S!

ri la con"inut

Epoca de Aur a Romniei

Acas! Biografie Critic Literar Florin Velicu Lovitur! de stat 1989 Nicolae Militaru Trgovi#te

Nicolae Ceau!escu

Marele conduc"tor Nicolae Ceau!escu a ndurat multe n trecut, a fost nchis, torturat, dar datorit" curajului !i a ncrederii sale n viitorul #"rii a nf"ptuit realiz"ri majore. Jimmy Carter 12 aprilie 1978 "Ceau!escu a mers prea departe. Conduce lupta mpotriva noastr" !i constituie principalul obstacol n calea liniei noastre... Noi am avut r"bdare n privin#a comportamentului Romniei. Trebuie s" ncerc"m s" exercit"m influen#" asupra evolu#iilor din interiorul #"rii." Leonid Brejnev august 1971 "Nu pot s" cred c" nu putem exercita influen#" asupra activului Partidului Comunist Romn... M"car acum s" identific"m

persoanele din Romnia pe care ne vom putea baza pe viitor." Edward Giereck august 1971 Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 : "cine i-a urcat pe copii n basculant", cine i-a dus acolo, cine i-a l"sat s" intre pe u!a principal" !i cine i-a ajutat s" ajung" pe acoperi!. o basculant" plin" cu copii ntre 10 !i 15 ani "

Lovitura de stat de sorginte sovietic". Nu l-am v"zut pe Roman ap"rnd la televizor s" spun" clar asta. Dac" o f"cea. Toat" istoria oficial" a evenimentelor se schimb". Lucrurile devin chiar penale.
16 decembrie 2011 tags: Lovitura de stat 1989

R"sturnarea lui Ceau!escu trebuia s" se fac" ntr-o baie de snge pentru a escamota complotul de sorginte sovietic" !i a legitima noii lideri drept emana#i ai revolu#iei. Adu!i de valul puterii populare. Televiziunea a fost tr"gaciul pe care FSN a ap"sat pentru a provoca masacrul de care avea nevoie.

Armata l-a dat jos pe Ceau!escu folosind o ma!in" cu infrasunete Marele miting din 21 decembrie. nceputul sfr#itului lui Ceau#escu. Cea mai mare gre#eal! din ntreaga sa carier! politic!. Urmat! ndeaproape de c!derea n cursa grosolan! a lui St!nculescu, care l-a sf!tuit s! plece cu elicopterul de pe CC, n loc s! fug! cu metroul personal, botezat S!geata albastr!, #i s! se ascund! n bunc!rul de la Casa Poporului unde putea rezista s!pt!mni bune. Sabotaj profesionist: uruit de tancuri, o explozie plus infrasunete Dup" ce am v"zut cum Iliescu ne-a b"gat din nou sub cizma sovietic" !i cum s-a folosit de disiden#i pentru a legitima noua putere, s" ne ntoarcem la ordinea cronologic": r"m"sesem la ziua de 21 decembrie. Dup! cinci zile de r!zboi civil murdar, cu lupte de strad! cu tancuri, cu cadavre furate din spitalul jude"ean, arse la crematoriul din Bucure#ti #i cenu#a aruncat! la un canal din Pope#ti Leordeni, Timi#oara a#teapt! verdictul de la Bucure#ti. Ceau#escu, venit din Iran, apare la televizor n seara de 20 decembrie #i toat! "ara afl! c! zvonurile sunt realitate. A nceput! n 21 decembrie, n acela#i timp, la Arad, la Cluj, la Sibiu, revoltele se aprind #i represiunea cre#te

21 decembrie, este mai ales ziua marelui miting de sprijin pentru Ceau!escu, mpotriva Timi!oarei, de la care avea s" se aprind" scnteia revoltei la Bucure!ti. Despre acest miting s-a creat o imagine deformat": toat! lumea #tie #i scrie azi c! Ceau#escu a fost huiduit, c! s-ar fi strigat Jos Ceau#escu!, Jos comunismul!. Una e mitingul #i alta ce s-a ntmplat n Pia"a Universit!"ii #i la Pia"a Roman!. Or, mitingul a fost sabotat n mod profesionist. Pe lng! carul de transmisiune al TVR erau dou! ma#ini de sonorizare cu megafoane: una a Securit!"ii #i una a Armatei. Care asigurau, pe lng! amplificarea propriu-zis!, #i fondul sonor de scand!ri oficiale, care era nregistrat #i la care f!ceau play back doar primele dou! rnduri de activi#ti securi#ti. Din ma#ina Armatei s-a auzit un vuiet nfrico#!tor, ca o divizie de tancuri n mar#, care a creat acel atac de panic!, colectiv Unii spun c" ar fi existat !i o explozie A existat doar zgomotul unei explozii, pentru c! nu s-a descoperit nici o urm! fizic! n acea pia"! n"esat! de activi#ti #i organe de ordine. n Raportul preliminar al SRI asupra evenimentelor se scrie c! n ma#ina de sonorizare a armatei, care a stat dup! aceea luni de zile n curtea Studioului Cinematografic al Armatei de pe strada Plevnei, ar fi existat o instala"ie de creare a undelor de joas! frecven"!, care creeaz! panic! #i teroare. E o senza"ie aproape fizic!, ca o necesitate fiziologic! presant!. De aici a pornit debandada. Ce premoni#ie: Ceau!escu a recitat din De!teapt"-te, romne! Deci Armata a creat diversiunea, sabotndu-l pe Ceau#escu? Nu pot s! bag mna n foc c! doar Armata. n orice caz, a doua zi diminea"!, Dan Iosif, c!utnd n Pia"a Palatului un microfon sau o portavoce, a primit de la un oarecare tovar!# colonel Florea L!z!rescu de la Securitate aceast! ma#in! cu megafoane, plus patru oameni din dotare care au pus-o n func"iune. Cum s-a ajuns de la marele miting de sprijin pentru Ceau!escu la mica demonstra#ie contra lui? Cred c! exist! trei popula"ii ale Bucure#tiului. Aceast! sut! de mii de oameni care a plecat acas! n 21, alte dou!-trei sute de mii de oameni care au venit a doua zi n acela#i loc #i restul care au r!mas acas! n fa"a televizoarelor. Poate c!, dup! 25 de ani, ura nu era destul de coapt!. Dar pe 21 au r"mas totu!i cteva grupuri

Da, la Pia"a Roman!, cam 1500 de oameni, iar la Universitate, n jur de 10.000. Acolo s-a strigat, acolo au fost puse flori la epole"ii mili"ienilor, acolo au trecut n stnga #i n dreapta TAB-uri ca s! disperseze mul"imea. Acolo s-a cntat De#teapt!-te, romne! #i Hora Unirii, dup! ce Nicolae Ceau#escu spusese de la balcon ultimele dou! versuri din viitorul imn na"ional De!teapt"-te, romne!: Murim mai bine-n lupt", cu gloria deplin", / Dect s" fim sclavi iar"!i, pe vechiul nost p"mnt. Acolo s-a tras cu gloan"e adev!rate, s-a omort #i s-au f!cut arest!ri masive. Iar pn! noaptea mai r!m!seser! la Inter sub o sut! de oameni care luptau cu ma#in!ria de partid motorizat!. Trebuiau omor#i oameni sub ochii ziari!tilor str"ini?

De ce la Inter #i nu n alt! zon!? Bun!oar! o str!du"! mai ngust! sau o pia"et! unde s! nu ncap! blindate #i unde baricada ar fi putut mai u#or fi ap!rat!.

Pentru c! la Inter era plin de ziari#ti str!ini. Ace#tia veniser! la Congresul al XIV-lea al PCR din 15 noiembrie #i r!m!seser! n a#teptare. $i de la ei se a#tepta, poate, un ajutor mediatic. n toate "!rile comuniste se schimbase ceva, doar n Romnia, nu. $tii principiul dominoului Mai curnd teoria ultimului popic. Ai auzit de ea? Nu. Cnd pe pist! sunt mai multe popice r!mase n picioare, bilele se disperseaz! dup! mai multe "inte. Cnd ns! mai r!mne un singur popic, ultimul, a#a cum era atunci Romnia printre "!rile lag!rului socialist, toate bilele (cite#te eforturile interna"ionale) se concentreaz! asupra ei s! o d!rme. Dar s! revenim la locurile prea expuse pentru un protest de strad!, n fa"a unor for"e de represiune care deja ar!taser! c! nu se dau n l!turi s! omoare pe capete. Poate era nevoie de mor"i la Universitate, pentru ca lumea s! ias! n strad!... Ca la Praga: pn! nu s-a anun"at un mort, studentul la matematic! Martin Smid, nu au ie#it dou! sute de mii de praghezi n Pia"a Venceslas. Dar dac! la Praga, studentul s-a dovedit de fapt a fi un membru al Securit!"ii cehoslovace, Ludvik Zifcak, care nici nu a murit, la noi, cei 49 de mor"i din noaptea de 21 au fost mpu#ca"i sau c!lca"i cu tancul. Elevii de la Academia de Masacru Militar Eterna ntrebare: cine i-a omort? Tancuri nu avea dect Armata. Deci Milea, Hortopan, Voinea, to"i #efii Armatei din Bucure#ti sunt vinova"i. Care i-au pus s! trag! pe elevii Academiei Militare. Din ordinul lui Ceau!escu? Greu de spus. Ceau#escu nu a dat un ordin direct: mpu#ca"i-i sau trece"i cu tancul peste ei! Ci, respecta"i regulamentele #i ap!ra"i ordinea de stat! S! not!m, ns!, c!, la peste 180 de mor"i pn! n 22 decembrie n toat! "ara, Milea nc! are opt bulevarde #i pie"e care i poart! numele. Indiferent dac! s-a sinucis sau a fost omort. $i eu cred n continuare c! a fost omort. Au existat film"ri ale protestului de la inter? Sunt dou! casete filmate de Securitate de la etajul 5 al hotelului, care au ajuns la TVR dup! cteva s!pt!mni, aduse de Petre Mihai B!canu, #i care cuprind imagini doar din dup!-amiaza zilei, pn! la l!sarea ntunericului. $i a mai fost o camer! de filmat, pe Magheru pe lumin! #i apoi deasupra blocului Socit Gnrale, a colegului meu de la IATC, Paul Cozghian, pe lumin! #i noaptea, pe ntuneric. Se v!d baricada incendiat! #i trasoarele armatei. Casetele filmate de operatorii de protocol ai TVR, nregistrate pn! spre diminea"!, au fost vizionate la 7.30 de Teodor Brate#, #eful redac"iei Actualit!"i #i de Petre Constantin, directorul Televiziunii, dup! care au disp!rut f!r! urm! n r!zboiul civil de la TVR. La Ceau!escu acas", revolu#ionarii l-au njunghiat pe Grigorescu Deci am ajuns n diminea#a lui 22 decembrie Cnd, pe la 11.30, Ceau#escu a ie#it n balcon cu o simpl! portavoce pentru a se adresa mul"imii ajunse sub balcon. Alt mijloc de comunicare nu mai avea, pentru c! instala"ia de sonorizare fusese oferit! de Securitate manifestan"ilor. n CC, ca #i n TVR, por"ile au fost deschise de c!tre securi#tii care trebuiau s! le apere. S-a intrat pe geam sau s-a s!rit peste gard pentru c! intr!rile erau foarte aglomerate. Unii au intrat s! ocupe sediile puterii, dar unii au intrat pur #i simplu ca s! fure. Amintiri, trofee sau valori. Peste o or!, la locuin"a lui Ceau#escu din Prim!verii nr. 50, am v!zut un Grigorescu z!cnd n iarb!, t!iat cu cu"itul, iar la poarta dinspre Gr!dina Bordei se adunaser!, la punctul de control al buzunarelor, sute de borcane pline cu miere de toate nuan"ele, sticle de whisky, vin sau pachete de scobitori. Asta nsemna pentru unii nceputul democra"iei La urma urmei, #i B!lcescu s-a ntors de la revolu"ie cu o bucat! de catifea ro#ie din tronul regal. Cnd a plecat Ceau!escu de pe CC cu elicopterul? La 12.08. Bine c! nu m! ntrebi dac! a fugit cumva, c! asta au reu#it s! imprime n mentalul colectiv. Cum adic"? N-a fugit? Dac! ar fi plecat n celelalte 6-7 variante de refugiu, de exemplu cu metroul personal, S"geata Albastr" #i ajungea n bunc!rul din Casa Poporului, putea s! c#tige cteva s!pt!mni bune. n care ar fi putut rezista #i ncerca o regrupare a for"elor loiale. De fapt, varianta cu elicopterul i-ar fi fost servit! de Victor St!nculescu. Oricum, a fost cea mai mare prostie din partea lui Ceau#escu. Ca #i mitingul de cu o zi nainte. A fost bine sf"tuit! Iliescu: Doamna Gdea, da"i-mi voie s! merg la revolu"ie! Du-te, dr!gu"!!

n toat" debandada se f"ceau !i se desf"ceau grupuri de putere. Cum s-a coagulat nucleul lui Iliescu?

Ion Iliescu, pe 22 decembrie, era la serviciu, la Editura Tehnic!. Neavnd televizor n birou, a fost chemat de Ladislau Heghedu!, vicepre#edintele Consiliului Culturii #i Educa"iei Socialiste, la el n birou la etajul doi. V!zndu-i pe Dinescu, Caramitru #i Nicolaescu la televizor, primul telefon l-a dat lui St!nculescu, la MapN. Apoi s-a dus la ministra Suz!nica Gdea #i i-a cerut voie s! se duc! la revolu"ie. Cum adic", i-a zis, Tovar"!a Gdea, da#i-mi voie s" merg la revolu#ie? Nu, i-a zis Doamn!. Suzanei Gdea i pl!cea s! i se spun! Doamn!. R!spunsul a fost: Du-te, dr"gu#"! Iliescu a f!cut un mic ocol pn! acas!. A fost chemat la TVR de c!tre Emil Cico Dumitrescu direct de pe post ( Rog pe tovar"!ul Ion Iliescu, cu care-am fost coleg, s" vin" la Televiziune. Trebuie, tovar"!i, s" ne organiz"m Spun tovar"! pentru faptul c" cuvntul tovar"! nseamn" mult, mult, nseamn" o prietenie adev"rat", suflet cu suflet, nseamn" tot s"-#i dai pentru cel aproapele t"u) Iliescu a fost primit cu mbr!"i#!ri #i pup!turi. Aici trebuie s! recunoa#tem meritele de organizator ale domnului Iliescu, care a adus o senza"ie de echilibru. Adu-"i aminte c! toat! lumea ie#ea pe post #i debita toate prostiile din lume. Parc! nnebuniser! to"i. Vorba lui Dinescu: erau bolnavi de libertate. Colegul lui Gorbaciov intr" n joc De unde era Iliescu a!a de cunoscut? Era cunoscut de partid, de armat", de securitate. Am, n imaginile de atunci, dou! femei ntr-un balcon, pe undeva pe strada Mihai Vod!, care anun#au lumea cu mare bucurie, c" Iliescu, colegul lui Gorbaciov, a fost chemat la televiziune. Da, Ion Iliescu era o speran"! de nlocuire a lui Ceau#escu. Am vorbit ieri de articolul din Time din 1986. Toat! lumea #tia de la Radio Europa liber! de el. Cum crezi c! ar fi putut s! piard! alegerile din 20 mai? De altfel, votul spune tot. FSN c#tig! doar 66,31% din voturi, iar Ion Iliescu c#tig! 85,07%! De aceea i s-au #i oferit, drept contracandida"i, Radu Cmpeanu #i Ion Ra"iu. 10,64% #i 4,29% din voturi. Veni"i din afara "!rii, graseind #i englezind, unul care #i oferise serviciile complotului #i cel!lalt, liberal, care i va spune Regelui Mihai s! candideze la pre#edin"ie! M"rturia care arunc" revolu#ia n aer. Petre Roman: Terori!tii au fost o diversiune! Euforia de dup" plecarea lui Ceau!escu a fost scurt". Au urmat diversiunile: apa otr"vit", mor#ii lega#i cu srm" ghimpat", terori!tii. Plus o mie de asasinate f"r" autori cunoscu#i. Un uria! mecanism perfect pus la punct pentru a nsp"imnta, manipula !i controla mul#imile. Pentru a masca, sub aspectul unei revolu#ii, lovitura de stat de sorginte sovietic". Dac" nu c"dea Ceau!escu, voalam filmul Cornel Mihalache, de unde obsesia asta a ta pentru revolu#ie? De ce te tot macin" chestia asta de 22 de ani? Tu unde ai fost n

zilele ale nebune din decembrie 1989? Meseria mi-a dat #ansa asta, s! fiu prezent n cteva locuri, nu doar s! aud despre sau s! v!d imagini la televizor. Pe 21 decembrie am fost la Pia"a Roman!, pentru c! la prnz eram la bunul meu prieten #i coleg de IATC, Tudor Petru" (actor din Liceenii #i nepotul marelui Emanoil Petru"). Care locuia ntr-n bloc, la Coloane. Noaptea, l-am sunat pe colegul meu, operatorul Alexandru Doru Sp!taru, (de la Sahia Film, unde lucram) #i l-am ntrebat ct! pelicul! are. Mi-a zis c! are 1.000 de metri de pelicul! pentru un film cu partidul, ceva La 8 jum!tate diminea"a eram prima echip! de filmare care ie#ea din Studioul de film documentar Sahia. La 9 f!r! un sfert eram la Scala #i filmam. Lumea ne-a ntrebat pentru cine film!m? Am luat o hrtiu"! pe care am scris Cinematografia liber! #i am prins-o pe aparatul de filmat. Lumea s-a lini#tit #i a avut ncredere n noi. Printr-un apartament, am ie#it pe strapontina de la etajul 1 #i am prins pe pelicul! toat! desf!#urarea, cu retragerea treptat! a for"elor de represiune #i urcarea pe tancuri #i a manifestan"ilor. $i miam zis c! dac! nu cade Ceau#escu nu vom preda la developat materialul, mai bine l voalez. N-a fost nevoie de asta. La 12 #i 8 minute Bucure#tii, Timi#oara, "ara erau libere. Barajul se sp!rsese. Apa o luase la vale. Popula"ia afluia pe bulevarde. Nu mai era nici o regul!. O explozie de bucurie, o euforie aproape general!. Armata e cu noi s-a strigat de fric", nu de bucurie Euforia aia general! nu a durat prea mult. Curnd au nceput diversiunile. A#a este. Prin mul"ime se ascundeau #i cei care determinau curgerea apei. Au nceput s! strng! de robinete, s-o canalizeze, s-o conduc!. Sloganuri, ndemnuri se n!#teau spontan, dar erau #i oameni preg!ti"i s! strige n momentele de acalmie sau s! st!pneasc! masele. Armata e cu noi! s-a n!scut din fric!, nu din bucurie. S-a n!scut din faptul c! Armata nu era cu noi! Brusc, s-au descoperit elemente de manipulare, la propriu, religioase. ngenunchea"i!, striga cineva. Descoperi"i-v!!, Spune"i Tat!l nostru!. Ceau#escu e suit n elicopter #i ajunge dup! amiaz! la Trgovi#te. Un drum sinuos, cu opriri la Snagov, prin p!duri, pe lng! Trgovi#te. Cine crezi c! i-au arestat vreo dou! ore #i i-au "inut la marginea unei p!duri #i apoi i-au predat ofi"erului de armat! Mare# de la unitatea militar!? Cine? Un mili"ian #i un securist. %sta-i alt paradox al acelor zile. Un mili"ian #i un securist au predat cuplul Ceau#escu armatei. Revin. Situa"ia era a#a. Popula"ia n strad!, conducerea Armatei speriat! de represiunea f!cut! pn! atunci de ea ns!#i, Securitatea speriat! #i sim"ind c! va fi acuzat! #i f!cut! "ap isp!#itor, Mili"ia ascuns!, g!rzile patriotice au devenit brusc #i mai patriotice. Trebuia acoperit" crima de pn" atunci Pare simplu, dar nu ne ajung cteva pagini de ziar ca s! dezv!luim #i s! n"elegem groz!via acelor zile. n cteva cuvinte, trebuia acoperit! crima de pn! atunci. Armata a predat puterea nucleului din jurul lui Ion Iliescu, n schimbul salv!rii ei de la acuza"iile pentru crime. Amnistierea faptelor s!vr#ite de militari n decembrie 1989 s-a ncercat din 1990 pn! n 1999 #i chiar pn! ast!zi. Domnul Petre Roman, prim ministru, l ap"ra pe Nicolae Militaru n fa#a ofi#erilor CADA (Comitetul de Ac"iune pentru Democratizarea Armatei) de la Timi#oara.. Gelu Voican Voiculescu, vice-prim-ministru, la fel. Ast!zi spun amndoi altceva, #i sunt membri n Colegiul Na"ional al Institutului Revolu"iei Romne. De la Petre Roman am chiar scris: n realitate (ac"iunile teroriste) au fost o diversiune pus! n mi#care de conduc!tori ai armatei confrunta"i cu acuza"ii dure asupra particip!rii armatei la represiunea sngeroas! a revoltei populare. Dar asta a spus-o n alocu"iunea sa din turneul f!cut n vreo 10 "!ri din Europa la 20 de ani de la decembrie 1989. Un adev!r bun de export, dar ocultat aici, n Romnia. Nu l-am v!zut ap!rnd la televizor s! spun! clar asta. Pentru c! dac! am gndi din aceast! perspectiv!, cum e #i normal, tot ce s-a ntmplat, toat! istoria oficial! a evenimentelor se schimb!. Lucrurile devin chiar penale.

DOCUMENT. Petre Roman declar" c" terori$tii au fost o inven%ie a armatei, pentru a acoperi crimele din 17-21 decembrie Nu poporul voia moartea lui Ceau!escu? Am f"cut ce voia poporul Petre Roman face figur! de democrat n exterior. n Romnia, e legat ombilical de Iliescu. Ruperea leg!turii i-ar face vulnerabili pe amndoi.

A!adar, care au fost efectele acestui pact cu diavolul? n n"elegerea asta dintre Armat! #i Partid (FSN a preluat toate activele #i pasivele, cotiza"iile #i averea PCR!), "apul isp!#itor au fost Securitatea #i USLA (Unitatea Special! de Lupt! Antitero). $i urmeaz! trei zile de manipulare mediatic!, de demonizare prin toate mijloacele: televiziune, radio, pres!, direct n strad! din gur! n ureche. De la un popor pa#nic, sc!pat din represiunea de cinci zile cu 180 de mor"i, #i care strig! n 22 decembrie S! fie judecat!, Ceau#escu judecat, pentru sngele v!rsat! se ajunge, prin acumulare, la o popula"ie avid! de snge #i r!zbunare, care scuip! pe cadavre #i url! Moarte tr!d!torului!, Moarte dictatorului!. Poporul care l-a creat pe Ceau#escu, prin reprezentan"ii lui de frunte, activi#ti de partid, intelectuali, pictori, scriitori, regizori, care l-au ridicat pn! la gradul de genial conduc!tor, ale c!rui orient!ri, ordine #i indica"ii pre"ioase deveniser! liter! de lege, poporul scoate din el r!ul, se autoexorcizeaz!, aruncnd toat! aceast! vin! colectiv! pe cei doi. $i, cu senza"ia asta de eliberare sufleteasc! #i cu ura adunat! n decenii de t!cere #i explodat! n trei zile, repet, de demonizare, se uit! la procesul de la Trgovi#te. Ct s-a dat #i cum s-a dat de trunchiat la televizor. $i, cu sufletul sleit #i obosit, poporul intr! n anul nou 1990 #i #i d! seama c! nu s-a eliberat #i c! senza"ia de complicitate la crim! l cople#e#te. (Vorba lui Mugurel Florescu, general #i martor la procesul Ceau#escu: Nu poporul voia moartea lui Ceau#escu? Nu asta striga? Noi am f!cut ce striga poporul) Expozi#ia de cadavre dezgropate devine brand de #ar" Cum a fost scoas" Securitatea #ap isp"!itor? De pild!, dup! toat! tragedia #i complicitatea dintre mili"ie, securitate #i procuratur! n ce prive#te cadavrele furate din spitalul jude"ean Timi#oara, duse la crematoriu la Bucure#ti #i cenu#a lor aruncat! la un canal din Pope#ti Leordeni (loc unde se nal"! acum o biseric! monument realizat! de Memorialul de la Timi#oara), n 22 decembrie apar, n cimitirul s!racilor din Timi#oara, 19 cadavre n#irate pe cearceafuri albe. Popula"ia se perind! prin fa"a lor, televiziunile de peste tot filmeaz!. Imaginea copilului mort pus pe trupul femeii moarte devine brandul de "ar! al Romniei n acele momente. Imaginea asta este att de puternic! nct bate #i azi brandul Nadia-Ilie-Hagi. De aia reac"ia att de dur! occidental!, de pild!, la povestea cu violul din Italia (Mailat etc). Or, n 22 decembrie, de diminea"! pn! noaptea, expozi"ia asta de cadavre mutilate #i torturate de c!tre Securitate, a#a cum spune ghidul tuturor celor care filmeaz!, #i face treaba. Fixeaz! n mentalul colectiv ideea c! du#manul principal, care a f!cut #i face represiunea, este Securitatea. n cartea Armata Romn" n Revolu#ia din Decembrie 1989! , la pagina 163, scrie a!a: n urma informa!iilor despre existen!a ! unor cadavre, victime ale revolu!iei, ngropate n grab", un grup de cercetare din Deta#amentul I Cc./U.M.01171 Buz"u (c"pitanul Emil Olaru #i locotenentul-major Gheorghe B"rbieru) a fost trimis la Cimitirul S"racilor cu misiunea de a observa ac!iunile #i starea de spirit a cet"!enilor care se adunaser" n num"r mare, la anun!area descoperirii unor gropi comune cu cadavre de b"rba!i, femei #i copii. Cerceta#ii au constatat c" fuseser" dezgropate cadavre intrate deja n descompunere. Apreciind c" acestea nu au nici o leg"tur" cu evenimentele din perioada 16-20.12.1989, au informat n acest sens comandamentul marii unit"!i. n aceast" situa!ie, locotenent-colonelul Zeca a ordonat sistarea cercet"rilor #i napoierea cerceta#ilor la comandament. Deci armata !tia c" e vorba de un fals grosolan !i a t"cut. Armata #tia de la prnz c! acele cadavre nu au leg!tur! cu represiunea. Traducerea mea este asta: armata (ni#te b!ie"i care nu au o problem! cu mirosul #i cu ac"iunile murdare) a scos din gropi cadavrele, le-a pus pe cearceafuri #i le-a oferit necrofiliei televiziunilor. Pentru c! au fost v!zu"i pe-acolo, s-a scris acest paragraf n aceast! carte. Din 22 decembrie pn! n 24 ianuarie, toat! Timi#oara, toat! Romnia #i toat! lumea a crezut n aceast! poveste mpotriva Securit!"ii bestiale. Securitatea cum putea s! nege a#a ceva dup! ce avea pe con#tiin"! povestea cu primele cadavre, furate #i arse? n 24 ianuarie, televiziunea belgian! a demonstrat, ntr-un reportaj, adev!rul, c! nu aveau leg!tur! cu represiunea. Dar Armatei #i noii puteri i-a convenit aceast! poveste mpotriva Securit!"ii, chiar dac! f!cea r!u, indirect, #i imaginii Romniei. Da click pe imagine

Aten#ie, c" risc"m s" ne transform"m n ni!te sp"l"tori ai Securit"#ii! Nu cred. Securitatea a fost n multe din componentele ei, o institu#ie criminal". Eu nsumi, n filmele mele, am demonstrat asta. Dar Securitatea trebuie s! pl!teasc! pentru crimele pe care le-a comis. Nu s! acopere crimele altora. Iar unul dintre paradoxurile revolu"iei este c! nu s-ar fi putut face f!r! Securitate.

