiei canceroase. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 13/63 . biosinteza proteica. localizarea carcinomatoasa la nivelul testiculului se numeste seminom. apar noi antigene celulare specifice cancerizarii. . . fiziopatologice si clinice ale prezentei neoplaziei in organismul cancerizat.raze X. precum si alterarea expresiei fenotipice a unor functii celulare ca mitoza. 5.virusuri oncogene (cancerogeneza virala).raze Beta. aceste modificari biochimice produc mutatii somatice. . La nivel subcelular genetic.

al extinderii la distanta a unei neoplazii. adica la perioada sa de dezvoltare.pierderea inhibitiei de contact a mitozelor si a adezivitatii intercelulare. 6. Stadializarea este operatia de stabilire si consemnare a gradului dezvoltarii locale si. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 14/63 . iar caracterele lor se modifica din aceasta cauza in cursul evolutie. eventual. se tine seama de trei factori principali: tumoare locala.apar antigenii specifici tumorali (AGST). biosinteza de proteine aberante. . aneuploidie.proliferarea nelimitata si alterarea functiei de diferentiere. respectiv stabilirea stadiului. . rezulta din necesitatea de a adapta tratamentul la caracteristicile tumorii in momentul in care o examinam.modificari ale secventelor metabolice celulare .Caracterul biopatologic al celulei canceroase . ceea ce permite autonomia si migratia celulelor canceroase. Totodata. In determinarea stadiului. existenta sau inexistenta metastazelor la distanta.alterari citogenetice si cromozomiale. asa cum rezulta din examenul clinic. sunt posibile compararea rezultatelor terapeutice. in acest fel.apar noi activitati izoenzimatice.modificari ale secventelor antigenice a celulelor . aprecierea modului de evolutie a prognosticului. Stadializarea. . starea ganglionilor limfatici regionali. Stadiul unei tumori desemneaza o anumita perioada (un anumit moment) din dezvoltarea tumorii. cat si la distanta. . Stadializarea si stadiul tumorilor maligne Tumorile maligne se dezvolta atat local.

eventual cu fixare sau extraganglionara. modalitatea de diagnostic fiind prin excelenta examenul histopatologic. mai ales la colul uterin. d) stadiul III – se cartacterizeaza prin extensia locoregionala a tumorii care depaseste organul de origine. Se gaseste totodata adenopatie metastatica regionala. tumoarea depaseste dimensiunile stadiului precedent. cat mai ales prin formarea de metastaze la distanta. dar mult mai rar. limitata strict la organul de origine. se recunosc astazi urmatoarele stadii: a) stadiul 0 – este dificil si adesea imposibil de stabilit clinic. e) Stadiul IV – reprezinta stadiul cel mai avansat de evolutie. Au fost descrise cancere in stadiul 0 si la nivelul altor tesuturi decat cel epitelial. caracterizat prin extensia locoregionala si adenopatie metastazic. c) stadiul II – in acest stadiu. b) stadiul I – este caracterizat prin tumoare primitiva de dimensiuni reduse. si este denumit carcinoma insituu sau intraepitelial. Cancerul de gradul 0 a fost descris la nivelul epiteliilor. raman totusi mobili. desi pot prezenta metastaze (adenopatii regionale). fara infiltratii la tesuturile din jur. Nu se gasesc metastaze la distanta. Neoplazia are intotdeauna dimensiuni foarte reduse si un aspect clinic necaracteristic. fara adenopatii si fara metastaze. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 15/63 . dar nu depaseste organul de origine (nu in tesuturile din jur).In functie de aceste trei componente principale. iar ganglionii regionali.

care se palpeaza in pozitie de clinostatism. deseori noduli multiplii. de cele mai multe ori cu dureri premenstruale. in 55% din cazuri este localizat in patratul supero-extern. dar datorita evolutiei indelungate este incadrata ca stare precanceroasa. mixom. eventual dependenta de ciclul menstrual. nedureros la apasare. dureros la palpare. cu semne de inflamatie (roseata. fibrom. Diagnosticul etiologic trebuie precizat in orice nodul palpabil al sanului.7. caldura locala). cu incidenta maxima intre 45-55 de ani. febra . de consistenta moale pana la medie. bine delimitat. Semnele cardinale din cancerul de san sunt: NODULUL a) nodul solitar – dur. uneori depresibil cu consistenta ca de cauciuc. dar cu structura lobulara. poate fi suspectat ca fiind chist mamar. c) nodulul cu suprafata neteda. d) densificarea difuza a parenchimului glandular. atasati strans unul de altul. putand fi suspectat ca abces mamar. b) nodul extrem de dureros la palpare. deseori cu limite neregulate.cu diferenta de temperatura axilara intre dreapta si stanga. palparea trebuie facuta cu mare grija. cuprinsa intre 10 si 15 ani. e) nodul putin dureros la apasare. nedureros la apasare. f) nodul subcutanat. deoarece poate declansa diseminarea celulelor tumorale. Tabloul clinic (problemele bolnavului) Cancerul de san are o viata subclinica indelungata. suspectat ca fiind cancer mamar. moderat. suspectat ca lipom. dovada existentei acestei perioade o releva boala Paget care astazi este incadrata in formele cronice ale cancerului mamar.uneori cu secretie mamelonara. partial depresibil sau fluctant. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 16/63 . cu suprafata neteda. condrom. cu incidenta intre 15 si 50 de ani si suspectat ca fibroadenom.deseori la ambii sani.

Ginecomastia adevarata .g) nodul moderat pana la foarte dureros la apasare. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 17/63 . GINECOMASTIA Cresterea uni sau bilaterala a volumului glandei mamare-ginecomastia. Mameloane dureroase. mamar sau axilar. inrosite indica infectii.hiperplazia dura a tesutului glandular este frecventa dupa 60 de ani.uneori pe fond de ectazie ductala sau fibroadenom. insotita deseori si de disfunctie hormonala. Nodulul este dureros la apasare. Durerea delimitata cu caldura locala si roseata o intalnim in procesele inflamatorii. terapia estrogena. SECRETIA BILATERALA CLARA LAPTOASA-GALACTOREE Secretia unilaterala sau bilaterala cu aspect laptos. nedurerosi. Secretia purulenta galbuie. la adolescentii intre 10-14 ani dispare spontan. Intr-un stadiu avansat mamelonul este protuziv sau retractat. plat cu tegumente livide daca este cazul cu traumatism in anamneza. bine delimitat. DUREREA SANILOR . Tabloul clinic in 70% dintre cazuri se caracterizeaza prin noduli duri.dependenta de ciclu menstrual.de cele mai multe ori premenstrual. rareori cancer mamar. indica fibroadenom.MASTODINIE Poate fi simtita ca o senzatie de tensiune la ambii sani. Secretia sanguinolenta sau sero-sanguinolenta in papilom intraductal sau carcinom. secretie mamelonara unilaterala sero-sanguinolenta sau cu modificari eczematiforme ale mamelonului. cu etiologie hepatica (ciroza hepatica).

desen vascular mai accentuat. Prin examen local atent se pot pune in evidenta si alte semne revelatoare: asimetrii ale sanilor. retractia mamelonara si constatarea unei adenopatii axilare palpabile.radiofosfocaptarea. iar diseminarea limfogena prinde ganglionii auxiliari. onturul neregulat si imprecis delimitat. metastaze pulmonare si hepatice in 50% din cazuri. supraclaviculari. retractia tegumentara sau a mamelonului. aparitia unei secretii mamelonare. sternali. Diseminarea hematogena da metastaze osoase in 80% din cazuri.Cancerul de san produce metastaze precoce. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 18/63 . metastaze cerebrale. cu importanta practica mai mare sunt: . fixarea la parenchimul glandei si aderenta sa la tegumente. eczematizarea mamelonului. modificari de contur ale sanului. 9. Semnele clinice clasice de malignitate ale tumorii mamare sunt duritatea.mamografia simpla.termografia mamara. . de cele mai multe ori cand se pune diagnosticul exista deja 20% metastaze evidentiabile. Diagnostic clinic Se apreciaza ca in peste 80% din cazuri tumora este descoperita accidental de catre femeie cu ocazia toaletei corporale. Principalele semne de alarma care determina pacienta sa apeleze la doctor sunt decelarea prin palpare a unei tumori la nivelul sanului sau a unui ganglion axial. . 8. Diagnostic paraclinic Dintre investigatiile paraclinice utilizate in sustinerea diagnosticului de cancer mamar. ulcerarea tegumentelor in formele avansate.

