Joseph Louis Lagrange

Denuta Laura Adriana April 25, 2012

Opera lui Joseph Louis Lagrange

Fondatorul calculului variatiilor impreuna cu Euler si a teoriei formelor patratice, el demonstreaza teorema lui Wilson despre numerele prime si conujctura lui Bachet despre descompunerea unui intreg in patru patrate perfecte.Numele lui gureaza peste tot in matematica. Astfel este celebra teorema din teoria grupurilor care ii poarta numele, o alta teorema referitoare la fractiile continue, precum si ecuatia dieferentiala a lui Lagrange. In analiza matematica el a dat formula restului pentru dezvoltarile in serie Taylor, formula cresterilor nite si formula de interpolare ; a introdus metoda multiplicatorilor pentru rezolvarea porblemei aarii extremelor conditionate. In algebra a elaborat teoria ecuatiilor, a caror generalizare e teoria lui Galois, a gasit metoda de calcul aproximativ al radacinilor ecuatiilor algebrice cu ajutorul fractiilor continue, metoda de separare a radacinlor ecuatiilor algebrice,metoda de eliminare a variabilelor dintr-un sistem de ecuatii. n domeniul ecuat,iilor diferent,iale, Lagrange a elaborat teoria solut,iilor singulare, precum s,i metoda variat,iei constantelor. In zica, precizand principiul minimei actiuni si uitilizand calculul variatiilor,el a descoperit functia care satisface ecuatiile Lagrange,functie care ii poarta numele. A dezvoltat mecanica analitica ,introducand metoda multiplicatorilor Lagrange. S-a implicat deasemenea in astronomie, efectuand cercetari ample cu privire la problema celor trei corpuri, unul dintre rezultatele sale ind punerea in evidenta a punctelor de oscilare. Una dintre cele mai celebre teoreme care ii este atribuita e teorema lui Lagrange. Teorema lui Lagrange arma ca daca G e un grup nit , atunci 1

ordinul oricarui subgrup H divide ordinul lui G. Demoonstratie : Multimea elementelor lui G poate partitionata in clase cu acelasi numar de elemente care este egal cu numarul de elemente al lui H. Partitionarea este denita printr-o relatie de echivalenta: x y daca si numai daca exista unh H astfel incatx = y.h Se poate verica usor ca aceasta este o relatie de echivalenta. avem in continuare x y daca si numai dacax y.H daca si numai daca y x.H Asadar clasa unui element x este x.H care poate notata la fel de bine cu y.Hpentru orice element y echivalent cu x. Insa orice clasa g.H are acelasi numar de elemente cu H. Pentru a dovedi aceasta trebuia scrisa o bijectie intre elementele lui H si elementele lui g.H Obijectie este data de: : H g.H x g.x se verica usor ca functia denita mai sus este o bijectie. Mai trebuie observat ca H este la randul ei o0 clasa de echivalenta : H = 1.H In concluzie , toate clasele H,g1.H, g2.H,... au acelasi numar de elemente ,deci ordinul lui G trebuie sa e un multiplu al ordinului lui H. Numarul de clase se numeste indicele lui h in G si poate notat de pilda cu G: H Prin a.B s-a inteles mai sus multimea elementelor de forma a.b unde b parcurge B.

Bibliograe www.wikipedia.ro