A#a a nceput demonizarea Securit!"ii, inven#ia televiziunii securi!ti-terori!ti, inven"ia lui Teodor Brate! despre USLA: ace#ti antiterori#ti, adic! terori#ti!, nu mai povestesc toate cele ce au fost spuse pe post, c! sunt n filmele mele, #i le pute"i revedea luni #i mar"i, 19 #i 20 decembrie 2011, la ora 22,00, pe TVR 1. Amintesc doar o secven"! g!sit! cu greu, pe care domnul Teodor Brate# o eludeaz! n Trilogia lui despre revolu"ie: 23 decembrie diminea#", Televiziunea Romn", studioul 4, dup" aducerea n studio a handbalistului campion mondial Dan Marin, ofi#er la Dinamo, considerat pe nedrept terorist, !i decorat n ultimii 20 de ani de to#i cei trei pre!edin#i ai Romniei: Teodor Brate!: V" rog, lini#te! V" rug"m lini#te! Televiziunea este ncercuit" de ace#ti bandi!i, de grupuri r"zle!e. Televiziunea este n pericol! Cerem urgent armata s" intervin"! Nu mai este timp de pierdut! Da!i ordinele corespunz"toare a#a cum v-a!i angajat n fa!a poporului! Victor Ionescu: Osta#i, folosi!i armele pe care le ave!i n dotare f"r" a a#tepta neap"rat aceast" dezlegare formal". Poporul v" d" acum ordine! Nu a#tepta!i numai de la ni#te comandan!i, poate prea limita!i n limitele impuse at!ia ani de dictatur". S" ne ap"r"m cu ceea ce avem la ndemn"! George Marinescu: Utiliza!i toate for!ele! Tot armamentul, toat" muni!ia! aduce!i de urgen!" ajutoare! Victor Ionescu: Exist" arunc"toare de grenade care nu au fost puse n ac!iune! S" intre Teodor Brate!: S" intre tancurile #i s" d"rme cl"dirile n care se afl" ace#ti criminali! S" se ac!ioneze cu toat" fermitatea, nu mai este timp de pierdut! Dac" asta e revolu!ie #i libertate, sau cum spune legea ap"rut" acum dou" s"pt"mni, c" se declar" ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revolu!iei romne #i a Libert"!ii! Eu zic c" e instigare la omor deosebit de grav. De altfel, mul#i observatori au v"zut n asasinarea so#ilor Ceau!escu n ziua sfnt" a Cr"ciunului de-a dreptul un gest satanist. Cornel Mihalache: A#a e. Ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a declarat n aprilie 2010 la Bucure#ti, n prezen"a fostului pre#edinte Ion Iliescu, c! so"ii Ceau#escu nu trebuiau mpu#ca"i ca ni#te animale, indiferent ct de grea era situa"ia n Romnia. Nu vreau acum #i nici nu putem da aici toate secven"ele criminale din acele zile. Dar le putem aminti pe cele mai groaznice. Comandan"i ai Armatei, cu ajutorul televiziunii complice, condus! de noua putere complice, au indus n mentalul colectiv sintagma securi#titerori#ti, antiterori#ti-terori#ti. Au pus fa"! n fa"!, s! se lupte armata cu armata, armata cu securitatea, armata cu civilii. Televiziunea romn!, unde tu lucrezi ast!zi, a fost principala unealt! de instigare #i manipulare. $tiu c! ai n arhiv! o sumedenie de exemple de manipul!ri grosonale ale TVR, care au dus la moartea a o mie de romni dup! 22 decembrie. Televiziunea romn" nu mai transmitea evenimente, ci transmitea mesaje pentru a determina producerea de evenimente. Ce sa spus pe post n 22-23 decembrie, din studioul 4 al televiziunii? I-auzi: G"rzile muncitore#ti care au armament n dotare, sunt rugate s" vin" n sprijinul armatei de la televiziune, ceilal!i care nu au, s"-#i procure, #i s" vin" aici n ajutor La Palatul Telefoanelor, la etajul 3, mai sunt nc" securi#ti Ion Iliescu: Nu a reu!it contralovitura acestei unit"#i de sinuciga!i !i de terori!ti Teodor Brate!: Radioul e atacat de trupe de securitate, n jurul str"zii Gala!i sunt case conspirative unde se afl" securi#ti, pe strada Bati#tei col! cu Alexandru Sahia este o unitate de securitate Victor Ionescu: La Casa Republicii se afl" un grup de securi#ti alimenta!i cu muni!ii de ma#ini cu tricolor, #i care trag n oameni Teodor Brate!: Anumite grupuri de securi#ti demen!i nu se predau Emil Cico Dumitrescu: Revin comandan!ii unit"!ilor din Trgovi#te, Rmnicu-S"rat, Buz"u, Foc#ani, Br"ila, Gala!i, n cel mai scurt timp, ndrepta!i unit"!ile dumneavoastr", n deplin" ordine #i putere de lupt", c"tre capitala patriei noastre, pentru a ap"ra Ministerul Ap"r"rii Na!ionale, Academia Militar", Radioul #i celelalte sedii ale unit"!ilor din Bucure#ti, care sunt atacate de c"tre trupele Ministerului de Interne Teodor Brate!: Coloane blindate se ndreapt" spre, deta#amente de terori#ti, antiterori#ti, de fapt, terori#ti, ce antiterori#ti, USLA, aceste deta#amente criminale se ndreapt" spre cl"direa Radioteleviziunii. Securi#tii acuma s"-#i r"scumpere vina n fa!a poporului #i s" apere aceast" institu!ie care este acum cu adev"rat a poporului Armata a tras n to#i. Chiar !i asupra Armatei

Exist" o nregistrare a convorbirilor radio de la USLA (Unitatea Special" de Lupt" Antitero), din 23 decembrie seara, prin care o avangard" a USLA transmite prin radio la baz" ceea ce vede la poarta Ministerului ap"r"rii din Drumul Taberei: - Permite"i s! raportez. Da. La MAPN a ap!rut o coloan! de #apte-opt TAB-uri, dou! camioane cu militari #i dou! ARO, au tras circa zece minute asupra Ministerului #i s-au oprit acum. Cum, m!?! asupra Ministerului. Cum? AU TRAS? Au tras asupra MAPN-ului Nu se poate ! Asta e. Deci, cum? S-au oprit? Da. Armata tr!gea asupra Ministerului Ap!r!rii. Armata a tras asupra cerceta#ilor de la Buz!u, chema"i n ajutorul armatei. Au murit la poarta ministerului patru dintre ei. Copii de 18 ani trimi!i la moarte cu snge rece Aminte!te-ne despre masacrul de la Otopeni, unul dintre cele mai sinistre evenimente din decembrie 1989! Ace#ti comandan"i aveau nevoie de mor"i de la Securitate ca s!-i poat! transforma n terori#ti. Au ncercat cu compania de la transmisioni#ti de la Cmpina, trimis! la aeroportul Otopeni, apoi cu cei de la USLA. Toat! noaptea ntre 22 #i 23 decembrie, Armata va cere Securit!"ii s! vin! cu trupe n ap!rarea unui aeroport Otopeni plin de unit!"i militare care se c!lcau n picioare unele pe altele. Spre ora 3 diminea"a, sunt trezi"i cei de la Cmpina, unitatea de transmisiuni din cadrul trupelor de Securitate, sunt narma"i #i trimi#i spre Otopeni. Cele trei camioane trec prin trei baraje, care le recunosc legalitatea, apoi ajung la col"ul cu intrarea spre Otopeni, DN9. Camioanele o iau la dreapta, spre aeroport, pentru c! a#a li s-a ordonat. Spre iadul unor guri de foc din toate p!r"ile. G!rzile patriotice de pe Departamentul Avia"iei civile, bete de la sticlele de whisky din shop-ul spart din aeroport, trag ca la nunt!. Dup! ctva timp, cnd s-a mai f!cut lumin!, un autobuz al aeroportului, cu civili care mergeau la serviciu intr! pe DN9 #i este #i el mitraliat din toate p!r"ile. n urma r!zboiului de la Otopeni, 54 de militari, majoritatea tineri de 18-19 ani, militari n termen, sunt uci#i cu premeditare, cadavrele sunt l!sate s! zac! pn! a doua zi, iar supravie"uitorii sunt considera"i terori#ti. Bordura aceea sim#eam eu c" m" ap"r" Supravie#uitorul Cristian Huza poveste!te cum a fost: Camioanele s-au oprit. Se auzeau mpu#c!turi sporadice. Iar unul din colegii mei mi-a spus: M-a mpu#cat. Mie unul nu m-a venit s! cred. Cum adic! te-a mpu#cat? Cine te-a mpu#cat ? n acel moment mi-a venit un glon" n casc!. De undeva din spate se tr!gea. Nu #tiam c! am ajuns la Otopeni. Nu #tiam unde suntem. Instinctiv, m-am ntors n direc"ia din care se tr!gea. $i m-am ghemuit ct mai mult posibil. Instinctul de conservare, pentru c!, nu #tiu, nu doresc nim!nui s! tr!iasc! momentele prin care am trecut eu, n acel moment nu mai erai om, nu mai aveai ra"iune, erai un animal, un animal care ncearc! s! se salveze, #i, nu #tiu, eu am avut noroc. Poate a#a a vrut Dumnezeu, poate soarta. Toate gloan"ele care m-au atins, sau majoritatea, m-au lovit n casc!. Unul m-a atins n mn!. A fost singurul care m-a atins efectiv. Destul de grav ce-i drept Am s!rit din camion, m-am trntit pe burt!, #i am g!sit o bordur! mic!, de 10 centimetri, dar bordura aceea sim"eam eu c! totu#i m! ap!r!. V! da"i seama c! era o simpl! bordur!. Am trecut pe lng! colegi care erau mpu#ca"i din toat! p!r"ile. Nu #tiam efectiv de unde se trage. Dup! focul nu #tiu ct a durat prima rafal!, 5 10 minute ntre timp noi strigam, mare parte din noi #i l!sase armele #i au ncercat s! se salveze. Strigam c! nu suntem narma"i, strigam s! se opreasc! focul, probabil cineva a n"eles lucrul acesta, sau li s-a terminat muni"ia, au schimbat nc!rc!toarele, nu #tiu. Cert este c! s-a oprit totu#i. Ni s-a spus s! ne ridic!m cu minile la ceaf!, s! arunc!m tot ce avem la noi, #i n primul rnd casca, nu #tiu, eu am "inut mult la casca aia, parc! nu mi venea s! o dau a#a u#or, pentru c! #tiam c! acea casc! m-a salvat. n sfr#it. Am aruncat tot ce aveam la noi. n momentul acela, f!r! soma"ie, f!r! nimic, s-a tras din nou asupra noastr!. Practic, parc! se f!cea un experiment. Hai s! vedem din cte rafale i omorm n 1993, Ion Iliescu conduce pe cineva la Otopeni. Cnd se ntoarce, vede lume adunat! la crucea-monument din mijlocul spa"iului verde din fa"a aeroportului #i se d! jos din ma#in!. O echip! a BBC filma declara"ii ale p!rin"ilor victimelor.

Pre#edintele Romniei, excedat de detaliile prezentate, ntreab!: De unde #ti"i attea lucruri? R!spunsul l albe#te, la propriu: Cum de unde, de la supravie"uitori! Iar pre!edintele tuturor romnilor ntreab": Cum, exist" supravie#uitori? R"ni#ii au fost pu!i pe mese de beton !i l"sa#i s" moar" Supravie#uitor Cristian Huza: s" treci pe lng" colegi, n trei luni !i faci ni#te cuno#tin!e, #i prieteni de armat", doar cu ei m"nnci, cu ei stai acolo. Dar s" treci pe lng" colegi de-ai t"i, s" spun": ia-m" #i pe mine ! sau nu mai pot ! sau eu mor ! Mintea m" duce acum cumva la un film. Efectiv lucrurile astea s-au ntmplat n realitate. $i cei care au putut s" sar" din camioane, unii dintre ei chiar au sc"pat. Al!ii au murit acolo. $i au murit nu din cauza r"nilor pe care le-au primit, pentru c" s-ar putea ca unele r"ni s" fi fost nu superficiale, dar tratabile. S" la#i pe cineva s" moar" ca un cine ? E clar, e o crim". Dar nu #tiu dac" exist" un cuvnt deasupra crimei Supravie"uitorii acestui m!cel, r!ni"i, care au fost du#i la spitalul de la Balote#ti, au fost pu#i pe mesele din beton #i acolo au murit f!r! nici un fel de interven"ie. Au fost chiar p!zi"i 2 3 zile, cataloga"i drept terori#ti. O parte dintre mor"i au fost sui"i ntr-un camion care a stat ntr-un hangar din aeroport, erau considera"i terori#ti. Probabil c! a#teptau momentul n care s!-i mpr!#tie prin ora# ca terori#tisecuri#ti mor"i. Dar ei au fost recunoscu#i totu!i ca eroi-martiri. Cum s-a petrecut metamorfoza? Tocmai pentru c! au existat supravie"uitori, planul a trebuit schimbat. n 25 decembrie acest camion este filmat, iar un civil spune: sunt 25 de eroi solda"i, au fost uci#i de terori#ti care s-au retras n p!duri. Nemurind to"i, nemaiputnd fi considera"i mult timp terori#ti, planul se schimb!. Ei sunt eroi uci#i de sirieni #i libanezi para#uta"i din elicoptere $oferul de taxi Constantin Tiucu, conform declara"iei sale date la procuratur!, a intrat pe drumul spre aeroport, la 25 de metri n spatele ultimului camion, nainte de a se trage. $oferul aude primul foc, st! dou! minute, #i se retrage, sc!pnd nev!t!mat din acel infern, dar vede c! se trage de pe Departamentul Avia"iei civile ct #i dinspre aeroport, #i dintr-un transportor blindat. Dup! eveniment duce un transport de r!ni"i la Urgen"!, trei transporturi de r!ni"i la Balote#ti, dou! cu mor"i la morg!, iar a doua zi, n 24 decembrie revine #i ia ultimii doi mor"i. Declara"ia sa f!cut! unei televiziuni str!ine este o dovad! a diversiunii cu terori#tii str!ini. Sau a#a i s-a spus s! transmit!, sau chiar acest #ofer de taxi face parte din structura diversionist!. Constantin Tiucu (la o camer! de filmat Antenne 2): Sunt #ofer pe taxi-furgoneta pe care a"i v!zut-o mai nainte n imagine, #i de trei zile, de trei zile continuu sunt la dispozi"ia poporului. Am c!rat de la Aeroportul Otopeni, de ieri diminea"! de la ora 4, victimele terori#tilor, victimele fostului regim care ne-a adus n situa"ia de fa"! #i care nu ne-a l!sat s! tr!im ca ni#te oameni liberi, s! ne facem datoria. Dup! cum vede"i, astea sunt ultimele victime, care ne-a indignat #i care, acum Aeroportul Otopeni n fine, s-a f!cut lini#te #i terori#tii care au r!mas au fost arunca"i n p!durile din dep!rtare #i, dup! cte se pare, nu mai au muni"ie, li s-a terminat muni"ia. Deci, vor fi prin#i, sunt libanezi, sunt sirieni care au fost para#uta"i. Trosca, Eroul Martir Terorist Cnd am spus c! masacrul de la Otopeni e unul dintre cele mai sinistre, uitasem de asasinarea echipei lui Trosca. Care este adev"rul despre acei mor#i l"sa#i s" zac" n strad" !i filma#i cu insisten#" de TVR? n seara de 23 decembrie, generalul Nicolae Militaru, ministrul ap!r!rii #i #eful acestui Consiliu Militar Superior care "inea loc de guvern, cheam! n sprijinul MAPN unitatea USLA care s! participe la anihilarea terori#tilor. Echipajul USLA din cele dou! ABI-uri (Autovehicule Blindate pentru Interven"ii) este nimicit. Colonelul Trosca, #eful de stat major se zbate pe asfalt ntre via"! #i moarte. Cineva nev!zut sare gardul ministerului #i l mpu#c! n frunte, de foarte aproape. $apte mor"i de la USLA. Cineva a scris cu cret!, n noaptea aceea, pe ABI-uri, terori#ti ! Cine avea curajul s! ias! n acea noapte, #i s! aib! #i cret! la el, dect ni#te militari ai armatei romne eliberatoare! Cadavrele au fost l!sate s! zac! nc! trei zile, la cteva sute de metri de biroul ministrului Militaru, material didactic pentru psihoza pe care trebuiau s-o tr!iasc! locuitorii capitalei. Despre Gheorghe Trosca #i aceast! tragedie sper s! vede"i mar"i, de la ora 22.00, pe TVR 1, un documentar care se cheam! Terorist Erou Martir. n diminea"a de 24 decembrie, USLA #i Direc"ia a V-a a Securit!"ii au fost chemate prin ordinul lui Nicolae Militaru, ministrul Ap!r!rii #i #eful acestui Consiliu Militar Superior, la o revist! de front n spatele stadionul Ghencea, unde-i a#teptau cuiburi de mitralier! s! fac! din ei terori#tii Revolu"iei, de care aveau atta nevoie! Vom judeca iar"!i excep#ional !i vom mpu!ca exemplar!

V! dau un singur document. Dac! citim cu aten"ie tabelul din raportul Regimentului 20 tancuri cu situa"ia consumului de muni"ii n perioada 22-29

decembrie putem n"elege groz!via acelei diversiuni militare: 746.876 cartu#e s-au tras n Bucure#ti, n acele zile. Doar de c!tre acest regiment. nmul"i"i cu celelalte trupe ale armatei din "ar!. Peste 15 milioane de cartu#e? Tras de aproape, un cartu# trece prin 7 oameni. n colec"ia Biblioteca Statului Major General am g!sit o carte: Decizia militar! ra"ionalitate #i legitimitate de general de divizie Ion Gdiu"! #i colonel Dumitru Sava. Cartea se ncheie a#a: (Noi, armata), ne vom face mereu datoria. $i dac! n situa"ii imposibile vom ncerca s! supravie"uim, este numai pentru a-i mai fi nc! o dat! de folos patriei. Ca de fiecare dat!, pentru c! moartea ne este sarcin! de serviciu, vom c!dea din nou eroic. $i n numele puterii suverane #i voin"ei legitime a poporului, cei care vom mai r!mne vom judeca iar!#i excep"ional #i vom mpu#ca exemplar! C!ci acesta este destinul nostru. Trep!du#ii politici, orict s-ar agita, nu ne pot nici murd!ri, nici judeca.
Spune i altora despre acest articol: 1

Las! un comentariu from " Lovitura de stat 22 decembrie 1989

Mihai Montanu: Eu nu !tiam pe vremea aceea c" !i Iliescu era o falang" de nu !tiu ce orientare, B", n-ar fi bine, noi, cei care suntem cu butoanele n mn", s" facem doi ani de zile o dictatur" militar", cu o conducere civil". Pe Militaru, dac" voiam s"-l mpu!c atunci, l mpu!cam. &i pe to#i KGB-i!tii "!tia care erau printre noi
12 decembrie 2011 tags: Mihai Montanu Citeste aici un interviu senzational cu Mihai Montanu despre asa-zisii teroristi.

Mihail Montanu, revolu#ionar misterios !i ulterior protejat al noii puteri, l-a auzit pe viitorul premier rostind acest ndemn. Pe holurile de la TVR, Mihail Montanu a asistat la discu#ii care confirm" c" Ion Iliescu nu a fost un simplu emanat al Revolu#iei.

n galeria figurilor !i figuran#ilor din decembrie 1989, Mihail Montanu (n prezent, 61 de ani) r"mne o enigm". n istoria lui personal" i place s" spun" c" valul revolu#ionar l-a purtat ntmpl"tor din fundul Berceniului pn" la Ministerul Ap"r"rii, ca reprezentant al Frontului Salv"rii Na#ionale.

Mihail Montanu, lucr"tor la Energomontaj, a fost primul civil care a avut misiunea de a controla Armata. De ce Ion Iliescu l-a numit tocmai pe el? De ce a avut ncredere n b"rbatul pe care sfr!itul comunismului l-a prins neb"rbierit de ceva vreme, n pantaloni de camfulaj !i nervos? Mihail Montanu a asistat la cteva momente-cheie. A fost, spune el, un martor incomod. De aceea a fost tras pe linie moart", n diploma#ie. A ie!it la pensie anul trecut, dup" ce din 2004 a fost consul general al Romniei la Rio de Janeiro, n Brazilia. Drag", am gre!it Interviul cu Mihail Montanu ncepe din fa#a vilei de la Patrimoniul Protocolului de Stat n care locuie!te, de!i nu-!i mai permite de mult s" pl"teasc" 1.300 de euro lunar pentru chiria acestei locuin#e, trece f"r" inhibi#ii prin cteva faze sexuale ale Revolu#iei romne, care vor r"mne nepublicate, ajunge aici Iliescu m-a luat deoparte !i mi-a spus: Drag", am gre!it, am crezut c" faci parte din grupul nostru, dar nu faci. Trebuie s" pleci !i se sfr!e!te cu fostul revolu#ionar visnd la un loc bun n c"r#ile de istorie adev"rat". Ast"zi prima parte a interviului!

Activi!tii, ceru#i de spontani Adev"rul: Cine sunte#i dumneavoastr", domnule Mihail Montanu? Mihail Montanu: Din 1979 pn" n 1987 am fost inginer proiectant la Institutul de Studii !i Proiect"ri Hidroenergetice, ajungnd c"tre final !ef de proiect pe partea electric" a hidrocentralelor. Deci, inginer principal gradul 3. n martie 1987 mam trezit cu o foaie de hrtie alb" pe care scria Decizie desfacere contract de munc", f"r" asigurare loc de munc". Motivul: rude n str"in"tate, c" sunt poten#ial du!man al statului. Era sora mea plecat" legal, n 1979, n Germania. M" rog, pn" la urm" am reu!it s" m" angajez la !antierul Montaj Instala#ii Automatiz"ri Punere n Func#iune, cu sediul undeva pe lng" CET Sud. Am lucrat acolo pn" n 1988, apoi am fost trimis s" ajut la verificarea proiectelor de montaj la Cernavod", la partea electric", la cea clasic", nu la nuclear". Am n#epenit acolo nc" un an. Prin 1989, n septembrie, am ajuns iar"!i n Bucure!ti, pe post de pi#ifelnic, inginer proiectant la CET Progresul, n fundul Berceniului. Eu aveam, a!a, !i un trecut politic mai agitat n familie. Tata a f"cut Canalul. Acolo, n Berceni, v-a prins Revolu#ia? Da, a!a. Vin evenimentele de la Timi!oara. Eu aveam doi nepo#i la Timi!oara !i eram c"lare pe telefoane cu ei. Le d"deam de la un public, nu de-acas", c" mi era !i mie fric". mi spuneau c" lumea strig", dar !i c" sunt unii care sparg vitrine !i care nu vorbesc romne!te !i care incit" lumea. Mi-am dat seama: Tat", e clar, a nceput beleaua!. &i pe 21 decembrie? De diminea#", la prima or", la serviciu, frumos, elegant. Aveam biroul gol !i acolo, cu un creion, nu !tiu ce m-a apucat, c" am nceput s" fac o schem" de organizare a Guvernului, a!a cum ar trebui s" fie, pe func#ii. Poate o s" spune#i c" sunt nebun ! Poftim?!? Da, f"ceam a!a, cu locuri goale, f"r" nume. Eram de!tept. O Lad" cu geala#i ru!i F"r" nume, f"r" nume, dar asculta#i Europa Liber", intuia#i cteva posibilit"#i? n 1987, cnd m-au dat afar", tot scriam la Europa Liber". M-au !i citit, m-au dat pe post. mi pl"ceau scrisorile lui Dinescu. &i "la era de!tept. Deci, revenind pe 21, ascultam la difuzor !i se ntrerupe mitingul. M" ridic de la birou, m" pun la Dacie !i plec. Mi-am l"sat ma!ina undeva pe la Biserica Visarion, c" n rest era nebunie. M-am dus n Pia#a Roman", la nivel cu Bulevardul Magheru. ntre blocul cu coloane !i Hotel Turist era un lan# de mili#ieni. &i-l ntreb pe unu: Ave#i, m", gloan#e?. Apoi au

nceput s" apar" cu dubele. ntre dube vine o Dacie neagr". &i din Dacie v"d pe unul c" ntreab": Ce vre#i, b", tovar"!i?. Era unul care sem"na leit cu mpu!catul, nu mi-am dat seama pe loc, era Andru#a, frate-su. Am v"zut pe acolo o p"pu!" spnzurat" pe care scria Ceau!escu. Le-am zis: Dac" nu vre#i s" ajunge#i ca p"pu!a, spune#i-i lui Ceau!escu s" cedeze puterea. Att am apucat s" spun, apoi am fost prins n nghesuial" !i am fugit d-"ia cu dubele. M-am ntors dup"-mas", spre sear". ncepuse nebunia. Prima dat" au trecut pompierii care au dat cu o zeam" de te ustura mna, pe urm" au venit cu gaze lacrimogene. Cum tu!eam eu de la gaze, lng" mine trage o Lad" crem. Se dau jos patru geala#i care vorbeau ruse!te. Se l"sase ntunericul, ncepuser" tragerile n plan vertical !i-i v"d pe "!tia c" intr" n mul#ime !i se aud urlete: Au, au, m-a mpu!cat!. Tr"geau din buzunar. Atunci m-am hot"rt s" plec, dar n-am putut c" se f"cuse cordon. Pe un stlp, n fa#" la Inter, unul cu portavoce striga: Vrem Guvern Corneliu M"nescu, Alexandru Brl"deanu, Silviu Brucan. 'la era Dan Iosif, identificat ulterior. Prima ntrebare: De unde avea "la portavoce?. A doua ntrebare: De unde !tia exact cadrele de care era nevoie?. Nevoia de zmbetul larg al tovar"!ului Iliescu Tot atunci au fost !i primii r"ni#i, primii mor#i? Nu, "!tia erau rndul doi. Primul fusese peste zi cnd au intrat cu camionul peste unii pe la Sala Dalles. Pe la nou" seara, cnd au nceput "!tia cu interven#ia n for#", m-am dus spre mili#ieni !i unul era sectoristul de la mine de pe strad". M-a l"sat s" plec. Am ajuns acas" pe la un!pe noaptea. A doua zi, la munc", am ncercat s" i mobilizez pe to#i s" vin" n Pia#a Universit"#ii, dar rezultatul a fost contrar. M-am hot"rt s" m" duc singur. Cnd s" ies, !eful meu de colectiv, cu minile ntinse: Nu pleci nic"ieri, am anun#at Securitatea s" vin" s" te aresteze!. N-am stat la vorb" cu el, i-am tras una n barb", l-am pus jos, m-am urcat n ma!in" !i am plecat.

Am l"sat iar"!i ma!ina la Visarion. n fine, dup" mai multe peripe#ii, ajung. ntre mine !i CC era un rnd de tovar"!i care st"teau cu spatele la CC !i cu fa#a la noi, se #ineau de bra#e !i strigau ca pro!tii F"r" violen#", f"r" violen#"!. To#i civili. Apare Ceau!escu. Iau steagul, l rup pe genunchi, !i arunc eu ciotu din partea de jos. I-a trecut pe lng" cap dictatorului. Cnd a v"zut, "la din spatele lui l-a luat, l-a b"gat n"untru !i n momentul n care el a disp"rut de la balustrada balconului, am zis: B"ie#i, acum e momentul!. Am rupt lan#ul "la de cet"#eni !i unde dracu s" te duci? &i m" sui pe spin"rile unora care m-au mpins pn" la fereastra din mijloc, pe pervaz, parc" trei rnduri de geamuri erau. Le-am spart cu piciorul, am intrat n"untru, n sala mare de !edin#e. n sal" au mai venit vreo trei #igani dup" mine, care au nceput s" culeag". S-a p"strat filmat sau fotografiat momentul cu steagul? L-a#i mai v"zut pe undeva dup" aceea?

Nu, !i multe momente care !tiu c" au fost filmate n-au ap"rut. Pentru c" !tiu c" au fost ni!te nemernici care au ascuns toate astea. Inclusiv Adrian Srbu a f"cut diverse. El a vndut ce a filmat atunci !i din banii "ia a f"cut PRO TV. Dar stai s" m" ntorc n CC. Nu fusesem n via#a mea acolo.Unii ncepuser" s" deschid" dulapurile, pe acolo, unde erau uniformele, !i f"ceau inventarele la buzunare. 'ia luaser" leafa cu o zi nainte, mam", ce de sute! Eu am nceput s" deschid u!ile pe stnga. Prima u!" o sal" mare. Mi-am dat seama c" de aici zicea Ceau!escu discursurile de Anul Nou. Atunci mi-a venit o idee: trebuie s" anun#"m popula#ia c" s-a u!chit "sta !i c" revolu#ionarii au ocupat sediul CC, respectiv centrul de putere al statului. Am descoperit camera tehnic". Am g"sit un telefon !i o list" de telefoane. Primul nume: Petre Constantin, pre!edintele Radioteleviziunii. Pun mna pe telefon !i vorbesc cu un Gigi acolo, nu !tiu dac" era el sau altul. Uite a!a, cutare-cutare, sunt un revolu#ionar care am ocupat cl"direa CC !i doresc s" ne face#i leg"tura tehnic", astfel nct s" anun#"m la televizor faptul c" Nicolae Ceau!escu nu mai e !i c" deja centrul de putere al statului este n minile noastre, ale revolu#ionarilor. 'sta: De unde suna#i, c" v" sun"m noi imediat. &i m" sun" peste cinci minute !i mi spune: Nu putem s" v" facem leg"tura pe postul na#ional de Televiziune, dar v" trimitem doi operatori s" filmeze. M-am dus n camera cealalt", una cu birou, s" scriu comunicatul c"tre #ar", n ideea c" vin "ia s" filmeze !i s" am ce citi. Dat fiind afluxul foarte mare de b"ie#i care erau cu inventarele, am zis s" ncuie u!a, c" m" deranjau !i nu puteam s" scriu. &i leam mai dat o idee "lora de acolo, pentru c" se striga Armata e cu noi!. Zic la un Gigi: Ia du-te, m", caut" un ofi#er pe aici !i adu-l ncoace, ca s" concretiz"m ideea asta c" Armata e cu noi!. Am scris doar trei sferturi din comunicatul c"tre #ar" !i aud n u!": Bum, bum!. Deschide un b"iat u!a !i bag" unu urt capul: Vreau s" intru. Sunt cutare, inginer energetic. Vino, m", ncoace, cum ai zis c" te cheam"?. Petre Roman. Dar tu ce faci aici?. Scriu comunicatul c"tre #ar", vizavi de ceea ce se ntmpl" n momentul "sta. Cred c" era pe la doi!pe jumate, nspre unu. A, bun" idee, ia s" v"d ce ai scris. &i mi ia foaia din mn", o cite!te !i zice c" o ncheie el. &i a mai pus o fraz" acolo. S-a dus sus, n balcon, s"-l citeasc". Veniser" de la Televiziune !i eu am r"mas cu b"ie#ii s" filmeze pe acolo, s" le prezint. Petre Roman !tia drumul De ce nu a#i citit dumneavoastr" comunicatul? Am oroare de mul#imi !i era nebunie. Petre Roman a cobort cam !ifonat din balcon. Voaim s" plec"m la Televiziune, ca s" citim comunicatul "la. Problema era c" nu puteam ie!i. &i atunci am zis: B", b"ie#i, s"rim n curtea interioar" !i fur"m o ma!in" de aici. Am ajuns, am pus jos vreo patru geala#i care atrnau pe acolo !i-mi ziceau mie c" nu se intr". B", tat", cum s" nu se intre?. i dau una, intr"m !i Roman zice: Trebuie s" mergem n Studioul 4!. &i m" #in dup" el. &tia pe unde s" se duc"? Voi ce crede#i? Dac" mergeam dup" el, nseamn" c" !tia. Erau acolo: Voinea, Roman !i un general pe care ulterior aflu c" l cheam" Mihai Chi#ac. Mai era un b"iat care scria ceva pe un col# de mas", Bogdan Teodoroiu. Ulterior a intrat Caramitru. Regizoarea de televiziune ne-a dat leg"tura !i Petre scoate hrtia din buzunar !i cite!te. Chi#ac a b"tut !i el cmpii, c" Armata s" nu trag" &i zic !i eu trei vorbe la final, dar nu au fost nregistrate. Zic: Popula#ia e informat" c" sediul puterii n stat, sediul CC, a fost ocupat de revolu#ionari, #ara ntreag" e cu noi, lumea ntreag" e cu noi.

Am f"cut, deci, prima declara#ie de politic" extern". &i pe urm" se bag" Caramitru: Dictatorul a fost prins la Trgovi!te. Asta mult nainte de a vorbi Iliescu. Deci n studioul "la erau tot felul de tovar"!i cu priviri din astea dubioase. L-am recunoscut pe unul pe care l !tiam eu mai demult, Dan De!liu, care !i "sta era nu mai spun cum Petre Roman, care era naintea mea, zice: Trebuie s"-l chem"m pe Ion Iliescu!. Exact asta a fost formularea? Trebuie s"-l chem"m pe Ion Iliescu!? Da, exact, textual. Trebuie s"-l chem"m pe Ion Iliescu!. &i eu ies dup" Petre Roman, pe acolo, pe culoar, !i aud ni!te cucoane: A venit tovar"!ul Ion Iliescu!. E la director, la etajul 11.

La Televiziune, n direct, la 22 decembrie, !i c"pitanul Cico Dumitrescu a f"cut un apel similar: Rog pe tovar"!ul Iliescu, cu care am fost coleg, s" vin" la Televiziune! Trebuie, tovar"!i, s" ne organiz"m!. Cine este Montanu? -S-a n"scut pe 21.04.1949, la Bucure!ti -A absolvit Institutul Politehnic Bucure#ti, Facultatea de Energetic! -n decembrie 1989 a fost membru al Consiliului Frontului Salv!rii Na"ionale (FSN) #i reprezentantul FSN la Ministerul Ap!r!rii Na"ionale, ns!rcinat cu supravegherea opera"iunilor efectuate de Armat! -Din 1990 a lucrat n Ministerul Afacerilor Externe, cu func"ii de conducere la Ambasada Romniei n Namibia (1994-1997), Ambasada Romniei n Malaysia (1999-2002). A fost #i consulul general al Romniei la Rio de Janeiro (2004-2009). ******* Mihail Montanu nc" mai caut" o explica#ie logic" pentru faptul c" Ion Iliescu l-a desemnat reprezentant al Frontului Salv"rii Na#ionale la MApN. Mihail Montanu crede c" Ion Iliescu a avut ncredere n el fiindc" l-a confundat !i a crezut c" e de-al lor! Adev"rul, Mihail Montanu, cel pe care Ion Iliescu l-a desemnat ca reprezentant al civililor la MApN, la 22 decembrie, vorbe!te despre convorbirile viitorului pre!edinte al Romniei cu Moscova, vorbe!te despre culisele masacrului din fa#a Ministerului Ap"r"rii din noaptea de 23 spre 24 decembrie, cnd un grup USLA a fost mitraliat !i opt oameni !i-au pierdut via#a. Vorbe!te despre rela#iile tensionate de la vrful Armatei, n special ntre Victor Atanasie St"nculescu !i Nicolae Militaru !i despre cum a fost refugiat n diploma#ie. Adev"rul:Ne spunea#i ieri c", la TVR, Roman s-a dus direct la Iliescu!