biopsia prin foraj si examenul citologic al frotiului din secretia mamelonara. 11. muschilor pectorali si peretelui toracic (T3-T4). interesarea pielii mamelonului. Singurul examen capabil sa stabiliasca cu exactitate natura tumorii este cel histopatologic. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 19/63 . Metodele utilizate in mod curent sunt punctia biopsica. cea mai buna metoda de diagnostic este extirparea chirurgicala a tumorii in totalitate urmata de un examen histopatologic extemporaneu. Diagnostic anatomo-patologic Semnele clinice si investigatiile paraclinice. desi de mare utilizare in sustinerea diagnosticului. s-au stabilit patru stadii ale cancerului mamar: a) stadiul I . avand in vedere atitudinea terapeutica diferita in fata celor doua tipuri de leziuni. In acest sens.Alte probe paraclinice cum ar fi galactografia.tumora pana la 2 cm fara adenopatie. fara metastaze. dar care au o acuratete diagnosica mai redusa (90-95%). flebografia au o utilizare limitata in anumite situatii particulare. Diagnostic stadial In vederea precizarii conduitei terapeutice si a prognosticului trebuie stabilit diagnosticul stadial. a ganglionilor regionali axilari si supraclaviculari si a existentei metastazelor. Clasificarea stadiala se face dupa caracterele si dimensiunile tumorii. fara fixare la planurile profunde. mamelonul poate fi retractat. 10. limfografia. Dovada microscopica a malignitatii se impune in mod categoric. fara fixare la piele. Pe baza acestor criterii. nu constituie o certitudine asupra malignizarii leziunii.

c) stadiul III . fixare incompleta la marele pectoral si perete toracic. . .orice tumora mamara poate sa fie cancer pana la proba directa contrarie. . a regiunii axilare.metastaze la distanta.. Pentru a ne feri de riscuri de eroare. datorita evolutiei latente a tumorii.nu trebuie neglijata secretia mamelonara care poate fi insotita de un cancer nepalpabil. concomitent cu un examen clinic atent al glandei mamare. se va proceda astfel: .examenul clinic trebuie continuat cu investigatii complementare in caz de dubii sau pentru confirmarea unui diagnostic clinic considerat incert. Diagnosticul precoce este foarte important. adenopatie axilara omolaterala fixata sau adenopatie supra si subclaviculara fara metastaze la distanta.tumoara peste 5 cm. 12. ne pot conduce la un diagnostic de certitudine. a secretiei mamelonare etc.nu trebuie impiedicat diagnosticul clinic si histopatologic printr-o radioterapie facuta inainte de a fi pus diagnosticul precis. cu piele in ‘coaja de portocala’ pe toata intinderea tumorii. oricare ar fi intinderea si fixarea tumorii sau a ganglionilor axilari supra si subclaviculari. Aparitia tumorii. Evolutia INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 20/63 . iar cu ajutorul examenelor paraclinice.b) stadiul II .nu trebuie intarziat diagnosticul definitiv prin tratament hormonal in cazurile de mastoza cu tumora sau formele pseudotumorale de mastopatie. cu toate ca in multe cazuri este dificil. ne pot conduce la diagnostic prezumtiv chiar in fazele incipiente. . fixare completa la piele.

aderenta la piele devine tot mai neta. Extensia tumorii spre planurile profunde duce la invadarea aponevrozei muschiului pectoral mare si apoi a muschiului insusi si mai in profunzime pana la grilajul costal tumora devine aderenta la planurile profunde. incercand sa se plieze pielea mamara . Extensia la distanta se face prin metastazare pe cale sanguina. Pentru a pune in evidenta prinderea pielii se va cauta semnul capitonajului. Caile limfatice ale pielii care transversal pot invada ganglionii axilari axilei opuse. osoase(femur. aderente la tesutul celulo-grasos al axilei. hepatice etc. dand aspectul de coaja de portocala. porii se dilata devin bine vizibili. aspectul cojii de portocala se extinde proportional cu tumora cu timpul ocupand toata suprafata pielii sanului. sanguinolent sau lactoseros(mamela secretanda). circulatia limfatica a pielii fiind blocata. Invadarea glandei se face din aproape in aproape. Intr-o faza mai avansata. avand aspectul unor formatiuni dure. coloana vertebrala. Extensia regionala se face pe caile limfatice prinzand ganglionii axilari care la inceput se pot palpa ca niste formatiuni dure. Ganglionii supraclaviculari sunt invadati mai tarziu. neregulate. cand tumora adera si infiltreaza spre suprafata straturilor conjunctive. putand da metastaze pleuropulmonare. care duc de la glande la piele. In perioada de invazie apare retractia mamelonului produsa prin infiltrarea tracturilor conjunctive ale canalelor galactofore. mobile neaderente la tesuturile din jur devin confluente. humerus.Imposibilitatea de delimitare si infiltrarea pielii sunt semne fara importanta de inceput. pielea se rideaza.nu este posibil. limita rezonabila a operabilitatii cancerului mamar. Presiunea pe tumora poate sa ne arate o scurgere prin mamelon de aspect seros. clavicula reprezentand din punct de vedere al extensiei regionale. craniu. imobile fata de tesuturile din jur. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 21/63 . bazin).

. revarsate pleurale. Moartea survine printr-o complicatie intercurenta in afara tratamentului chirurgical. . La femeile in varsta evolutia este inceata.supravietuirile scad la 50% in stadiul II.in stadiul IV nu se inregistreaza nici o supravietuire peste 5 ani.prognosticul cancerului este favorabil in stadiul 0 si I cand vindecarea prin tratamente moderne realizeaza rezultate bune pana la 90-95% din cazuri.prognosticul fiind rezervat. . dupa o perioada de 2-3 ani. Apare casexia progresiva datorita anorexiei complete si insomniei. Prognostic In conditiile tratamentului complex al cancerului mamar prognosticul este in functie de stadiul in care a fost descoperit cancerul mamar si de precocitatea tratamentului. nedand de obicei metastaze.supravietuirile peste 5 ani sunt de peste 80-90% in tumorile tratate in stadiul I. .negii) care au un potential crescut de malignitate .supravietuirile scad sub 10-15% in stadiul III.prognosticul devine rezervat incepand cu stadiul II si sever in stadiile mai avansate. Evolutia cancerului mamar este foarte rapida si cu prognostic mai grav la femeile tinere.sunt tumori benigne (polipii. tumora capata un aspect scleros. 13. mai ales daca apare in perioada de sarcina sau lactatie.In faza avansata apar dureri care se datoreaza prinderii plexurilor nervoase.prognosticul intr-o tumoare benigna este fara indoiala bun. .tumorile maligne au intotdeauna un prognostic rezervat si chiar cand au fost extirpate astfel incat afectiunea continua sa evolueze prin metastazele pe care le-a produs. schiros. . . INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 22/63 . . . fracturi patologice ale oaselor lungi.

schirul pustular diseminat poate fi o forma de recidiva: in jurul unei tumori netede apar numerosi noduli cutanati. releva prezenta unui cancer subiacent. evolutia este galopanta. Cancerul SCHIROS prezinta trei varietati anatomo-clinice: . afectand in intregime sanul. propagat in lungul canalelor galactofore si care atinge mamelonul. Mastita acuta carcinomatoasa are debut brusc.schirul in cuirasa prinde in masa tegumentul sub forma unor placarde rosii sau brune. policiclice. Forme anatomo-clinice particulare Boala PAGET (cancerul areolar mamar si al mamelonului) prezinta ulceratii crustoase.schirul atrofic. Sarcomul mamar-tumora de consistenta crescuta. cu metastaze precoce la distanta. cu adenopatie. frecvent afectiunea este bilaterala. se insotesc de durere violenta. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 23/63 . plamani si oase. rosu edematos. Sanul este tumefiat. duri. cu senzatie de constrictie toracica. dand diseminari precoce in ficat. reliefate. Evolutia este grava. pruriginoase. indurate sau confluente in jurul toracelui. nedurerosi care inconjoara tumora initiala. are evolutie lenta. este rapid infiltrativ. glanda mamara se atrofiaza. este tipic pentru femeia in varsta. bolnava are febra. starea generala se altereaza rapid. . situate la nivelul mamelonului. prezinta adenopatie de tip inflamator. . Cancerul Encefaloid afecteaza femeia tanara: se prezinta ca o tumora moala cu zone pseudochistice. cu margini neregulata. invazia ganglionara se face tardiv. pe care il depasesc si care este mai mult sau mai putin distrus.14. la o femeie tanara care alapteaza. mamelonul dispare treptat. deoarece metastazarea se produce pe cale hematogena. bine circumscrisa.

