Drept comercial Reprezinta ansamblul normelor de drept prin care se reglementeaza raporturile juridice care apar din savarsirea

actelor juridice si a operatiunilor care sunt fapte de comert si operatiuni economice in care sunt implicati comercianti. Izvoarele dreptului comercial sunt :Constitutia, Codul Comercial, Codul Civil, legi speciale, hotarari de guvern, ordine si instructiuni ale institutiilor abilitate in domeniu. Dreptul comercial este aplicabil relatiilor savarsite de comercianti in raporturile dintre ei, dar si relatiilor economice in care doar o parte intelege relatia contractuala a fi comerciala. Faptele si actele de comert:sunt actele juridice si operatiunile prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii ori interpunerea in circulatia de bunuri cu scopul de a obtine profit. Nu sunt supuse reglementarii comerciale intreprinderile agricole, operatiunile care privesc viata persoanelor , asigurarile de viata si nici exercitarea unor profesiuni liberale. Clasificarea actelor de comert in functie de natura actelor desfasurate pot fi obiective, subiective si unilaterale sau mixte A.Acte de comert obiective:sunt prevazute in art.3 din Codul Comercial , au caracter obiectiv intrucat legiuitorul a considerat ca insasi natura lor tine de esenta comertului.In consecinta orice persoana care savarseste asemenea fapte intra sub incidenta legislatiei comerciale.Se clasifica in trei grupe: -operatiuni de interpunere in circulatia sau schimbul bunurilor -intreprinderile -operatiuni accesorii -au o legatura stransa cu o alta operatiune principala Operatiunile de interpunere in circulatie pot fi de doua tipuri: -vanzarea cumpararea comerciala -interpunerea in schimbul banilor si a titlurilor de valoare Vanzarea cumpararea comerciala trebuie sa aiba caracter comercial si in principal inexistenta intentiei de revanzare.Aceasta intentie trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii: -sa existe in momentul cumpararii -sa fie cunoscuta persoana de la care se cumpara -sa privesca in principal bunul cumparat Pot sa constituie obiect al vanzarii respectiv cumpararii comerciale bunuri mobile aflate in circuitul civil si anume:productele (ceea ce se obtine din cultivarea pamantului), marfurile (ceea ce se obtine dintr-o activitate de productie) si titlurile de credit( acele inscrisuri care contin dreptul asupra unor sume de bani pe care titularul le poate folosi la anumite termene) Nu au caracter comercial operatiunile pe care un comerciant le face pentru folosul personal sau pentru interesul familiei sale, de asemenea nu are caracter comercial vanzarea productelor pe care proprietarul le-a obtinut in urma cultivarii pamantului propriu. Operatiunile de banca si schimb sunt operatiuni specifice sistemului bancar si anume operatiuni de creditare si de depozit si operatiuni de schimb valutar desfasurate de oficii supuse aprobarii si controlului BNR. Intreprinderile reprezinta organisme economice si sociale constituite printr-o organizarea autonoma a unei activitati cu ajutorul factorilor de productie de catre intreprinzator care pe riscul sau produce bunuri , executa lucrari sau presteaza servicii pentru a putea obtine profit. Pot fi intreprinderi de productie sau intreprinderi de prestari servicii. Din intreprinderile de productie fac parte intreprinderile de fabricare si manufacturare si intreprinderile de contructii. Intreprinderile de prestari servicii au ca obiect principal desfasurarea de activitati cu caracter comercial in special in domenii care tin de spectacole publice, de operatiuni de editare , de librarie, de transporturi sau de asigurari. Operatiuni accesorii nu au un caracter independent de specificul lor fiindca sunt dependente de o operatiune comerciala .Sunt fapte comerciale obiective accesorii urmatoarele: cumpararea de actiuni sau parti sociale sau societati comerciale, operatiuni de navigatie, constituirea de depozite pentru acte de comert , contracte de consignatie sau contractele de comision. Avand in vedere ca operatiunile accesorii urmeaza ca si reglementare juridica operatiunea principala si faptele care sunt comerciale pentru parte urmeaza obiectul general de activitate al acestora.