Mihail Montanu: (eav" s-a dus! Glon#! &i ajung la etajul 11, unde erau. Lume mult". Zic: Unde e tovar"!ul Petre Constantin?. &i mi spune o cucoan" de acolo c" e n sala de !edin#e cu tovar"!ul Ion Iliescu. Ies din cabinetul "la !i era un culoar acolo, !i o u!", !i n fa#a u!ii un dulap cu p"rul cre# (Mihai Ispas) . Am vrut s" intru. N-ai voie!, Ce faci tu aici? P"zesc, Pe cine p"ze!ti, m"?, Pe conducerea statului. Era Mihai Ispas, !ofer de taxi. Am parlamentat cu el o perioad" !i se deschide u!a. Iese Iliescu !i-l aud: Trebuie s" ajungem la Ministerul Ap"r"rii!. Eu i spun: Am ma!ina jos, permite#i-mi s" v" conduc. 'sta: Da, hai!. l cuno!tea#i pe Ion Iliescu? B", tat", toat" lumea !tia de Iliescu, dar eu, pn" atunci, nu l-am v"zut niciodat" la fa#"! Cnd a#i ajuns la Minister v-a l"sat responsabil din partea Frontului peste Armat"! Chiar a!a, s" fi avut ncredere ntr-un necunoscut? Nu v-a#i ntrebat de ce dumneavoastr"? Nu !tiu. Cred c" i pl"cea mutra mea, barba mea. Eram civil. Am f"cut Armata ca to#i studen#ii, dup" facultate, !ase luni. Sublocotenent. &i m-au avansat dup" 100 de ani, m-au f"cut locotenent. Deci, n-am avut nicio rela#ie. Atunci, n sala de !edin#" la MApN erau mul#i, St"nculescu, Militaru, Hortopan, Eftimescu, Voinea, Nicolae Popescu, colonel pe vremea aia, Chi#ac, Gu!" nu era, c" r"m"sese n CC. Nu !tiu cine era st"pn pe situa#ie. Toat" lumea era adunat" acolo, era dornic" de cooperare cu civilii care ap"ruser" acolo ca emana#i ai Revolu#iei, deci n-a existat niciun moment de respingere. Singurul moment mai tensionat a fost cnd Iliescu se certa cu Militaru despre cum s" se numeasc" noua structur". &i !edin#a aia n-a durat foarte mult, o jum"tate de or". Dup" care Iliescu a spus: Trebuie s" mergem la CC, c" se formeaz" guverne!. n momentul cnd s-a spart !edin#a, Iliescu se ntoarce: R"mi dumneata!. &i seara, cnd a fost la Televiziune lista celor din Consiliul Frontului Salv"rii Na#ionale, m-am trezit !i eu c" sunt pe ea. Lucra#i, totu!i, n acela!i domeniu!

Da, deci ne-am trezit la conducerea statului romn trei ingineri energeticieni: Iliescu, Roman !i cu mine. Dar nu ne-am ntlnit niciodat". Iliescu, n schimb, cred c" !i-a f"cut o imagine despre mine n momentul cnd, ducndu-l de la Televiziune la Ministerul Ap"r"rii Na#ionale, la intersec#ia Eroilor cu nu-!tiu ce strad", a intrat un Trabant n noi !i m-am dat jos !i l-am f"cut praf pe "la. A v"zut Iliescu faptul c" m-am comportat precis. Mi-a !i recunoscut dup" aia: Am zis c" e!ti de-al nostru. Ulterior am avut ni!te ac#iuni punctuale, rezolvate milit"re!te. Poate am n snge, c" mie mi-a pl"cut Armata. Ordinea !i disciplina, b", tat". Plus c" zilele alea, n care am stat acolo, n-a fluierat niciun general, nu s-a f"cut nimic aiurea. Spune#i nimic aiurea. Iliescu a vorbit cu Moscova? Singurul dialog a fost ntr-o sear", Iliescu a vorbit cu ru!ii la telefon !i era un translator lng" el, care ne traducea nou" ce vorbe!te. C" situa#ia e sub control. &i pe 22, seara, a vorbit St"nculescu cu Karpati, ministrul Ap"r"rii din Ungaria. Discu#ia a fost scurt", ungurii voiau !i ei s" ne ajute, chipurile. Pe urm", parc" mai trziu, sau noaptea urm"toare, a vorbit Iliescu. N-a vorbit cu Gorbaciov, dar a vorbit la Moscova. Cred c" pe 23, seara. n general, ce discu#ii erau pe acolo? Eram pe 22, seara, c" atunci s-au ntmplat cele mai multe. &i St"nculescu vorbe!te la telefon cu cineva !i mi spune: Ce facem, c" sunt 400 de para!uti!ti de la specialele franceze pe frontier" la Giurgiu !i vor s" intre s" ne ajute la eliminarea fenomenului terorist. &i zic: Ce nevoie avem de francezi, c" i avem pe ai no!tri!. Pe 22, seara, a vorbit St"nculescu cu Karpati, ministrul Ap"r"rii din Ungaria. Discu#ia a fost scurt", ungurii voiau !i ei s" ne ajute, chipurile. Mihail Montanu fost revolu#ionar Ne-am trezit la conducerea statului romn trei ingineri energeticieni: Iliescu, Roman !i cu mine. Dar nu ne-am ntlnit niciodat" nainte de Revolu#ie. Mihail Montanu fost revolu#ionar Rela#ia cu Nicolae Militaru Cu Nicolae Militaru ce rela#ii a#i avut?

Dup" !edin#a aia de la Ministerul Ap"r"rii, cnd s-a hot"rt s" r"mn eu acolo, Militaru a plecat dup" Iliescu. A mai ap"rut trziu, la minister. A ap"rut o dat" pe data de 23, diminea#a, spre prnz, cnd a zis: Mi-e foame! !i i-a dat ordin unui soldat s"-i aduc" repede ceva. &i st"tea la m"su#", n fa#a biroului ministrului, St"nculescu era lng" el, eu eram n fa#". &i "sta mnca, nesim#itu. &i m-am ntins, i-am luat tava: Deocamdat", eu sunt !eful aici!. Apoi, n data de 23, nainte s" se ntmple chestia din fa#" (n.r. asasinarea grupului Trosca), l v"d pe negru (n.r. - Nicolae Militaru) c" vine !i zice: Eu sunt noul ministru!. Eu m-am strmbat la el: N-am fost anun#at!. Se r"#oia la mine: Da dumneata cine e!ti ?. Zic: Pn" una-alta, eu conduc aici, te rog s" ie!i afar". Eu sunt oficial numit de conducerea Revolu#iei la comanda opera#iunilor militare!. S-a f"cut mai negru dect era. L-am dat afar". &i pe 24, seara, m" cheam" Iliescu, m" felicit" pentru cum m-am descurcat pn" atunci. Zice: Ce facem, unde instal"m noile structuri de putere n stat?. &i atunci am eu ideea aia: P"i, Palatul Victoria e liber, aripa central" e preg"tit" pentru Ceau!e!ti!. Zice: Gata, te duci !i preiei aia. &i atunci mi zice: Militaru va fi noul ministru al Ap"r"rii Na#ionale, te rog s"-l la!i s" preia conducerea, fiindc" !tiu c" l-ai dat afar"!. Eu am plecat !i el a venit. &tim c" Iliescu i spune lui St"nculescu, de fa#" cu Militaru: Vezi c" el e noul ministru!. Asta nc" de pe 23, pe la ora 16.30. Mie nu mi-a spus, !i normal a!a era, fa#" de to#i generalii din sistemul "la, c" erau toate sistemele adunate acolo, la !edin#a din 22, cnd el cu gura lui a zis: Montanu r"mne reprezentantul nostru aici !i va coordona activitatea!. St"nculescu poate s" confirme. R"mi dumneata, a!a a zis.

Masacrarea USLA a fost preg"tit" minu#ios n seara de 23, cnd a fost m"celul de la MApN, unde era#i ? Acolo. V-a#i dat seama ce se ntmpl" ? Da. Eram la un birou. n stnga mea era Ardeleanu, n dreapta mea era Neagoe. I-am pus s" scrie tot ce-au f"cut pe-acolo. Pe Neagoe l-am dat afar", fiindc" era un analfabet !i un bou. Ardeleanu era mai coerent. &i aveam pe mas", n fa#", o sta#ie prin care el #inea leg"tura cu unitatea, cu USLA. &i, la un moment dat, i se comunic": A venit un ordin de deplasare a patru echipaje ABI, s" vin" s" apere MApN. P"i acolo erau tancuri, blindate, un regiment de solda#i, pe cine dracu s" apere ? Era pe la 7.00-8.00 seara. &i zic: Contramandeaz" ordinul!. Dar invers nu mergea sta#ia. Deci primeam, dar nu puteam s" d"m. &i "ia comunicau: Ne apropiem de obiectiv, nu avem semnale de apropiere, leg"tura radio nu se poate stabili. Dup" care: Au! Ne mpu!c", ne mpu!c"!. Doar doi era#i acolo? Dumneavoastr" cu el ? Da, eu cu el. L-am chemat pe St"nculescu: B", de ce nu merge sta#ia? Cine a dat ordinul "sta? Cine s" apere pe cine?.El mi spune c" nu l-a dat, se consulta cu mine la orice ordin d"dea. L-o fi dat Militaru. P"i zic: n ce calitate s"-l fi dea, m", "sta? De unde?. N-am aflat nici pn" n ziua de ast"zi. Militaru i-a cerut lui Ardeleanu: Adu-l pe Trosca ncoace! Nu-i adev"rat. Ardeleanu a stat lng" mine tot timpul. &i a spus la un moment dat: Mi-i omoar" pe "!tia A, e Trosca, e clar. &i a doua zi de ce au r"mas cadavrele acolo? N-am !tiut c" a scris cineva terori!ti pe ei !i aici l b"nuiesc pe Gheorghe Tru#ulescu, c" oamenii lui i-au mpu!cat pe to#i. El avea baza la Centrul de Calcul, care e n cl"direa de lng" MApN. Ce rol avea el n dispozitiv, de la Buz"u, s" vin" chemat acolo? Foc, fum !i zgomot. Diversiune. Pe data de 23 m" cheam" Chi#ac. Era ora 18.00. &i zice: Uita#i-v" vizavi!. Pe bloc, de pe acoperi!, cobora o frnghie cu patru oameni mbr"ca#i n uniforme negre. 'ia au cobort, s-au c"rat. Erau foarte bine antrena#i, era diversiune. n cazul USLA l b"nuiesc pe Gheorghe Tru#ulescu, c" oamenii lui i-au mpu!cat pe to#i. Mihail Montanu fost revolu#ionar Cum a ajuns Mihail Montanu la Externe Mihail Montanu a fost ntre 2004 !i 2009 consulul general al Romniei n Brazilia Cum a#i ie!it din grupul acesta condus de Ion Iliescu? La 13 ianuarie, Iliescu, Brucan, Gelu Voican, Cazimir Ionescu m" cheam" la o cin" de tain". Au fost virulen#i. Brucan ia cuvntul, Iliescu st"tea n capul mesei. &i Brucan i spunea lui Iliescu: Hai, drag", ce-i mai lunge!ti a!a, deja am anun#at la ziarul Adev"rul c" a fost mutat la Ministerul Petrolului. Eu am t"cut. Deci, ne-am n#eles, da? E la Ministerul Petrolului!. Iese lumea afar" !i eu r"mn ultimul. &i Iliescu zice: Mihai, stai pu#in. Drag", am gre!it, am crezut c" faci parte din grupul nostru, dar nu faci. Trebuie s" pleci!.Dar cred c" mi-am ndeplinit obliga#iile. Da, dar tu e!ti un tip prea cu personalitate, cu nasul pe sus, dai senza#ia c" vrei s" conduci tot, te-ai f"cut periculos pentru "!tia. Dar pentru dumneavoastr"?. Nu, dar !tii c" eu lucrez cu ei. Nu m-am dus la Ministerul Petrolului. Nu m" pricepeam. Cum a#i ajuns la Externe? M" cheam" Iliescu, prin martie. Avea deja biroul la Marea Adunare Na#ional". Ce faci?. Nimic, sunt !omer de lux. Mor de foame. Nu vrei s" lucrezi n Externe? i dau ordin lui Celac (n.r. - Sergiu Celac era ministru de Externe) s" te trimit" ambasador unde vrei tu!. O s" m" duc s" stau de vorb" cu Celac, s" v"d. Nu m-am dus. M" sun" Celac s" vin la el. Zice: B", am primit o list", alege-#i unde vrei s" pleci ambasador. Zic: B"i, Sergiule, unu, nu !tiu cu ce se m"nnc" treaba asta,

doi, eu nu vin aici prin ordin, s" m" njure toat" lumea. Las"-m" s" intru oficial, cum intr" to#i pi#ifelnicii. B"i, nene, !i am avut n comisie pe Brucan, prietenul meu. Am citit !i eu bibliografia. M" prezint la examen, mi-au dat "ia de tradus !i un subiect de tratat. &i scriu, !i scriu, !i mi-am cam prins urechile la unele propozi#ii de tradus. &i vine Corneliu M"nescu: Excelen#", cum sta#i?. Am o tem" aici. Nicio problem". &i vine un b"iat, George Petricu: Excelen#", ce s-a ntmplat?. &i mi rezolv" pe acolo. Dup" vreo patru zile m" sun" Celac. Vino ncoace, c" avem probleme. Ce fel de probleme? Celac scoate un Chivas Regal: B", l-ai b"gat pe Brucan n boale. N-a vrut s" te ia n minister, dar comisia a zis c" teza e de 10! Brucan tot b"ga c" e!ti du!man al poporului, c" a fost tac-tu legionar !i prefect de Mehedin#i. Gata, ai fost acceptat! Unde vrei s" pleci?. M-am dus mna a doua la unul, ca s"-i fur meseria. Am plecat n mai, n Alger, unde am stat trei ani. ******** Mihail Montanu i nume!te pe cei care au hot"rt moartea dictatorilor: generalul Militaru, Silviu Brucan !i Voican Voiculescu. n ultima parte a interviului, Mihail Montanu poveste!te despre o presupus" tentativ" de asasinare a lui Ion Iliescu, despre cum a vrut s"-i lase pe dictatori n via#", cu condi#ia s" tr"iasc" n Ferentari, ntr-o garsonier", despre cum i-a trecut prin gnd s" nha#e ntreaga putere din Romnia, mai ales c" se afla la Ministerul Ap"r"rii Na#ionale, la butoane. Odat" planul m"rturisit lui Victor Atanasie St"nculescu, acesta l-ar fi turnat lui Ion Iliescu !i s-a ales praful de dictatura militar", cu conducere civil", adic" eu, pe care o visa Mihail Montanu. Din Spitalul-Penitenciar Jilava, St"nculescu l evoc" pe cel care a fost l"sat, pe 22 decembrie, ca reprezentant al FSN la MApN cu o not" de simpatie: E b"iat bun. O not" de simpatie peste care trage o tu!" ironic": Ce a f"cut el ct a stat pe la minister? Ce s" fac"? N-a f"cut nimic. Adev"rul: n perioada ct a#i fost la MApN, a#i con!tientizat ce putere avea#i? Mihail Montanu: Domnule, am con!tientizat un pic n momentul n care pe 24, seara, deci dup" episodul USLA, stnd de vorb" cu St"nculescu, am zis: Ce se ntmpl" nu prea e n regul". Am sc"pat de Escu 1, vine Escu 2, am sc"pat de linia 1, vine linia 2, vin falangele r"s"ritene!. Eu nu !tiam pe vremea aceea c" !i el era o falang" de nu !tiu ce orientare. Zic: B", n-ar fi bine, noi, cei care suntem cu butoanele n mn", s" facem doi ani de zile o dictatur" militar", cu o conducere civil", adic" eu, s" preg"tim Constitu#ia, s" preg"tim cadrul legal privind nfiin#area partidelor, s" moderniz"m economia. &i St"nculescu m" d" pe goarn" la Iliescu! El, ca militar, nu avea marj" de manevr" dect n m"sura n care primea ordin. Eu, ca civil, puteam s" gndesc orice. Deci, el era nchistat ntre canoane militare. Pn" n 25, noi am fost, cu adev"rat, la butoane. Pe Militaru, dac" voiam s"-l mpu!c atunci, l mpu!cam. &i pe to#i KGB-i!tii "!tia care erau printre noi. Am avut puterea asta s"-i mpu!c pe to#i, !i nu i-am mpu!cat. V" pare r"u? mi pare r"u c" nu mi ajung banii s"-mi #in copiii la studii n str"in"tate. 'la mare face masterul la Viena, cel mic a intrat acum la facultate, la Londra. Poate o s" r"mn, m"car, n c"r#ile de istorie. Domnule Montanu, a fost Revolu#ie, lovitur" de stat, ce a fost?

Pe culoarele puterii, Mihail Montanu (dreapta) s-a ciocnit #i de Dumitru Mazilu (stnga) Sunt mai multe lucruri. Ca urmare aunor acorduri interna#ionale, s-a hot"rt debarcarea lui Nicolae Ceau!escu. Prima metod": vorba bun", a se vedea Gorbaciov, cnd a venit pe aici. A doua metod": anturajul imediat s" ncerce s"-l conving". A treia metod": s"-l arest"m. N-a #inut, fiindc" n-a vrut Milea. A patra metod": o chestiune de for#", greu de f"cut n mijlocul Europei. &i atunci s-au gndit s" aciduleze popula#ia. Dar popula#ia a sc"pat de sub control !i s-a transformat totul n Revolu#ie. Era nevoie de o scnteie. &i fenomenul Revolu#iei s-a ntrep"truns, prin mecanisme superunse !i preg"tite, cu echipa care trebuia s" preia puterea. '!tia s-au speriat, c" marea mas" e greu de controlat !i nu mai aveau control pe Securitate. &i atunci au recurs la ideea terorismului. Din nefericire, "!tia, cunoscnd mecanismele puterii, au pus mna pe butoane de tot. Revolu#ia s-a diluat !i b"ie#ii au luat puterea. Dar Revolu#ie a fost, c" n-au ie!it sute de mii de oameni aiurea. Altceva: n momentul cnd, n februarie, sub presiunea str"zii, s-a format Consiliul Provizoriu de Unitate Na#ional" !i s-au creat premisele vie#ii pluripartidiste n Romnia, Iliescu s-a speriat. A vrut s" fac" ordine n #ar" !i s" reinstaleze puterea Partidului Unic. Asta a fost ideea mineriadei din iunie 90. Revolu#ie a fost, c" n-au ie!it sute de mii de oameni aiurea. Mihail Montanu fost revolu#ionar Despre a!a-zisa tentativ" de ucidere a lui Iliescu

Ion Babonea, acuzat de Mihail Montanu c! a ncercat s!-l omoare pe Ion Iliescu

n stenogramele Comisiei pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 e consemnat momentul n care descrie#i o tentativ" de asasinat mpotriva lui Ion Iliescu! Da, n noaptea de 23 spre 24, Iliescu a venit trziu la MApN !i a dat s" se culce n cabinetul lui Milea. Pe scaun, n fa#a u!ii, era

Mihai Ispas, dulapul cu p"rul cre#. Dormea ca boul pe coad". &i avea un toc cu un pistol n el. U!a dintre cabinetul ministrului !i culoar era deschis". n cabinet era ntuneric. Eu mo#"iam. n dreapta mea era Dan Stuparu. &i la un moment dat zice: &efu, s-a oprit unu acolo !i-i ia pistolul cre#ului. Fac ochii mari, aveam !i eu un pistol Carpa#i. Glon# pe #eav". 'la deschide u!a. Norocul nostru c" a avut un moment de ezitare. N-a !tiut unde e patul. R"stimp n care eu am avut timp s" ajung !i i-am pus pistolul n ceaf". l scol pe Ispas. 'la, atacatorul, ca s" se apere: A fost o glum", am vrut s" m" joc. Chem solda#ii: Lua#i-l!. Diminea#" vin solda#ii la mine !i spun: Nu e nimeni la beci. Lucraser" profesionist. B"iatu era Ion Babonea. Am vorbit cu Babonea, am publicat un interviu cu dumnealui, nainte de Revelion. Nu recunoa!te nimic. Spune c" sunte#i b"iat bun, dar complet bolnav la cap. Ce s" mai zic" !i "sta?! n noaptea de 23 spre 24, Iliescu a venit trziu la MApN !i a dat s" se culce n cabinetul lui Milea. Pe scaun, n fa#a u!ii, era Mihai Ispas, dulapul cu p"rul cre#. Dormea ca boul pe coad". Mihail Montanu fost revolu#ionar Montanu doboar" mitul eroul Milea n noaptea de 22 spre 23 decembrie am stat de vorb" cu Iulian Vlad. &i el mi-a spus: Pe data de 21, la ora 13.00, am dat ordin ca tot armamentul s" se sigileze, s" nu ias" niciun ofi#er din unitate!.El, cnd a venit Ceau!escu din Iran, i-a propus lui Vasile Milea s"-l aresteze pe Ceau!escu. &i Milea n-a vrut. &i altceva, foarte interesant n data de 23 vine cineva la mine !i spune: &efu, v" dau o veste proast": am primit ordin s" arest"m to#i civilii din MApN!. Urma s" ne strngem to#i acolo. Deci, probabil, ordinul a fost dat n sensul: cnd se adun" "!tia acolo, b"ga#i-i la beci! Ce facem? Gu!" era n CC. Mi s-a p"rut pu#in for#at. Oricum, l chem pe St"nculescu !i i spun: nt"re!te pe aici, s" nu se ntmple ceva, c" primul e!ti tu, #i pun gtul n ghips!. Eu deja m" mprietenisem cu vreo doi din "!tia galona#i. C" la galonatu de tip ceau!ist i lipsea unul care s" dea ordine, adic" eu. Eram la per tu cu to#i. Eram mare! Cum au ratat dictatorii o garsonier" confort 2 n cartierul Ferentari

Lan"ul emana"ilor, de la stnga la dreapta: Mihai Bujor Sion, Petre Roman, Mihail Montanu, Cazimir Ionescu, Ion Iliescu #i Dumitru Iliescu Despre Trgovi!te ce ne spune#i? Nu am fost martor la discu#iile propriu-zise de preg"tire a execu#iei. Dar ca reprezentant al lui Iliescu, l"sat acolo, nu vi se raportau discu#iile? n momentul cnd Ceau!escu a fost dus la unitatea aia militar" de la Trgovi!te, desigur c" noi am fost informa#i. Ordinele au fost s" fie p"zit", astfel nct s" nu existe tentative de interven#ie. Desigur c", ulterior, la 23, spre sear", a fost o discu#ie mai restrns". O parte a avut loc n sala de !edin#e, o parte a avut loc n closet. Eu n-am fost parte la closet. n cealalt" am fost parte, unde se propunea judecarea !i mpu!carea lui Ceau!escu. Zic: Domnule, dar n-ar fi mai bine s"-l mut"m undeva, n Ferentari, ntr-o garsonier" confort 2, s" fac" !i el pipi pe culoar !i s" se nc"lzeasc" la bec?. Brucan a s"rit peste mine: Ce !tii, m", tu ? Eu am fost singurul care a dat sugestia s" mai tr"iasc": L"sa#i-l, m", s" vad" !i el cum a tr"it poporul. n WC-ul acela, al lui Milea (n.r. Vasile Milea a fost ultimul ministru comunist al Ap"r"rii), cum a r"mas n istorie, cine intra? Deci a fost discu#ia de principiu, dup" care concluziile le-au tras l"snd du!ul deschis, chiuveta, tot. Intrau n WC n grupuri de cte doi. Cred c" s"-l omoare au hot"rt Militaru, Brucan !i Gelu Voican Voiculescu. Iliescu o fi aprobat f"r" s" fie explicit, a!a, n stilul lui. A mai fost implicat !i Virgil M"gureanu, b"ga#i-l !i pe el pe list"! Eu nu! Cred c" s"-l omoare au hot"rt Militaru, Brucan !i Gelu VoicanVoiculescu. Mihail Montanu revolu#ionar Cine a discutat despre execu#ie Ion Iliescu Silviu Brucan Dumitru Mazilu Petre Roman Mihail Montanu Sergiu Nicolaescu Mihai Ispas

Dan Mar#ian Gelu Voican Voiculescu Nicolae Militaru Victor Atanasie St"nculescu Cine sunt, potrivit lui Montanu, cei care au decis execu#ia Gelu Voican Voiculescu Nicolae Militaru Silviu Brucan Ion Iliescu

Gelu Voican-Voiculescu: La M.Ap.N., nici un general nu era dispus s! preia puterea, chiar dac! i-ai fi cerut s-o fac!. Nim!nui nu-i ardea de o asemenea ini"iativ!, pentru c! n realitate ei erau ntr-o derut! total! #i nu #tiau ce se poate ntmpla. Ei nu #tiau ce este cu Ceau#escu #i asta i n!ucea. Erau mediocri #i, pe deasupra, speria"i. Pentru a se salva, erau gata, erau dispu#i s!-#i ofere serviciile oricui. Montanu a profitat de aceast! stare a lor #i a nceput s! "ipe la ei, s!-i cheme la ordin: Generale, vino la mine!, Generale, sun! la f!-mi leg!tura cu , iar ei se executau imediat, de parc! abia a#teptau s! fie comanda"i, s! fie condu#i. Erau incapabili de ini"iativ!, bloca"i n ei n#i#i, erau ca din plastilin!. Transpira"i, buh!i"i, cu ochii injecta"i, topi"i de spaime Executau n ne#tire ordinele civililor, erau da"i afar! din propriile lor birouri, se supuneau orbe#te oric!rui civil f!ceai ce voiai cu ei Ei, f!r! #ef, erau mor"i. Sim"eau nevoia ca cineva s!-i ia tare, s! le ordone, s! le spun! ce s! fac!, r!spundeau cu am n"eles, n pozi"ie de drep"i. Cnd erau chema"i, r!spundeau civililor ca la regulament, cu ordona"i. (Interviu, 14 februarie 2007) Alex. Barbu: Capii Armatei, n afara generalului Gu#! #i a generalului St!nculescu, erau deja timora"i (unii se sim"eau cu musca pe c!ciul!) #i executau toate ordinele care parveneau de la civilii erija"i n conduc!torii "!rii, cu toate c! ace#tia d!deau dispozi"ii contradictorii, neconforme cu cutumele militare. Oricum, se poate spune c!, n primele zile, Armata era condus! de c!tre ni#te diletan"i civili, f!r! nicio preg!tire militar! corespunz!toare. Aceast! obedien"! a generalilor #i a coloneilor a nceput s! le plac! noilor St!pni, a#a nct fiecare se ntrecea n a-#i da cu p!rerea #i a emite ordine cu toate c!, pn! atunci, poate respectaser! haina militar! #i ceea ce reprezenta aceasta. Pe acest fond, n cabinetul ministrului era o g!l!gie infernal!, n care fiecare vorbea #i nimeni nu asculta, ceea ce era total neobi#nuit pentru noi, care eram educa"i n cultul disciplinei #i al ordinii. (Alex. Barbu, Aghiotant la trei mini#tri: Milea, Militaru, St"nculescu, Ed. Ion Cristoiu, 2000, p. 95) Mihai Montanu: La galonatu de tip ceau!ist i lipsea unul care s" dea ordine, adic" eu. Eram la per tu cu to#i. Generalul nu avea marj! de manevr! dect n m!sura n care primea ordin. Eu, ca civil, puteam s! gndesc orice. Deci, el era nchistat n canoane militare. Pn! n 25, noi, civilii, am fost cu adev!rat la butoane. Pe Militaru, dac! voiam s!-l mpu#c atunci, l mpu#cam. $i pe to"i KGB-i#tii !#tia care erau printre noi. Am avut puterea asta s!-i mpu#c pe to"i #i nu i-am mpu#cat. n zilele alea, n care am stat pus de Iliescu la M.Ap.N., n-a fluierat nici un general, nu s-a f!cut nimic aiurea. (Adev!rul, 2-3 aprilie 2010) Militaru !i preg"te!te r"zbunarea

Tensiunile din MApN sunt confirmate #i de c!tre Mihai Montanu, reprezentantul FSN la Ministerul Ap!r!rii. La audierea sa n fa"a Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, Montanu declara: n mod cert, apari"ia lui Militaru a creat o stare de tensiune izvort! din dou! motive. Primul motiv, #i cel mai valabil, era c! to"i cei de acolo l #tiau de pe vremea cnd fusese la ei #i nimeni nu l-a agreat. Al doilea era c!-i #tiau #i activitatea neortodox! pe care dnsul a desf!#urat-o #i sim"eau c! avea inten"ia s! o continue.

Generalul Nicolae Militaru nu le-a dezmin#it a!tept"rile. Imediat dup" ce vestea mor#ii usla!ilor lui Trosca a ajuns n sediul MApN, o ceart" teribil" avea s" izbucneasc". Erau tensiuni mari acolo. Militaru l acuza pe Ardeleanu c! e tr!d!tor, c! sunt terori#ti, #i a dat ordin ca toat! Direc"ia USLA, dar #i membrii Direc"iei a 5-a a Securit!"ii s! se prezinte a doua zi n revist! de front pe Stadionul Ghencea, poveste#te acela#i Montanu. Nicolae Militaru !i preg"tea r"zbunarea final". To#i cei care oferiser" informa#ii despre trecutul s"u urmau s" fie lichida#i. Ne-am gndit s! punem n frunte un militar mai n vrst!. Ce zice"i s!-l numim #ef al Armatei pe generalul Militaru? Ion Iliescu 23 decembrie 1989
Spune i altora despre acest articol: 0

5 comentarii from " Lovitura de stat 22 decembrie 1989

Lovitura de stat 22 decembrie 1989 vineri la ora 10.07. Tr"darea lui Iulian Vlad !i a lui Victor St"nculescu. Complotul comunistului Ion Iliescu.
11 decembrie 2011 tags: Lovitura de stat

Toti generalii inclusiv Vasile Milea foto noiembrie 1989 Represiunea a nceput spre miezul nop#ii, sub conducerea generalului Vasile Milea, ministrul Ap"r"rii Na#ionale. Au fost ucise 50 de persoane, 462 r"nite, iar 1.245 au fost arestate !i transportate la penitenciarul Jilava.

Nicolae Ceau!escu, pe 22 decembrie 1989, ora 12.06, cnd cuplul dictatorial a urcat la bordul elicopterului #i a plecat n direc"ia Snagov. Din acel moment Ceau#escu a devenit de facto ostatic al Armatei cu alte cuvinte, al #efului acesteia, generalul Victor Atanasie

St"nculescu. O parte din echipa conduc!toare #i d!dea seama de inevitabilitatea unor schimb!ri #i se str!duia s! preg!teasc! ct mai bine sosirea acestora. Afirma"ia este valabil! #i n leg!tur! cu o parte dintre func"ionarii de la niveluri inferioare. Printre membrii nomenclaturii superioare existau cel pu"in dou! grupuri care i se opuneau lui Ceau#escu, dar care nu colaborau ntru totul unul cu cel!lalt: semnatarii Scrisorii celor #ase #i cei n fruntea c!rora se afla Iliescu. Persoana care f!cea leg!tura ntre cele dou! tabere era Silviu Brucan. Puciul nereu!it din 1984 a agravat #i mai mult aceast! situa"ie. n ndep!rtarea lui Ceau#escu armata vedea o #ans! #i de aceea a fost favorabil! fa"! de activitatea lui Militaru #i a celorlalte persoane cu rela"ii n Uniunea Sovietic". Deciziile fundamentale din zilele fierbin"i ale lui decembrie au fost luate de doi generali: Gu!" #i St"nculescu. Primul a pus cap!t represiunii, iar ultimul a s"vr!it de fapt o lovitur" de stat, lundui puterea lui Ceau#escu, dup! care a avut grij! ca acesta s! fie lichidat. U!a de la CC nu se putea deschide pe dinafar" dect cu tancul, mpingnd cu turela, sau pe din"untru, cu cheia. U!a a fost deschis" din interior. Iulian Vlad a declarat in fata comisiei senitoreale: Apoi, alt ordin am dat n 22 diminea!a ora 8:30, c" dac" se for!eaz" cordonul (ce nconjura pia!a CC) s" nu se fac" opozi!ie! Ordinul l-am dat lui Bucurescu, col. Ardeleanu, Nae (adjunctul lui Neagoe, pentru c" pe Neagoe nu l-am g"sit), Ghi!". Acest ordin a ajuns #i la cei care ap"rau televiziunea, radioul.