Metode de investigatie Anamneza La inceput vom afla datele de identitate. Se va nota momentul instalarii ciclului menstrual regulat. confundat adesea datorita frecventei mici. modul cum au decurs sarcinile si nasterile. la ce interval de timp apare menstruatia (28-30 de zile). a febrei. cu un adenom sau o mastoza chistica. neregulat).Cancerul ocult este forma in care singura manisfetare este reprezentata de adenopatia axilara sau de metastaze. modificari ale starii generale. a pierderilor de sange prin vagin. Antecedente personale vor evidentia data aparitiei primei menstruatii (menarha). starea si greutatea fetilor la nastere. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 24/63 . Antecedente heredocolaterale ne vor informa despre starea de sanatate a parintilor si rudelor apropiate. modul in care s-a succedat (regulat. diagnosticul se pune pe baza biopsiei ganglionare urmate de mamaografie sau galactografie. cat dureaza (3-4 zile). redus. Se vor retine datele despre numarul nasterilor si avorturilor. prognosticul este rezervat. abundent). varsta si ocupatia bolnavei. cu sau fara dureri. 15. cantitatea sangelui (fluxul normal. Motivele internarii vor evidentia prezenta durerii. volumul redus al glandei face ca tumora sa evolueze rapid catre straturile profunde si superficiale. Cancerul mamar la barbat este foarte grav.

interventii chirurgicale. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 25/63 . cu influenta lor asupra organismului.tensiunea arteriala. boli generale. Se verifica functionalitatea aparatelor organismului. Examenul clinic general Se face sistematic. icterica. . Deasemenea ne intereseaza tratamentul efectuat la indicatia medicului sau din proprie initiativa. cunoscandu-se faptul ca multe simptome sau sindroame in ginecologie constituie rasunetul unor afectiuni generale. precizandu-se debutul (brusc. boli ginecologice.pulsul. Examen clinic ginecologic Inspectia Cu o privire generala asupra bolnavei. .diureza. Anamneza se finalizeaza cu istoricul bolii actuale.respiratia.se verifica scaunul. aceasta fiind in decubit dorsal. . . Se observa abdomenul pacientei. se masoara: . cu membrele inferioare usor flectate. vom observa starea ei fizica (inaltime. galben pai). .temperatura. configuratie) coloratia tegumentelor si a mucoaselor (palida.Antecedente personale patologice vor nota bolile infectocontagioase. insidios) si analiza temeinica a principalelor simptome.

greu de separat de tesutul mamar din jur. anumite anomalii. prezentand uneori chiar de la inceput aderente la suprafata profunda a dermului. nedureroasa. se poate palpa o tumora dura. alteori abdomenul este destins pe ambele flancuri (in caz de existenta a ascitei). Se observa retractia mamelonului. ocupat de o tumora si marime variabila (fibroame mari.mobile sau aderente. pielea de portocala data de edemul papilar. Percutia Prin percutie putem delimita forma si dimensiunile formatiunii tumorale. Examenul genital Incepe prin inspectia vulvei.Se poate observa uneori abdomenul marit in volum. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 26/63 . prezenta unei rupturi de perineu. observandu-se modul in care coboara peretii vaginali. tumori de ovar). Examenul sanilor Poate evidentia prezenta unei tumori sensibile sau nedureroase. cu fata palmara a mainii usor incalzita. vezica si rectul. Se cere pacientei sa tuseasca sau sa se screama. scurgerile mamelonare. se observa configuratia labiilor. Palparea Se face cu blandete. gradul impregnarii cu hormoni sexuali.

leziunile vaginale existente. condiloamele acuminate. se indreapta si se indeparteaza de cea inferioara. . In raport cu dirijarea varfului valvelor. .aspectul continutului vaginal.aspectul mucoasei vaginale.aspectul orificiului cervical extern. scurgerile. apasand pe musculatura perineala din dreptul comisurii vulvare posterioare. . vom evidentia colul uterin.caracterul leziunilor. permitand prelevarea de secretii din vagin sau canalul cervical. Se introduce valva superioara cu contul pe mijlocul celei inferioare. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 27/63 . apropierea marginilor va strivi tesuturile provocand durere.situatia si axul colului uterin. . .eventuale manevre abordive.Se vor mai observa leziunile provocate de anumite boli (ex: sifilis).culoarea si modificarile epiteliului cervical. . citologic si de ph. Vom analiza: . Examenul cu valvele Ne permite sa observam cavitatea vaginala si colul. Se vor urmari: . Tehnica: Se indeparteaza cu ajutorul indexului si policelui labiile mari si mici. Precede intotdeauna tuseul vaginal. Valvele fiind simetrice. pentru examen bacteriologic si parazitologic. se introduce valva inferioara prin introitul vaginal in vagin.

eventuale scurgeri din cavitatea uterina. unde exista pericolul desfacerii lor cu dehiscenta plagii. sensibile. colectii din fundul de sac posterior al vaginului sau gradul de alterare a peretului rectovaginal. asistenta medicala pregateste bolnava. uter. Prin intermediul fundurilor de sac vaginale. La aceste examene. in vaginism sau operatii cu suturi recente ale perineului. Tuseul vaginal Combinat cu palparea abdominala se practica in pozitie ginecologica. dupa ce medicul introduce valvele vaginale.atunci cand sunt in abundenta (sange. pentru a examina organele genitale la virgine (unde tactul vaginal nu se poate efectua). dureroase sau nedureroase. oferindu-se relatii la vagin. Atunci cand in cavitatea peritoneala se acumuleaza sange sau puroi. anexe.pe colul uterin se pot observa mici formatiuni chistice. Tuseul rectal Se realizeaza prin introducerea unui deget in rect. cheaguri). col uterin. necesita o toaleta vaginala ce se va efectua cu o pensa port-tampon si o compresa sterila. . acestea vor fi sustinute de catre asistenta pentru a-l ajuta in efectuarea examenului. suple. La tactul vaginal. palpam ovarul si trompa uterina care pot fi normale sau scurtate (patologic). colul apare tras si uterul deplasat de prezenta tumorii. devenind sensibil. serveste medicul cu instrumentarul necesar si executa tot ceea ce i se spune de catre medic. . fundul de sac posterior (Douglas) bombeaza. infiltratia parametrelor (in neoplasmul uterin). .examenul cu valve nu se practica pe un himen intact. pentru a putea evidentia o tumora genitala sau extragenitala.-secretii care. La examenul cu valvele. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 28/63 .

a acidului lactic si lactobacillus dau secretii vaginale un ph acid cu rol de aparare impotriva infectiilor. transport. Pregatirea fizica si psihica a pacientei . lame de sticla. .examinare. pipete Pasteur. .se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila calduta. ansa de recoltare. creion dermatograf. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 29/63 . fara solutie dezinfectanta sau sapun. se efectueaza tratamente locale. stari fiziologice sau patologice) si de continutul in glicogen. interpretare.prezenta glicogenului. .examenul bacteriologic este dificil si fidelitatea rezultatelor este conditionata de prelevare.se aseaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa ginecologica. .materiale sterile: manusi de cauciuc. care contine celule epiteliale de descuamare si germeni a caror varietate e in functie de diferiti factori (varsta. .perturbarea acestei prezente determina aparitia inflamatiilor(vaginitelor).materiale nesterile: lampa de spirt. . pentru frotiuri sau medii de cultura. eprubete. Se recolteaza secretii vaginale pe lame.glicogenul favorizeaza ca flora microbiana sa fie reprezentata de germeni din grupul lactobacillus.secretia vaginala reprezinta un transsudat al mucoasei vaginale. specule vaginale. . Recoltarea secretiilor vaginale . .cu doua zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si sexual.Se asigura lumina necesara pentru vizualizarea zonelor examinate.

apar patru imagini: Tipul I .epitelii si lactobacili (secretie normala).recolteaza cu ansa de recoltare sau cu un tampon fixat pe port-tampon din urmatoarele locuri de electie: orificiul glandelor Bartholin. . mai ales in stadiile incipiente. La fetite se recolteaza cu ansa. Tipul IV .epitelii. pentru examen citologic. nu ofera date absolut specifice pentru cancer. foarte rar lactobacili. -imbraca manusi de cauciuc. Interpretarea rezultatelor examenului .rare epitelii. frecvente leucocite. iar pentru examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa de recoltare in eprubeta sterila. meatul urinar. . faringian.asistenta se spala pe maini. Tipul II .lactobacili. trichomonas prezent.Executie: . rari bacili gram-negativi sau leucocite. Tipul III .recoltarea se face cu valve si cu specule sterile evitand atingerea vulvei sau a peretilor vaginului. din nefericire. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 30/63 . -se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat. Examen de laborator Examenele complementare sunt extrem de importante dar.indeparteaza labiile mari si mici. iar in caz de suspiciune de difterie vulvara se preleveaza trei tampoane: vaginal. . nazal. orificiul colului uterin. foarte abundenta flora mixta. lactobacili absenti.la examenul microscopic. foarte frecvent bacili gram-pozitivi si negativi. foarte frecvente leucocite.epitelii.