1-7

B. Faptele de comert subiective: in art.4 se prevede ca sunt fapte de comert in afara de cele precizate in art.3 si alte contracte sau operatiuni ale unui comerciant daca acestea nu sunt de natura civila sau daca din cuprinsul lor nu rezulta contrariul.Faptele de comert subiective sunt importante datorita faptului ca pentru una din parti operatiunea desfasurata are un caracter comercial. C.Actele unilaterale sau mixte: intr-un raport juridic este posibil ca ambele parti sa nu aiba aceeasi perceptie asupra naturii juridice a actului respectiv .Este posibil astfel ca pentru una din parti un act sa fie comercial iar pentru alta parte sa fie civil.De altfel art.5 dic codul comercial prevede ca vanzarea produselor obtinute din exploatarea pamantului de catre producator nu este o operatiune comerciala pentru producator, in acelasi timp o astfel de operatiune este pentru cel care cumpara cu intentia de a revinde o operatiune prin care persoana respectiva se interpune in circulatia bunurilor cu scopul de a obtine profit .Se observa astfel ca aceeasi operatiune este privita diferit de partile contractante . Comerciantul este acea persoana care desfasoara o activitate de comert avand aceasta preocupare cu caracter profesional.Poate sa fie in acceptiunea art.7 din codul comercial persoana fizica sau persoana juridica. Comerciantul persoana fizica are aceasta calitate daca desfasoara activitati specifice cu caracter profesional.Legea 300/2004 stabileste conditiile in care o persoana poate desfasura activitati independente.Persoanele fizice pot desfasura activitati comerciale in mod independent sau in asociatii familiale.Asociatiile familiale se pot infiinta din membrii familiei inclusiv copii care au varsta de 16 ani si rudele de pana la gradul patru inclusiv.Asociatia familiala nu are personalitate juridica si poate fi reprezentata in fata altor persoane de catre cel care a initiat sau de peroana imputernicita in acest sens. Persoana juridica poate desfasura activitati comerciale sub forma societatilor comerciale , a regiilor autonome, organizatiilor cooperatiste sau a grupurilor de interes economic. Dobandirea calitatii de comerciant Persoana fizica dobandeste calitatea de comeciant prin savarsirea in mod individual a unor fapte de comert cu caracter profesional.O persoana fizica trebuie sa desfasoare activitati de tipul celor prevazute la art.3 din codul comercial in mod efectiv si constant.Intreruperea desfasurarii de activitati comerciale nu produce efecte asupra calitatii de comerciant in cazul in care activitatea desfasurata are un caracter sezonier. Persoanele juridice dobandesc calitatea de comerciant prin inmatriculare la registrul comertului in cazul societatilor comerciale sau prin actul de infiintare in cazul regiilor autonome.Trebuie precizat ca in art.8 din codul comercial se spune faptul ca statul si unitatile sale administrativ teritoriale nu pot avea calitate de comerciant.Statul emite acte de autoritate necesare pentru buna desfasurare a activitatilor persoanelor fizice si juridice si pentru reglementarea normelor de conduita in cadrul societatii.Totusi prin activitatile specifice desfasurate atat institutiile publice centrale cat si unitatile administrativ teritoriale desfasoara activitati care se pliaza pe sfera de cuprindere a relatiilor comerciale fara a fi comerciant.Statul desfasoara activitati cu un puternic caracter comercial.De asemenea in subordinea autoritatilor publice centrale si a unitatilor teritorial administrative se pot infiinta unitati economice sau regii autonome. Pierderea calitatii de comerciant Se realizeaza prin lipsa de executare a unor fapte de comert in cazul persoanei fizice si prin radierea din registrul comertului in cazul societatilor comerciale Conditii de desfasurare a unei activitati comerciale -capacitatea persoanei fizice: in conformitate cu decretul lege 31/1954 poate desfasura activitate comerciala orice persoana care are capacitatea deplina de exercitiu adica persoana a implinit 18 ani.O problema aparte o reprezinta situatia femeii cu varsta de 17-18 ani care s-a casatorit.Chiar daca art.8 din decret prevede ca prin casatorie acea persoana dobandeste dreptul de a-si asuma liber drepturi si obligatii corelative ,singura interdictie care se mentine pana la varsta de 18 ani este aceea de a fi comerciant. Legislatia interzice minorului sa inceapa o activitate comerciala, in acelasi timp este permis un comert in numele si pentru minori. -anumite activitati sunt supuse autorizarii prealabile care se transforma astfel in conditie fara de care activitatea respectiva nu poate fi desfasurata si anume producerea , comercializarea si consumul substantelor narcotice, producerea si comercializarea armelor de distrugere in masa, fabricarea si confectionarea echipamentului militar -comerciantii au obligatia de a efectua public in registrul comertului prin mentionarea atat a inmatricularii cat si a inregistrarii unor activitati specifice -comerciantii au obligatia de a tine contabilitatea -comerciantii au obligatia de a nu desfasura activitati ilicite , ilegale sau de concurenta neloiala 2-7