Adjunctul fostului !ef al Departamentului Securit"#ii Statului general Bucurescu Gianu: Pe 22 decembrie 1989 Iulian Vlad a cerut ca, n caz c" presiunea mul!imii cre#te, s" d"m voie oamenilor s" intre n sediul fostului CC al PCR. Stenograma #edin"ei CPEx al CC al PCR din 22 decembrie 1989, ora 10.00. Participan"i: Nicolae Ceau#escu, Elena Ceau#escu, Manea M!nescu, Emil Bobu, Constantin D!sc!lescu, Ion Dinc!, $tefan Andrei, Ion Radu, Lina Ciobanu, Ioan Totu, Paul Niculescu-Mizil, Ludovic Fazeka#, Dumitru Popescu, Gheorghe (Gogu) R!dulescu, Silviu Curticeanu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ana Mure#an, Suzana Gdea, Ion Stoian, Ioan Ursu, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad. Nicolae Ceau!escu: S! declar!m imediat starea de necesitate n ntreaga "ar!. Aceasta este conform Constitu"iei #i este dreptul pre#edintelui. Nu trebuie s! convoc!m Consiliul de Stat. Sunte"i de acord? Ion Dinc": Dac! ace#tia dezarmeaz! Armata noastr! #i vor s! intre n sediu? Iulian Vlad: Armata nu se las" dezarmat".

Nicolae Ceau!escu: Ce facem? Iulian Vlad: Proced"m cum a#i spus. Tudor Postelnicu: A!a facem. Ceau!escu, p"r"sit de securitate, a fost fug"rit. Este clar c" Ceau!escu nc" era considerat pre!edinte comandant suprem vezi de ce! Reporter: Cum a"i executat ordinul comandantului suprem?

St"nculescu: Am ac"ionat pe dos. L-am oprit la ora 10.45, pe primul transmisionist pe care l-am ntlnit c!pitanul Marius Tufan, de la centrul de transmisiuni al armatei, s! comunic, s-a prezentat, l-am ntrebat dac! are leg!tur! cu cele dou! unit!"i care afluiesc #i l-am ntrebat care-i situa"ia lor. A intrat ntr-o camer! #i a luat leg!tura prin sta"ie. Dup! dou! minute a ie#it #i a zis c! una e pe Viilor, alta e la Tineretului. Veneau spre Pia"a Palatului, Am spus: D! ordin imediat s! se ntoarc! n caz!rmi #i, dac! e popula"ie, s! spun! c! Armata e cu voi, sta"i lini#ti"i c! nu se ntmpl! nimic!. Era ora 10.20, cred. M-am ntors si i-am zis Tovarase comandant suprem, trupele nu mai pot ajunge in piata. Mi-au comunicat ca nu pot trece de baraje. Va propun sa organizez o plecare cu elicopterul la unul din centrele de comanda din tara. Aveam trei astfel de centre de comanda in tara, dotate cu sisteme de conducere a fortelor. pregatesc sa fiti instalat la centrul de comanda si sa conduceti de acolo.. St!nculescu: Mi-am dat seama c" trebuia s"-l scot din joc. I-am spus c! a nceput presiunea n pia"!. Cred c! ar fi bine s! ie#i"i din local. Erau deja n panic!, cam cum i-a"i v!zut la proces, n film. Cum s! ie#im? Chem!m elicopterul sus, pe teras!, v! sui"i #i pleca"i din cl!dire. Voiam s! le rup leg!tura cu p!mntul. Dac!-i ridicam n aer, le luam puterea. St"nculescu catre Ceau!escu: V! raportez c! elicopterul a aterizat, dar numai unul, pentru c! al doilea nu mai ncape pe teras!. Atunci a zis: Manea #i Bobu, merge"i cu mine!. Reporter. Nu a fost un La revedere, ceva? S! tr!i"i, tovar!#e comandant suprem! att. Simplu. Foarte milit!ros. Athanasie St"nculescu a avut puterea unui !ef de stat pe data de 22 decembrie, de la ora 10.07 la ora 16.00. Cum v-a"i asigurat c! Ceau#escu, o dat! scos din CC, este ndep!rtat de putere?

St"nculescu: Acolo am avut un moment mare. Am fost eu n aer, de data asta. Dac!-i spune lui Malu"an s! plece spre Bulgaria, s! ias!, c! era frontiera cea mai apropiat!? $i de acolo s! schimbe? N-am #tiut etapa Snagov. Malu"an i-a raportat generalului Rus #i generalul Rus mi-a raportat mie telefonic c! a aterizat la Snagov. Am fost foarte nel"murit ce se ntmpl" la Snagov? Nu era nimic organizat n zon!, paza era sub"ire. A fost un moment de cump"n". Eram pu"in dezorientat #i eu. I-am spus lui Rus s!-i spun! lui Malu"an, dac! decoleaz! din nou, s! spun! ce spune Ceau#escu. Malu"an a raportat tot timpul.

Tovar!#ul a vorbit cu primii-secretari de la jude"e #i i-a spus clar lui Malu"an: Trgovi#te! O"elarii ne vor ap!ra. Atunci m-am lini#tit. Ordinul al doilea l-a dat Rus, nu-mi apar"ine mie: Nu mai zboar! nimeni n spa"iul aerian romnesc!. Iar lui Malu"an: G!se#te o solu"ie ca s! aterizezi, motiveaz! ceva!. Malu"an a aterizat aproape de Boteni, lng! #osea. St!nculescu: Pe la 1.05. L-am ntrebat din nou pe Rus care e situa"ia n spa"iul aerian, mi-a confirmat din nou c! i-a dat ordin lui Malu"an s! g!seasc! o solu"ie ca s! nu intre s! aterizeze n Combinatul de O"eluri Speciale de la Trgovi#te. S-a dat drumul la Televiziune. Atunci l-am chemat pe ministrul Telecomunica"iilor, Pintilie, care era fost general de la Direc"ia a V-a. Am avut dou! treburi cu el. Prima s! taie leg!turile de la Securitate, c! de-aia a fost Securitatea sup!rat! pe mine.I-am spus: Taie leg!turile de la Securitate! $i spune-mi de unde se poate opri Televiziunea! care ncepuse.V! raportez ntr-o jum!tate de or!. A plecat, s-a ntors, am t!iat leg!turile pe la ora 1.20. Televiziunea se poate decupla de la Palatul Telefoanelor, ultimul etaj. Bine, las! atunci Televiziunea s! mearg!.ntre timp m! ocupam s! preg!tesc ordinul pe care trebuia s!-l semnez, cu unit!"ile.$ase zile care au zguduit Romnia. Ministerul de Interne n decembrie 1989. Pledoarie pentru istorie, vol. I, Coordonator gen. de divizie Ion Pitulescu, Bucure#ti, Tipografia Luceaf"rul, 1995, pp. 174 175In timp ce Armata f!cea pr!p!d n Bucure#ti, Ceau#escu a nnoptat, pentru mai mult! siguran"!, n sediul Comitetul Central al PCR. Noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost ultima petrecut! n libertate de so"ii Nicolae #i Elena Ceau#escu. Pe 21 decembrie 1989, dup! teleconferin"a cu prim-secretarii jude"eni ai PCR, Nicolae Ceau#escu a organizat ap!rarea Palatului puterii sale. A sunat goarna mobiliz!rii, dar avea s! constate c! tot mai pu"ini erau dispu#i s!-l urmeze n nebunia lui.

n noaptea de 21/22 decembrie, nea Nicu nu a dormit acas!. Nici el, nici Elena Ceau#escu #i nici principalii lor colaboratori, care au ncercat s! a"ipeasc! prin birouri. Cei mai mul"i aveau amenajat #i cte un spa"iu de odihn!, dotat cu pat #i cu o mic! garderob!. Consemna#i n C.C. Constantin Manea, unul din secretarii de Cabinet ai lui Ceau#escu, declara n 1993, n fa"a Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989: Toat! dup!-amiaza, Ceau#escu a avut o perioad! tensionat!. Nu s-a mai odihnit, cum avea obiceiul. I-a chemat pe Milea, Postelnicu #i Vlad. Succesiv. De mai multe ori. n final i-a consemnat aici. La scurt! vreme le-a ordonat lor #i directorului Cancelariei preziden"iale, Silviu Curticeanu, s! amenajeze trei birouri pentru a se instala un grup de tehnicieni, cu probleme de telecomunica"ii. n acest moment, practic, lua fiin"! Comandamentul Militar Unic, prin care Ceau#escu voia s! coordoneze represiunea. Armata,

trupele de Securitate, toate celelalte unit!"i subordonate, inclusiv g!rzile sau deta#amentele de lupt! #i ap!rare sunt subordonate comenzii unice. Aceast! comand! unic! este asigurat! de ministrul Ap!r!rii, ministrul de Interne, ministrul secretar de stat la Interne #i #ef al g!rzilor patriotice, desigur sub conducerea comandantului suprem. Cu orice problem!, v! adresa"i comandantului suprem, le-a ordonat Ceau#escu #efilor ministerelor de for"!, la 21 decembrie 1989, pu"in dup! ora 18.00. n acest fel, dictatorul comanda direct represiunea. Decizia a venit imediat dup! teleconferin"a n care Ceau#escu d!duse mn! liber! ac"iunilor de for"! #i n "ar!.

Preg"tirea demiterii lui Milea Lucrurile se precipit!. Pe m!sur! ce-l cuprinde panica, dictatorul se implic! tot mai mult n coordonarea represiunii. O energie colosal!, aproape tinereasc!, l mpinge de la spate. Parc! n-ar avea aproape 72 de ani Tot mai nemul"umit de reac"ia Armatei, Ceau#escu preg!te#te schimbarea ministrului Vasile Milea cu un general mai hot!rt, mai eficient. $i, poate, mai loial dat! fiind suspiciunea dictatorului c! un spion se ascunde chiar lng! el. Directorul Cancelariei preziden"iale, Silviu Curticeanu, a m!rturisit Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989: n seara de 21 decembrie i-a spus lui Milea ca n diminea"a de 22 decembrie generalul St!nculescu s! fie prezent la sediul CC. Nu n"eleg de ce l-a chemat pe St!nculescu #i nu pe Gu#!. Mie, Milea mi-a spus c! se duce s!-l cheme pe St!nculescu, c! mi-a spus tovar!#ul, probabil c! nu mai are ncredere n mine. S" vin" Dan De!liu !i Adrian P"unescu! Dornic s!-#i atrag! ncrederea poporului, Ceau#escu mai crede n minuni #i n al 12-lea ceas. Apeleaz! la o solu"ie propagandistic!: folosirea unor personaje care au o imagine adecvat! n rndul popula"iei. Elocvent! este m!rturia secretarul de Cabinet, Constantin Manea, n fa"a Comisiei Decembrie 1989.

Pe sear!, dup! ora 18.00, l-a chemat pe #eful Sec"iei Pres!, Mitea. I-a cerut s!-i caute pe scriitorii Dan De#liu #i Adrian P!unescu. Nu #tiu ce i-a spus direct. Din cte #tiu, P!unescu a refuzat s! vin!. Am impresia c! ar fi vrut s!-i pun! s! vorbeasc! la televizor, pentru sus"inerea cauzei, a povestit Manea. Televiziunea era, n acel moment, principalul mijloc de propagand! al lui Ceau#escu. Din ordinul lui, programul din seara de 21 decembrie 1989 a fost altul dect n revista Program Radio TV. Aceste modific!ri de program sunt explicate n cartea Revolu"ia Romn! n direct. Nicolae !i Elena, n vremuri mai fericite Dup! fiecare emisiune propagandistic! erau difuzate chem!ri la calm. n cele aproape trei ore #i jum!tate de emisie, de la 19.00 la 22.22, au fost patru astfel de interven"ii, la orele 20.00, 20.20, 21.20 #i 21.40. Nici serialul sovietic din acea sear!, Punctul de ntoarcere, nu a mai fost difuzat, n locul lui fiind programate cntece patriotice revolu"ionare. Sfatul lui Verde# Tot pe 21 decembrie, n jurul orei 20.30, Ceau#escu cere ma#ina s! plece acas!. G!rzile de corp l sf!tuiesc s! r!mn! n sediul CC, pentru c! e cel mai bine ap!rat! cl!dire. Ceau#escu urmeaz! sfatul #i decide s! nnopteze #i el, #i Tovar!#a n fort!rea"a Partidului #i a puterii sale. n aceast! perioad!, Ceau#escu este vizitat de Ilie Verde", pre#edinte al Comisiei Centrale de Revizie a PCR #i deputat n Marea Adunare Na"ional!, #i de al"i doi tovar!#i, Mihail Burc! #i Vasile Vlcu, comuni#ti b!trni. Constantin Manea declar! Comisiei senatoriale: A fost o sear! foarte agitat!. Un du-te-vino. De multe ori, nici nu mai nchidea u#a #i venea n secretariat, la telefon, unde erau 22 de linii. ntr-un trziu m-a pus s!-i chem pe Vlcu, Burc! #i Verde", care au cerut o ntrevedere. nti i-a ntmpinat ea. La intrarea lor n anticamera lui Ceau#escu era Elena de fa"!. El n birou, cu u#a nchis!. Ea le-a spus: Vede"i cum se dezvolt! lucrurile pentru care am muncit?. $i a ie#it el. Am fost de fa"! cnd Verde" i-a propus lui Nicolae Ceau#escu s! caute o n"elegere cu cei care sunt instala"i la baricad!, la Inter, n fa"a c!rora s-au mobilizat trupe.

Cina de adio cu Zoia !i cu Valentin Pentru c! nu au mai ajuns la re#edin"a din cartierul Prim!verii, so"ii Ceau#escu au primit vizita copiilor Zoia #i Valentin n sediul CC, n jurul orei 21.00. Martori au fost secretarii Mihai Hrj!u #i Constantin Manea. C!tre ora 21.00 au venit Zoia #i Valentin, f!r! Nicu, care era la Sibiu. Cred c! au ncercat s! fac! un fel de mas!, c! s-au retras n sufragerie. Cred c! au luat o gustare. Au stat cam o jum!tate de or!. Valentin a fost foarte insistent, c! suna din cinci n cinci minute #i voia s! vorbeasc! cu taic!-su, dar de regul! a vorbit cu maic!-sa. Ea ncerca s!-i lini#teasc! #i le spunea c! situa"ia e st!pnit!, iar Zoia #i Valentin le povesteau ce e pe strad!, spune Manea. Dup! plecarea celor doi copii, dictatorul a vrut s! ias! din cl!dire. $eful Direc"iei a V-a a Securit!"ii, generalul Marin Neagoe, sus"ine c! Nicolae Ceau#escu a f!cut c"iva pa#i pe sc!ri, apoi a intrat napoi. Tot atunci a cerut s!-i fie adu#i #i ni#te revolu"ionari care strigau Jos Ceau#escu, c!rora s! le vorbeasc!. I-a fost adus unul care era b!tut m!r. i curgea snge din nas. Le-am spus oamenilor mei s!-l duc! undeva, s!-l spele, #i apoi s!-l duc! de acolo, declara Marin Neagoe n fa"a Comisiei Decembrie 1989.

El a adormit, ea sa foit toat" noaptea Din m!rturiile secretarilor de Cabinet, Manea #i Hrj!u, reiese c! vizitele de la Cabinetul lui Ceau#escu au durat pn! la miezul nop"ii. Apoi, lucrurile s-au mai lini#tit, ns! n Cabinetele 1 #i 2 era tensiune mare. n cursul nop"ii, c!tre ora 24.00, informa"iile curgeau ca #i pn! atunci. El a trecut la odihn!. Nu #tiu dac! o fi a"ipit sau nu, dar diminea"a era mai odihnit. Ea a ie#it frecvent #i s-a informat. Nu a dormit. Probabil c! mergea #i i spunea #i lui. mi mai aduc aminte c!, tot pe la miezul nop"ii, a indicat s! trimit! o echip! de operatori TV care s! filmeze ce au f!cut huliganii, c! acolo se va face cur!"enie #i nu se mai poate filma. Nu #tiu dac! s-a filmat, a mai declarat Manea, n 1993, Comisiei Decembrie 1989. Arestarea lui Ceau!escu: planul de la ora 3.00 n alte nc!peri din sediul CC al PCR, noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost cel pu"in la fel de agitat! ca n Cabinetele 1 #i 2. Toat! crema partidului se afla n cl!dire.

Iulian Vlad impreuna cu Traian Basescu in spatele lui Vasile Blaga Trziu, pe la ora 3.00, generalul Milea s-a ntors din zona Intercontinental, unde coordonase personal represiunea. Atunci s-a petrecut un episod care putea pune cap!t regimului Ceau#escu cu nou! ore mai devreme. Generalul Iulian Vlad, !eful Securit"#ii, a relatat acel episod Comisiei Decembrie 1989: Dup! ce s-a ntors generalul Milea am urcat mpreun! la etajul 1, unde era Statul Major. Vizavi de biroul lui Ceau#escu. Milea era foarte afectat. Am ie#it pe culoar, la fotolii, #i a nceput s! plng!. Spunea c! nu crede c! s!n!tatea i va mai ng!dui s! le spun so"iei, fetelor sale ce s-a ntmplat c! nu a fost preg!tit s! se ntmple a#a ceva. Atunci i-am spus c! nu putem l!sa lucrurile a#a, c! de fapt for"a este n mna lui #i a mea. Eu st!pneam lucrurile n sediu, iar el afar!, dar el era foarte afectat. Era posibil s! se evite v!rsarea de snge. Ceau#escu a r!mas n sediu. Lui Milea i-am spus c! trebuie s!-l arest!m pe Ceau#escu. Redau: Dumneavoastr! ave"i for"a afar!, iar eu n interior. Mi-a spus clar: Dragul meu, nu pot, nu mai sunt n stare. Milea, pr!bu#it Iulian Vlad spune c! niciodat! nu l-a mai v!zut pe Vasile Milea att de afectat. Starea n care se afla ministrul Ap!r!rii este confirmat! #i de Mihai Hrj!u, secretar personal al lui Ceau#escu: Era n jur de trei #i ceva noaptea. Milea era deprimat. Murdar de motorin!, de praf, deci "inuta i era complet dezordonat!. R!v!#it, mi-a spus cu aproxima"ie: M!i, b!iete! S! fii fericit c! n-ai v!zut ce am v!zut eu. $i, mai departe, ntrebndu-l care e situa"ia, a ad!ugat: Ce o s! fie mine iar!#i o lu!m de la cap!t. $i cu asta am ncheiat discu"ia cu el. La nici #apte ore de la propunerea generalului Vlad #i de la dialogul cu Hrj!u, Milea avea s! nchid! discu"ia cu toat! lumea. La 22 decembrie, pu"in dup! ora 9.30, s-a sinucis. Paranoia n timp ce Armata #i celelalte for"e de represiune omorau oamenii n centrul Capitalei, Nicolae Ceau#escu ordona mascarea ac"iunilor prin diferite activit!"i propagandistice. Mai mult, a ordonat chiar folosirea for"ei n ntreprinderi,mpotriva elementelor reac"ionare.

Ceau!escu ultimele 6 ore la crma #"rii Pe 22 decembrie 1989, ntre orele 6.00 #i 12.00, Nicolae Ceau#escu #i-a tr!it cu intensitate nebuneasc! ultimele clipe n sediul Puterii comuniste. n timp ce coloanele de muncitori veneau spre sediul Comitetului Central al PCR, nea Nicu nc! se mai gndea la o reprimare sngeroas! a demonstran"ilor. Stenograma #edin"ei CPEx al CC al PCR din 22 decembrie 1989, ora 10.00 Vineri, 22 decembrie 1989. La ivirea zorilor, n Capital! nc! mai mirosea a praf de pu#c!, dup! pr!p!dul f!cut de for"ele de represiune n timpul nop"ii. Sngele oamenilor mpu#ca"i n zona S!lii Dalles a fost sp!lat, pentru a acoperi urmele interven"iilor violente, iar sloganurile anticeau#iste de pe ziduri au fost acoperite cu vopsea. n sediul puterii, la CC al PCR, Ceau#escu #i preg!tea rezisten"a. Ordonase ca militarii s! recurg! la orice mijloace pentru a opri mul"imea care se preg!tea s! vin! spre Pia"a Palatului. La metrou s" se dea cu gaze lacrimogene!

Pe 22 decembrie, Nicolae Ceau#escu s-a trezit la ora 6.00. Pe la 6.30 s-a ntlnit cu fratele s!u, generalul Ilie Ceau#escu, adjunctul ministrului Ap!r!rii. Discu"ia a avut loc n Cabinetul 1 din sediul CC. Ilie Ceau#escu venise s!-i sugereze fratelui s!u s! schimbe strategia #i s! fac! schimb!rile dorite de Moscova. l ndemna s! fie mai conciliant, s! negocieze. Dar #eful statului i-a dat exemplul chinezesc cu Pia"a Tien An Men #i i-a spus lui Ilie s! plece, explic! istoricul Alex Mihai Stoenescu. Nicolae Ceau#escu a primit raportul de diminea"!. Secretarul de cabinet al lui Ceau#escu, Mihai Hrj!u, a reconstituit momentul n 1994, n fa"a Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie: n anticamer! i-am g!sit pe D!sc!lescu #i pe Bobu. A#teptau s! ias! ori el, ori ea. n jurul orei 6.30 a ie#it Elena Ceau#escu #i ei i-au spus c! n ora# au nceput s! apar! concentr!ri de oameni n diferite puncte. Pe la gurile de metrou, pe la Pipera, la Turbomecanica. Dup! care, ea a intrat n birou la Ceau#escu. A ie#it #i Ceau#escu, mbr!cat sumar, ntr-un halat de baie, e greu de descris cum ar!ta. Avea o figur! descompus!. Le-a dat indica"ia ca orice ncercare de regrupare s! fie reprimat! cu brutalitate. A spus: Dac! sunt n metrou, s! se dea cu gaze lacrimogene! #i s! fie aduse G!rzile patriotice, s! se fac! apel la uzine. Preg"tirea de lupt" n ciuda avertismentelor primite de la Ilie Verde" (n seara de 21 decembrie) #i de la Ilie Ceau#escu (n diminea"a de 22 decembrie), Nicolae Ceau#escu a continuat s! cread! n servirea cauzei. El vedea totul ca pe o lupt! eroic! pentru salvarea socialismului mondial, grav amenin"at de n"elegerile sovieto-americane #i de agen"ii care mi#unau prin Romnia. Inclusiv n palatul s!u, c!ci dictatorul #i suspecteaz! apropia"ii c! s-au dat cu du#manul. Secretarul Mihai Hrj!u avea s!-#i aminteasc! de ntlnirea dintre Ceau#escu #i conduc!torii ministerelor de for"!: n jurul orei 7.00 ia chemat n!untru, n cabinet, pe Milea, Postelnicu #i Iulian Vlad. Au stat cteva minute #i au plecat precipita"i la punctele lor de comand!, care erau stabilite de seara.

S" vin" St"nculescu! Nemul"umit de informa"iile primite de la cei trei responsabili cu ordinea, Ceau#escu ncearc! s! gr!beasc! schimbarea, care peste numai cteva ore i va fi fatal!. La ora 7.00, Ceau#escu a cerut leg!tura cu Victor St!nculescu. Eu atunci am aflat c!-l chemase de la Timi#oara. Am sunat la cabinetul lui #i mi-a spus c! este la Spitalul Militar. Am vorbit cu el, personal, la spital #i i-am spus c! l-a chemat Ceau#escu. Mi-a spus c! nu poate s! vin!, c! are piciorul n ghips, dar l poate trimite pe adjunctul s!u cu probleme de nzestrare. I-am spus lui Ceau#escu c! St!nculescu nu poate s! vin! #i mi-a spus s!-l chem pe Ilie Ceau#escu, declara Hrj!u, n 1994, Comisiei Decembrie 1989. Doping cu coniac fin

Cei care au vorbit cu Ceau#escu n orele urm!toare au sim"it mirosul de alcool fin pe care-l r!spndea respira"ia acestuia. Niciun mister: dis-de-diminea"!, dictatorul a b!ut dou! sticlu"e mici de coniac Courvoisier, din rezerva secretarului de cabinet Constantin Manea. De asemenea, Ceau#escu #i-a g!sit timp s!-#i fac! #i injec"ia cu insulin! pe care o neglijase de cteva zile. n mod normal, el #i injecta insulin! de dou! ori pe zi, diminea"a #i seara, altfel i cre#tea glicemia foarte mult. Diabetul i m!cina tot mai serios s!n!tatea lui

Ceau#escu. ncercarea cu Ilie Ceau!escu Dup! ce a primit rapoarte de la to"i oamenii din jurul lui, pu"in dup! ora 8.00, Ceau#escu a convocat de urgen"! o #edin"! a Comitetului Politic Executiv al PCR. Aceasta este #edin"a n care Vasile Milea se blbie #i nu este n stare s!-i prezinte comandantului suprem un raport despre starea trupelor. Ceau#escu "ip! la el #i roste#te celebra replic!: Mar# #i adu trupele!. Vizibil marcat de aceast! reac"ie a dictatorului, Milea bntuie aproape o or! prin sediul CC, apoi sfr#e#te, la ora 9.35, ntr-un birou de la etajul 6. Ceau#escu anun"! c! generalul Milea s-a sinucis #i i pune eticheta: la# #i tr!d!tor. n acest timp, Ilie Ceau#escu revine la biroul fratelui s!u, chemat de secretarul Hrj!u. Am intrat n Cabinetul 1 #i mi-a spus: Uite, Milea s-a sinucis. Era afectat atunci. Era #i ea acolo, lng! el. $i el mi-a spus: Te preg!te#ti s! iei comanda Armatei!. i zic: Eu nu pot s! iau comanda Armatei. Nu e calitatea mea. A#a c! mi-a zis: Atunci du-te #i te-mbrac! militar #i te duci la minister! Nu mai pierde timpul aici!. A#a c! am refuzat. Oricum, nu mi d!dea comanda Armatei, dar probabil a ncercat, c! deja l chemase pe St!nculescu, a declarat Ilie Ceau#escu, n 1994, Comisiei Decembrie 1989. n diminea"a de 22 decembrie, imediat dup! ora 08.30, gen. Vlad iese n strada One#ti, cheam! la el pe #eful de stat major alpe Trupelor de securitate-mili"ie, pe comandantul USLA #i pe #eful de stat major al $colii de a B!neasa #i le ordon! ridicarea Dispozitivului Militar Unic de Ap!rare a sediului CC al PCR, prev!zut prin Legea Ap!r!rii Na"ionale; retragerea efectivelor n caz!rmi, permi"nd astfel penetrarea perimetrului de ap!rare a sediului central al puterii #i intrarea manifestan"ilor n Pia"a Palatului (p!trunderea s-a petrecut n jurul orei 09.50). A#a se explic! de ce Raportul MApN naintat Comisiei senatoriale de anchet! acuz! Securitatea c! s-a retras din dispozitiv #i a l!sat unit!"ile Armatei izolate, n contact cu mul"imea. La ora 10.00 dupa sedinta CPEx (Vlad era deacord cu Ceausescu), generalul Vlad aprob! ordinul Inspectoratului General al Mili"iei redactat de gen. Romeo Cmpeanu, cu urm!torul con"inut: Radiograma nr. S/65.809/22.12.1989. Din ordin vi se transmite c" nu se folosesc armamentul din dotare #i nici alte forme de violen!" mpotriva muncitorilor care demonstreaz". n caz de atac al sediilor sau organelor noastre de c"tre elemente anarhice, huliganice, se riposteaz" n conformitate cu legea (n loc de cu fermitate, Modificat pe ciorn" de Generalul Vlad n.a.), prevenindu-se p"trunderea n sediile organelor noastre #i dezarmarea cadrelor. Semnat: general-maior Cmpeanu Romeo (Generalul Cmpeanu ndeplinea func"ia de adjunct al $efului Inspectoratului General al Mili"iei n.a.) La ora 10.30, generalul Vlad ordon", prin gen. Ghi"!, ie#irea unit!"ii combatante a Securit!"ii de la Televiziune din situa"ia de lupt! #i retragerea armamentului. La ora 11.15, de#i conducerea Televiziune se opune, comandantul unit!"ii de Securitate, Di"iu, i invit! pe primii revolu"ionari n cl!dire. Elena !i cheia de seif Un episod controversat se petrece pu"in dup! ora 9.30, cnd cuplul dictatorial aflase despre moartea lui Milea. Elena Ceau#escu #i chem! aghiotantul, pe c!pitanul Marian Rusu. Acesta avea s! declare Comisiei Senatoriale n 1995: n diminea"a zilei de 22 decembrie am fost chemat de Elena Ceau#escu, n jurul orei 9.30. Am fost trimis pn! acas! la ei, n Prim!verii, s! iau o cheie. Am mers pn! la re#edin"!, am luat cheia. $tia de ea femeia din cas! care se ocupa de femeile de serviciu, r!spundea de re#edin"a de la Snagov, era un fel de intendent!. O chema Suzana, mi-a dat cheia #i am adus-o la sediu. Era o cheie mare dac! vre"i, ca o p!rere, o cheie de seif, deci pentru o cas! de bani. Dar unde era aceast! cas! de bani, la Cabinetul 1, la Cabinetul 2, nu am de unde s! #tiu. Cheia respectiv! a ajuns la Elena Ceau#escu dup! ora 10.00. Aceast! poveste este legat! de prezen"a unui pachet #i a unei mape de piele pe parcursul fugii so"ilor Ceau#escu din sediul CC spre Snagov #i apoi spre Boteni-S!lcu"a, unde avea s! aterizeze elicopterul preziden"ial n jurul orei 13.00.

Cu picioarele rupte s" vin", altfel l aduc arestat! Dup! ce a primit confirmarea, de la oamenii s!i de ncredere, c! generalul Milea a fost g!sit mpu#cat, secretarii de la Cabinetul 1 au continuat telefoanele c!tre generalul St!nculescu. Am sunat la St!nculescu la Cabinet, pe firul scurt, #i mi-a spus aghiotantul c! e acas!. I-am spus lui Ceau#escu ce se ntmpl!, c! are piciorul n ghips, #i a "ipat: Cu picioarele rupte s! vin!, #i s! vin! n cinci minute! S! nu se joace, c!-l aduc arestat!, a relatat Constantin Manea, unul dintre secretarii de cabinet ai lui Ceau#escu. ntr-un sfert de or! de la aceast! ie#ire violent!, St!nculescu s-a conformat #i a venit la Palat. El avea s! constate c! sediul CC era p!zit de oameni narma"i pn!-n din"i. Ceasul ar!ta 9.50. Poveste#te generalul St!nculescu: Am intrat n Cabinetul 1, n holul din fa"!. Pe parcurs, pe coridoare, erau cam 50 de oameni cu automate. Asta a fost o prim! imagine. Am ntrebat pe unul dintre cei de pe hol unde este Comandamentul Militar. Mi-a ar!tat c! undeva lng! Cabinetul 1. Am intrat, le-am spus c! am venit #i erau to"i n panic!. M-am dus la Ceau#escu la birou. Cred c! Silviu Curticeanu m-a repezit pu"in. A ie#it Ceau#escu #i m-a ntrebat ce am p!"it la picior. Mi-a spus s! iau comanda, s! nt!rim dispozitivul #i s! ap!r!m. Lupt"m sau nu lupt"m? Pe la ora 10.00, dup! numirea lui St!nculescu ca ministru al Ap!r!rii, Nicolae Ceau#escu dictase deja consilierilor s!i de pres! comunicatul despre sinuciderea lui Milea. A urmat o #edin"! CPEx, n care nea Nicu a vrut s! se conving! dac! tovar!#ii mai lupt! cu el pn! la cap!t. Unul dintre membrii CPEx, Ion Radu, fusese trimis de Ceau#escu s! ia pulsul evenimentelor. Ce-ai f!cut, Radu?, a ntrebat Ceau#escu. Ion Radu a r!spuns: Am fost, a#a cum a"i ordonat. A fost imposibil s! intr!m n discu"ii. Nu am izbutit s! intr!m n uzin!. Plecau de la ICEM #i de la Turbomecanica din Militari. Au plecat #i de la 23 August. Tovar!#ul Avram nu a putut s!-i mai re"in!. Sa oprit toat! activitatea la cuptoare. Atunci, Ceau#escu recunoa#te c! e vorba de o ac"iune bine organizat! #i face o informare asupra mor"ii lui Milea, dup! care a declarat stare de necesitate n ntreaga "ar!. Era trecut de ora 10.00. Principala ntrebare pus! de Ceau#escu slugarnicilor din jurul s!u a fost dac! vor lupta to"i pn! la cap!t. R!spunsul a venit n cor: Lupt"m, tovar"!e secretar general!.