amestecul se scurge intr-o eprubeta sterila si se omogenizeaza usor. Alte detalii Recoltarea V.5-4.eprubeta se eticheteaza citet. .se dezinfecteaza tegumentul si se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul punctiei. • reticulocite 10-15%o.se anunta pacientul si i se explica tehnica si necesitatea ei. • leucocite 4200-8000/mm3 • formula leucocitara polinucleare neutrofile nesegmentate 0-5% polinucleare neutrofile segmentate 45-70% • enzinofile 1-3% • bazofile 0-1% • limfocite 20-40% • monicite 4-8% • trombocite 150-400mii/mm3 INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 31/63 . . .-ului: .12-17/2h. in seringa (eprubeta) de 2 ml cu 0.In cadrul examenului de laborator se efectueaza: . pana ce acul inainteaza in gol.se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa si se indeparteaza garoul.8% peste care se aspira 1. .8 milioane/mm3 la femei. .4 ml de citrat de Na 3. .examene tintite vizeaza o anumita etiologie. intre police si restul degetelor si se patrunde traversand tegumentul. in repaus timp de o ora.715mm/2h. decubit dorsal.5 milioane/mm3 la barbati.se pregatesc materialele necesare punctiei venoase. sugerata de investitia clinica si epidemiologica. aceleasi in toate cazurile.asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile. venele devenind turgescente.se aplica tamponul de vata imbibat in Hemoleucograma • eritrocite 4. Recoltari de sange Tip V.5-5. 4. Recoltarea se poate face prin punctie venoasa sau prin punctie capilara (inteparea pulpei degetului).pentru viteza de sedimentare a hematiilor se recolteaza sange fara garou. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.se fixeaza seringa cu gradatiile in sus. .examene curente adresate terenului. invingandu-se rezistenta elastica a venei. exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.se aseaza in stativ in pozitie verticala.se recomanda pacientului sa stranga pumnul. cu acul atasat si cu bizoul in sus.se leaga garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei. . . .H.S. Valori normale • barbati:1-10mm/h. .se aspira cu pipeta Westergreen sange din eprubeta pana la gradatia zero.6 ml sange.H. . . . apoi peretele venos.S. Tehnica punctiei venoase: .se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda. • femei:2-13mm/h.

.in momentul in care nu mai sangereaza se intrerupe cronometrul.cu un tampon uscat se sterge prima picatura de sange.se punctioneaza pulpa degetului.la aparitia celei de a doua picaturi de sange se apasa pe cronometru. . 0.5ml sange venos+0.in momentul in care picatura de sange a atins lama se apasa pe cronometru. .in mod normal trebuie sa fie 30/L.4.5ml citrat de Na3.C.se recolteaza 10ml sange simple prin punctie venoasa din care se fac determinari de ioni.cu un colt al lamei se ia o picatura de sange care se pune pe o lama. . .se comprima locul punctiei 1-3 minute.este un test in vivo al primilor doi timpi ai hemostazei reflectand functia hemostatica a vaselor si trombocitelor. .6-1. solutie dezinfectanta la locul punctiei si se retrage brusc acul. .cand se intrerupe cronometrul. -se recolteaza prin punctie venoasa 45ml fara anticoagulant.5-4.) 20-40mg% 60-120mg% barbati: 46+6% femei: 41+5% =7.se recolteaza 3-5ml de sange prin punctie venoasa cu sau fara anticoagulant. .se intinde inclinand usor lama pana cand sangele se coaguleaza.raportul uree/creatinina. . data salonului.8g% calcemia: 9-11mg% fosfatemia: 3. . .dozarea se face in aceeasi zi pentru uree si creatinina. bratul fiind in extensie. . . .n: 16-25g% scade dupa primele zile. . femei: 13+2g/100ml.) 4-8min.se recolteaza prin punctie venoasa 2-3 ml pe heparina.Hemoglobina (Hb.cunoasterea grupelor sanguine trebuie sa fie sistematica pe ansamblul populatiei unei tari si se trec in orice act de identitate (absolut necesar intr-un accident auto sau o interventie chirurgicala neplanificata). in eprubeta etichetata cu datele bolnavului. Timpul de coagulare (T. . . .8%. Tehnica: .) barbati: 15+2g/100ml.interesul efectuarii grupelor sanguine este de o importanta deosebita.din 15 in 15 secunde se sterge picatura de sange.S.se punctioneaza pulpa degetului cu un ac steril. Fibrinogen Grup sanguin si RH 200-400mg% INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 32/63 .5mg% natremie: 134-147mEq/l 2-4 min. .se recolteaza 3ml de sange prin punctie venoasa cu cristale de florura de Na sau fara anticoagulant. n. sectia si analiza ceruta. .20mg% Creatinina Ureea sanguina Glicemia Hematocrit Proteinemia Ionograma Timpul de sangerare (T.se iau 1-2ml de sange pe substanta anticoagulanta (o picatura de heparina).

prin actiunea reactivului asupra proteinelor din plasma. Cele mai cunoscute probe de disproteinemie sunt: Reactia Takata-Ara: .6. Tehnica: .se face cu solutie Hayem. copii 3luni-1an: pana la 28UI.McL .2-13UI. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 33/63 . glutamotoxire-ductaza. raportul TGO/TGP=1.reactia este pozitiva daca floculatia apare in 3 dilutii succesive pornind de la dilutia minimala de 1/32. sangele se trimite imediat la laborator.4U. aport insuficient (inanitie.5UI.Transaminaze • TGO adulti: 2-20UI. • TGP adulti: 2-16.pentru dozarea enzimelor celulare se recolteaza 5-6 ml de sange venos. Teste de disproteinemie Modificarile cantitative ale proteinelor plasmatice altereaza echilibrul coloidal care poate fi pus in evidenta prin testele de labilitate serica. . precipitare. fara substante anticoagulante. dimineata pe nemancate. floculare sau formare de gel in amestec. copii pana la 5 ani: 0.valori mai mici decat normal. . -valorile normale sunt peste 2cc. .enzimele celulare din sange: transaminazele. lactatoxidoreductia apar in sange in cantitati crescute inca din fazele subicterice ale bolilor hepatice.se face cu clorura mercurica in dilutii succesive. copii sub varsta de 3 ani: pana la 40UI.intrucat enzimele se altereaza repede in vitro. Reactia Gros: . Timol 1.o cantitate de ser sanguin se trateaza cu o substanta chimica oarecare care provoaca o turbiditate. . in lipsa cauzelor extra-hepatice.malabsortie)sau pierderi patologice(albuminurie) pledeaza pentru afectiune parenchimatoasa hepatica.

Reactia Mallen: .Banda de coagulare Weltmann: . . Examen sumar de urina . . Reactia cefalin-colesterol: .utilizeaza sulfat de cadmiu.rezultatul poate fi pozitiv sau negativ.rezultatul se noteaza de la 0 la ++++.se face cu o solutie Lugol. Reactia Wahrmann-Wunderly: .analizele de urina se efectueaza din 2-3 ml emisa pe 24 ore.in conditii normale coagularea are loc in tuburile 6-7.pentru teste de labilitate serica se recolteaza 10ml. . . .rezultatul se noteaza cu pozitiv sau negativ. .rezultatele se noteaza de la 0 la +++. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 34/63 . Examenul citologic Papanicolau . .se face cu o emulsie de cefalin colesterol.se executa cu solutii descrescande de clorura de calciu.banda poate fi scurtata sau alungita.se face cu sulfat de zinc. Reactia Kunket: . sange venos fara substanta anticoagulanta.examenul secretiei cervico-uterine si vaginale permite uneori depistarea celulelor neoplazice de origine ovariana drenata prin tub.

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 35/63 . . . -se transporta eprubetele la laborator..pentru sumar de urina se recolteaza din urina proaspata emisa pe 24 de ore. -valoarea normala: albumina absent. -recoltarea se face in eprubete sterile. . glucoza absent. Explorari Functionale Electrocardiograma . din mijlocul jetului urinar. -urocultura este examenul bacteriologic al urinii. .inaintea recoltarii se efectueaza toaleta organelor genitale externe. sediment cu rare leucocite.foloseste p32 radioactiv care are capacitatea de a se fixa pe tesuturile pe cale de crestere.ea ne da date certe de diagnostic pana la 90%. emisa dimineata la sculare sau dupa un repaus de 6 ore.este traseul obtinut cu ajutorul unui electrocardiograf.este inregistrarea grafica a biocurentilor produsi de miocard. rare celule epiteliale. Explorari radiologice Mamografia . cu contur imprecis delimitat. de forma neregulata.mamografia ne da semne sugestive de malignitate-opacitate tumorala cu densitate crescuta. Urocultura . reprezentand inregistrarea curentilor de actiune produsi prin activitatea inimii. Radiofosfocaptarea . .pentru sumar de urina se recolteaza 2-3 ml.mamografia simpla poate ajuta la descoerirea cancerelor de marime subclinica. urina emisa spontan sau prin sondaj vezical.se recolteaza urina proaspata.

astfel incat cel mai indicat este examenul histopatologic extemporaneu.poate fi utilizata alaturi de alte metode pentru vizualizarea canalelor galactofore.consta in injectarea cu substanta de contrast prin cateterizarea canalelor galactofore.poate scoate din tumora celule canceroase. Pneumografia -consta in introducerea de aer rectromamar.examenul citologic al secretiei mamelonare. flebografia.examenul citologic al punctului aspirativ din formatiunea tumorala si ganglioni. Punctia biopsica . Alte examene de specialitate Termografia . dar este o metoda nesigura.se efectueaza cu aparatura speciala care inregistreaza emiterea de raze infrarosii de catre tesuturile bolnave fata de cele normale. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 36/63 . combinand mamografia simpla cu transparenta aerului inoculat. Examinari citologice .. . a modificarilor de forma si dimensiune. xerografia. Galactografia . . Alte metode de utilizare limitata in explorarea paraclinica sunt limografia. redate de termograme. -se bazeaza pe diferenta de temperatura intre tegumentele vecine tumorii fata de cele de distanta.razele beta emise de fosforul radioactiv sunt decelate prin scintigrafie mamara.

este singura metoda capabila sa stabileasca cu exacitate natura tumorii. dovada histipatologica a malignitatii este deosebit de necesara in adoptarea atitudinii terapeutice.biopsia si examenul histopatologic se realizeaza intraoperator. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 37/63 ..