Fondul de comert In activitatea desfasurata de comerciant este necesara alocarea de bunuri , cladiri, utilaje pentru ca scopul urmarit sa poata fi atins.Fondul de comert reprezinata totalitatea bunurilor mobile si imobile , corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaza pentru desfasurarea activitatii sale in vederea atragerii clientelii si implicit a obtinerii de profit.Fondul de comert este un bun unitar , mobil si incorporal. Elementele incorporale ale fondului de comert sunt : firma, emblema , clientela, vadul comercial, brevetele de inventii, marcile si dreptul de autor. In cazul in care se instraineaza fondul de comert , vanzatorul are obligatia de a nu intreprinde actiuni care sa prejudicieze pe noul proprietar.Asupra fondului de comert se pot intreprinde urmatoarele acte juridice: vanzarea-cumpararea, transmitere ca aport intr-o societate comerciala, locatie de gestiune, gajare. Firma reprezinta denumirea sub care isi desfasoara activitatea comerciantul.Particularitatile acestei denumiri sunt date de tipul comerciantului.In cazul persoanei fizice firma este compusa din numele si prenumele persoanei urmate de sintagma persoana fizica autorizata(PFA).In cazul societatii comerciale firma este data de numele personal sau de o denumire proprie in cazul societatii pe actiuni (SA) sau a societatii cu raspundere limitata (SRL).Intrucat este un element de individualizare a unui comerciant , firma trebuie sa distinga prin noutate .Firma poate sa fie instrainata numai o data cu fondul de comert.Nici o firma nu poate sa aiba o denumire folosita de comerciantii din sectorul public. Emblema este un element care deosebeste un comerciant de alt comerciant de acelasi gen.Fiind un element de individualizare , emblema trebuie sa se caracterizeze prin noutate.Poate sa fie un semn, un desen sau o denumire care sunt protejate in folosul persoanei care le detine.Spre deoasebire de firma, emblema poate fi instrainata si in afara fondului de comert. Clientela reprezinta persoanele care beneficiaza de serviciile comerciantului in mod constant.Clientela se poate instraina doar impreuna cu fondul de comert. Vadul comercial reprezinta aptitudinea unui spatiu de a atrage clientela.El se poate instraina si independent. Drepturile de proprietate intelectuala se pot imparti in creatii noi din care fac parte inventiile, desenele si modelele industriale si semne noi din care fac parte marcile si semnele geografice.Drepturile de proprietate intelectuala asupra inventiilor sunt protejate si aparate prin brevetul de inventie emis de OSIM. Drepturile de autor cuprind lucrari stintifice , literare si artistice care apartin comerciantului. Elementele incorporale ale fondului de comert sunt bunuri imobile si anume cladiri , instalatii ,utilaje sau masini. Bunuri mobile corporale ale fondului de comert sunt materiile prime, materialele si produsele care vor fi vandute. Societatea comerciala Este o grupare de persoane pe baza unui contract de societate, in care asociatii pun in comun anumite bunuri pentru exercitarea unor fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii profitului realizat. Un element important in constituirea societatii il reprezinta aportul asociatilor.Toti asociatii au obligatia de a aduce un aport la constituirea societatii. Asumarea obligatiei de aport se numeste subscriere la capitalul social iar efectuarea aportului se numeste varsarea capitalului.In cazul in care asociatul nu face dovada efectuarii aportului la termen acesta este obligat si la plata unor dobanzi la suma respectiva Aportul reprezinta obligatia pe care si-o asuma persoanele care vor sa constituie societatea de a aduce un bun sau o valoare patrimoniala.Aportul se face in numerar, in natura sau in industrie. Aportul in numerar reprezinta suma de bani pe care asociatul