Dup! #edin"!, Nicolae Ceau#escu a cerut s! se elaboreze un decret preziden"ial privind introducerea st!rii de necesitate n ntreaga "ar!. Decretul, citit la radio la ora 10.11 #i la Televiziune, de la ora 10.50, men"iona: Avnd n vedere nc!lcarea grav! a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism #i de distrugere a unor bunuri ob#te#ti, n temeiul

art. 75 din Constitu"ie se instituia starea de necesitate n ntreaga "ar!. Toate unit!"ile armatei, Ministerului de Interne #i forma"iunile patriotice erau puse n stare de alarm!. Pe timpul st!rii de necesitate se interziceau orice ntruniri publice, precum #i circula"ia n grupuri mai mari de cinci persoane; se interzicea circula"ia n timpul nop"ii, ncepnd cu ora 23, cu excep"ia persoanelor care lucrau n schimbul de noapte etc. Decretul se ncheia cu aceste cuvinte: ntreaga popula"ie a "!rii este obligat! s! respecte cu stricte"e legile "!rii, ordinea #i lini#tea public!, s! apere bunurile ob#te#ti, s! participe activ la nf!ptuirea normal! a activit!"ii economico-sociale Decretul privind instituirea st!rii de necesitate a mai fost difuzat de cteva ori la radio #i la televiziune. Emisiunea TV s-a nchis la ora 11.46. Ar fi trebuit, conform programului tip!rit, ca emisiunea s! se reia la ora 19.00 cu telejurnalul, urmat! de documentarul Deplina independen"! economic! #i politic! a "!rii realizare istoric! a epocii Nicolae Ceau#escu, realizat de Vartan Arachelian, apoi un alt documentar: Romnia n lume (redactor Paul $oloc) etc., pn! la ora 22.00, cnd programul se ncheia. La radio programul a continuat cu difuzarea unor cntece patriotice.

Lovitura de stat a

lui St"nculescu n timp ce Nicolae Ceau#escu primea confirmarea membrilor CPEx c! vor lupta al!turi de el, generalul Victor St!nculescu oprea trupele care la ordinul anterior al lui Milea veneau s! fac! pr!p!d n Bucure#ti. Momentul deposed!rii lui Ceau#escu de putere este relatat de istoricul Alex Mihai Stoenescu. St!nculescu emite ordinul de la ora 10.07: RONDOUL indicativul personal al lui Milea. St!nculescu transmite prin c!pitanul Tufan, care se afla la etajul 6 al cl!dirii, ca #i cnd Milea tr!ie#te. Ordinul este ca trupele s! se ntoarc! n caz!rmi, iar dac! se ntlnesc cu oamenii, s! parlamenteze. Este momentul n care civilii se urc! pe tancuri. St!nculescu trimite spre cazarm! inclusiv TAB-urile din Pia"a Palatului, n timp ce grupa operativ! de la etajul 1 le cerea s! vin! TAB-urile. De la 10.07 pn! la 10.40, St!nculescu repet! ordinele de ntoarcere n caz!rmi. A#a s-a putut intra n Pia"!: pentru c! TAB-urile plecaser! n urma acelor mesaje repetate transmise de St!nculescu. Acesta a fost momentul n care St!nculescu a ini"iat lovitura de stat. Ceau#escu i-a spus: Mergi #i opri"i!, iar el a dat ordin ca militarii s! nu trag!, s! colaboreze. Nicolae Ceau!escu a ie!it n balcon pe la 11.30, cu o portavoce n mn", ncercnd s" potoleasc" spiritele. Nu a reu!it s" vorbeasc". Tentativele de ie!ire din CC

Dup" lovitura de stat dat" de St"nculescu, Ceau#escu avea s! mai reziste dou! ore n sediul CC. Pn! la 12.09, cnd a decolat spre Snagov. Dup! #edin"a CPEx, Ceau#escu a inten"ionat s! preia conducerea Armatei, ns! directorul Cancelariei, Silviu Curticeanu, nu a mai apucat s! scrie decretul. La ora 10.59 a fost transmis la Radio #i la Televiziune comunicatul despre moartea lui Milea. Se strngea la"ul. Cl!direa CC nu mai era sigur!, pentru c! g!rzile sl!biser! paza, iar Pia"a Palatului era plin! de revolu"ionari. Ceau#escu ceruse, dup! ora 10.00, de trei ori s! p!r!seasc! cl!direa. Prima a fost s! fie scos prin subsol, ns! cei de la Direc"ia a V-a au spus c! traseul nu este opera"ional. A cerut apoi ca ma#ina s! vin! la scar!. Marin Neagoe, #eful pazei pre#edintelui, i-a spus s! nu ias! c! sunt muncitorii pe strad!. Era pe la ora 10.30. I-a cerut generalului Eftimescu, care era #eful grupei operative la etajul 1, s!-i organizeze evacuarea cu for"e militare. n pia"! ar fi trebuit s! fie TAB-urile, dar au fost trimise de St!nculescu spre cazarm!. Trebuia s! vin! cu chepengurile deschise. S! ias! direct de pe u#a CC n TAB-uri #i s! plece n for"! tr!gnd foc, chiar omornd oameni. Cu TAB-urile astea avea n gnd s! ajung! la Snagov. A fost planul lui Eftimescu. n urma acestor e#ecuri de a-l evacua s-a mers cu varianta cu elicopterul. St!nculescu ia leg!tura cu generalul Rus #i i cere elicopterul. St!nculescu se n"elesese cu Neagoe. Au chemat s! coboare dou! elicoptere. Cum Ceau#escu a plecat de la etajul 1, Vlad a dat ordinul de deschidere a u#ilor Generalul St"nculescu (ministrul Ap"r"rii) !i colonelul Neagoe (!eful Direc#iei a V-a a Securit"#ii) sunt cei care au hot"rt evacuarea cuplului dictatorial din palatul puterii comuniste. 22 decembrie 1989. Dup! moartea generalului Vasile Milea, consemnat! la ora 9.35, lucrurile se complic! #i mai mult n palatul puterii lui Ceau#escu. Dictatorul ia decizii pripite, se simte sabotat #i #i ncearc! apropia"ii, poate-poate i depisteaz! pe tr!d!tori. O decizie crucial!, motivat! de dispari"ia lui Milea, este numirea lui Victor Atanasie St!nculescu la comanda Armatei. Ceasul arat! ora 9.50. Din

acest moment, presiunea din strad! ncepe s! creasc!, iar n interiorul Comitetului Central planeaz! nelini#tea. Pu"in dup! ora 11.00, Ceau#escu constat! c! ordinele date de el sunt executate exact pe dos. n loc ca Pia"a Palatului s! se goleasc! de manifestan"i, ea se umple. n loc ca trupele s! vin! n centrul Capitalei, ele sunt retrase n caz!rmi. Explica"ia se afl! la generalul St!nculescu: abia numit verbal ministru al Ap!r!rii, acesta emite, la ora 10.07, ordinul de retragere a trupelor n caz!rmi. Ceau#escu devine prizonier n sediul CC. Palatul puterii sale devine un loc periculos. Singura solu"ie r!mne evacuarea! Indicativul RONDOUL ncerc!rile de evacuare terestr! sau prin tunelele subterane sunt practic inutile. Pia"a se umple cu demonstran"i, iar subsolul nu e opera"ional. n Istoria loviturilor de stat din Romnia, Alex Mihai Stoenescu a consemnat: Aflat nc! n sediul puterii, la ora 10.07, generalul St!nculescu d! primul ordin contrar ordinului comandantului suprem. El folose#te indicativul RONDOUL, care era indicativul ministrului Ap!r!rii Na"ionale. Ordinul este repetat, ntocmai, de cel pu"in dou! ori. Armata execut! acest ordin, trupele venite din teritoriu se opresc, iar cele din Bucure#ti parlamenteaz!, apoi se retrag spre caz!rmi. Nicolae Ceau!escu constat" ce nu mai conduce el, ci altcineva. De aceea, disperat, apeleaz" la arma popular": ncearc" s" se adreseze mul#imii. Nicule, Nicule, hai! Ora 11.30. Nea Nicu prive#te, din spatele unei perdele, spre mul"imea din Pia"!. Ce vor oamenii !#tia? Ce au cu noi? l fulger! o amintire: ce frumos a fost atunci, n 68, cnd au intrat n Cehoslovacia! Compara"ia cu prezentul e dureroas!. Acum, pericolele l ncol"esc din toate p!r"ile. &ara e plin! de spioni, iar tr!d!torii fac planuri chiar n preajma comandantului suprem. Se hot!r!#te: trebuie s! le vorbeasc! oamenilor din Pia"!! Nu se poate s! nu-l n"eleag! ncercnd s!-#i fac! singur curaj, uit! c!, la acela#i balcon, fusese huiduit cu o zi n urm!. Constantin Manea, secretar de cabinet al lui Ceau#escu, #i amintea n 1993, la Comisia Decembrie 1989: Cnd a ap!rut primul elicopter care arunca flutura#i, a f!cut zgomot deasupra Pie"ei. D!sc!lescu a avut primul exces de furie: Tovar!#e secretar general, asta este o mare gre#al!, cine a chemat elicopterul?. nainte de a ap!rea acest elicopter, Ceau#escu i spusese lui D!sc!lescu: Ar fi bine s! ie#i tu s!-i calmezi pu"in, #i dup! aceea mai vedem. Apoi, D!sc!lescu a spus: Numai dumneavoastr! mai pute"i fi n stare s!-i potoli"i. La care Ceau#escu s-a uitat a#a, o dat!, #i a f!cut semn cu mna a lehamite. A chemat aghiotantul s!-i fac! rost de o portavoce. Au g!sit portavoce, au pus o baterie, a durat cteva minute #i lui i s-a p!rut enorm. Au ie#it la balcon Ceau#escu, Bobu #i D!sc!lescu. Elena Ceau#escu nu a vrut s! ias!, a r!mas n birou, dup! perdea, s! vad! ce se ntmpl! pe balcon. Ceau#escu nici nu a putut vorbi, c! au #i nceput s! zboare pietre c!tre el. Nu au fost lovi"i nici el, nici ceilal"i, dar una dintre pietre a spart geamul #i s-a oprit exact peste telefoane. Ea s-a speriat #i a strigat: Nicule, Nicule, hai!. Portavocea neagr" Dup! ordinele lui St!nculescu, Securitatea a nceput s! sl!beasc! #i ea paza sediului CC. nti n exterior, apoi #i pe interior. De bre#ele de afar! au profitat cteva zeci de manifestan"i. Printre ei: pictorul Ion Gtlan, tat!l primei victime a represiunii de la Bucure#ti. Eu am venit dinspre Ci#migiu. Am ajuns la CC pu"in dup! sinuciderea generalului Milea. Pe manifestele care c!deau din cer, aruncate din elicopter, scria a#a: Merge"i la casele dumneavoastr!! Ordinea de stat se va restabili. n fa"a CC erau trei-patru sute de oameni. Nu erau organiza"i. St!teau n plcuri #i comentau despre Ceau#escu. Era o zi de decembrie neobi#nuit de cald!. Pe lng! sediul CC erau tufe de trandafiri cu p!mntul strns n jurul r!d!cinii. P!mntul era moale, puteai s!-l modelezi n mn!. La un moment dat, Ceau#escu iese disperat la balcon. Asta dup! ce plecaser! TAB-urile din Pia"!. Cu toate c! avea microfoanele montate, nu erau conectate. $i a ie#it cu o portavoce neagr!, apoi a vorbit: Tovar!#i! Merge"i la casele voastre! S-a preg!tit o lovitur! de stat, dar vom restabili ordinea. Acum pleca"i la casele voastre! Este o ncercare de lovitur! de stat. Nu mai era acea voce autoritar! a lui Ceau#escu, voce pe care o #tiam de zeci de ani. Era glasul unui om sfr#it. $i el era transfigurat. Se vedea frica pe fa"a lui. P"mnt de flori Gtlan se afla chiar sub balconul n care se agita Ceau#escu. El venise n Pia"a Palatului mpreun! cu so"ia sa, dar la un moment dat a trimis-o acas!: Du-te, c! ne mpu#c! !#tia pe amndoi #i nu mai are cine cre#te copiii. M!car tu s! scapi. Aveau doi b!ie"i #i trei fete. Gtlan nu aflase c! b!iatul s!u cel mare, de 19 ani #i 9 luni, fusese omort n seara precedent!, la Sala Dalles! Ion Gtlan reia firul evenimentelor din 22 decembrie.

n timp ce ne spunea Ceau#escu s! mergem acas!, eu iau ni#te p!mnt de jos, de la tulpina tufelor de trandafiri, #i dau spre el. S-a sf!rmat, a s!rit n toate p!r"ile. Unul de pe lng! mine a luat de jos o bt!, s! fi fost coada vreunui steag abandonat dup! mitingul din 21 decembrie. A aruncat cu el spre balcon. Ceau#escu s-a ferit. Cnd a v!zut c! se arunc! n el, s-a retras dezam!git, cu portavocea n mn!. P!r!sea balconul.

Chipuri de fugari pe pl"cu#e de WC Dup! ncercarea nereu#it! de a le vorbi demonstran"ilor, Ceau#escu n-a mai stat pe gnduri: p!r!se#te sediul. Unul dintre ofi"erii de paz! din CC, locotenent-colonelul Ion T"lpeanu, a l!sat o m!rturie despre ct de rapid! a fost decizia de plecare spre lifturi. Dup! ncerc!rile nereu#ite de a vorbi mul"imii, m-a trimis s!-i aduc paltonul. #i "inea hainele n spatele cabinetului. Am luat de acolo paltonul, fularul, p!l!ria. I le-am adus, iar cnd am ajuns, am v!zut c! se hot!rser! s! plece. n momentul n care i-am dat hainele, Ceau#escu ori vorbea cu so"ia, ori vorbea singur: Plec!m, sunt muncitori #i nu se poate trage! Plec!m #i vedem ce-o s! facem!. Ceau#escu #i nso"itorii s!i nu au plecat spre teras! cu cele dou! lifturi din fa"a Cabinetului 1, pentru c!, din construc"ie, acestea urcau numai pn! la etajul 5. De aceea, iubitul conduc!tor #i cea dinti femeie a "!rii au fost condu#i pe holul principal, spre dreapta, pn! la alte dou! lifturi. Acestea erau situate n zona destinat! personalului de serviciu #i chelnerilor afla"i n slujba lui Ceau#escu. n apropierea acestor lifturi se afl! dou! WC-uri, pe lng! care Ceau#e#tii au trecut n fug!. Au avut ocazia s! vad!, pentru ultima oar!, o ctitorie care mai d!inuie #i azi: cele dou! fotograme care indic! B!rba"i #i Femei. Profilurile de pe ele sunt, evident, ale celor doi Nicolae #i Elena Ceau#escu. Dup" 20 de ani, n fostul CC au mai r"mas pe pere!i indicatoarele de la toalete, cu profilul dictatorilor Potrnichile

Pn! s! p!r!seasc! holul principal, Ceau#escu a dus un dialog al surzilor cu cei din apropierea cabinetului s!u. Nu-l mai asculta nimeni. Revolu"ionarii erau la u#i #i ncercau s! p!trund! n sediu. Edificatoare este relatarea generalului St!nculescu, n 1993, la Comisia Decembrie 1989: Nu am v!zut atunci dect ni#te oameni speria"i, asta era imaginea. S-au r!spndit ca potrnichile. C"iva i-au urmat pe so"ii Ceau#escu #i au plecat cu un lift care era plin. Tehnica potrnichilor a fost folosit! #i de prim-ministrul Constantin D!sc!lescu. Ceau#escu a vrut s!-l ia pe D!sc!lescu n elicopter. Dar D!sc!lescu a spus c! merge s!-#i ia paltonul #i s-a ascuns n WC pn! cnd a plecat Ceau#escu, a declarat pentru Adev!rul $tefan Andrei, fost membru al CPEx. Opera#iunea Liftul Ultimul drum al lui Nicolae Ceau#escu n sediul Comitetului Central a fost cu liftul. De la etajul 1 pn! aproape la etajul 6. Nu de alta, dar liftul s-a blocat ntre etajele 5 #i 6, cu dou! palme naintea destina"iei. Ini"ial, nso"itorii au crezut c! este mna revolu"ionarilor, ns! unii martori din CC spun c!, de emo"ie, este posibil ca Elena Ceau#escu s! fi lovit u#a liftului. Aghiotantul lui Nicolae Ceau#escu, maiorul Florian Ra", a nso"it cuplul dictatorial n lift. Acesta avea s! declare Comisiei Decembrie 1989: Era aproximativ ora 11.45 #i am urcat n lift cu Elena #i cu Nicolae Ceau#escu, s! ajungem la etajul 6, unde aterizase elicopterul. Cnd s! mai avem vreo 30 de centimetri pn! la etajul 6, s-a oprit liftul, probabil c! a umblat cineva la el. Atunci Ceau#escu mi-a spus s! sparg geamul, c! poate debloc!m u#a. Am dat cu patul automatului #i am spart geamul, dar tot nu s-a putut. Atunci, cineva de afar! a b!gat mna #i a declan#at roti"a de sus #i s-a deschis u#a. Am ie#it eu nti, am dat mna #i i-am ajutat #i pe ei s! ias!. Acolo era generalul St!nculescu. A spus s! mergem pe teras!, c! ne a#teapt! elicopterul. I-am spus c! nu #tiu unde este, c! de#i sunt de 17 ani n CC, nu am fost niciodat! acolo. St!nculescu i-a condus pe so"ii Ceau#escu pn! la elicopter, n care urcaser! deja Emil Bobu #i Manea M!nescu. A#adar, generalul nu s-a desp!r"it de cuplul dictatorial la lift, la etajul 1, ci sus, pe acoperi#ul cl!dirii. Interesul sovieticilor

n cartea

Revolu"ia Romn! din decembrie 1989 n context interna"ional, istoricul Ioan Scurtu sesizeaz! un aspect important al evenimentelor de atunci: interesul sovieticilor. Dup! ce, timp de o s!pt!mn!, conducerea sovietic! a evitat s!-#i exprime public pozi"ia fa"! de Romnia, n diminea"a zilei de 22 decembrie, Congresul Deputa"ilor Poporului al URSS a fost informat de Gorbaciov c! a primit ve#ti de la Ambasada sovietic! la Bucure#ti, despre evenimentele din noaptea precedent!, drept care a propus elaborarea unei declara"ii politice. Congresul Deputa"ilor Poporului ai URSS #i exprim! ngrijorarea serioas! n leg!tur! cu #tirile referitoare la evenimentele dramatice din Romnia, care au dus la victime omene#ti. Aceasta treze#te un sentiment de profund regret. Ne exprim!m speran"a c!, n cel mai scurt timp, n Romnia vor fi g!site posibilit!"i de reglementare pa#nic! a problemelor ap!rute, n spiritul r!bd!rii, umanismului #i respect!rii drepturilor omului. n timp ce la Moscova se adopta acest document, n Bucure#ti, revolu"ionarii p!trundeau n cl!direa Comitetului Central, iar militarii din interior, de#i aveau la dispozi"ie armament #i muni"ie, nu au opus rezisten"!, scrie Scurtu n cartea sa. n aceste clipe istorice, Ceau!escu era a!teptat pe terasa cl"dirii CC de elicopterul preziden#ial, cu motoarele pornite.

La ora 13.00, generalul St"nculescu a semnat o not" telefonic" prin care d"dea ordin ca armata s" se subordoneze numai Ministerului Ap"r"rii Na#ionale. n acea zi de 22 decembrie 1989, vestea c!derii lui Nicolae Ceau#escu a fost comunicat! de televiziunea romn!, n jurul orei 13.00, prin interven"iile actorului Ion Caramitru #i poetului Mircea Dinescu. La postul na"ional de radio #tirea a fost anun"at! de Alexandru Mironov. La rndul s!u, Emanuel Valeriu a transmis, prin telefon, din Bucure#ti, primul reportaj recep"ionat de Europa Liber!, care

l-a difuzat imediat. La ora 13.30, generalul St"nculescu a semnat o not" telefonic", n care se men#iona: Unit"!ile militare de pe ntreg teritoriul !"rii se retrag n caz"rmi, n ordine #i cu calm, f"r" a se l"sa provocate, dezarmate sau dispersate. Unit"!ile militare care sunt angajate n fa!a sediilor comitetelor jude!ene de partid vor calma spiritele, f"r" s" trag", dup" care se retrag n caz"rmi. n unit"!i se va organiza ap"rarea caz"rmilor #i a tuturor obiectivelor militare[16]. ntr-o alt" not" telefonic", generalul St"nculescu preciza: Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul Ap"r"rii Na!ionale[17]. Astfel, generalul St"nculescu a preluat asupra sa prerogativele Comandantului Suprem, care, potrivit Constitu#iei apar#ineau Pre!edintelui Republicii Socialiste Romnia. St!nculescu a p!r!sit cl!direa Comitetului Central dup! ce a constatat c! elicopterul n care s-au mbarcat Nicolae #i Elena Ceau#escu #i-a luat zborul dup! cum singur avea s! m!rturiseasc!, s-a strecurat prin mul"imea care afluia spre Comitetul Central #i s-a dus pe jos pn! la fostul sediu al Ministerului Ap!r!rii Na"ionale, din strada Valter M!r!cineanu (lng! Ci#migiu), pentru a face rost de o ma#in! cu care s! se deplaseze. Dup! ce autorul loviturii de Stat a reu#it s! ob"in! ma#ina solicitat!, a ajuns la Ministerul Ap!r!rii Na"ionale din cartierul Drumul Taberei, unde #i-a exercitat func"ia de ministru, n condi"iile n care ministrul titular, generalul Vasile Milea, era mort, iar generalul $tefan Gu#! #eful Marelui Stat Major nu sosise de la Timi#oara. Generalul St!nculescu s-a prevalat de faptul c! era prim-adjunct al ministrului #i c! fusese numit titular de Nicolae Ceau#escu. Ceau!escu nu era numai comandantul suprem al for#elor armate !i pre!edintele Consiliului Ap"r"rii Republicii Socialiste Romnia, ci !i Pre!edintele Republicii !i al Consiliului de Stat; el numea !i revoca mini!trii, membrii Tribunalului Suprem, stabilea rangurile diplomatice etc[18]. n calitate de secretar general al P.C.R., Ceau!escu avea n subordine toate organele !i organiza#iile de partid, inclusiv pe primii secretari din jude#e, care erau n acela!i timp !i pre!edin#ii Consiliilor jude#ene.

La ora 14, c"pitanul de rangul I Constantin Cico Dumitrescu s-a adresat din studioul 4 al Televiziunii: Rog pe tovar"!ul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, s" vin" la Televiziune! Trebuie, tovar"!i, s" ne organiz"m Peste circa o jum!tate de or!, Ion Iliescu a venit la Televiziune, unde a fost salutat cu entuziasm de Teodor Brate!, coordonatorul emisiei din studioul 4, care transmitea revolu"ia romn! n direct. Ion Iliescu a luat cuvntul n jurul orei 14.45 #i, dup! ce a salutat nl!turarea dictatorului Ceau#escu, a apreciat: Poporul nostru trebuie s! dea dovad! de maturitate n aceste momente, s! ne putem reorganiza pe baze democratice. Vom constitui n cursul acestei zile un Comitet al Salv!rii Na"ionale, care s! nceap! s! pun! ordine El a cerut ca la ora 17 to"i cei responsabili care se pot angaja n aceast! oper! constructiv! s! vin! la Comitetul Central: Trebuie neap!rat s! ne reorganiz!m, ntr-un Comitet de Salvare Na"ional!. S! elabor!m un program de ac"iune. A#adar, nc! de la prima sa apari"ie public!, Ion Iliescu s-a comportat ca un lider politic, hot!rt s!-#i asume r!spunderea organiz!rii Romniei pe baze democratice. De la Televiziune, Iliescu s-a deplasat la Ministerul Ap!r!rii Na"ionale, unde a discutat cu generalul St!nculescu. Ulterior, Iliescu avea s! precizeze: El ne-a oferit g!zduire #i primele informa"ii. Mi-am dat seama c! singura institu"ie pe care ne puteam sprijini, n condi"iile acelea, era Armata. Acolo exista #i re"eaua special! de telefonie, care acoperea ntreg teritoriul Romniei[21]. Generalul Victor St!nculescu avea s! redea acest moment astfel: I-am spus lui Sergiu Nicolaescu c! i trimit un TAB la Televiziune s! aduc! pe cei de acolo, ntruct le pot asigura protec"ie la Ministerul Ap!r!rii Na"ionale. $i atunci au venit la M.Ap.N. #i Iliescu #i Nicolaescu, cu Voican #i cu nc! unul, care a#a tot umbla cu automatul de gt, Montanu, iar aghiotantul le-a spus:Atunci m-a ntrebat Iliescu:#i eu iam spus: Generalul St!nculescu aprecia c! Iliescu nu prea #tia ce s! m! ntrebe, atunci i-am spus eu, situa"ia la ora actual! era a#a, armata a intrat n caz!rmi, repet pot s! v! asigur securitatea #i nu vom mai putea scoate armata din caz!rmi din nou. La ntrebarea lui Dinu S!raru: Cum l-a"i tratat? Ca un posibil conduc!tor al Revolu"iei?, St!nculescu a r!spuns: Am considerat c! este posibil s! fie conduc!tor [] I-am acordat ncredere, acesta a fost de fapt adev!rul, nu i-am spus concret: , dar l-am l!sat s!-#i dea drumul s! mearg! pe ce voia el, deci nu a fost o . Generalul a explicat: Tot timpul le-am asigurat masa, iar n sala de Consiliu le-am asigurat saltele, paturi pliante #i i-am pus pe to"i s! doarm! n noaptea aia n minister n calitatea pe care o avea, de ministru al Ap!r!rii Na"ionale, a oferit lui Ion Iliescu #i nso"itorilor s!i, protec"ie personal!, sal! unde s! aib! loc discu"iile, hran! #i locuri de dormit. La acea prim! ntlnire: Armata a predat puterea lui Ion Iliescu.

Trebuie, tovar"!i, s" ne organiz"m! Pe 22 decembrie, n jurul orei 14.15, c"pitanul de rang I Emil (Cico) Dumitrescu #i-a f!cut apari"ia la Televiziunea Romn!. Discursul lui a fost difuzat din Studioul 5 al Televiziunii Romne, de unde cu numai zece minute mai devreme vorbea generalul Nicolae Militaru. C!pitanul Emil Cico Dumitrescu cerea n direct ca Ion Iliescu s! se prezinte la Televiziune: Rog pe tovar!#ul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, s! vin! la Televiziune! Trebuie, tovar!#i, s! ne organiz!m! Tovar!#ul Iliescu era n zon!, fiind contactat de Sergiu Nicolaescu. C!pitanul Emil Cico Dumitrescu: Cu Iliescu am lucrat cnd era el ministru la Ape, acolo am fost colegi. Bibliografie [1] $ase zile care au zguduit Romnia. Ministerul de Interne n decembrie 1989. Pledoarie pentru istorie, vol. I, Coordonator gen. de divizie Ion Pitulescu, Bucure#ti, Tipografia Luceaf!rul, 1995, pp. 174 175 [2] Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere, decembrie 89, Bucure#ti, Editura All, 2005, p. 150 [3] Constantin Sava #i Constantin Monac, Revolu"ia Romn! din decembrie 1989 retr!it! prin documente #i m!rturii, Bucure#ti, Editura Axioma, 2001, p. 542 [4] Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 168 [5] Sfr#itul dictaturii. Bucure#ti. 21 25 decembrie 1989. Coordonator Ioan Scurtu, Craiova, Editura Clio, 1990, pp. 38 39 [6] Armata romn! n revolu"ia din decembrie 1989. Coordonator Costache Codrescu, Bucure#ti, Editura Militar!, 1988, p. 112 [7] Ilie Verde", In memoriam, f.a., pp. 86 87 [8] Stenograma din 22 decembrie 1989 ($edin"a C.P.Ex. n sediul Comitetului Central al P.C.R.), n Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 289 [9] Sfr#itul dictaturii, p. 42 [10] Dinu S!raru n dialog cu Victor Atanasie St!nculescu. Generalul Revolu"iei cu piciorul n ghips. Interviu fi#e pentru un posibil roman, Bucure#ti, Editura Rao, 2005, pp. 40 41 [11] Cristian Troncot!, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa"ii #i Securitate ale regimului comunist din Romnia, Bucure#ti, Editura Elion, 2003, p. 214 [12] Teodor Brate#, Trilogia revolu"iei romne n direct. Cteva zile din via"!, vol. I. 22 decembrie 89 n studioul 4 al TVR, Bucure#ti, Editura Ager-Economistul, 2004, p. 86 [13] Generalul Revolu"iei, p. 53 [14] Emanuel Valeriu, Fa"a necunoscut! a Europei Libere, Bucure#ti, Editura Lumina Lex, 2001, p. 9 [15] Vezi, pe larg, Teodor Brate#, Explozia unei clipe. 22 decembrie 1989 o zi n studioul 4, Bucure#ti, Editura Scripta, 1992 [16] Constantin Sava #i Constantin Monac, op. cit., pp. 308 309 [17] Ibidem, p. 309

[18]Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romnia, nr. 45 din 28 martie 1974 [19] E un nceput n tot sfr#itul Culegere selectiv! din programele radiodifuzate n zilele de 17 25 decembrie 1989, Bucure#ti, Societatea Romn! de Radiodifuziune, 1998, p. 183 [20] ibidem, p. 273 [21] Marele #oc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu n dialog cu Vladimir Tism!neanu, Bucure#ti, Editura Enciclopedic!, 2004, p. 188 [22] Generalul revolu"iei, pp. 58 59 [23] Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat n Romnia, Revolu"ia din decembrie 1989 o tragedie romneasc!, vol. 4, partea a II-a, Editura RAO, 2005, p. 528
Spune i altora despre acest articol: 0

2 comentarii from " Lovitura de stat1989

Stenograma !edin#ei CPEx al CC al PCR din 22 decembrie 1989, ora 10.00.