. .tratament iradiant prin roentgenterapie si cobaltoterapie. 1.Capitolul II TRATAMENTUL Orice tumora benigna este bine sa fie extirpata si sa fie examinata la microscop.tratament cu citostatice. in care se extirpa in bloc glanda mamara.tratament chirurgical. El consta in extirparea tumorii impreuna cu o zona larga de securitate a tesuturilor dimprejur.tratament hormonal si imunoterapie.incadrarea stadiala a neoplaziei. .forma clinica evolutiva. tot tesutul limfatic si grasos al axilei. a) interventia chirurgicala cea mai complexa si eficienta este operatia Halstedt care are intentia de radicalitate. Tratamentul cancerului mamar este complex si trebuie individualizat in functie de: . b) mamectomia simpla fara evidarea ganglionara si fara extirparea pectoralilor urmata la 10-12 zile de tratament iradiant pe zonele ganglionare se INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 38/63 .terenul biologic al bolnavei. Astazi se cunosc urmatoarele mijloace de tratament: . . muschii pectorali. . Tratamentul chirurgical Singurul tratament care ramane eficace este tratamentul chirurgical.

mamectomia trebuie completata cu terapie iradianta si citostatice. Dupa 2-3 saptamani de la vindecarea plagii operatorii se va face iradierea postoperatorie de consolidare. la cele la care datorita starii generale nu este posibila operatia Halstedt. mamectomia simpla se mai practica ca metoda paleativa. cat si postoperator. 2. 3. Mamectomia este interventia paleativa pentru stadiile avansate (III si IV) cu tumori mari. Asocierea radio-chirurgicala scade semnificativ procentul recidivelor. Se mai poate asocia cu chimioterapia. interventia chirurgicala cu intentie de radicalitate are ca scop extirparea glandei prin operatia Halstedt. impreuna cu ambii muschi pectorali sau operatia Patey doar cu micul pectoral. eventual ulcerate la tegumente. Tratamentul iradiant ca singura metoda de tratament este utilizata in stadiile III si IV ca si in recidivele postoperatorii. de curatire in cancerele mamare ulcerate sau pe cale de ulcerare. Tratamentul iradiant prin roentgenterapie tinde sa fie inlocuit cu cobaltoterapia care are penetratie mai mare si permite scaderea dozelor utilizate. Tratamentul prin cobaltoterapie Iradierea prin cobaltoterapie este utilizata mai ales in asociere cu tratamentul chirurgical atat preoperator. In stadiile mai putin avansate (I si II). Combinarea celor doua metode ofera cele mai bune rezultate terapeutice.practica la bolnavele varstnice. Tratamentul cu citostatice INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 39/63 .

O. 5.a. in aceste cazuri apar adeseori dureri extrem de violente. castrarea chirurgicala precede operatia radicala. I.. Tratamentul hormonal si imunoterapia Hormonoterapia in stadiile I si II nu este indicat tratamentul androgenic deoarece metabolizarea estrogenilor si androgenilor poate sa apara in orice moment.Girostan. Methotrexat s. asociate cu hormonoterapia. prin iradiere ovariana sau pe cale medicamentoasa (cu Tamoxifen).N. In cura repetata constituie un tratament paleativ in formele avansate de cancer. Se impune utilizarea sedativelor si a morfinei. administrarea lor trebuie facuta in dozele necesare si ori de cate ori este nevoie.In ultimele doua decenii au patruns din ce in ce mai mult in terapeutica citostaticele ca adjuvant al terapeuticii chirurgicale sau ca singur tratament al cazurilor care nu pot beneficia de terapeutica chirurgicala: Citosulfan. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 40/63 . 4. Ea poate mari procentul vindecarii atunci cand urmeaza actul chirurgical. In cancerele cu evolutie acuta. Hormonoterapia ca metoda adjuvanta se va utiliza la tumorile dovedite a fi hormonodependente. La femeile tinere. asistenta poate judeca starea in care este. incurabile sau cele care recidiveaza ori dezvolta metastaze si in care terapeutica este practic inutila. in cele cu hormonodependenta sau metastaze osoase este indicata ovarectomia bilaterala. Levofalan. Tratamentul cu chimioterapice Chimioterapia utilizata independent de alte metode nu poate duce la vindecare. In cazuri avansate.

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 41/63 . IOB82. Dintre metaboliti amintim Vincristina De obicei se face polichimioterapie care da rezultate cu mult mai bune decat monochimioterapia. Levofalan. 6. Tio Tepa. Tratamentul profilactic Cunoscand faptul ca tumorile maligne depistate la timp au grad crescut de vindecare. In stadiile mai avansate posibilitatile de vindecare sunt mult mai mici. profilaxia trebuie inteleasa in sensul de a depista cancerul in primul stadiu in care procentul de vindecare este de 90% sau cel mai tarziu in stadiul II in care vindecarile se apreciaza ca pot atinge procente intre 15-30%.In tratamentul cancerului mamar s-au folosit aproape toate citostaticele cunoscute cu rezultate variabile. Dintre achilante par a fi mai eficiente Xiclofosfamida.

cu mainile ridicate in sus sau asezate pe umeri. tot sanul. cancerul de san este favorizat si de cresterea secretiei de hormoni ai ovarului. Acest lucru este necesar mai ales in localitatile situate la distanta de unitatile medicale. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 42/63 . de aceea orice femeie dupa 30 de ani trebuie sa-si faca un control medical al sanilor la 6-12 luni. expunerea la radiati). Se va constata daca exista in masa moale si elastica si parti mai dure. Cu varful degetelor mainii va palpa printr-o usoara apasare. de duritate sau prezenta unor scurgeri seroase sau sanguinolente din mameloane. iar pentru femeile in menopauza observarea se va face la o data fixa din luna. Frecventa cea mai mare a tumorilor sanului se intalneste intre 35-60 de ani. Autoexaminarea mamelelor are in vedere modificarea de forma si volum. mai ales in timpul menstruatiei. Apoi se va examina stand culcata. folosirea anticonceptionalelor. Pentru a obtine rezultate mai bune. sub forma de noduli sau daca exista zone dureroase. Numarul de imbolnaviri prin cancer de san a crescut mult in ultimii ani. Cu aceasta ocazie va fi instruita de personalul medical sa-si efectueze singura examinarea sanilor. cat mai des posibil. din aproape in aproape. cauzele ereditare. examinarea sanilor se va face la 5 si la 15 zile dupa inceperea ciclului menstrual. Printre alte cauze (fumatul. Examenul se face stand in picioare in fata oglinzii. Se urmareste daca apar deformari (gropite). denivelari pe suprafata unui san in comparatie cu celalalt san.Capitolul III INGRIJIRI SPECIALE GINECOLOGICE Pentru descoperirea din timp a tumorilor sanilor se recomanda pe langa examenul periodic efectuat la medicul specialist si autoexaminarea mamelelor.

.2008. Rolul asistentei in ingrijirea bolnavelor cu probleme ginecologice: . la camera de garda ginecologie a Spitalului Prof.sistem osteo-articular integru. . Cazul I La data de 01. dur.In acelasi timp se va palpa si regiunea axilei pentru a descoperi un eventual ganglion marit care se simte ca o aluna.confortul fizic si psihic. Dr. . .sistem muscular normal conformat si reprezentat.02.aparat respirator clinic normal.aparat circulator clinic normal.aparat digestiv clinic normal. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 43/63 . Examenul clinic efectuat in aceeasi zi arata: .aparat urinar clinic normal.sistem limfo-ganglionar nepalpabil. . Pacienta este internata pentru tratament de specialitate cu diagnosticul ’nodul mamar stang’. femeia se va adresa medicului ginecolog care va deosebi tumora canceroasa de una necanceroasa. Panait Sarbu se prezinta Ionescu Maria datorita aparitiei unei formatiuni tumorale la nivelul sanului stang ce a crescut in timp. Cand se observa modificari suspecte.incurajeaza pacienta si o informeaza cu privire la modificarile ce pot surveni.asigura linistea.sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat. . . .