o transmite in societate.Aportul in natura presupune ca asociatul aduce bunuri mobile sau imobile.Aportul in industrie reprezinta munca la care se obliga un asociat in cadrul asocierii respective.Acesta este posibil doar la societatile in nume colectiv (SNC)si la cele in comandita simpla (SCS). Capitalul social reprezinta totalitatea aporturilor in numerar si in natura aduse de asociati in societate. Capitalul social nu are o existenta reala concreta si este expresia unei conventii a asociatilor.Pe toata durata existentei societatii , capitalul social este fix si intangibil, neputand fi folosit pentru plata dividentelor catre asociati.Capitalul social este fractionat in parti de interes in SNC si SCS, in parti sociale in SRL , in actiuni in SA sau SCA Patrimoniul societatii este constituit din activul si pasivul social evidentiat in bilantul contabil in conformitate cu prevederile legislatiei contabilitatii.Activul social cuprinde bunurile aduse ca aport la societate si cele dobandite in decursul existentei societatii.Pasivul social constituie obligatiile societatii indiferent de natura lor. 3-7

Profitul reprezinta expresia valorica a diferentei dintre veniturile si cheltuielile societatii comerciale. Pentru ca profitul sa poata sa fie impartit , este nevoie ca acesta sa fie real si util.Legislatia nu stabileste un anumit mod de impartire a profitului.Stipuleaza insa ca este interzis ca in contractul de societate sa fie prevazute clauze leonine. Profitul se imparte in general in functie de aportul adus societatii prin distribuirea de dividente. Formele societatii comerciale sunt prevazute in legea 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare:societate in nume colectiv (SNC), societate in comandita simpla (SCS), societate in comandita pe actiuni (SCA), societate pe actiuni (SA), societate cu raspundere limitata (SRL).Legea romana stabileste ca formele societatii comerciale sunt strict prevazute de lege , in afara celor cinci nefiind recunoscute alte tipuri de societate. Clasificarea societatilor comerciale: 1.Societati de persoane ( SNC, SCS, SRL) si societati de capital (SA ,SCA) In primul tip de societati conteaza elementele de individualizare personala, cunoasterea dintre asociati si gradul mare de incredere intre acestia.In general la aceste societati nu sunt mai mult de 50 de asociati.In societatile de capital este importanta valoarea patrimoniala si ordinul de marime al aportului in detrimentul persoanelor asociate. 2.Societati cu raspundere nelimitata(SNC), societati cu raspundere pana la concurenta aportului (SA, SRL) si societati cu raspundere mixta (SCS , SCA) Actul constitutiv se intocmeste la constituirea societatii comerciale.Acesta trebuie sa indeplinesca conditii de forma si conditii de fond. In actul constitutiv trebuie sa fie cuprinse o serie de clauze: -clauze de identificare a partilor: -la persoane fizice numele , prenumele si CNP -la persoane juridice denumirea, sediul, nationalitatea si CUI-ul -clauze de identificare a viitoarei societati comerciale: denumirea , forma juridica si sediul social -clauze privind caracteristicile societatii: obiectul de activitate in conformitate cu codul CAEN, durata de functionare(determinata sau nedeterminata) si capitalul social al societatii -clauze care privesc gestiunea societatii: primele organe de conducere, durata mandatului acestora, cenzorii, puterile acordate cenzorilor societatii -clauze care privesc drepturile si obligatiile asociatilor -clauze care privesc dizolvarea si lichidarea judiciara a societatii comerciale Functionarea societatii comerciale Pentru organizarea activitatii societatii, atributiile sunt impartite intre organele de decizie, organele de administrare si organele de control.Decizia in cazul societatilor comerciale este luata in cadrul adunarii generale a asociatilor (AGA).Din AGA fac parte toti asociatii , indiferent de marimea aportului la capitalul social sau de procentul pe care il are din actiuni, parti sociale sau parti de interes.AGA poate sa fie ordinara sau extraordinara. AGA ordinara se convoaca cel putin odata pe an in cel mult 5 luni de la inchiderea exercitiului financiar.Sedinta se va tine la sediul societatii sau in locul indicat in convocator.Se poate dezbate si decide asupra oricaror probleme care sunt inscrise in ordinea de zi.Este obligatoriu sa se discute si sa se aprobe situatia financiara anuala, sa se stabileasca dividentele care se cuvin asociatilor, sa se aprobe