11 decembrie 2011 tags: Generalul Iulian Vlad

Generalul Iulian Vlad impreuna cu Traian Basescu (in spatele lui Vasile Blaga) Participan#i: Nicolae Ceau!escu, Elena Ceau!escu, Manea M"nescu, Emil Bobu, Constantin D"sc"lescu, Ion Dinc", &tefan Andrei, Ion Radu, Lina Ciobanu, Ioan Totu, Paul Niculescu-Mizil, Ludovic Fazeka!, Dumitru Popescu, Gheorghe (Gogu) R"dulescu, Silviu Curticeanu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ana Mure!an, Suzana Gdea, Ion Stoian, Ioan Ursu, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad. Au lipsit tovar"#ii: Ion Coman, Ilie Matei, Cornel Pacoste, Ioan Toma (trimi#i s" ia m"suri la Timi#oara), Nicolae Constantin

(trimis la Cluj), Gheorghe Pan" (trimis la Bra#ov), Miu Dobrescu (trimis la Trgu-Mure#), Constantin Olteanu (trimis la Ia#i), Iosif Szasz (trimis la Re#i!a), Gheorghe Oprea (aflat n vizit" n Turcia), Barbu Petrescu (era n Pia!", n fa!a sediului CC, ncercnd s" blocheze manifesta!ia anti-Ceau#escu), Vasile Milea (care tocmai se sinucisese) #i Gheorghe David. Nicolae Ceau!escu: Ce-ai f!cut, Radu? Ion Radu: Am fost, a#a cum a"i ordonat. A fost imposibil s! intr!m n discu"ii. Nu am izbutit s! intr!m n uzin!. Plecau de la ICEM #i de la Turbomecanica, din Militari. Au plecat #i de la 23 August. Tovar!#ul Avram nu a putut s!-i mai re"in!. S-a oprit toat! activitatea la cuptoare. Nicolae Ceau!escu: Acum reiese c! ac"iunea este bine organizat! #i pus! la punct. Cu pu"in nainte, generalul Milea s-a mpu#cat. Ave"i armament n ntreprinderi? Ion Radu: Muni"ie nu este. Muni"ia am scos-o de la toate ntreprinderile din "ar!. Dar n momentul de fa"! am primit informa"ii c! pe $oseaua Kiseleff a fost atacat!, sau probabil c! a cedat, o unitate militar! #i s-au dat arme care pot s! narmeze un batalion #i trei unit!"i de foc. Nicolae Ceau!escu: Generalul Milea a plecat de la mine #i dup! dou! minute am fost informat c! s-a mpu#cat. Avnd n vedere #i comportarea sa n toat! aceast! perioad!, reiese c! el, de fapt, a sabotat aplicarea m!surilor #i a lucrat n strns! leg!tur! cu str!inii. Acest lucru reiese clar. S-a creat o situa"ie grav!.n Capital! nu au aplicat nicio m!sur!, nu au aplicat dispozi"iile date. $i reiese c! tot ce am discutat noi, pentru Capital!, a fost folosit pentru a putea s! se organizeze n alte p!r"i. Sigur, acum nu este timp s! facem discu"ii. Vreau s!-i ntreb pe cei prezen"i aici, din Comitetul Politic Executiv, care este hot!rt s! lupte #i care nu? O voce din sal": Lupt!m to"i. Ce mai avem de f!cut? Nicolae Ceau!escu: Ce spui, Mizil? Paul Niculescu-Mizil: S! nu lupt!m? Lupt!m! Nicolae Ceau!escu: Cine nu se angajeaz! sau nu s-a angajat fa"! de al"ii s! spun!. C! nu se poate merge mai departe a#a! Tudor Postelnicu: Sunt hot!rt s! lupt pn! la urm!, tovar!#e secretar general! Manea M"nescu: Acesta a fost idealul vie"ii noastre, deci vom lupta pn! la ultima pic!tur!. Nicolae Ceau!escu: Ce spui, Andrei? &tefan Andrei: Lupt!m, tovar!#e secretar general! Nicolae Ceau!escu: S! declar!m imediat starea de necesitate n ntreaga "ar!. Aceasta este conform Constitu"iei #i este dreptul pre#edintelui. Nu trebuie s! convoc!m Consiliul de Stat. Sunte"i de acord? Constantin D"sc"lescu: Eu m-am ridicat n picioare de la nceput. Manea M!nescu Elena Ceau!escu: Dac! e#ti de acord cu starea de necesitate? Constantin D"sc"lescu: Alt! solu"ie nu mai exist!. Nicolae Ceau!escu: Atunci, s! ac"ion!m! Constantin D"sc"lescu: Dac! ace#tia au pus mna pe arme, i-au dezarmat pe militari, ce or s! fac!? Silviu Curticeanu: Or s! trag!. Tragem #i noi! Crezi c! au luat armele ca s! se uite la noi? Gheorghe R"dulescu: Din informa"ii, coloanele de muncitori au pornit c!tre centru #i trebuie luate m!suri ca s! fie evitat! v!rsarea de snge. Constantin D"sc"lescu: Am fost #i voi fi al!turi de dumneavoastr! pn! cr!p, dar cred c! trebuie s! chibzuim dac! tragem n muncitorii cinsti"i.

Ion Radu: Am fost #i asear!, #i acum diminea"! n zone diferite. Situa"ia este deosebit de grav!. Au plecat n mas! din fabrici. Suzana Gdea: A fost totul organizat. Ion Radu: Ministrul Vlad spune c!, izolat, mai sunt ni#te grupuri de militari dezarma"i. Elena Ceau!escu: Nu este timp de pove#ti. Ion Radu: O parte din muncitori sunt narma"i. Tudor Postelnicu: Fa"! de ceea ce s-a pus n discu"ie, ridic #i eu o problem!. Am n"eles de ieri c! mpotriva muncitorilor nu se va trage. Avem acum aceast! situa"ie creat! #i noi suntem convin#i c! nu muncitorii cinsti"i sunt aceia care vor deschide focul, ci lep!d!turile #i pleava. mpotriva acestora nu trebuie s! fim indiferen"i. Ion Dinc": Dac! ace#tia dezarmeaz! Armata noastr! #i vor s! intre n sediu? Iulian Vlad: Armata nu se las! dezarmat!. Constantin D"sc"lescu: Cei care sunt tr!d!tori s-au l!sat dezarma"i. Nicolae Ceau!escu: Sigur c! nu putem trage n muncitori. Noi suntem reprezentan"ii muncitorilor #i nu putem trage n muncitori, dar sunt #i lichele. Elena Ceau!escu: Cine se las! dezarmat este tic!los! Constantin D"sc"lescu:Vom vedea dac! masele vin lini#tite, dar dac! vin cu arma n mn!, atunci s! se trag! n ei. Ion Dinc": Acest ordin mai trebuie transmis o dat!. Tudor Postelnicu: n condi"iile n care se deschide focul mpotriva Armatei, a#a cum este prev!zut n Constitu"ie, atunci se deschide focul. Nicolae Ceau!escu: Ave"i alt! p!rere? Paul Niculescu-Mizil: De ce la fabrici activitatea noastr! nu s-a sim"it? Nicolae Ceau!escu: Tr!d!torul Milea este de vin! #i probabil mai sunt #i al"ii. Silviu Curticeanu: Acum nu avem timp de pierdut. Nicolae Ceau!escu: Tr!d!torul Milea a plecat de aici #i s-a sinucis. I-am spus s! se duc! s! dea ordin s! aduc! unit!"ile militare #i el sa sinucis. A intrat n sala de comandament #i s-a sinucis #i atunci reiese clar c! tot timpul a sabotat #i, de fapt, a ac"ionat mpotriv!, a f!cut tot ce se cunoa#te. Noi am hot!rt c! mpotriva intereselor "!rii nu exist! n"elegere. Manea M"nescu: Cine i ia locul? Constantin D"sc"lescu: Are grij! #eful statului. Nicolae Ceau!escu: L-am chemat pe primul adjunct #i este deja la dispozi"ia mea. Lucreaz! aici. Suzana Gdea: Eu am v!zut asear! ni#te tineri nenarma"i. Puteau fi lua"i, pentru c! atunci cnd a nceput s! se trag!, au fugit. Acum trebuie s! avem #i noi bte s! ne ap!r!m. Nicolae Ceau!escu: Ce facem? Iulian Vlad: Proced!m cum a"i spus. Tudor Postelnicu: A#a facem.
Spune i altora despre acest articol: 0

Un comentariu

from " Generalul Iulian Vlad

Hashim Memish: Ceau!escu s-a l"udat cu noi, a ar"tat Occidentului c" exist" priva#i !i n comunismul est-european. Ceau!escu i-a spus lui De Gaulle s" treac" prin fa#a magazinului turcilor. Elena Ceau!escu !tia de familia noastr" !i i-a zis s" mearg" acas" !i s" deschid" a doua zi
8 decembrie 2011 tags: Brag!, Hashim Memish

Cnd ne-au nchis pr"v"lia, bunica a fost primit" chiar de Nicolae Ceau!escu. &tia de familia noastr" !i i-a zis s" mearg" acas" !i s" deschid" a doua zi La Atletul albanez, pr"v"lia familiei Memish: cum s-a p"strat vie tradi#ia de 300 de ani a vnz"torilor de brag" din Romnia De#i n-a recunoscut, Ceau!escu s-a l"udat cu noi, a ar!tat Occidentului c! exist! priva"i #i n comunismul est-european, spun b!rba"ii Memish amintind un episod din 1968, legat de vizita lui De Gaulle n Romnia. Se ntmpla cu doar cteva luni nainte de Prim!vara de la Praga #i de r!sunetul refuzului pre#edintelui romn de a participa la invadarea Cehoslovaciei al!turi de sovietici. Trecnd pe aici, Ceau#escu voia s! duc! delega"ia la uzina de aluminiu (Alro, n.r.), dar i-a venit ideea s! l duc! n satele din jurul ora#ului, unde erau n construc"ie ni#te sisteme de irigare pe care voia s! i le arate lui De Gaulle. Pe drum, Ceau#escu le-a spus s! treac! prin fa"a magazinului turcilor. A#a ne ziceau nou! pentru c!, pn! n 1913, Albania a f!cut parte din Imperiul Otoman. $i noi eram n fa"a pr!v!liei #i am f!cut cu mna, nu eram singurii, era mult! lume pe str!zi s! l vad! pe De Gaulle. Atunci i-a venit lui idea s! i arate francezului c! exist! particulari #i n Romnia comunist!. $i au oprit ma#inile #i a nceput s! vorbeasc! cu tata. Tata l cuno#tea pentru c! vis-a-vis de pr!v!lia noastr! fusese o cizm!rie nainte de 1945, unde #i f!cuse Ceau#escu ucenicia. $i noi am ie#it cu brag!, cu produsele noastre #i i-am servit direct n ma#ina n care erau, era o decapotabil!. $i atunci to"i din coloan!, oficialit!"ile, au r!mas bloca"i. $i dup! ce au venit ei #i au v!zut oamenii c! a oprit pre#edintele s! bea brag! de la noi, au zis c! vor #i ei s! bea brag!. Pentru noi a fost un mare avantaj la vremea respectiv!, poveste#te seniorul. Vizita lui De Gaulle #i oprirea nea#teptat! la bragageria albanezilor s-ar putea s! ne fi adus un plus de imagine n fa"a autorit!"ilor comuniste locale, cred albanezii din Slatina.

De atunci, multe oficialit!"i le-au c!lcat pragul. Dar cea mai important! vizit! r!mne cea a ambasadorului american, James Rosapepe, n 2002. A mai venit #i ambasadorul Braziliei pe aici, spune Hashim, mndru de afacerea pe care a mo#tenit-o #i pe care o va da mai departe, c!tre nepo"ii s!i. Brag! au b!ut n pr!v!lia lor #i scriitorii Eugen Ionescu #i Ion Minulescu, istoricul Nicolae Iorga, actorii Amza Pellea, Nicu Constantin, Rodica Popescu-Bit!nescu, Dan Puric, cnt!rea"a Doina Badea, dar #i fotbali#ti precum Dobrin #i Gheorghe Hagi.

Istoria afacerii familiei Memish n Romnia ncepe acum 300 de ani. Pe la 1700, ajungeau n &ara Romneasc! primii Memishi, care se ndeletniceau

cu nego"ul de dulciuri #i b!uturi tradi"ionale albaneze. Veneau var! de var! #i numai iernile #i le petreceau acas!. Atunci, acas! nsemna pentru ei localitatea Tetovo, ora# albanez care se afl! n Macedonia. Acum, acas! nseamn! Slatina, ora# unde familia Memish continu! s! duc! mai departe tradi"ia produselor albaneze. Cum s-a n"scut Atletul albanez

Dup! mai bine de dou! veacuri de nego" n &ara Romneasc!, n prim!vara anului 1912, unul dintre Memishi a cinstit prim!ria sl!tinean! cu premiul pe care l-a c#tigat, din respect pentru oameni. n prim!vara lui 1912 a venit un circ la Slatina #i exista un num!r de lupte greco-romane. Premiul era de 300 de napoleoni de aur, iar un str!mo# de-al nostru s-a nscris #i a c#tigat, poveste#te Imer Memish, reprezentant al aripii tinere a familiei. Din respect pentru ora# #i pentru cet!"eni, el a donat banii prim!riei, care, la rndu-i, a oferit afacerii numele de Atletul albanez, care func"ioneaz! f!r! ncetare din 1912!, puncteaz! albanezul naturalizat. Vremurile grele ale veacului trecut i-au f!cut s! r!mn! aici, s! tr!iasc! al!turi de fra"ii lor. $tia"i c!, la origini, albanezii #i romnii sunt fra"i? Ne tragem din daci #i din iliri, dou! popoare nrudite. Vlah, cum li se zicea nainte locuitorilor de aici, nseamn" frate n albanez", puncteaz! Imer. Astfel, la sfr#itul anilor 30, Daud si Ghiulia au devenit primii membri ai familiei Memish care s-au stabilit definitiv n Romnia. Ast!zi, familia Memish are dou! pr!v!lii n ora#, cum le place s! le denumeasc!. Ziua lor ncepe devreme #i se termin! seara trziu. n fiecare diminea"!, ei fac halvi"!, baclava, nghe"at!, rahat, brag! #i citronad!, dup! re"ete vechi, transmise din genera"ie n genera"ie. Re"etele sunt vechi #i sunt transmise de la p!rin"ii no#tri, care le-au luat de la p!rin"ii lor #i tot a#a, spune Hashim Memish, seniorul familiei. Iar pentru c! produsele noastre nu con"in conservan"i, trebuie s! ne trezim #i s! facem n fiecare diminea"! ceea ce punem pe raft, poveste#te Imer. ncepem cu b!uturile, cu braga #i citronada, #i cu nghe"ata, #i continu!m cu baclavaua #i rahatul tradi"ional. Copiii familiei obi#nuiesc s! stea n laboratoare #i s! asiste la procesul de fabricare a bun!t!"ilor, ns! p!rin"ii au grij! s! le transmit! re"etele doar atunci cnd sunt suficient de maturi pentru a n"elege cu adev!rat importan"a lor pentru identitatea familiei. Ne-au luat averile !i ne-au nghesuit 14 oameni n dou" camere Atletul albanez este singura firm! privat! care a existat n Romnia comunist!. Cum a reu#it o mn! de oameni, o familie de str!ini, s! "in! piept regimului? Cu greu, explic! Imer Memish, dar a fost greu pentru toat! lumea la vremea respectiv!, to"i au suferit, spune acesta. Cnd a fost colectivizarea, ne-au luat toate averile #i ne-au dat un apartament cu dou! camere pentru 14 persoane.

Familia a continuat cu afacerea, cu cofet!ria. nainte de r!zboi aveam #i o b!c!nie, era chiar aici, lng! prefectur!, poveste Memish cel tn!r. Am rezistat pentru c! eram cet!"eni str!ini cu reziden"! n Romnia, probabil c! nu se urm!rea s! se i#te un conflict diplomatic cu Albania, zic #i eu. Ceva bun tot a fost, intervine Hashim Memish, seniorul familiei. Aveam pa#aport albanez #i c!l!toream liber, mergeam s! cump!r!m lucrurile de care aveam nevoie din str!in!tate pentru c! aici nu se g!seau, era pe cartel! #i cu ra"iile de la stat abia ne ajungea pentru noi, dar s! mai facem #i comer". Cu toate astea, au fost #i momente mai grele, cnd autorit!"ile au vrut s! nchid! afacerea albanezilor.

n 1983-1984, venise un nou secretar al Consilului Jude"ean al PCR #i, de la el putere, a zis Gata, nchide"i! $i a pus sigiliu pe u#!. Pentru dou! luni s-au f!cut drumuri la Bucure#ti #i bunica a fost primit! chiar de Nicolae Ceau#escu, poveste#te Imer. Ellena Ceau!escu !tia de familia noastr" !i i-a zis s" mearg" acas" !i s" deschid" a doua zi. Acesta a fost singurul favor pe care l-am primit. Poate o rug! c!tre Dumnezeu ne-a ajutat s! reu#im, spune el. A fost un episod greu, era singura surs! de venit #i eram 14 oameni care tr!iau din vnzarea pe care o f!ceam. Au fost dou! luni de pauz!, dar firma a continuat s! existe, nu a fost desfiin"at!. Povestea merge mai departe Hashim si Imer Memish, doi dintre membrii familiei care au primit distinc"ia de cet!"eni de onoare att din partea Prim!riei Slatina, ct #i din partea oficialit!"ilor din ora#ul natal al str!mo#ilor, spun c! n "ara de care au fost adopta"i au primit ntotdeauna respect, n ciuda faptului c! erau str!ini. Acum nu mai sunt, toat! lumea i cunoa#te #i i apreciaz!. $i astfel, povestea afacerii de familie merge mai departe. Nu am cum s! nu fac asta, spune Imer. Este mo#tenirea pe care o am de la p!rin"ii mei #i pe care o voi l!sa copiilor mei. A# putea face altceva, ns! nu a# mai fi eu dac! nu a# continua cu ceea ce am de la p!rin"ii mei. Atunci cnd noi nu vom mai putea, vom l!sa afacerea copiilor no#tri, continu! el. Deja avem o nou! genera"ie, spune Imer rznd. Fratele meu Abdullah are doi copii, pe Iasmina #i pe Enver, iar Rahima, veri#oara mea, i are pe Naser #i pe Nadir.(Adrian Marica)

Apare #i Hashim. Haide"i s! dep!n!m pove#ti! ne spune b!rbatul de 72 ani, dar nu nainte de a ne servi cu un strop din braga care l-a f!cut celebru #i o cup! de nghe"at!. #i ia cu el cartea de onoare care d!inuie de ani buni, mai exact din 23 iulie 1967 #i ncepe s! ne citeasc! cteva din vorbele care l-au impresionat. Cnd mu!ti ncet din baclava/ Pl"cerea este sclava ta/ &i de mai sorbi !i-un strop de brag"/ Sim#i gust de dor, #i-e via#a drag", ne cite#te Hashim ntr-o romn! perfect!. mi place s! vorbesc despre orice, mai pu"in despre politic!. Eu nu #tiu s! fac numai brag!, mi place s! am #i cultur!, spune el.

Sami Shiba Ambasadorul Albanez impreuna cu Memish

Spune i altora despre acest articol: 0

Un comentariu from " Nicolae Ceausescu

Coen Stork, ambasadorul Olandei la Bucure!ti n 1989 s-a implicat direct n ac#iunile antiromne!ti. n luna martie 1989 a primit la re!edin#a sa pe Brucan, sus#inndu-l n ac#iunile sale. Ziaristul olandez de na#ionalitate maghiar" Varga Van Kieed &andor, a contactat cet"#eni romni pe care i-a instigat la ac#iuni impotriva statului. Ambasadorul olandez i-a oferit protec#ie.
5 decembrie 2011 tags: Coen Stork, Lovitura de stat 1989

Coen Stork, ambasador al Olandei in Romania intre 1988-1993 Securitatea i-a intocmit un dosar solid, care acopera perioada dintre februarie 1988 si decembrie 1989, contine peste 1.500 de file, in 6 volume pline de declaratii, note informative, fotografii, transcrieri de convorbiri telefonice, note de analiza si planuri de actiune concreta. Pe lng! demersurile cunoscute #i mai pu"in cunoscute ale Uniunii Sovietice, Occidentul a ac#ionat !i el n scopul ndep!rt!rii lui Nicolae Ceau#escu de la conducerea Romniei. ncepnd cu 1987, n Vest a nceput o campanie care scotea la lumin! toate racilele regimului ceau#ist. Lumea a devenit brusc interesat! de via"a tot mai grea din Romnia, ziarele #i televiziunile au nceput s! fac! reportaje #i interviuri, disiden"ii romni erau la mare c!utare pentru a acorda interviuri publica"iilor occidentale sau pentru a lua cuvntul la diverse evenimente culturale. Aceast! campanie s-a intensificat mai mult #i mai mult, culminnd cu anul de gra"ie 1989, care a nsemnat #i sfr#itul lui Ceau#escu.

Ajutor pentru Dinescu Ac"iunile ntreprinse nainte de 1989 de diploma"ii str!ini afla"i n Romnia dezv!luie o mic! parte din arsenalul prin care Occidentul lucra la d!rmarea lui Ceau#escu. Dintre toate, cea mai vizibil! este activitatea lui Coen Stork, numit ambasador al Olandei la Bucure#ti ncepnd cu 26 ianuarie 1988. Interesant! coinciden"!: chiar de ziua lui Ceau#escu! Se poate spune c!, la mplinirea a 70 de ani, geniul Carpa"ilor a primit un cadou otr!vit.

Ajuns la Bucure#ti, Stork se mprietene#te rapid cu Hugh Arbuthnott, ambasadorul Marii Britanii. El m-a pus n leg!tur! cu contactele sale, oameni foarte interesan"i precum familia Dinescu, Mariana Celac, Dan De#liu #i al"ii. Am stabilit contacte #i leg!turi permanente cu ace#ti disiden"i, i invitam deseori duminica la re#edin"a mea, s! servim masa mpreun!. Pentru mine, aceste ntlniri erau foarte importante, #i cred c! #i pentru ei, declara Coen Stork ntr-un interviu acordat revistei 22! n anul 2007. Ambasadorul olandez organiza periodic recep"ii la care i invita pe cei mai importan"i disiden"i romni #i juca rolul de ghid pentru diver#i jurnali#ti str!ini care veneau s! scrie despre Romnia comunist!. Pe ace#tia i punea n leg!tur! cu disiden"ii, rezultnd articole n care Ceau#escu era desfiin"at n presa occidental!, care mult! vreme l menajase sau chiar l elogiase pe dictatorul romn. Mai mult, la nceputul lui 1989, Stork scoate din "ar!, prin curierul diplomatic, un interviu dat de Mircea Dinescu unui jurnalist francez. Materialul de pres! apare n Libration #i face valuri n toat! lumea. Drept urmare, Dinescu este pus sub arest la domiciliu. Coen, intim cu Brucan Printre altele, Coen Stork avea ntlniri conspirative #i cu Silviu Brucan, personaj-cheie al evenimentelor din decembrie 1989. La sfr#itul anului 1988, Brucan c!l!torise sub protec"ie diplomatic! n SUA #i n URSS. Ulterior, a declarat, n fa"a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989!, c! s-a ntlnit cu Gorbaciov #i c! acesta a dat und! verde pentru nl!turarea lui Ceau#escu. Nici ambasadorul Marii Britanii nu st!tea cu minile n sn. Ion Caramitru a declarat, n fa"a aceleia#i Comisii Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, c! diplomatul britanic i-a facilitat o vizit! la Londra cu pu"in timp nainte de Revolu"ie. Diploma"ii aveau informa"ii din toate col"urile "!rii despre stadiul mi#c!rilor anti-ceau#iste. Despre evenimentele de la Timi#oara am aflat de la ambasadorul Ungariei #i de la cel al Fran"ei, care aveau leg!turi cu profesori de francez! din diverse col"uri ale Romniei. Un profesor din Timi#oara l-a informat cu privire la evenimentele de acolo, #i astfel am aflat chiar foarte multe n primele s!pt!mni ale lui decembrie, mai poveste#te Coen Stork. Diplomatul olandez a fost foarte activ n zilele Revolu"iei. Pe 21 decembrie 1989, cnd evenimentele au luat amploare #i n Bucure#ti, Stork a fost pe str!zi pn! la miezul nop"ii, la baricada de la Intercontinental #i n cele mai fierbin"i puncte din Capital!. Am vorbit cu romnii din strad!, am luat numele, numerele de telefon #i adresele unor oameni, spune diplomatul. Diminea"a de 22 decembrie i-a g!sit pe mai mul"i diploma"i occidentali n sediul Ambasadei SUA de la Bucure#ti, unde spre prnz au #i aflat vestea evacu!rii lui Ceau#escu, cu elicopterul, de pe Comitetul Central. A#a cum Adev!rul a scris n episodul precedent al serialului Misterele Revolu"iei, de la Ambasada SUA, Coen Stork s-a dus glon" la Mircea Dinescu, acas!, #i l-a anun"at de fuga dictatorului. Poetul a plecat apoi la Televiziune, unde a dat na"iunii marea veste, devenind un simbol al Revolu"iei. Drumul de acas! pn! la Televiziune l-a parcurs pe un tanc, la invita"ia lui Domokos Geza. Revelionul Pe 26 decembrie, la o zi dup! mpu#carea lui Ceau#escu, Coen Stork a mers la Televiziune #i a "inut #i el un discurs, n care a felicitat na"iunea romn! pentru eliberarea de dictatur!. Al!turi i st!tea Bernard Kouchner, care la acea vreme era ministru secretar de stat pe lng! prim-ministrul Fran"ei. M-am dus c!tre Studioul 4, unde se aflau Felicia Mele#canu, Dumitru Mazilu, Silviu Brucan #i Doina Cornea. A fost pentru mine un moment fantastic. i #tiam, i mai ntlnisem nainte pe Silviu Brucan #i pe Doina Cornea. Cnd au terminat, m-am dus spre ei, ne-am mbr!"i#at, apoi m-am gndit c! era rndul meu s! vorbesc, #i aminte#te Stork. Ambasadorul olandez a organizat chiar #i o chermez! pentru a s!rb!tori c!derea lui Ceau#escu. Totul a culminat cu Revelionul. Am organizat o petrecere, f!r! ceilal"i diploma"i #i f!r! colaboratorii mei, acas! la mine, cu to"i prietenii, vechi #i mai recen"i: familia Dinescu, Andr Glucksmann, c"iva jurnali#ti, Domokos Geza, o mul"ime de oameni fascinan"i. Ion Caramitru a venit #i el #i m-a rugat s!-i dau o sticl! de #ampanie ca s! o bea cu o femeie frumoas! pe care a ntlnit-o, #i i-am dat.

Erau, n fond, oamenii de pe tanc: pe 22 decembrie, Ion Caramitru #i Domokos Geza veniser! la Televiziune c!lare pe cte un blindat, iar Mircea Dinescu se mbarcase, din mers, pe tancul de ocazie, comandat de Domokos Geza. Coen Stork a r!mas ambasadorul Olandei la Bucure#ti pn! n 1993. Nici dup! aceea nu s-a rupt definitiv de Romnia. n anul 2000 a nfiin"at, la noi n "ar!, Institutul Romn de Istorie Recent!, unde n prezent este pre#edinte onorific. Despre evenimentele de la Timi#oara am aflat de la ambasadorul Ungariei #i de la cel al Fran"ei, care aveau leg!turi cu profesori de francez! din diverse col"uri ale Romniei. Totul a culminat cu Revelionul. Am organizat o petrecere, f"r" ceilal!i diploma!i #i f"r" colaboratorii mei, acas" la mine, cu to!i prietenii, vechi #i mai recen!i: familia Dinescu, Andr Glucksmann, c!iva jurnali#ti, Domokos Geza, o mul!ime de oameni fascinan!i. Coen Stork fost ambasador al Olandei la Bucure#ti

Date din dosarul de Securitate al ambasadorului batav Coen Stork Evident c! Securitatea lui Ceau#escu urm!rea cu mare aten"ie ac"iunile ambasadorului Coen Stork, c!ruia i-a ntocmit un dosar de urm!rire sub numele conspirativ Stan. n 2009, diplomatul olandez a publicat n revista 22! o parte din dosarul s!u de Securitate, pe care l-a ob"inut de la CNSAS (unde Mircea Dinescu era membru n Colegiul de conducere). V! prezent!m cele mai interesante pasaje din acest dosar. Textul trebuie citit n cheia vremurilor de atunci, cu limbajul specific unui serviciu secret al unui stat dictatorial. Nota de analiza in dosarul de urmarire informativa Stan Stan (nume real Stork Coenraad Frederik) a fost acreditat ca ambasador al Olandei la Bucuresti la 3 februarie 1988. Este in varsta de 60 de ani, casatorit cu Stork Ellen Victoria, fotoreporter la un ziar englez, care nu locuieste cu obiectivul, ci la Londra. Aceasta vine anual in tara in timpul concediului, pe perioade de 7-10 zile. Din masurile intreprinse pentru controlul activitatii lui Stan au rezultat urmatoarele date de interes operativ: In scurt timp de la venirea la post si-a creat relatii in randul oamenilor de cultura si arta, majoritatea aflati anterior in atentia diplomatilor englezi. Din randul acestora a cultivat cu insistenta pe cei cunoscuti cu probleme de Securitate (Dinescu Mircea, Plesu Andrei, Haulica Dan, Gheorghiu Mihnea etc.) pe care i-a exploatat informativ, i-a instigat si incurajat in atitudinile si manifestarile lor ostile, de pretinsa opozitie. Contactele au fost realizate la resedinta sa, la actiunile protocolare organizate de Ambasada Olandei sau alte reprezentante diplomatice, precum si la domiciliile elementelor respective, in multe situatii noaptea tarziu, dupa orele 24. De asemenea, s-a implicat direct in actiunile antiromanesti desfasurate de ziaristii olandezi care ne-au vizitat tara in aceasta calitate sau sub acoperirea de turisti individuali, furnizandu-le date si informatii ce sunt exploatate in propaganda externa defavorabila R.S. Romania si le-a facilitat scoaterea din tara, prin curierul diplomatic, a insemnarilor, filmelor sau altor materiale cu continut ostil. La 12 septembrie 1988, ambasadorul a cazat la resedinta sa doua ziariste olandeze, venite ca turiste, care s-au deplasat a doua zi in judetul Cluj, unde au incercat sa desfasoare activitati de presa neautorizate. Au fost avertizate si sau intreprins alte masuri specifice de prevenire. Totusi, dupa revenirea la Bucuresti, Stan le-a insotit la domiciliile lui Plesu Andrei, Ascanio Damian si Fistoc Ion, elemente protestatar-disidente. Au fost prevenite aceste contacte si documentata activitatea ambasadorului. In baza informarii noastre, la 26 septembrie 1988, conducerea Ministerului Afacerilor Externe l-a atentionat pe ambasadorul olandez in legatura cu activitatile sale incompatibile cu statutul ce-l are si care contravin scopului acreditarii in R.S. Romania. Stan a adoptat o atitudine sfidatoare, afirmand ca este dificil sa hotarasca cu cine sa stabileasca contacte si cu cine nu, motiv pentru care va informa guvernul olandez si va cere instructiuni. In luna decembrie 1989 Stan a cazat la resedinta sa o alta ziarista olandeza (Van Dutzhujzen Reinildis Elisabeth) venita in calitate de turista care, la indicatia amasadorului, a incercat sa viziteze la domiciliu mai multe elemente ostile, actiuni ce au fost prevenite si straina avertizata. Ignorand avertismentul si actionand provocator, in ziua de 10