02.Rh-pozitiv.Hb=14. .se masoara functiile vitale: TA=110/70mmHg/AV=81 batai/min.diureaza normala.TGP=18.uree=32mg%.TC=5’.glicemie=100mg%. .1g%.limfocite=7200/mm. . .66UI . Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatate. Examenul de urina arata: .albumina si glucoza absent.02 2008.Ht=40.se asigura pregatirea psihica a bolnavei. . .2008 se efectueaza pregatirea preoperatorie: .La data de 02.in sediment. . .TS=1’33’’. La data de 03. .colesterol=3. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 44/63 .3mg%. -grup sanguin=A2.29UI.7C. se recolteaza sange pentru urmatoarele analize: .5g%. rare leucocite si rare epitelii.temperatura corpului 37. .. .TGO=21. .

02. insa ii place ca locul in care se afla sa fie permanent aerisit. prezentand usturime si durere la nivelul sanului stang si o formatiune tumorala ce a crescut in timp. De obicei are 2 scaune maxim pe saptamana. frecventa respiratorie este regulata de 18 respiratii/min. fara excese si greutate in limite normale raportate la inaltimea sa: 58 de kg si 1. nu mai fumeaza de aproximativ 20 de ani.5l urina de aspect normal. nu prezinta dificultati respiratorii.seara se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si una de Romergan. operata este dusa in sectia de terapie intensiva pentru supraveghere postoperatorie. I.M.M. I. I. Este casatorita si mama a trei copii.64 cm. Dr. Dupa interventie. fiind diagnosticata de 5 ani cu constipatie cronica. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 45/63 .M. Consuma aproximativ 2l lichide in special apa plata si sucuri naturale. Panait Sarbu’’. In data de 04. I. Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1. se prezinta la camera de garda a Spitalului ”Pr. Culegerea de date Ionescu Maria in varsta de 57 de ani. are o alimentatie moderata.2008 se practica interventia chirurgicala. mananca singura avand o dentitie foarte buna.. pensionara. nu tuseste si nu expectoreaza.M. Desi petrece foarte mult timp in bucatarie elaborand noi si noi retete. Nu obisnuieste sa faca exercitii respiratorii.

5g Celsius insa in ultimele zile temperatura a fost ceva mai ridicata ajungand la 37. are o temperatura medie de 36.M. prezinta neliniste si se teme ca miscarea sa nu-i accentueze durerea. ale faptului ca nu poate dormi noaptea sunt reprezentate de durere si teama referitoare la ceea ce se va intampla in sala de operatii. I. I.M. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor.7g C. alergatul dimineata si plimbarile la munte ocupand un loc fruntas in preocuparile sale. de aceea sta foarte mult timp in pat. I. nu prezinta dificultati in satisfacerea nevoii de a se misca si de a avea o buna postura. Principalele cauze spune I. I. aude si vede foarte bine.M.necesitand ajutor pentru realizarea toaletei corporale.M. I.M. a fost aproximativ 30 de ani profesoara de aceea comunicarea este puncul ei forte. limbajul folosit este clar.M.M.M.M. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 46/63 . cicluri neregulate. se imbraca singura acordand o mare atentie felului in care arata. I. dimineata simtind ca nu a dormit deloc. iar instalarea menopauzei s-a produs la varsta de 50 de ani. relateaza menarha la 14 ani. din contra ii place foarte mult sa faca miscare in aer liber. se spala partial singura.I. I. iar atunci cand vrea sa se faca inteleasa repeta de mai multe ori ceea ce are de spus.

este de origine ortodoxa. I. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 47/63 . spune ca nu are cunostinte despre boala. diagnostic si nici despre implicatiile presupuse de neprezentarea cat mai devreme la medic.I.M.M. dar nu merge la biserica pentru ca tot timpul ii este ocupat cu gospodaria si cu cei doi nepotei.

CAZUL I Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson
Nevoia Manifestari Problema Sursa Obiectiv Interventii Proprii A dormi si a se odihni A elimina Trezire frecventa,som n neodihnitor 1 scaun pe zi Durere Teama Constipatie cronica Fizica Psihica Fizica Asigurarea in 12 orea unui somn odihnitor Normalizarea tranzitului in 24/h Repaus la pat,psihoterapie Administrarea medicamentelor Regim bogat in fibre de celuloza,consum crescut de lichide,miscare,a dministrareamed icamentelor laxative,efectuar ea clismei evacuatoare Realizarea toaletei pe regiuni Aerisirea camerei,aplicare a de comprese locale reci,adm.med.an tipiretice Repaus la pat,asig.unei pozitii confortabile,psih oterapie adm.med.ntialgi ce Delegate Administrarea de 1tb.de Fenobarbital si 1/2tb.de diazepam Administrarea de Dulcolax 24tb./zi Fortrans1-2 plic/zi in 2 l apa Clisma evacuatoare -----------------2 tb.Algocalmin 1 tb. Nurofen Somn linistit si odihnitor Evaluare

Bolnava are 1 scaun pe zi

A fi curat, ingrijit A mentine temperatura constanta

Dificultate in satisfacerea toaletei Temp.corpulu i este de 37.7 C

Durere Anxietate Teama

Fizica Psihica

Asigurarea toaletei Diminuarea febrei in 12 ore Repaos la pat

Igiena corporala asigurata Febra moderata

A evita pericolele

Neliniste,tea ma

Durere

Fizica

Calmarea durerii in 2 h

Adm. 1 tb. Algocalmin 1 tb. Nurofen

Diminuarea durerii

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 48/63

Cazul II Dna. Liana Constantinescu in varsta de 70 ani este adusa de fiul ei la camera de garda a Spitalului Prof.Dr.Panait Sarbu prezentand: dispnee de efort, cefalee, ameteli, dureri in ambii sani. Se interneaza pentru tratament de specialitate la data de 21-01-2008 cu diagnosticul: ”formatiuni tumorale pe marginile ambilor sani”

Examenul clinic general efectuat la data de 22.01.2008 arata: - sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat; - sistem muscular normalconformat si reprezentat; - tesut adipos slab reprezentat, lipom scapular stang de 4/5 cm; - sistem osteo-articular integru; -sistem limfoganglionar nepalpabil; - aparat circulator clinic normal; - aparat digestiv clinic normal; - aparat respirator - astm bronsic; - aparat urinar clinic normal;

Se recolteaza sange pentru urmatoarele analize: - Hb -11.8g %; - Ht – 3.8 %; - Limfocite – 7000 / mm 3 sange; - Glicemie - 7.8 mg %; - Uree – 30.27 mg %; - Creatina – 0.9 mg %;

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 49/63

- Colesterol – 3.3 mg %; -TS = 1’15”; -TC = 3’; - Grup sanguin OI, Rh-pozitiv.

Examenul sumar de urina arata: aspect normal, reactie acida, albumine absente, epitelii platerare, hematii absente, leucocite absente,

Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatate

Mamografia la ambii sani arata ca in profunzimea tesutului se gasesc numeroase formatiuni fibromatoase cu diametru cuprins intre 0,20 – 0,9 cm, cu limite precise, cu structura marginala si intensitate mare.

La data de 23.01.2008 se efectueaza pregatirea preoperatorie: - pregatirea psihica a bolnavei; - masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 140/70 mm Hg/AV = 76 batai/min.; -temperatura = subfebrila: 37.5 C; -diureza normala; -seara, la ora 18.00 se face clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si o tableta de Romergan.

La data de 24.01.2008, se efectueaza interventia chirurgicala - dubla mamectomie, fara evidare ganglionara, fara extirparea pectoralilor.

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 50/63

dureri la ambii sani. ii place foarte mult sa faca miscari in aer liber. a respectat dorinta sotului de a sta acasa si a avea grija de gospodarie. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 51/63 . cefalee.1. 23 respiratii/minut. Urineaza de 3-4 ori/zi circa 1-1.Dupa interventia chirurgicala. In urma cu circa 30 de ani.C.Dr. pacienta este adusa in sectia de terapie intensiva pentru supraveghere postoperatorie. de aceea este casnica.C.C. de aspect normal.5 l urina. de copil.C se prezinta la camera de garda a Spitalului ”Prof. avand dentitia foarte buna. Culegerea de date L. Consuma circa 2 litri lichide in special apa plata.65m = 49 Kg. ameteli.C. Are 1 scaun la 2 zile. L. este vegetariana convinsa si de aceea are o greutate sub limita normala. in varsta de 70 ani este casatorita de 50 de ani. cicluri neregulate. mananca singura. a prezentat unele dificultati de a respira. Frecventa respiratorie este peste limita normala. Tusea mai frecventa in timpul noptii. iar amplitudinea superficiala. Doamna L. L. nu prezinta dificultati in a se misca si a avea o buna postura. dar nu este productiva. are un copil. iar menopauza s-a instalat la varsta de 48 ani. L. ne relateaza menarha la 12 ani. L.C.Panait Sarbu” prezentatnd dispnee de efort. in special de a expira. cu toate ca si-a luat medicatia.