bugetul de venituri si cheltuieli, sa se desemneze administratorii si cenzorii si sa se pronunte asupra gestiunii facute de administratori. AGA extraordinara se convoaca ori de cate ori este necesara luarea unei decizii de modificare a actelor societatii respectiv prelungirea duratei societatii, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea formei societatii , majorarea/diminuarea capitalului social, mutarea sediului societatii, fuziunea cu alta societate comerciala, dizolvarea anticipata a societatii. Convocarea AGA se face de catre administrator cu obligatia de precizare a locului, datei , orei sedintei precum si ordinea de zi. Convocarea se aduce la cunostinta diferentiat in functie de tipul de societate.In cazul societatilor de persoane , convocarea se face prin afisarea la sediul societatii sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In cazul societatilor de capital , convocarea se face prin publicarea unui anunt in monitorul oficial partea VI si in doua cotidiene centrale sau locale. Sedinta se desfasoara in locul si la momentul aratat prin convocare.Asociatii prezenti aleg un secretariat care verifica mandatele celor prezenti, respectarea conditiilor de convocare si daca este indeplinit cvorumul de sedinta.Hotararile adoptate de AGA sunt obligatorii si produc efecte si pentru asociatii absenti. Hotararea AGA se publica in registrul comertului. Asociatii absenti sau cei care au votat impotriva si au cerut sa se mentioneze acest lucru in registru de procese verbale pot contesta hotararile adoptate in termen de 15 zile de la data la care au luat la cunostinta. 4-7

Administratorii societatii comerciale Legea 31/1990 stabileste ca orice societate comerciala este condusa executiv de catre administrator. Ca regula generala administratorul este o persoana fizica.Este permis ,mai ales la societatile pe actiuni , ca administratia sa fie facuta de o societate profesionala. Pentru ca o persoana sa poata indeplini calitatea de administrator este necesar sa indeplinesca in mod cumulativ urmatoarele conditii: -sa aiba capacitatea deplina de exercitiu -conditia de onorabilitate in sensul sa nu fi suferit condamnari penale pentru savarsirea unor infractiuni de dare/luare de mita, gestiune frauduloasa, abuz in serviciu, fals si uz de fals si inselaciune. -conditia privind cetatenia-poate avea calitatea de administrator orice persoana care are cetatenia romana sau a unui stat membru UE -conditia referitoare la cumulul de administrare- legislatia limiteaza posibilitatea ca administratorul sa detina mai mul de 5 mandate in societati diferite. Limitarea cumulului se refera atat la situatia in care societatea are un administrator cat si la situatia in care are un consiliu de administrare -pe perioada in care detine calitatea de administrator persoana respectiva nu poate incheia contract individual de munca cu societatea administrata Functiile si rolul consiliului de administrare sunt identice cu cele ale administratorului. Consiliul de administrare alege un presedinte dintre cei care au fost desemnati ca administratori.Toti membri consiliului de administrare au aceleasi drepturi si obligatii. Primii administratori sunt desemnati prin actul constitutiv. Mandatul lor ,daca in statut nu se prevede altfel, este de 4 ani. Administratorii sunt alesi sau realesi de catre AGA. Mandatul administratorului are o durata stabilita prin actul constitutiv. Societatea comerciala are obligatia de a publica in registrul comertului numele administratorului precum si orice modificare a acestuia sau a statutului profesional al acestuia. Administratorul are dreptul de a gestiona si conduce societatea intre sedintele AGA. Administratorul are dreptul de a primi o remuneratie pentru munca depusa sub forma de indemnizatie . Marimea sumei respective este stabilita de catre AGA. Obligatiile administratorului: -obligatiile de a indeplini formalitatile de constituire a societatii -obligatia de a efectua publicitatea hotararilor in registrul comertului -obligatia de a depune specimenele de semnatura la registrul comertului daca este cazul -obligatia de a pastra documentele societatii -obligatia de a administra societatea comerciala -obligatia de a urmarii modul in care asociatii efectueaza aportul -obligatia de a intocmi bilantul contabil si de a detine registrele de evidenta contabila -obligatia de a participa la sedintele AGA -obligatia de a pune in aplicare hotararile AGA -obligatia de a pune in aplicare