decembrie 1988, ziarista a fost condusa personal de ambasador la domiciliul unui element ostil aflat in preocuparea Securitatii Municipiului Bucuresti. Pentru acest fapt, pentru incercarea secretarului I al Ambasadei Olandei de a o contacta pe Cornea Doina, precum si in legatura cu activitatile incompatibile cu statutul de turist desfasurate in 1988 de peste 40 de cetateni olandezi a caror activitate ostila a fost documentata, Stan a fost din nou atentionat la 31 ianuarie 1989 de conducerea Ministerului Afacerilor Externe al R.S. Romania. Ambasadorul olandez a avut o atitudine recalcitranta, afirmand ca va insista ca membri ai Ambasadei Olandei sa aiba contacte cu Cornea Doina, iar in ce priveste celelalte elemente a solicitat, in mod provocator, ca Ministerul Afacerilor Externe sa puna la dispozitie lista persoanelor la care nu este agreat accesul. De asemenea, desi i s-a cerut in mod ferm sa inceteze atat el, cat si alti diplomati si turisti olandezi activitatile ce contravin colaborarii romano-olandeze ambasadorul a afirmat ca nu poate promite ca nu vor exista si alte contacte cu persoane neagreate de autoritati. Nesocotind atentionarile Ministerului Afacerilor Externe, Stan a amplificat ulterior, in mod ostentativ, numarul invitatiilor la resedinta sa, dar mai ales al vizitelor la domicilii si al contactelor realizate pe strada cu mai multi cetateni romani ale caror pozitii sunt exploatate de cercuri ostile din exterior in actiuni propagandistice antiromanesti, astfel: La 5 februarie 1989 a organizat un pranz la resedinta sa unde, pe langa ambasadori si alti diplomati straini, a invitat, in mod neoficial, pe Dinescu Mircea, Plesu Andrei, Kovacs Adalbert si Ascanio Damian, care au participat fara a avea aprobare; La 13 martie 1989 a participat la o asa-zisa petrecere organizata de Covaci Aurel, traducator, caruia i-a solicitat date despre Desliu Dan; - In noaptea de 14-15 martie 1989 s-a intalnit pe strada cu Desliu Dan de la care a preluat un material cu continut denigrator la adresa tarii noastre. Tot in luna martie 1989 a primit in mai multe randuri la resedinta sa pe Brucan Silviu, sustinandu-l in actiunile sale ostile si asigurandu-l ca va face cunoscuta activitatea lui mai multor ambasadori straini acreditati in Romania; In perioada 5-11 martie 1989 Stan a cazat la resedinta sa pe Alexandrescu Adrian Sorin, cetatean olandez de origine romana. (Trimis in 1974 in calitate de lector de limba romana la Universitatea din Amsterdam, in 1980 a refuzat sa revina in tara la expirarea misiunii si s-a angrenat in actiuni ostile R.S. Romania, motiv pentru care a fost inclus pe lista persoanelor indezirabile. In perioada mentionata i s-a permis in mod exceptional intrarea in tara pentru a-si vizita mama grav bolnava.) Ulterior Alexandrescu Adrian Sorin a publicat un articol cu continut deosebit de ostil la adresa tarii noastre, ale carui idei erau vadit inspirate de ambasadorul olandez; La receptia organizata la 28 aprilie 1989 cu ocazia zilei nationale a tarii sale, Stan a invitat toate elementele cunoscute cu atitudini si manifestari ostile, a caror participare a fost prevenita. Comentand numarul redus al romanilor care au dat curs invitatiei, ambasadorul a afirmat ca intampina dificultati in desfasurarea activitatii in Romania, fiind tot timpul descurajat de autoritati in ce priveste realizarea contactelor cu cetatenii care au curajul si critica deschis regimul. In perioada 31 mai-6 iunie a.c., s-a aflat in tara ca turist individual ziaristul olandez de nationalitate maghiara Varga Van Kieed Sandor care a contactat cetateni romani pe care i-a instigat la actiuni potrivnice statului. Dupa avertizarea sa de catre organele de stat, ambasadorul olandez i-a oferit protectie, gazduindu-l la resedinta sa, cel in cauza continuand sa desfasoare activitati ostile. Ambasadorul olandez a fost chemat in audienta la 5 iunie 1989 si i s-a solicitat sa ia masuri pentru ca strainul respectiv sa paraseasca imediat teritoriul R.S. Romania. In ziua de 14 iunie 1989, exploatand prilejul oferit de incheierea misiunii in tara noastra a secretarului II de la Ambasada Olandei, Stan a invitat la resedinta sa cetateni romani din care 7 erau cunoscuti cu atitudini si manifestari protestatar-disidente (Dinescu Mircea, Desliu Dan, Stancescu Nicu, Lefter Bogdan, Botez Celac Mariana etc.). Au fost intreprinse masuri preventive, participand numai persoane oficiale, care au avut aprobarea in acest sens. In zilele de 28 si 29 iulie 1989, impreuna cu sotia, aflata temporar in tara, Stan a realizat doua contacte cu Cornea Doina la Cluj-Napoca si l-a vizitat la domiciliu pe scriitorul Buzura Augustin. Masurile preventive de securitate intreprinse asupra principalelor legaturi ale ambasadorului olandez l-au determinat pe acesta sa renunte la tentativele de a le contacta la domicilii, continuand insa sa le invite la actiuni protocolare sau vizite particulare. Concomitent, incearca sa-si diversifice cercul de relatii in randul romanilor, folosind in acest scop contactele cu medicul Florescu Alexei si sotia acestuia, Florescu Tomnita, arhitect, prin intermediul carora a cunoscut si permanentizat contacte cu alte persoane ce activeaza in domeniul cultural-artistic. Astfel, prin Florescu Tomnita a cunoscut si ramas in legatura cu (anonimizat de CNSAS, nota redactiei), dar o foloseste si pentru cunoasterea altor persoane din randul intelectualitatii romane. Spre exemplu, cu sprijinul acesteia, a intrat in contact cu scriitorul Mircea Ivanescu si cu pictorul Mircea Stefanescu (de fapt, Stanescu, nota redactiei), ambii din Sibiu, pe care i-a vizitat la domiciliu in zilele de 21 si 22 octombrie 1989. In discutiile cu ei Stan a cautat sa le cunoasca si influenteze opiniile privind fenomenul cultural romanesc, precum si in legatura cu situatia scriitorilor Dinescu Mircea, Plesu Andrei, Ana Blandiana, cat si a lui Brucan Silviu. De asemenea, a incercat sa culeaga date despre o inalta personalitate din judetul Sibiu si a prezentat interlocutorilor in mod tendentios unele aspecte privind vizita conducerii de partid si de stat la TIB89. Primind invitatia de a participa la lucrarile Congresului al XIV-lea al PCR, Stan a dispus secretarei sa comunice

textual la Ministerul Afacerilor Externe ca ambasadorul Olandei refuza sa accepte invitatia. In timpul desfasurarii lucrarilor Congresului, ambasadorul olandez a desfasurat o intensa activitate de influentare negativa a ziaristilor si reporterilor de televiziune straini prezenti in tara cu aceasta ocazie. Astfel, in perioada 21-24 noiembrie a.c. a primit la resedinta 15 ziaristi occidentali (olandezi, francezi si canadieni), carora le-a acordat interviuri si le-a prezentat date denaturate despre realitatile romanesti. Toti acestia fara exceptie au publicat ulterior articole sau au realizat reportaje de televiziune cu caracter denigrator. In ziua de 5 decembrie 1989 a fost vizitat la resedinta de ziaristul american Patinkin Mark Alan. Imediat dupa vizita, ziaristul a incercat sa intre la domiciliul lui Brucan Silviu, dar nereusind, l-a vizitat din nou pe ambasadorul olandez. In ziua de 5 decembrie 1989, ambasadorul olandez a predat unui angajat roman al reprezentantei, spre a fi traduse din romana in engleza, doua materiale cu continut ostil, respectiv apeluri ale unor scriitori adresate presedintelui Uniunii Scriitorilor prin care cei in cauza se solidarizau cu actiunile lui Dinescu Mircea si altor elemente protestatar-disidente. Nu s-a stabilit pana in prezent cum a intrat in posesia respectivelor materiale. Avand in vedere activitatea deosebit de nociva desfasurata de ambasadorul olandez, care in urma atentionarilor repetate ale conducerii Ministerului Afacerilor Externe nu numai ca nu a incetat activitatile de instigare a unor cetateni romani si sprijinul acordat strainilor pentru a desfasura actiuni antiromanesti, dar chiar le-a amplificat, propunem urmatoarele: 1) Izolarea ambasadorului olandez de legaturile sale din randul cetatenilor romani, cunoscute cu probleme de Securitate. In acest scop: Va fi anchetata informativ Oprescu Sofia, profesoara de franceza la Institutul Politehnic Bucuresti, membra a PCR, lucrata cu aprobarea organului de partid competent, in scopul clarificarii naturii legaturilor cu obiectivul si obtinerii unor date operative despre activitatea diplomatului in cadrul anturajului format din cetatenii romani care frecventeaza petrecerile organizate de familia Florescu la domiciliul sau. I se va pune in vedere sa intrerupa orice contact cu ambasadorul ori alti membri ai personalului diplomatic olandez. Impreuna cu UM 0110 in atentia careia se afla sotii Florescu vor fi intocmite informari pentru Comitetul de Partid Sanatate (Florescu Alexei este medic psihiatru la Spitalul de Urgenta) si pentru Comitetul Centrului Universitar Bucuresti (Florescu Tomnita este asistent la Institutul de Arhitectura Ion Mincu), pentru a se dispune masurile statutare adecvate. Vor fi anchetate informativ toate persoanele, cetateni romani, care il vor vizita pe obiectiv neoficial la resedinta sau sediul ambasadei, indiferent de natura relatiei, ocazie cu care li se va pune in vedere sa nu continue sub nicio forma contactele cu acesta. Vor fi strict controlate, in continuare, toate actiunile protocolare organizate de ambasador ori alti membri ai personalului diplomatic olandez, permitandu-se participarea numai a persoanelor oficiale aprobate. Prin posiblitatile informative ale unitatii va fi urmarita intreaga activitate a ambasadorului pe timpul prezentei la actiunile protocolare organziate de alte reprezentante straine cu participanti romani. 2. Vor fi continuate toate masurile informativ-operative destinate cunoasterii si controlului activitatii ambasadorului olandez. In acest cadru, o atentie deosebita va fi acordata controlului activitatii secretarului II al Ambasadei Olandei, Van Spronsen Kees, sosit la post in septembrie 1989, pe care ambasadorul l-a introdus in anturajul unor cetateni romani, dar care dezaproba unele din actiunile superiorului sau. 3. Se va intocmi un plan special de masuri pentru controlul activitatii lui Stork David, fiul ambasadorului olandez in varsta de 24 ani, care activeaza ca ziarist in Statele Unite ale Americii. Acesta urmeaza sa soseasca la 6 ianuarie 1990 in R.S. Romania, unde intentioneaza sa ramana circa trei luni. 4. Avand in vedere inclinatia pentru relatii extraconjugale a ambasadorului olandez, vor fi intreprinse masuri destinate compromiterii acestuia prin angrenarea lui intr-o legatura de acest gen cu o femeie casatorita, sursa de incredere a organelor noastre, care-i va fi interpusa.
Spune i altora despre acest articol: 0

2 comentarii from " Lovitura de stat 22 decembrie 1989

Generalul Marin Neagoe: &ti#i c" n foarte multe locuri din #ar" cei care au instigat muncitorii au fost informatori ai Securit"#ii. Eu !i Vlad !tiam c" treaba e terminat". &tiam chiar dinainte de ntlnirea de la Malta.
30 noiembrie 2011 tags: Generalul Marin Neagoe

Generalul n rezerv" Marin Neagoe, fostul !ef al Direc#iei a V-a !i aghiotant al dictatorului, face dezv"luiri despre cum s-a preg"tit Securitatea pentru Revolu#ie. Securitatea a scos muncitorii din marile ora#e ale "!rii mpotriva lui Nicolae Ceau#escu, n diminea"a zilei de 22 decembrie 1989. Oamenii au fost instiga"i s! plece din fabrici #i au fost condu#i c!tre Comitetele Jude"ene de Partid. n Bucure#ti, muncitorii de pe platformele industriale au fost dirija"i c!tre sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Romn. Se adun! tot mai multe dovezi c! Securitatea a operat aceste mi#c!ri dup! un plan riguros.

Tot Securitatea a deschis u#a Comitetului Central pentru a le permite oamenilor din strad! s! intre #i s! gr!beasc!, astfel, pr!bu#irea ceau#ismului. Marin Neagoe (80 de ani), fostul #ef al Direc"iei a V-a a Securit!"ii (care, printre altele, se ocupa cu paza #i protec"ia pre#edintelui), ofer! informa"ii pre"ioase despre cum l-a tr!dat Securitatea pe Ceau#escu. M!rturia sa are o importan"! istoric!, pentru c! l!mure#te o problem! tratat! superficial pn! n prezent: cum se face c!, pe 21 decembrie 1989, oamenii muncii au venit n fa"a Comitetului Central ca s!-l aplaude pe Ceau#escu, iar 24 de ore mai trziu au venit s!-l izgoneasc!?! De fapt, se dovede#te acum c!, #i pe 21 decembrie, dar #i pe 22, masele de oameni au fost dirijate: n 21, de activi#tii de partid, n 22 de puzderia de securi#ti care contaminau fabricile cu microbul rebeliunii. Prin aceast! opera"iune, Direc"ia Securit!"ii Statului urm!rea, n primul rnd, s!-#i asigure supravie"uirea dup! ce era Ceau#escu se va fi terminat. n "!rile din blocul comunist unde schimbarea a fost nonviolent!, serviciile secrete n-au fost fracturate. Planul era s! facem #i noi cum au f!cut vecinii no#tri, spune Neagoe. De ce nu a reu#it Securitatea s! nf!ptuiasc! n Romnia o revolu"ie de catifea? n fa"a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989!, generalul Iulian Vlad, ultimul #ef al Securit!"ii, rezuma astfel Revolu"ia: Este indubitabil c! aici a fost vorba nu numai de un curent care s! fie cople#itor. Probabil c! s-a dorit #i dintr-o parte, #i din alta. Probabil c!, la un moment dat, aceste curente s-au ntlnit #i la un moment dat au fost convergente. $i cnd s-au ntlnit, au produs o tornad!, #i de aceea a #i ie#it ce a ie#it, pentru ca cel mai tare s! c#tige pn! la urm! terenul definitiv.

Adev"rul: Ce informa#ii avea#i, spre sfr!itul anilor 80, despre soarta lui Nicolae Ceau!escu, omul pe care l-a#i p"zit timp de 35 de ani? Marin Neagoe: Obliga"ia mea era s!-l p!zesc pe pre#edinte. Asta am f!cut timp de 35 de ani. Ca s!-l ap!r, trebuia s! cunosc situa"ia din "ar! #i din afara "!rii. Vre"i s! #ti"i cine l-a dat jos pe Ceau#escu? Muncitorii. Dar ei nu puteau s! fac! asta dac! nu exista o situa"ie interna"ional! special!. De la Moscova au venit destule semnale de schimbare V-a#i gndit c" Ceau!escu se va adapta politicii Moscovei? Eu, Iulian Vlad #i toat! Securitatea #tiam c! situa"ia e terminat!. Ne gndeam ns! c! Nicolae Ceau#escu se va adapta pn! la urm! planului f!cut de Gorbaciov. Toate "!rile de pe lng! noi se adaptaser! hot!rrii Moscovei. Numai c! nea Nicu n-a fost de acord cu Gorbaciov. Ei doi au avut foarte multe discu"ii. Iar Gorbaciov #i Bush #tiau c! Ceau#escu n-o s! cedeze. Deci, nam crezut c! el o s! cedeze de bun!voie. Dar neam gndit c!, din pricina maselor care vor veni s!i cear! plecarea de la Comitetul Central, el va ceda, cum s-a ntmplat n Bulgaria, n Germania Democrat!. N-am crezut c! va hot!r s! fug! cu elicopterul de pe Comitetul Central. Eu l fac tr!d!tor pentru asta. N-ai voie s! fugi n v!zul oamenilor care au venit s! discute cu tine. Credeam c! o s! fac! #i el ca Honecker al nem"ilor. Credeam c! membrii Comitetului Executiv i vor spune Gata!, el va ceda, se va anun"a la Televiziune #i se va termina blciul. Dar viziunea lui Ceau#escu a fost comunismul pn! la cap!t.

Marin Neagoe (dreapta), al"turi de Mihai Pacepa, la nceputul anilor 70 Foto: arhiva personl" Iar cei de pe lng" el i-au sus#inut iluzia. Asta a fost prostia. Eu #i Vlad #tiam c! treaba e terminat!. $tiam chiar dinainte de ntlnirea de la Malta. Informa"iile circulau. Aveam #i eu omologi. $i Occidentul, #i Moscova spuneau c! treaba e terminat!. Dar n-a#i avut discu#ii cu Ceau!escu n sensul "sta, s"-l face#i s" n#eleag"? Pe 7 octombrie 1989 am fost la cea de-a 40-a aniversare a Republicii Democrate Germane. Omologii germani mi-au spus c! la ei se termin!, dar eu nu puteam s!-i spun asta lui Ceau#escu. Erich Honecker, secretarul general al Germaniei Democrate, a avut atunci o discu"ie cu Ceau#escu. Nea Nicu l-a ntrebat pe Honecker: Ce facem, Honecker?. $i Honecker a r!spuns: Mergem nainte, Nicule, nici nu ne gndim!. Eu, ns!, am #tiut c! Hone'cker n-o s! mearg! nainte. Dup! ce sau terminat festivit!"ile, manifestan"ii iau cerut demisia lui Honecker. $i a#a s-a terminat comunismul n RDG. n avion, cnd ne ntorceam acas!, am aflat c! mul"imile au nconjurat Comitetul Central al Partidului Socialist German #i cer demisia lui Honecker. Ceau#escu n-a zis nimic cnd i-am dat vestea asta. Atunci trebuia s! trag! #i el concluziile, dar nu le-a tras. A mers tot nainte cu pu#ca. Eu i-am spus n seara de 21 decembrie 1989 c! nu se mai poate cu pu#ca. El a zis c! de asta se ocup! Milea #i Postelnicu. De atunci, din seara de 21 decembrie 1989, nu l-am mai v!zut pe nea Nicu. Cnd a#i ajuns la concluzia c" se termin", dumneavoastr", cei de la vrful Securit"#ii, v-a#i gndit cum ve#i trece peste schimbarea asta? Crede"i c! Iulian Vlad era vreun napoiat? Logic, ne-am gndit cu un an nainte, cu doi, cu trei, poate. Ce plan avea#i n sensul "sta? C! Ceau#escu se va retrage de la conducere, c! vor veni al"ii, c! noi vom r!mne pe loc #i ne vom face treaba mai departe. Asta credeam. Nu ne-am gndit c! Ceau#escu nu cedeaz! #i c! se va ntmpla ce s-a ntmplat. &i, cu siguran#", v" gndea#i !i la un nlocuitor pentru Ceau!escu. Nu #tiu. Noi eram mai apropia"i de $tefan Andrei, de Constantin Olteanu, de Constantin D!sc!lescu. Deci, ne gndeam c! Ceau#escu se va retrage, iar Comitetul Executiv va propune un nlocuitor. Ne-am gndit c" Ceau#escu se va retrage de la conducere, c" vor veni al!ii, c" noi vom r"mne pe loc #i ne vom face treaba mai

departe. Marin Neagoe Fost #ef al Direc"iei a V-a a Securit!"ii Planul Securit"#ii: Vom face !i noi ce au f"cut vecinii no!tri Adev!rul: n 1995, la Comisia Senatorial! Decembrie 1989! a"i declarat urm!toarele: Pe 22 decembrie 1989, diminea"a, am chemat oamenii mei #i le-am spus s! nu trag! #i s! lase manifestan"ii s! intre. Cnd am dat ordin, diminea"a, la 7.00, s! nu se trag!, eu #tiam c! vin ntreprinderile peste noi. De unde !tia#i n diminea#a zilei de 22 decembrie c" muncitorii din uzine urmeaz" s" vin" n fa#a Comitetului Central? Marin Neagoe: Muncitorii n-au mai suportat. Numai un prost nu ar fi intuit. Da? n 21 decembrie au stat cumin"i #i au aplaudat la Ceau#escu, iar 24 de ore mai trziu s-au r!sculat?Nu prea se leag!. $ti"i c! n foarte multe locuri din "ar! cei care au instigat muncitorii au fost informatori ai Securit!"ii Nu !tiu asta. Cei de la Capital" ar fi trebuit s" !tie. P!i, asta nu s-a ntmplat numai n Capital!, ci peste tot n "ar! Probabil c! a fost un semnal de la vrful Securit!"ii. Probabil Probabil sau sigur? C! ne-a"i spus c! a"i fost intim cu #eful Securit!"ii, generalul Vlad. Da, dar ce s!-l ntreb eu pe Vlad? El #tia c! se ntmpl! fenomenele astea.

A!adar, de unde !tia#i c" vin muncitorii la CC n diminea#a zilei de 22? Din ce mai aveam #i eu informa"ii de la X, de la Y n diminea"a aia m-a anun"at dispecerul de la Direc"ia a V-a c! vin muncitorii. Lau anun"at #i pe el, prin sta"ie, !#tia de la Capital!. Eu le-am spus oamenilor mei s! nu trag!, iar n cazul n care manifestan"ii preseaz! s! intre n CC, atunci s!-i lase s! intre. Asta nu se cheam" tr"dare? Sau c" v" nc"lca#i atribu#iile? Moral vorbind, dac! noi aveam capete proaste, ie#ea r!u. Dac! f!ceam prostia s!l ascult!m pe Ceau#escu #i s! mpu#c!m to"i oamenii, atunci eram un idiot. Aveam cu ce s! mpu#c. De ce nu l"mure!te generalul Vlad toate chestiunile astea? Vlad face bine c! nu vorbe#te. El #tia c! treaba e terminat! n ultima parte a anilor 80, #i atunci a mers tot tacit. N-a spus nim!nui. Numai eu l-am mai sim"it, c! mai c!l!toream mpreun! n "!ri str!ine #i vedeam cum se pr!bu#ea comunismul n alte p!r"i. $i n discu"iile noastre, el a spus c! o s! facem #i noi ce au f!cut vecinii no#tri.

Vlad a venit cu ce !tia el, eu cu ce !tiam eu Marin Neagoe nu a ac"ionat cu de la sine putere n perioada pre-revolu"ionar!. El sus"ine c! a avut repetate discu"ii cu generalul Iulian Vlad, #eful Securit!"ii. Neagoe era un pion-cheie n opera"iunea de nl!turare a lui Ceau#escu era omul care se ocupa de securitatea #efului de stat #i a familiei sale. n plus, n cei 35 de ani n care a fost umbra lui Ceau#escu, Neagoe a devenit un apropiat al dictatorului. Nu mi-a sugerat nimeni s!-l p!r!sesc pe Ceau#escu, dar am discutat cu Vlad ce facem dac! se ntmpl! ca n alte "!ri. Am hot!rt s! nu tragem. Generalul Vlad a venit cu ce #tia el, eu cu ce #tiam eu. Concluzia a fost c! suntem pe duc! #i noi, c! sistemul cade. Asta era cu dou!-trei luni nainte. Vlad a spus c! vom face #i noi ce au f!cut vecinii no#tri. Pe 21 decembrie 1989, eu i-am spus lui Vlad c! problema e terminat!, iar pe 22 decembrie mi-am chemat oamenii #i le-am spus s! nu trag! #i s! lase manifestan"ii s! intre. n leg!tur! cu mitingul din 21 decembrie, cnd i-am spus ce porc!rie au f!cut !#tia aici, r!spunsul lui Vlad a fost cam n felul !sta: Aici se cam termin!. Acestea sunt afirma"iile generalului Marin Neagoe, n 1995, la Comisia Senatorial! pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989. Acum, Neagoe bate n retragere, a#a cum fac to"i capii fostei Securit!"i. Eu am vorbit a#a, ca s! v! l!muresc pe voi, dar ar fi bine s! nu mai apar! nimic, ne-a spus el la finalul discu"iei. Carte de vizit" - Marin Neagoe (80 de ani) - 1952-1954: ofi"er n garda Patriarhului Justinian Marina. - 1954-1989: aghiotantul lui Nicolae Ceau#escu. - 22 decembrie 1989: a fost dat n urm!rire la Televiziune #i prezentat drept primul terorist al "!rii. - 1990-1992: a fost degradat #i ncarcerat n penitenciarele Rahova #i Jilava sub acuza"ia de abuz n serviciu. - 1992: a primit gradele napoi, devenind general n rezerv!.
Spune i altora despre acest articol: 0

Un comentariu from " Lovitura de stat 22 decembrie 1989

Cre!terea !i descre!terea Combinatului Siderurgic Gala#i. S-au mplinit 45 de ani de cnd Ceau!escu a t"iat panglica FOTO
28 noiembrie 2011 tags: Combinatului Siderurgic Gala"i

Momentul cnd Nicolae Ceau#escu a t"iat panglica la CSG septembrie 1965 Ridicat la ordinul liderului comunist Gheorghiu-Dej, combinatul de la Gala#i era n 1989, cea mai mare companie din Europa, avnd 40.000 de angaja#i. Acum mai are doar 8.700 de oameni, iar afacerile merg tot mai prost Nu po#i vorbi despre Gala#i f"r" s" aminte!ti de Dun"re, de pe!te !i, nu n cele din urm", de combinatul siderurgic ArcelorMittal. Un recent studiu sociologic ar"ta c" din cei 300.000 de locuitori ai ora!ului, 200.000 au sau au avut, ntr-un fel sau altul, leg"turi cu compania siderurgic". Ei sau rudele lor de gradul I fie au lucrat acolo, fie nc" mai lucreaz", fie muncesc la companii legate ombilical de combinat.

Visul lui Gheorghiu-Dej Construc"ia unui mare combinat siderurgic n partea de est a Romniei, cu ie#ire la Dun!re #i/sau la mare, a fost discutat! prima oar! n

1958, la o plenar! a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romn (cum se numea pe atunci Partidul Comunist). Decizia a fost pus! pe hrtie ns! de-abia dup! doi ani, respectiv pe 8 iulie 1960, prin decretul br 924 al Consiliului de Mini#tri. n prealabil, Congresul al VIII-lea al PMR aprobase uria#a investi"ie, dup! o discu"ie furtunoas!. Ini"ial s-a vorbit despre construirea combinatului lng! Constan"a, la Midia sau la Mangalia, dar Gheorghe Gheorghiu-Deja, care avea r!d!cini la Gala"i a decis c! ora#ul de pe Dun!re este alesul. Cel care a primit misiunea de a conduce proiectarea platformei siderurgice (n calitate de director al IPROMET Bucure#ti), a fost Ion Prisecaru, care avea pe atunci doar 30 de ani. Amplasamentul actual a fost ales la concuren"! cu Tuluce#tiul #i cu zona dintre Gala"i #i Br!ila, dup! un studiu #tiin"ific aprofundat privind curen"ii de aer, pnza freatic! #i stabilitatea terenului. Prima cup" de p"mnt, n 1961 Pentru realizarea proiectului s-a infiin"at o firm! specializat! ICMRSG care n doar #ase luni a angajat peste 12.000 de oameni. Practic, a golit de meseria#i satele din sudul Moldovei #i nordul Munteniei. Organizarea de #antier a nceput n 1960, n iulie, dar pn! n iulie 1961 s-a construit doar infrastructura necesar! constructorului. Oficial, construc"ia combinatului siderurgic de la Gala"i a nceput pe 17 iulie 1961, c!nd, scrie presa comunist!, excavatoristul Nicolae Afte#, n vrst" de 35 de ani, a excavat prima cup" de p"mnt. Prima construc"ie a fost actuala hal! a Sec"iei Prelucr!ri Mecanice. Luc!rile la primul obiectiv de produc"ie important, respectiv Laminorul de tabl! groas! nr.1, au nceput la 8 aprilie 1963. Fidel! principiilor comuniste cum c! doar muncitorii conteaz!, presa vremii scrie: Excavatori#tii Georghe Halciuc #i Gheorghe Secar! au nceput lucr!rile. Ceau!escu taie panglica P!rintele ideologic al combinatului siderurgic de la Gala"i, Gheorghe Gheorghiu-Dej, nu avea s! mai apuce inaugurarea. Moare, n 19 martie 1965, n urma unui cancer galopant, despre care s-a brfit c! i-ar fi fost provocat de ru#i, prin iradiere. Panglica avea s! fie t!iat! de succesorul lui Dej, Nicolae Ceau!escu, n ziua de 14 septembrie 1966, la ora 17.56. ns! produc"ia integrat! avea s! nceap! de-abia n 15 iulie 1968, cnd au fost finalizate toate capacit!"ile de produc"ie siderurgice #i a fost scoas! prima #arj! la O"el!ria nr. 1.

De la 40.000 la 9.000 de angaja#i Pn! n 1972, activitatea combinatului de la Gala"i a crescut constant. Num!rul de salaria"i a ajuns la circa 40.000 (ntreaga platform! siderurgiv!, incluznd unit!"ile industriale conexe, num!ra peste 50.000 de angaja"i!).

Produc"ia de o"el record a fost atins! la nivelul anului 1988, la peste 8,5 milioane de tone, n valoare de circa 7,2 miliarde de dolari. Cel pu"in a#a afirm! documentele vremii. n prezent, combinatul de la Gala"i mai are doar 8.700 de angaja"i, iar produc"ia de o"el este de numai 300.000 de tone pe lun!, adic! 3,5 milioane de tone/an.