C. nu are cunostinte despre boala sa si nici nu vrea sa afle mai multe.C. aude si vede bine.5 C.5 C. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 52/63 .C.orele de somn au scazut.C. iar limbajul folosit este clar si smplu. L. se spala partial singura. insa in ultimele zile temperatura a fost ceva mai ridicata 37. L. ne spune ca nu mai poate dormi ca in tinerete si ca 6 ore de somn ii sunt suficiente.C. Spune ca ”a ajuns la varsta la care trebuie sa moara de ceva”. Are o temperatura medie de 36.acordand o mare atentie a felului cum arata. se imbraca singura. L.necesitand ajutor pentru efectuarea toaletei corporale. L.L. dar acum din cauza stresului datorat operatiei ce urmeaza.

Pozitionarea semisezand sau sezand adm. Med.6 C Febra moderata Fizica Algocalmin Paracetamol Nurofen ----------------------- Pacienta afebrila Dificultate in satisfacerea toaletei Durere Fizica Igiena corporala asigurata INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 53/63 . Amplitudine superficiala tuse nocturna Problema Anxietate Neliniste Teama Sursa Psihica Fizica Obiectiv Interventii Proprii Combater Linistirea pacientei ea prin calm si actiuni Anxietatii profesionalemexpli Diminuare carea necesitatii a tusei unor investigatii si interventii.med. Antitermice Asigurare Realizarea toaletei a toaletei pe regiuni Evaluare Delegate Ventolin Berotec Miofilin Haloperidol Frecventa respiratorie Si amplitudinea sunt in limite normale A mentine temperatura corpului in limite normale A fi curat .CAZUL II Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson Nevoia A respira Manifestari Dispnee expiratorie frecventa 23r/min.ingrijit 37.bronhodi latatoare si anxiolitice Scaderea Repaus la pat febrei Aplicatii locale cu comprese reci Adm.

Panait Sarbu prezentand durere in hipocondrul stang aparitia unei formatiuni tumorale la nivelulu sanulu stang.2008.aparat urinar – clinic normal. . este convinsa de catre sot sa se interneze pentru tratament de specialitate la data de 24.01.aparat circulator – clinic normal.sistem osteo-articular intgru. M. .01.2008 se face pregatirea psihica a pacientei pentru recoltarea de sange si urina din ziua urmatoare.2008 de catre sotul ei la camera de garda a Spitalului Prof.sistem muscular normal conformat si reprezentat.aparat respirator – clinic normal. Diagnosticul stabilit la data internarii este de ”nodul mamar stang”.sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat.aparat digestiv – clinic normal. . . . .T.Dr. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 54/63 . .sistem limfo-ganglionar axilar stang palpabil.01.Cazul III Miruna Tanase in varsta de 46 de ani este adusa pe 19. Examenul clinic general efectuat in ziua internarii arata: . In seara zilei de 24.

La data de 25.4 %. rare epitelii plate. .TC = 6’.consistenta dura.HB = 11.leucocite = 7200 mm 3 sange.66 UI.bine delimitat. .TGO = 12.uree = 32 mg %.2008 se recolteaza sange pentru urmatoarele analize: . .glicemie = 95 mg %. ce are un diametru de 2. .leucocite = absent.Ht = 40. . . -in sediment: rare leucocite. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 55/63 . .01.albumina = absent.glucoza = absent.TGP = 9.structura marginala de intensitate mare. Mamografia arata prezenta unui nodul mamar stang aflat in profunzimea tesutului. . . Examenul sumar de urina: . .7 g %.hematii = absent.29 UI.TS = 11’30’’. .grup sanguin = A II. . Rh-pozitiv. .5 cm.aspect normal.

T.pentru supraveghere postoperatorie. Culegerea de date M. in varsta de 46 de ani este casatorita.T. M.diureza = normala Seara la ora 18:00 se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si una de Diazepam. La data de 27-01-2008 se efectueaza interventia chirurgicala: mamectomie stanga cu enidarea ganglionului axilar stang. .pregatirea fizica:masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 150/75 mm Hg/AV = 78 batai/min.T. nodul mamar stang si adenopatie axilara stanga. nu a fumat niciodata si nu a consumat bauturi alcoolice. are 3 copii. nu suporta mirosul de fum de tigara. .Dr. a lucrat la o patiserie timp de 8 ani. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 56/63 . se prezinta la camera de garda a Spitalului Prof..pregatirea psihica a pacientei.temperatura = 36. .5 C. M. Ii place ca locul in care se afla sa fie bine aerisit. Dupa interventia chirurgicala bolnava este adusa in sectia de terapie intensiva.La data de 26-01-2008 se efectueaza pregatirea preoperatorie: . dar a intrerupt serviciul din cauza copiiilor.Panait Sarbu prezentand durere in hipocondrul stang.

M. iar limbajul folosit este clar si cu un ton relativ jos (scazut) din cauza timiditatii. instalarea menopauzei s-a produs la 45 de ani.T. are o dentitie buna si pregateste mancarurile dupa bunul gust.cu aspect normal. acordand o mare importanta felului in care arata. cu mici excese ale consumului de dulciuri. dar nu merge la biserica. M. nu personalului.6l urina.T. iar pentru toaleta generala cere ajutorul fiicelor. se imbraca singura. are 1. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor. ale faptului ca nu poate dormi noaptea sunt reprezentate de durere la nivelul sanului stang si de teama referitoare la ceea ce se va intampla in sala de operatii.T. din cauza pudismului exagerat. Toaleta zilnica poate sa o efectueze partial.T. ciclul fiind neregulat pana la inceperea activitatii sexuale. are cunostinte despre boala sa si este interesata sa afle cat mai multe. dimineata simtindu-se obosita. M. spune MT.5 C M. dar acum de teama durerii se deplaseaza mai greu. Este de religie ortodoxa. Consuma aproximativ 2 l lichide.T. M.60m si o greutate de 67 kg. in special apa plata si sucuri neacidulate. are 1 scaun/zi. M. Temperatura medie este de 36. ii place miscarea in aer liber. ne relateaza menarha la 13 ani. dupa care menstruatia s-a reglat. Principalele cauze.T.T. pentru ca spune ”intodeauna gasesc altceva de facut”. M. M. are studii medii. Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1.T. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 57/63 .

CAZUL III Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson Nevoia A se misca si a avea o buna postura A dormi si a se odihni Manifestari Durere la nivelul sanului Problema Nu se deplaseza Sursa Fizica Obiectiv Diminuarea durerii in 2-4 ore Asigurarea unui somn odihnitor si recomfortant in 12 ore Asigurarea toaletei corporale in 6 ore psihoterapie Combaterea anxietatii in 12 ore Interventii Proprii Pozitionarea corecta adm.adm.linistire a pacientei prin actiuni competente si profesionale Evaluare Delegate 1tb.ingri jit Se spala partial Durere singura.Calmant Forte 1tb. med.psihoterapie.antialgi ce Plimbari scurte seara . Antialgice si induvtoare de somn Realizara toaletei pe regiuni.med.necesita Pudoare ajutor in realizarea toaletei corporale Nu are Educatie cunostinte despre sanitara boala.schimbare a lenjeriei de corp si pat.diagnostic defectuoasa si tratament Fizica Psihica ------------- Igiena corporala asigurata A invata Psihica -------------- Bolnava detine informaii despre boala si tratament INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 58/63 .asigurarea conditiilor de mediu Asistenta medicala invata pacienta despre boala si tratament.Fortral Algocalmin Piafen Diazepam Fenobarbital Pacienta se plimba si are o buna postura Bolnava a dormit 8 ore pe noapte Treziri frecvente somn neodihnitor Durere Teama Fizica Psihica A fi curat.

in mod deosebit inapetenta pot semnala INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 59/63 . De asemenea. acest fapt trebuie semnalat imediat medicului. Tulburarile de deglutitie in general tulburari de digestie. se pot organiza cu usurinta consultatii sistematice (periodice) vizand depistarea unei eventuale localizari ale leziunilor canceroase la aceste organe. Orice modificare a volumului sau a culorii unui nerv trebuie semnalata. Populatia trebuie invatata prin lectii sistematice de educatie sanitara sa interpreteze semnele cancerului incipient. daca o fomatiune tumorala considerat pana atunci benigna incepe dintr-o data sa se mareasca (se reactiveaza). O femeie trebuie sa invete sa-si palpeze sistematic sanii la anumite intervale (o data la 3 luni) pentru a descoperi o eventuala tumoare. sa observe daca pe suprafata pielii apare o formatiune cu caracter dubios si sa se prezinte in acest caz imediat la o consultatie medicala. In primul rand este vorba de autocontrol. De exemplu. deoarece poate fi un inceput de malignizare. Acelasi examen citostatic este obligatoriu sa se faca din sputa oricarui tusitor adult care depaseste 35-40 de ani sau din secretia gastrica atunci cand apar tulburari dispeptice.Capitolul VII Educatia pentru sanatate Sunt foarte multe metode prin care se poate depista un cancer initial. Trebuie de asemenea sa stie ca o sangerare uterina in afara perioadelor menstruale poate fi suspecta de o afectiune neoplastica de col sau de corp uterin etc. Examenul vaginal cu valve si un examen citostatic prin metoda Papanicolau trebui sa se faca sistematic o data pe an oricarei femei care depaseste 35 de ani. Intrucat se stie ca la femeie cancerul apare cel mai frecvent la san sau la colul uterin. Tuseul anal trebuie facut sistematic poate depista un cancer anorectal sau de prostata. cu atat mai suspecte sunt sangerarile uterine care apar dupa instalarea menopauzei.