dispozitiile din actul constitutiv Calitatea de administrator inceteaza in situatiile urmatoare:la finalizarea mandatului, prin demisie sau prin revocare de catre AGA. Conform principiului simetriei orice revocare trebuie sa se faca in conformitate cu modul in care a fost numit atat in privinta numarului de voturi necesar cat si in privinta mandatului de raspundere Dizolvarea societatii comerciale Orice societate comerciala se infiinteaza pentru a desfasura o anumita activitate .De multe ori existenta societatii subzista persoanelor care au fondat-o, insa din diverse motive la un moment dat aceasta isi inceteaza activitatea. Incetarea activitatii unei societati comerciale presupune pe de o parte incetarea personalitatii juridice si pe de alta parte lichidarea patrimoniului si impartirea catre asociati. Incetarea existentei unei societati presupune doua faze distincte:dizolvarea societatii si lichidarea societatii. Faza dizolvarii societatii cuprinde operatiuni care declanseaza procedurile de incetare a acesteia. In aceasta etapa societatea nu isi pierde personalitatea dar isi inceteaza functionarea normala. Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza prin vointa asociatilor sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti. Dizolvarea societatii comerciale produce urmatoarele efecte: deschiderea procedurii de lichidare, interdictia de a angaja noi operatiuni comerciale si finalizarea operatiunilor incepute. Cazurile generale de dizolvare ale societatii comerciale: -trecerea termenului stabilit ca durata a societatii comerciale -atingerea scopului sau imposibilitatea de a se realiza acesta -declararea nulitatii societatii (doar de tribunal) ca urmare a nerespectarii conditiilor de infiintare -hotararea AGA -urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti cauzata de neintelegerile grave dintre asociati -falimentul societatii comerciale 5-7

Cazuri de dizolvare ale societatii comerciale care exista ca si sanctiune: -societatea comerciala nu mai are organe de conducere sau acestea nu se pot intruni -societatea comerciala si-a incheiat activitatea sau sediul social nu este cunoscut, iar domiciliul asociatilor nu poate fi identificat -societatea nu a depus in termen de 6 luni de la incheierea exercitiului bugetar situatiile financiare anuale Lichidarea societatii comerciale Faza lichidarii presupune lichidarea patrimoniului , impartirea acestuia catre creditori iar surplusul catre asociati. Odata cu finalizarea operatiuni de lichidare ,societatea isi pierde personalitatea juridica si este radiata din registrul comertului. Principiile respectate la lichidarea unei societati comerciale : -personalitatea juridica a societatii comerciale subzista pentru a fi acoperite necesitatile financiare si economice ale lichidarii -lichidarea se dispune si se face in interesul asociatilor -lichidarea are un caracter obligatoriu Modificarile in structura si obiectul de activitate ale societatii comerciale ca urmare a trecerii la faza de lichidare: -se modifica atat obiectul cat si scopul societatii comerciale -administratorii societatii sunt inlocuiti de lichidatori -se preda gestiunea societatii comerciale Persoanele care sunt desemnate lichidatori trebuie sa finalizeze operatiunile de lichidare, trebuie sa incaseze creantele societatii, trebuie sa plateasca datoriile societatii si daca rezervele banesti nu sunt suficiente sa vanda prin licitatie publica bunurile societatii. Surplusul de profit astfel realizat si capitalul social se impart intre asociati in conformitate cu aportul adus si cu numarul actiunilor , partilor sociale sau partilor de interes pe care acestia le-au avut in societatea comerciala. Dupa incheierea procedurii de lichidare , lichidatorii solicita incetarea personalitatii juridice si radierea societatii din oficiul registrului comertului. Contractul de vanzare-cumparare comercial Este acel tip de contract prin care o parte (vanzatorul) transmite dreptul de proprietate asupra unui bun, in schimbul primirii de la cealalta parte (cumparatorul) a unui pret. Caracteristicile contractului de vanzare-cumparare: -este un contract sinalagmatic (bilateral) -este un contract cu titlu oneros adica fiecare parte urmareste realizarea unui profit -este un contract consensual adica se realizeaza prin acordul de vointa al partilor -este un contract comutativ adica partile cunosc intinderea drepturilor si obligatiilor din momentul contractarii -este un contract translativ de