Tulburarile de evacuare a scaunului. multe aparand in stadiile in care cancerul este vindecabil. sa se prezinte la consultatie. Toate acestea sunt semne importante. . insotite sau nu de sangerare pot suspiciona o tumora anala. Cadrele medii trebuie sa instruiasca pe cei pe care ii au in grija ca orice tumoare cu aspect sigur benign trebuie extirpata si examinata microscopic.pentru muncitorii care lucreaza in contact cu produsele continand substante cancerigene . Un alt camp de actiune profesionala este acela de a actiona supra factorilor.prezenta unei tumori esofagiene sau gastrice. O ingrosare a vocii sau o tuse care se prelungeste pot fi un semn de cancer larigian ori bronsic. putini este drept. trebuie luate masuri speciale. Fara indoiala ca ori de cate ori se desfasoara astfel de actiuni in masa trebuie gasite formele cele mai adecvate pentru a nu alarma inutil si pe cei care nu au o astfel de afectiune si care pot descoperi la ei semne false care ii fac sa suspicioneze un cancer. Cu atat mai mult vor fi extirpate acele tumori care prin natura lor au un potential mai mare de malignizare. Ei vor face dus in fiecare zi pentru a se curata de substantele iritante care se depun pe piele. Muncitorii din anumite locuri de munca trebuie sa poarte masti si manusi. care sunt recunoscuti astazi drept cancerigeni.gudron.de exemplu. Asistenta medicala poate invata populatia in mijlocul careia lucreaza sa cunoasca aceste semne si atunci cand le observa. Vom vorbi despre cativa din acesti factori. . iar dupa terminarea lucrului sa-si spele cu atentie mainile si bratele.se vor lua masuri pentru evitarea oricarei surse de iritatie care poate sa determine aparitia cancerului. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 60/63 .

nervii existenti pe piele nu trebuie iritati.expunerea indelugata la vant.se recomanda ca alimentele sa fie foarte bine mestecate pentru a se diminua riscul iritatiei a mucoasei gatului.unele statistici arata ca femeile care au alaptat fac cancer mult mai rar decat cele care nu au alaptat. in cancerul de stomac extirparea stomacului totala sau larga. esofagului si stomacului. trebuie evitatats iritarea nervilor prin gulerul camasii. . de asemenea. Sutienele. ca urmare a acestei constatari si a alarmei date. pipa. in cancerul colic rezectia de colon etc. la soare puternic sau la praf poate sa determine si ea aparitia unui cancer. prin contact mecanic cu buzele sau prin caldura ce o degaja tutunul care arde sunt tot atatea cauze in aparitia tumorilor canceroase. Chirurgia cancerului este in esenta o chirurgie de organ. . pot provoca o iritatie cronica declansatoare de tumori. De asemenea protezele dentare rau confectionate sau dantura cariata. hainei sau cureaua pantalonilor. mai ales cele armate cu sarma. ca un factor cancerigen. . ..statisticile foarte concludente arata ca tutunul este un important factor cancerigen pentru plamani. in cancerul esofagian extirparea esofagului. in tarile in care.poluarea aerului prin fumul emanat de fabrici sau de gazele de esapament ale autovehiculelor este considerata. prin frecare sau grataj.lichidele prea fierbinti sau dimpotriva prea reci ingerate sub una dintre aceste forme timp indelungat sunt incriminate ca factori cancerigeni ai tractului digestiv. Problemele extrem de delicate se pun atunci cand trebuie sa se faca amputatia unui membru in caz de sarcom al femurului INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 61/63 . motiv pentru care sa recomanda ca mama sa alapteze nou-nascutii. . Singurul tratament in cancer inca eficient este tratamentul chirurgical. . a scazut numarul fumatorilor a scazut numarul bolnavilor de cancer pulmonar.

P. se pot obtine rezultate multumitoare sau chiar bune. Foarte multi bolnavi dintre cei care afla ca dupa un neoplasm anorectal vor avea un anus contra naturii. Tratamentul chirurgical este completat adeseori de radioterapie si cobaltoterapie.E. Bucuresti 1991. INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 62/63 . este adevarat. cadrele medii pot sa faca pe bolnav sa primeasca mai usor acest soc psihic. in caz de adenocarcinom de mamela.Teodorescu Exarcu si colaboratori-Biologie. Bibliografie 1.invalidanta. Ele trebuie sa aiba multa intelegere pentru starea psihica a bolnavului si sa incerce sa-i creeze o stare de spirit corespunzatoare pentru a accepta diagnosticul si mai ales interventia chirurgicala ce urmeaza a i se face. cand trebuie extirpat un ochi in caz de cancer de retina si chiar cand se propune unei femei extirparea unui san.sau a gambei de exemplu. accepta cu mare greutate ideea de a elimina scaunul de aceasta maniera. capatul colonului sanatos urmand a fi scos la nivelul regiunii iliace stangi. mutilanta. sa il faca sa accepte interventia chirurgicala si apoi sa se adapteze la noua situatie fizica si functionala. Atunci cand tratamentul radioterapic este bine condus. care adeseori poate fi.D. radioterapia este singura metoda de tratament care poate oferi o imbunatatire a starii generale si a afectiunii. ca si in caz de metastaze. In unele localizari sau in cazul afectiunilor descoperite in cazuri avansate. Cadrele medicale au un rol determinat in a-l convinge pe bolnav asupra necesitatii de a i se face o interventie chirurgicala si totodata a-l invata cum sa suplineasca infirmitatea pe care o va avea. Cu tact si adecvarea discutiilor la fiecare caz in parte. I.manual pentru clasa a-XI-a.

Mihailescu –Boli chirurgicale.D.Ianculescu-Compendiu de anatomie si fiziologie.Ed. Ivanovici .Nitescu-Obstretica si ginecologie. C.Bucuresti 1995 8.2.Titirca-Tehnici de avaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. 9. Bucuresti 1994 6.Mozes-Tehnica ingrijirii bolnavului.Stiintifica Bucuresi 3.Viata medicala romaneasca. Marin.Bucuresti 1999 11. I.D.Daschievici.Iasi 12.Bucuresti 1997 13.Bucuresti 1994 18.Ed. M. Duminica-Modul de administrare al medicamentelor.M.Ed.Medicala.Mogos.Brundel-Manual de medicina interna petru cadre medii. Al.Medicala.Medicala. A. C.D.U.E.E. T.M.N.L.Mihailescu-Boli chirurgicale E. Bucuresti 1988 20. Bucuresti 1979 INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR 63/63 .D.Ed. C.manual pentru scoli sanitare.Ed.P.D.G.Manual de ingrijire speciala acordata pacientilor.M.G. Ed. Gh.Bucuresti 1997 10.P.Braun.Explorari functionale pentru cadre medii.Titirca-Ghid de nursing. Bucuresti 1979 7.E.Medicala.D.Titirca .Balta-Tehnici generale de ingrijire a bolnavului.Medicala. V.P.Interpretarea analizelor de laborator.J.P.Bucuresti 1997 4.Schefler.Serban-Fizioterapie. C.G.Bucuresti 1995 15.100+1 Gramar.Medicala.M.L.diagnostic.Bucuresti 1978 17.P.Grigoriu.Viata medicala romanesca.Vasile.Chirurgie si specialitati inrudite. Popescu .Petrovanu-Importanta controlului periodic in depistarea cancerului de san. Bucuresti 1996.Mihailescu-Chirurgie. Viata medicala romanesca. D.Ed. Bucuresti 1995 14. S. L.urgente Ed. Ed.manual pentru scoli sanitare postliceale E.Bucuresti 1994 5.E. Bucuresti 1998 16.Ed. Ed. Al.Renz-Ghid clinic de explorari.terapie.Nastoiu-Analize medicale la domiciliuEd.Negru. F.Bucuresti 1994 19.P.manual pentru scoli sanitare post-liceale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->