proprietate adica are ca efect trecerea unui bun in proprietatea altei persoane Conditii de validitate a contractului de vanzare-cumparare: in principal se refera la existenta capacitatii partilor , este stabilita de Codul Civil si se refea la regula care spune ca pot sa cumpere toti cei carora nu le este interzis de lege. Incapacitatile sunt strict prevazute de lege. Incapacitatea generala o au minorii si persoanele care sunt in curatela. Incapacitatile speciale sunt urmatoarele: -art.137 din Codul Civil precizeaza ca vanzarea intre soti este interzisa.Motivatia acestei interdictii este data de interesul de a ocroti pe cei care au calitatea de creditori sau succesori ai sotului vanzator. -tutorele nu poate vinde respectiv cumpara de la / la copilul aflat sub tutela sa pe toata durata existentei tutelei -persoanele care au fost mandatate cu vanzarea unui bun nu pot cumpara bunul respectiv -persoanele care administreaza bunurile statului nu pot cumpara acele bunuri -persoanele care ocupa functiile de judecator , procuror sau avocati nu pot cumpara drepturi litigioase pe teritoriul aflat in jurisdictia lor In codul Comercial este prevazut principiul libertatii contractuale care se refera la acordul de vointa al partilor si constituie legea partilor. In practica se intalnesc situatii in care se formuleaza promisiuni unilaterale de vanzare, promisiuni bilaterale de vanzare sau pact de preferinta. Promisiunea unilaterala de vanzare este acea fapta a unei persoane de a promite unei alte persoane ca ii va vinde un anumit bun la un anumit pret. Promisiunea bilaterala reprezinta un antecontract de vanzare cumparare in care o persoana promite ca va vinde iar cealalta ca va cumpara. Pactul de preferinta reprezinta promisiunea facuta de o persoana ca in cazul in care va vinde un bun, va da intiietate unei anumite persoane in cazul in care pretul este egal. 6-7

Obiectul contractului de vanzare cumparare reprezinta lucrul vandut si pretul obtinut. Lucrul vandut poate fi orice bun mobil , corporal care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: -se afla in circuitul civil (nu este in proprietatea publica a statului) -este determinat sau determinabil -este in proprietatea vanzatorului Pretul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -este stabilit in bani (in cazul in care in schimbul unui bun se obtine un alt bun , nu este contract de vanzarecumparare ci contract de schimb comercial) -este determinat sau determinabil -este real Contractul de vanzare-cumparare are ca efect transmiterea dreptului de proprietate.Transmiterea acestui drept opereaza automat fara nici o alta obligatie din partea vreuneia din parti. Obligatiile vanzatorului: -sa predea lucrul vandut ; de regula predarea se face in momentul incheierii contractului sau in momentul convenit de parti.Locul predarii este cel convenit de parti, cel care rezulta din intentia partilor manifestata in contract sau in cazul in aceste elemente nu pot fi identificate ,la locul in care vanzatorul isi are sediul. -de garantie, care se imparte in : +garantie contra viciilor ascunse ale lucrului vandut.Vanzatorul nu este obligat sa garanteze pentru viciile aparente care puteau fi observate de cumparator prin simpla examinare a bunului cumparat.Garantia aceasta este obligatorie doar pentru defectiuni ascunse imposibil de descoperit de cumparator. +garantia contra evictiunii.Vanzatorul are obligatia de a garanta pe cumparator ca acesta nu va pierde proprietatea dobandita, printr-o actiune prin care o terta persoana revendica acel bun ,in baza unui drept care sa-i confere proprietatea asupra bunului. +garantia pe perioada de garantie si asigurarea garantiei pe perioada medie de folosinta Obligatiile cumparatorului: -de a plati pretul stabilit -de a lua in primire bunul cumparat -de a suporta cheltuielile vanzarii In cazul in care una din parti , in mod culpabil , nu executa obligatiile contractuale, cealalta parte este indreptatita sa intreprinda unul din urmatoarele demersuri: -sa refuze plata pretului , respectiv predarea bunului in cazul in care are indicii temeinice ca cealalta parte nu isi va onora obligatiile.In cazul in care vanzatorul a consimtit ca plata pretului sa se faca la un anumit interval de timp dupa predarea bunului sau cumparatorul a consimtit sa primeasca bunul la un anumit interval dupa plata pretului , nu poate fi realizata aceasta actiune. -rezilierea contractului -executarea contractului pe cale judecatoreasca

7-7