Autor: Costel Crngan

Spune i altora despre acest articol: 0

Las! un comentariu from " Nicolae Ceausescu

FMI a vrut s"-i s"r"ceasc" pe romni nainte de 89, pentru a-i scoate n strad". Ungaria a fost salvat" de b"ncile str"ine occidentale, n vreme ce Romnia a fost nevoit" s"-!i achite datoriile pn" la ultimul ban.
24 noiembrie 2011 tags: Annely Ute Gabanyi, Nicolae Ceausescu

Interviu cu Annely Ute Gabanyi, cercet"toare

Annely Ute Gabanyi argumenteaz", bazndu-se pe cercet"rile !i analizele pe care le-a f"cut, c" regimul Ceau!escu nu ar fi vrut s"-!i pl"teasc" datoriile la b"ncile occidentale, a!a cum scriu istoricii romni, ci a fost obligat s" o fac". Astfel, de pild", FMI i-a propus Romniei n perioada 1982-1983 un acord stand-by prin care datoriile #"rii s" fie re-e!alonate !i, n schimb, guvernul s" aplice m"suri de austeritate extrem de drastice. Gabanyi explic" mai departe c", sub presiunea Occidentului, Romnia a fost nevoit" s" dea napoi banii mprumuta#i n anii 70, chiar cu pre#ul nfomet"rii popula#iei. n acest fel, cancelariile vestice mizau pe dou" efecte: recuperarea banilor !i ie!irea n strad" a romnilor umili#i. Ce-i lipse!te Romniei pentru a ie!i din starea de periferie n care se afl"? A.U.G.: Pentru a dep!#i periferia intern! sau pe cea extern!? Ambele. A.U.G.: Problema e destul de complex! #i nu este exclus s! contrariez cu aceast! apreciere. Dup! p!rerea mea, pe plan extern, Romnia a p!#it n noua er! de dup! revolu"ia din 1989 lipsit! de capitalul politic pe care Occidentul ar fi putut s!-l acorde Romniei pentru politica sa de autonomie dus! n perioada r!zboiului rece. $tiu ca se mai vehiculeaz! n anumite cercuri teza conform c!reia opozi"ia Romniei, desigur n limitele posibilului, mpotriva hegemoniei sovietice n Comecon #i n Pactul de la Var#ovia nu ar fi fost real!. Aceste teze de care m-am lovit curent n cadrul cercet!rilor mele de peste 40 de ani au fost contrazise #i invalidate de documentele #i studiile publicate dup! 1989. n plus, Romnia a pornit ca cea mai s!rac! rud! din fostul bloc comunist. Era s!rac!, chiar dac! nu avea datorii la fel ca celelalte "!ri comuniste care n 1989 erau n pragul falimentului de stat. Faptul c" a ie!it din comunism f"r" datorii nu i-a fost de mare folos Romniei. A.U.G.: Ar fi putut s! fie altfel. ntr-o analiz! f!cut! n februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se ar!ta c! acest lucru era n avantajul Romniei, crend precondi"iile pentru ca aceast! "ar! a c!rei popula"ie s-a eliberat de valorile socialiste #i care tradi"ional a fost educat! n spiritul destinului comun cu lumea latin! s! se orienteze definitiv spre Vest. n aceste condi"ii, sus"ine mai departe Bogomolov, sprijinul material #i financiar al Occidentului ar putea fi ntr-adev!r eficient ntr-o "ar! care, spune el, posed! resurse economice #i naturale ndestul!toare. Din p!c!te, sprijinul material #i financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci c!tre Polonia, Ungaria #i mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, #i n privin"a sus"inerii economice de c!tre Occident exist! interpret!ri diferite. La ce v" referi#i? A.U.G.: Se spune curent c! Romnia ar fi vrut cu tot dinadinsul s!-#i repl!teasc! datoriile pe la nceputul anilor 1980. Or, de fapt, n-a avut ncotro. Vre#i s" spune#i c" FMI a putut s" oblige regimul Ceau!escu s"-!i achite datoriile nainte ca ele s" fi devenit scadente? A.U.G.: Nu este vorba de scaden"a datoriilor. Dup! criza polon! din 1980, statul est-european cu imense datorii la b!ncile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, ntrebndu-se dac! statele comuniste din estul Europei vor fi capabile s!-#i achite datoriile contractate n decursul anilor 1970. n 1981, Romnia avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceea#i datorie o avea #i Ungaria, numai c!, din cauz! c! aceast! "ar! avea doar jum!tate din popula"ia Romniei, datoria per capita a Ungariei era dubl! fa"! de cea a Romniei. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvat" de b"ncile str"ine occidentale, n vreme ce Romnia a fost nevoit" s"-!i achite datoriile pn" la ultimul ban. De ce? A.U.G.: Este #tiut c! #i deciziile de natur! economic! sunt n esen"! politice. n locul unei aprecieri proprii, v! prezint r!spunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brand'sttter, n filmul ei $ah Mat. Strategia unei revolu"ii: Am vrut s! for"!m Romnia s! fac! reforme, care n cele din urm! ar fi scos popula"ia n strad!, sau s! pl!teasc! datoriile, fapt care, n cele din urm!, tot ar fi scos popula"ia n strad!. Vre#i s" spune#i c" FMI, prin faptul c" a obligat Romnia s"-!i pl"teasc" datoriile, a for#at de fapt izbucnirea revolu#iei? A.U.G.: Nendoielnic, politica de austeritate la care a fost supus! popula"ia Romniei n anii 1980 a fost printre factorii decisivi care au dus oamenii la disperare #i, n final, la revolt!. Crede#i c", for#nd nota n Romnia, regimul Ceau!escu ar fi putut c"dea nainte de c"derea Zidului Berlinului? A.U.G.: $ti"i c! repeti"ia general! pentru revolu"ia romn! a avut loc n noiembrie 1987. Dar problema pe care o discutam n 19821983 era de ce Romnia a refuzat acordul stand-by cu FMI, de ncheierea c!ruia depindea ree#alonarea datoriilor "!rii cu b!ncile occidentale particulare. Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universit!"ii Central Europene de la Budapesta, reiese clar c! planul propus de c!tre FMI pentru plata datoriilor Romniei

prevedea m!suri de austeritate att de drastice nct a fost refuzat de conducerea de atunci a Romniei, fiind nlocuit cu un program propriu care, de#i mai pu"in sever dect cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru s!r!cia #i lipsurile pe care le-au ndurat oamenii pn! n 1989. Dar cum ajunsese Romnia s" aib" acele datorii? A.U.G.: Datoriile la firme occidentale au fost contractate ncepnd din anii 1960, cnd Romnia a nceput s! pun! n practic! propria strategie de dezvoltare economic!, care printre altele urm!rea #i reducerea dependen"ei de livr!rile de energie #i materii prime din Uniunea Sovietic!. Aceast! strategie avea trei componente: ob"inerea de petrol din "!ri aflate n lumea a treia cu rezerve de petrol, n schimbul efectu!rii de prospec"iuni, a livr!rii de instala"ii de foraj #i a form!rii de speciali#ti n institu"iile de nv!"!mnt din Romnia; achizi"ionarea de tehnologie avansat! din Occident pentru construc"ia de rafin!rii n Romnia #i, n cele din urm!, exportul produselor rafinate cu un profit substan"ial pentru Romnia. Dar au ap!rut r!zboiul dintre Iran #i Irak, apoi criza petrolului #i, n acest context, Romnia nu a mai fost n stare s!-#i achite datoriile la timp. Deci Romnia a primit bani din Occident pentru investi#ii, i-a folosit n acest scop, dar afacerea n care a investit a c"zut !i nu a mai putut s" dea banii napoi. A.U.G.: Da. n principiu, fiind singura "ar! din bloc care devenise membr! a FMI nc! n 1972, nfruntnd URSS, Romnia ar fi trebuit s! fie tratat! preferen"ial de aceast! organiza"ie #i de c!tre b!ncile occidentale. &i a luat vreodat" bani de la FMI nainte de 1989? A.U.G.: A luat dou! tran#e #i pe a treia nu a mai luat-o. Ce-a f"cut cu banii? Ce sum" a luat? A.U.G.: Sume relativ mici. Banii mul"i au fost lua"i de la b!ncile private, cu termene scurte de returnare. Potrivit, ns!, documentelor interna"ionale pe care le-am cercetat, Romnia nu a vrut cu tot dinadinsul s! pl!teasc! aceste datorii dintr-o dat!, dup! cum sus"in anali#ti #i istorici romni. Numai c! Romnia a fost pus! la col", iar poporul romn a tras lozul cel mai negru. ntr-un fel, acest lucru a avut partea lui bun!, de vreme ce a dus la c!derea regimului. Nu a fost prea trziu? A.U.G.: Nu #tiu dac! a c!zut prea devreme sau prea trziu, dar a c!zut prost: a plecat un regim anti-sovietic pentru ca s! vin! la putere un regim pro-sovietic. Dac! ar fi c!zut #i regimul #i sistemul ar fi fost altceva, dar a#a au ajuns n fruntea "!rii ni#te persoane care pl!nuiau s! men"in! Romnia ntr-o zon! gri, de influen"! a Uniunii Sovietice. Pn" cnd a durat de facto regimul pro-sovietic n Romnia? A.U.G.: Faza grea a durat pn! la scoaterea generalilor comploti#ti, n frunte cu ministrul Ap!r!rii Nicolae Militaru numit imediat n decembrie 1989, de la posturile lor, n februarie 1990. A doua faz! s-a terminat o dat! cu c!derea URSS, cam prin septembrie 1991, iar faza a treia a "inut pn! la alegerile din 1996, cnd, la alegerile parlamentare #i preziden"iale din acel an, au fost nl!tura"i din CSAT #i ultimii generali pro-sovietici. Mai exist" !i o a patra faz" a regimului pro-sovietic? A.U.G.: Nu, chiar #i Ion Iliescu #i-a dat seama dup! aceea c! "ara trebuie s! mearg! ntr-o direc"ie pro-occidental!. Din p!cate, noul pre#edinte Emil Constantinescu nu #i-a putut onora promisiunea c! va duce Romnia curnd pe drumul integr!rii euro/atlantice, Romnia nefiind n 1997 printre acele "!ri foste comuniste alese pentru primul e#alon pentru integrarea n NATO #i n UE. Abia n urma r!zboiului din Kosovo, cnd Romnia, dup! spusele pre#edintelui Constantinescu, s-a comportat ca o "ar! NATO, "ara #i-a nceput negocierile de aderare la UE, iar n 2002 a primit und! verde pentru NATO. Deci, n primul deceniu dup! revolu"ie, Romnia, spre deosebire de celelalte state central-europene care au primit sprijin financiar #i expertiz! din partea UE, a fost l!sat! n deriv!, aici fortificndu-se cartelurile economice indigene. Consolidarea acestor carteluri e o consecin#" a persisten#ei vechiului sistem? A.U.G.: A fost att o consecin"! a felului n care s-a f!cut schimbarea n 1989, ct #i a faptului c! Romniei i-a lipsit o perspectiv! clar! a integr!rii n sfera occidental!. Spunea#i c" imediat dup" 1980 doar elita pro-sovietic" din Romnia s-a implicat n politica #"rii. A.U.G.: Aceast! elit! a fost adus! la putere printr-o lovitur! de stat deghizat! n r!scoal! popular!. Oamenii ie#iser! n strad! cernd Jos comunismul #i s-au trezit cu Jos Ceau#escu. A fost o mare gre#eal! fiindc! problema nu era doar Ceau#escu, ci comunismul ca

sistem. Totu!i, chiar !i acum, la 21 de ani de la c"derea lui Ceau!escu, mai mult de jum"tate din romni spun c" n comunism era mai bine !i c" n sine co)munismul era o idee bun", prost aplicat". Mai mult chiar, scriitorul Mircea C"rt"rescu este de p"rere c" sistemul era groaznic, ns" aveam stabilitate !i fiecare !tia ce-l a!teapt" n ziua urm"toare. De ce crede#i c" aceast" nostalgie persist" ntr-un fel chiar !i la nivelul elitelor? A.U.G.: Aceast! nostalgie persist! n toate "!rile foste comuniste, ns! mai ales printre dezavan'taja"ii #i perdan"ii schimb!rilor economice petrecute de atunci. Este cel pu"in straniu ca un om cult precum Mircea C!rt!rescu s!-#i m!rturiseasc! nostalgia dup! un tip de stabilitate cu Securitatea la poart! #i nchisoarea la col". CV Anneli Ute Gabanyi , 69 de ani Urmeaz" cursuri de Filologie si Stiinte politice la universitatile din Cluj, Munchen, Clermont-Ferrand #i la University of Southern California. Ob!ine titlul de doctor n filologie de la Universitat der Bundeswehr din Hamburg. n 1963 p"r"se#te Romania, stabilindu-se la Munchen. Intre 1969 si 1987 este analist principal, apoi director al sec!iei romane de cercetare la Radio Europa Libera, Munchen. Intre 1988 si 2000 este analist principal la Sudost-Institut, Munchen, apoi analist principal asociat la Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin. Este autoarea volumelor Partei und Literatur in Rumanien seit 1945. Untersuchungen zur Gegenwartskunde Sudosteuropas (1975), Die unvollendete Revolution. Rumanien zwischen Diktatur und Demokratie (1990) si Systemwandel in Rumanien. Von der Revolution zur Transformation (1998), aparut si in limba romn" in anul 1999 sub titlul Revolu!ia neterminat".
Spune i altora despre acest articol: 0

Un comentariu from " Nicolae Ceausescu

Grigore Cartianu: ntr-o sngeroas" zi de Cr"ciun, cnd au fost mitralia#i Nicolae !i Elena Ceau!escu
23 noiembrie 2011 tags: Grigore Cartianu

Ceea ce trebuia s" se ntmple s-a ntmplat: Mircea Geoan" a fost executat n stil tribal, a!a cum se obi!nuie!te ntr-un PSD n"scut prin str"mo!ul s"u FSN ntr-o sngeroas" zi de Cr"ciun, cnd au fost mitralia#i Nicolae !i Elena Ceau!escu. Elementul comun este Ion Iliescu. Acesta a manevrat astfel nct Ceau#e#tii s! ajung! la doi metri sub p!mnt, ntr-un simulacru de proces, #i tot el a vegheat ca Geoan! s! fie executat politic, ntr-un simulacru de #edin"!. Pentru b"trnul bol!evic, Ceau!escu !i Geoan" au ceva n comun: i-au pus stop n carier!. Ceau#escu l-a scos din nucleul puterii comuniste n 1971, cnd a v!zut c! e vorba Elenei Ceau#escu - intrigant ca taic!-su. Geoan! l-a nvins la vot n 2005, furndu-i pre#edin"ia PSD. Or, a-l ndep!rta pe Ion Iliescu de putere nseamn! s!-"i asiguri ura acestuia pe via"!. Ur! care, conform educa"iei bol#evice pe care tn!rul Ionel a primit-o n familie, te urm!re#te pn! n mormnt #i chiar dincolo de el. n cazul lui Ceau#escu, r!zbunarea lui Iliescu s-a concretizat n rafale de mitralier!. Geoan! a fost ceva mai norocos: a primit n piept doar rafalele de nerecuno#tin"! ale unor colegi oportuni#ti. Ni#te victor-atanasie-st!ncule#ti ai anului 2011. Acum, Iliescu #i lacheii s!i rnjesc triumf!tori. Nici nu au timp s! vad! c! ura cu care ac"ioneaz! i slu"e#te pn! la a-i transforma n mon#tri politici. Cnd se vor uita n oglind!, va fi prea trziu.
Spune i altora despre acest articol: 0

Un comentariu from " Nicolae Ceausescu

Nicolae Ceau!escu 1950: avem prea mul#i func#ionari !i inc" exist" tendin#a de a umfla num"rul lor !i nu de a-l reduce
22 noiembrie 2011 tags: Nicolae Ceausescu

1950 decembrie 12-13. Stenograma discu!iilor Plenarei C.C. generate de raportul prezentat de M. Constantinescu privitor la Planul Cincinal de dezvoltare a economiei na!ionale a R.P.R. pe anii 1951-1955 Nicolae Ceau!escu: Tovar!#i, planul cincinal pune sarcini deosebit de mari n toate domeniile de activitate. Eu a# vrea s! m! opresc asupra unei sarcini puse n domeniul agricol. De#i ntr-o form! scurt! planul pune sarcini ca la sfr#itul Planului Cincinal n agricultura noastr! s! predomine sectorul socialist, dar aceasta cere o aten"ie deosebit! mai ales dac! "inem seama de experien"a primului an n munca de organizare a gospod!riilor colective, unde am ob"inut o serie de succese nsemnate, dar am avut #i o serie de lipsuri. Realizarea acestor sarcini, ca o sut! de mii de gospod!rii "!r!ne#ti individuale s! ne uneasc! n gospod!rii colective, a nsemnat o munc! deosebit de important! a ntregului nostru partid. Aceasta va nsemna c! va trebui un sprijin uria# #i permanent #i o aten"ie mult mai mare n acest domeniu dect s-a dat pn! acum. Cred c! n aceast! privin"! ar trebui prev!zut n lege, ceea ce este prev!zut n raport c! statul va da credite de 29 miliarde, tocmai pentru a ar!ta ajutorul pe care statul l d! "!r!nimii muncitoare, care este hot!rt! s! mearg! pe drumul colectiviz!rii. Al doilea, legat de aceasta, cred c! este nevoie s! se nt!reasc! munca n sectorul agricol. Trebuie s! se dea un ajutor mai eficace, ntruct cred c! n aceast! privin"! exist! o lips! n munca noastr!. n al treilea rnd, cred c! dac! se vorbe#te de birocra"ie este cazul s! se pun! sarcini de a reduce num!rul func"ionarilor, pentru c! n general avem prea mul"i func"ionari #i inc! exist! tendin"a de a umfla num!rul lor #i nu de a-l reduce. n al patrulea rnd, de#i se vorbe#te n general de ridicarea speciali#tilor, ar trebui pus #i n lege ca sarcin! pentru to"i care lucreaz! n domeniul economic de a-#i nsu#i mai multe cuno#tin"e pentru a fi n stare s! st!pneasc! domeniul n care lucreaz!. Avem foarte mul"i activi#ti de partid care stau sub influen"a tehnicienilor, de multe ori du#mani, dar care #tiu s! vorbeasc! frumos, s! pun! mai bine problemele #i astfel reu#esc s! saboteze munca noastr!. Trebuie deci pus! ca o sarcin! n plan ca n cel mai scurt timp to"i acei tovar!#i care ocup! posturi de r!spundere n domeniul economic, n toate domeniile aparatului de stat, s!-#i nsu#easc! cuno#tin"ele necesare. n aceast! privin"! trebuiesc luate m!suri #i din partea Comitetului Central. n fine, cred c! n lege #i n raport este o lips! dup! ct mi dau eu seama, c! nu se vorbe#te nici un cuvnt despre sarcinile care revin partidului n realizarea unui asemenea uria# plan de stat. Acest lucru nu poate fi f!cut f!r! mobilizarea ntregului partid, f!r! a se pune sarcini tuturor membrilor de partid. De aceea propun ca plenara noastr! s! elaboreze o rezolu"ie sau hot!rre n care s! se traseze precis sarcini organiza"iilor de partid n realizarea acestui plan. Al doilea s! se pun! sarcini care vor reveni organiza"iilor de mas!. $i n al treilea rnd s! se prevad! sarcini pentru Sfaturile Populare. Am f!cut alegeri, avem un aparat nou de stat, dar n plan #i n raport nu se vorbe#te nimic despre sarcinile care revin acestui aparat nou, #i f!r! de care nu poate fi realizat planul. F!r! mobilizarea Sfaturilor Populare nu vom putea realiza planul. Consider deci c! este necesar ca #i n plan #i n rezolu"ie s! se pun! acest lucru. D.A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar 69/1950, f. 15-113
Spune i altora despre acest articol: 0

Un comentariu from " Nicolae Ceausescu

Executan#ii planului loviturii de stat 22 decembrie 1989

Executan#ii planului loviturii de stat 22 decembrie 1989

17 noiembrie 2011 tags: Lovitura de stat 1989

George Militaru a f"cut parte din echipa TVR deplasat" la mitingul #inut de Nicolae Ceau!escu n data de 21 decembrie 1989, n fa#a Comitetului Central. Apoi, din 22 decembrie pn" la 2 ianuarie 1990 a asigurat func#ionarea camerelor de transmisie din studioul 4 al TVR. George Militaru: Brate! se cuno!tea cu Iliescu. Bine de tot se cuno!tea cu Iliescu !i Rodica Becleanu, care era produc"toare la Telejurnal pe vremea aia.

Prinicipalul instrument de diversiune din timpul Revolu#iei a fost coordonat de Silviu Brucan, fost conduc"tor al Radioteleviziunii ntre 1962 !i 1966! Printre cei care au spus vrute !i nevrute, n direct, se mai num"r": George Marinescu, Cico Dumitrescu, generalul Nicolae Militaru, Mihai Lupoi, Virgil M"gureanu !i al#ii. Granzii, ca generalul Militaru, au vorbit din studioul 5, al#i revolu#ionari, din studioul 4, unde se afla !i Teodor Brate!.

Dan Mar#ian a fost presedinte al Camerei Deputatilor, in perioada 1990-1992, apoi vicepresedinte al aceleiasi Camere, in legislatura 1992-1996. A fost membru fondator al FSN si co-presedinte al CPUN. Dan Martian a fost numit ambasador la Lisabona in primavara anului 2001. Absolvent al Universitatii M. V. Lomonosov din Moscova, decedat la Lisabona, ca ambasador, in al doilea mandat al lui Iliescu, din cauze necunoscute.

Emil (Cico) Dumitrescu - Constantin Bucur: Emil Cico Dumitrescu a fost prins la un simpozion la care au venit si delegatiile din blocul sovietic. In pauza de masa si-au lasat caschetele pe hol, am plantat microreceptori in caschete si asa l-am dovedit pe Cico. Cico Dumitrescu: n 80 am fost arestat vreo cinci luni. Am hrtie c! doi ani am fost urm!rit de Securitate, am aflat #i eu la Revolu"ie. M! acuzau c! am vndut secrete. Cico Dumitrescu: Cu Iliescu am fost coleg la Ape, nu la Moscova Ion Iliescu: Va dati seama ca nu la chemarea lui Cico Dumitrescu am fost la TVR (cu care de altfel nu am fost coleg el era cadru militar in marina). Si altii afirma acelasi lucru, probabil cu bune intentii (Deci ori Cico minte ori ,Iliescu). Omul care l-a chemat pe Ion Iliescu la TVR (Pe 22 decembrie, n jurul orei 14.15, c!pitanul de rang I Emil (Cico) Dumitrescu #i-a f!cut apari"ia la Televiziunea Romn!. Discursul lui a fost difuzat din Studioul 5 al Televiziunii Romne, de unde cu numai zece minute mai devreme vorbea generalul Nicolae Militaru. La ora 14.35 Iliescu vorbeste la televiziune, cu 10 minute inainte a vorbit cu gen. Stanculescu. C"pitanul Cico Dumitrescu cerea n direct ca Ion Iliescu s! se prezinte la Televiziune: Rog pe tovar!#ul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, s! vin! la Televiziune! Trebuie, tovar!#i, s! ne organiz!m! Tovar!#ul Iliescu era n zon!, fiind contactat de Sergiu Nicolaescu. Cico Dumitrescu: Pentru c! a#a #tia toat! lumea. Dac" o s" cad" Nicolae Ceau!escu, Ion Iliescu este cel care trebuie s"-i ia locul. Se spunea #i la Europa Liber!, #i peste tot. Cico Dumitrescu: ntre 2000 #i 2004 am fost consilier preziden"ial. Imediat dup! Revolu"ie am fost #eful Direc"iei Generale de Pres! #i Sport.

Documentul care l acuz" pe Emil Cico Dumitrescu c" le-a vndut ru!ilor secrete de stat n anii 80 Florin Velicu persoana care l-a insotit pe Ion Iliescu in permanenta, fostul angajat al Consiliului Culturii Florin Velicu povesteste despre Iliescu: Dupa eveacuarea lui Ceausescu din CC, mi-a venit brusc ideea sa iau legatura cu Iliescu. L-am sunat pe Iliescu. Si colegii ma impingeau. Ei stiau legatura noastra 13:00, 13:05. Incepuse transmisia pe televizor. Biroul lui Ladislau Hegedus era plin. Plin era, cu tot felul de salariati, bineinteles. Se uitau la televizor. Eu il cunosteam pe Hegedus, lucrand in aceeasi institutie. De fapt, si Iliescu il cunostea foarte bine. Si eu i-am zis: Domnule, fa legatura cu cineva de la Armata. Zice: Pot sa-i fac cu Hortopan sau cu Stanculescu. Mi-a si explicat Hegedus de ce: cu fiecare din cei doi lucra la spectacolele omagiale. A sunat la minister. Desi au trecut 15 ani, si acum imi aduc aminte, era numarul 272 pe scurt. 262. 262, pe scurt. A sunat la minister si a dat peste Stanculescu. Stanculescu i-a spus, n-am auzit, dar am inteles chestia asta de la el (de la Ion Iliescu, n.a.) Ma cheama acolo. Stanculescu i-a spus sa vina acolo. A fost un moment de genialitate a lui Iliescu, pe care l-am vazut uitandu-se la televizor. Cand Iliescu vorbea la telefon cu Stanculescu era lume in jur? Da, multa. Cam cate persoane? Toti salariatii de la Hegedus, 10-15 persoane. Iliescu era fixat pe televizor Incercati sa va aduceti aminte ce-i spunea Iliescu lui Stanculescu? Care e situatia? Lucruri pe undeva generale. Care-i situatia, ce se intampla? Probabil ca ala ii dadea niste raspunsuri, dar esential era ca il chema insistent acolo. La MApN. Da, la Armata. Probabil i-a spus ca este la conducerea Armatei. Nu se auzea. Noi auzeam doar ce spune Iliescu, nu ce spune Stanculescu. Stiu ca a dat un telefon si la Televiziune. Dar era fixat pe ecranul televizorului, era ca un magnet. Cand a vazut Televiziunea deschisa, cu tot ce se intampla acolo, haosul ala Repet, eu as face

aceasta miscare de traveling, vizavi de pozitia lui din biroul sau, unde era foarte pasiv si discuta relaxat, si pozitia electrizanta, cand a vazut ce se intampla la Televiziune. Eu cred ca in momentul ala s-a gandit ca pierde trenul. Ceva s-a intamplat cu el, ca a devenit electrizat. Am plecat de la Hegedus A mai dat si alte telefoane? Nu. De aici incep incurcaturile istoriei si falsurile. Pentru ca foarte multa lume a vrut sa ma faca pe mine Bine, unii m-au facut si ofiter acoperit. Va pot explica eu de ce Si eu va pot explica de ce cei doi (Gelu Voican Voiculescu si Sergiu Nicolaescu, n.a.) m-au facut soferul lui Iliescu. In realitate, n-am plecat eu cu el din Casa Scanteii. El a plecat cu masina lui, eu cu masina mea, impreuna cu o colega de la Hegedus, Marcela Iacob este numele ei, si am plecat la el acasa. Eu, dupa Iliescu O secunda. Sa ne intelegem: Iliescu a mai avut cel putin alte doua convorbiri telefonice. Vorbeste cu Suzana Gadea, vorbeste cu Stanculescu, vorbeste la Televiziune, vorbeste acasa cu Nina Da. De la Hegedus. Vorbeste la Comitetul Central, unde da de un revolutionar pe nume Luca. De asta nu stiu eu. Nu cred ca a mai vorbit cu cineva. Prin urmare, sa punctam ca, in mod categoric, Ion Iliescu a stat acasa o jumatate de ora. Categoric! De acolo am plecat, el cu masina nu stiu cui, spre Televiziune, eu din nou cu masina mea si cu Marcela Iacob inauntru Dumitru Mazilu - In perioada 1965-1966, Dumitru Mazilu de"ine func"ia de director al $colii de ofi"eri de Securitate de la B!neasa. ntre anii 1986-1989, a fost pus sub stare arest la domiciliu.

Cornel Dinu- (Procurorul), Pe Cornel Dinu l-a dus mintea s" mearg" #int" la Televiziunea Romn" n dup"-amiaza de 22 decembrie. A fost introdus n cercul puterii de Dan Mar#ian: Am intrat mpreun" ntr-un birou de la etajul doi, unde se redactau !tirile lansate pe post. n"untru era !i Ion Iliescu. I-am amintit cum mi ratasem intrarea n politic" n 1968 (n.r. n acel an, Dinu nu a mai apucat s" #in" o alocu#iune la un congres UTC dirijat de Ion Iliescu, pe atunci ministru al Tineretului). Iliescu mi-a zmbit larg (n.r. cum altfel?!) m-a mbr"#i!at !i mi-a spus s"-l ajut pe prietenul s"u, Dan Mar#ian. Extrem de important" este scena la care Cornel Dinu a asistat n noaptea de 22 spre 23 decembrie: n jur de ora cinci diminea#a, dup" ce se anun#ase c" ru!ii au recunoscut primii proclama#ia Frontului Salv"rii Na#ionale, Ion Iliescu a vorbit la telefon cu consulul lor. n ruse!te, la fel !i Petre Roman, dup" el. Concluzia mp"rt"!it" era clar": Ru!ii pot interveni s" asigure ordinea n dou" ore. Ceau!escu i-a dat #ara proastei de nevast"-sa n periplul s!u prin Bucure#ti, ncercnd s!-i fac! pierdut! urma doamnei Iliescu, chipurile urm!rit! de terori#ti, Cornel Dinu a b"ut un ceai cu Gheorghe Murer, la 24 decembrie. Maurer locuia gard n gard cu familia Iliescu, n cartierul Aviatorilor. Fusese primministru al Romniei (1961-1974) #i, totodat!, omul care l-a sus"inut pe Ceau#escu n 1965, n 'cursa pentru preluarea func"iei de secretar general al Partidului. n discu"ia tihnit! cu Dinu, Maurer ar fi punctat nceputul sfr#itului pentru Nicolae Ceau#escu: Diabetul de dup! 1974 l-a nnebunit. Neavnd ce s!-i mai dea proastei de nevast!-sa, i-a dat "ara. Ion Iliescu a nro!it telefonul care f"cea leg"tura cu Moscova

Dinu a cizelat cteva ore la !tirile care intrau pe post, apoi Ion Iliescu l-a trimis s" o ia de acas" pe doamna Nina !i s" i-o aduc" la Televiziune. Al!turi de so"ia viitorului pre#edinte a tr!it Cornel Dinu emo"iile Revolu"iei. Nina s-a ascuns cteva nop#i n casa Procurorului !i pe la rudele acestuia. De fric!, Dinu le-a cerut emana"ilor Revolu"iei un pic de protec"ie ntr-una dintre nop"ile de zbucium. I-a oferit-o amiralul Cico Dumitrescu, cu care se mprietenise la Televiziune, trimi"ndu-i n fa"a casei o ma#in! de la Circa 2 de Mili"ie. Cu Cico Dumitrescu m-am n#eles doar din priviri. Amiralul Cico Dumitrescu a fost o roti#" foarte important" din angrenajul acelor evenimente. Era unul dintre executan#ii planului. Masele, provocate #i dirijate de profesioni#ti ai unor asemenea cataclisme istorice, preg!ti"i pentru a#a ceva, doar se mi#cau #i f!ceau zgomote. Tot Cico Dumitrescu l-a salvat pe Cornel Dinu #i la 24 decembrie, seara, cnd fostul sportiv a fost depistat cu arme n portbagajul ma#inii #i catalogat de un locotenent drept terorist. Amiralul ar fi dat ordin s" fie trimise dou" Dacii cu para!uti!ti pentru a-l scoate pe Dinu de la ananghie. Procurorul poveste#te n cartea sa c! numai o ma#in! a ajuns pentru a-l salva cealalt! fusese mitraliat! n fa"a Academiei Militare. Ru!ii pot veni n dou" ore Orele petrecute de Cornel Dinu n Televiziune s-au transformat n pagini savuroase de carte. Cnd Sergiu 'Nicolaescu gesticula frenetic amestecnd n fraze sacadate AKM-uri, TAB-uri #i alte nenorociri, fostul fotbalist constata: Incontestabilul mare regizor avea chiar accente de platou de filmare. Ap!rea #i ne anun"a c! verific! coloana de blindate, care s-ar fi ndreptat spre Televiziune. M-am sim"it obligat s!-l sanc"ionez: Maestre, asta a"i f!cut n August n fl!c!ri, pe platou, acum este cu adev!rat realitate!. Extrem de important! este scena la care Cornel Dinu a asistat n noaptea de 22 spre 23 decembrie: n jur de ora cinci diminea#a, dup! ce se anun"ase c! ru!ii au recunoscut primii proclama#ia Frontului Salv"rii Na#ionale, Ion Iliescu a vorbit la telefon cu consulul lor. n ruse#te, la fel #i Petre Roman, dup! el. Concluzia mp!rt!#it! era clar!: Ru#ii pot interveni s! asigure ordinea n dou! ore. Ceau!escu i-a dat #ara proastei de nevast"-sa

n periplul s!u prin Bucure#ti, ncercnd s!-i fac! pierdut! urma doamnei Iliescu, chipurile urm!rit! de terori#ti, Cornel Dinu a b"ut un ceai cu Gheorghe Murer, la 24 decembrie. Maurer locuia gard n gard cu familia Iliescu, n cartierul Aviatorilor. Fusese prim-ministru al Romniei (1961-1974) #i, totodat!, omul care l-a sus"inut pe Ceau#escu n 1965, n 'cursa pentru preluarea func"iei de secretar general al Partidului. n discu"ia tihnit! cu Dinu, Maurer ar fi punctat nceputul sfr#itului pentru Nicolae Ceau#escu: Diabetul de dup! 1974 la nnebunit. Neavnd ce s!-i mai dea proastei de nevast!-sa, i-a dat "ara. Dinu sus"ine c! a asistat la o discu"ie telefonic! purtat! de Iliescu #i Roman cu unul dintre consilierii Ambasadei URSS de la Bucure#ti. Eu am stat n aceea#i nc!pere cu Ion Iliescu n noaptea de 22 spre 23 decembrie, la Televiziunea Romn!, de la nou! seara pn! diminea"a la #apte.

George Marinescu: Fostul prezentator al Telejurnalului (ntre 1969 #i 1990) recunoa#te c! televizorul a cam min"it poporul n timpul Revolu"iei din decembrie 1989. A citit comunicatul despre sinuciderea tr!d!torului Milea, apoi #i-a f!cut mea culpa n direct. Dup! 20 de ani, Marinescu admite c! a spus multe abera"ii pe post. Europa Liber" a trmbi#at luni de zile c" singurul nlocuitor pentru Ceau!escu este Ion Iliescu. Deci nu era o noutate. Occidentul ne ndoctrinase, ne manipulase, ca s" zic a!a, cu o astfel de !tire. George Marinescu a ajuns dup" Revolu#ie un apropiat al Guvernului Romniei, fiind numit director la televiziunea Executivului. A r"mas n acest post timp de !apte ani.

Teodor Brate! Am f!cut #coala profesional!, apoi am fost ucenic la Malaxa. Dup! 1944, cnd muncitorii au fost sco#i n fa"!, am fost #i eu trimis la Radiodifuziune, mpreun! cu al"i tineri muncitori. Am dat probe #i am fost angajat. Am f!cut #tiri #i am r!mas vndut #tirilor. Prelucram nout!"i din "ar!. Prima #tire pe care am f!cut-o pentru radio a fost un e#ec catastrofal. Am fost pus la gazeta de perete #i credeam c! o s! fiu dat afar!.

Erau la mod! #tirile despre recorduri n produc"ie. Doi cet!"eni dep!#iser! norma, iar eu am redactat n felul urm!tor: Cutare #i cutare, lucrnd la robine"i cu capul n#urubat, au dep!#it norma de produc"ie. Mie mi s-a p!rut o chestiune corect! pentru c! eu #tiam ce nseamn! robine"i cu cap n#urubat Teodor Brate!:Trebuie s" spun c" ascultnd Vocea Americii !i Europa Liber", !i eu credeam c" solu#ia de schimb era Ion Iliescu. A#a se #i explic! de ce l-am prezentat att de c!lduros #i de special. Televiziunea am p!r!sit-o pe 30 martie 1990. Aveam 57 de ani, din care 41 de ani de munc! #i de cotiza"ie. Am primit #i eu oferte atractive de la Petre Roman, de la PD, oferte de secretar de stat, n 1997. nainte mi se oferiser! func"ii la grupul parlamentar. Am refuzat, fiindc! am zis c! am stat prea mult la st!pn #i am vrut s! fiu liber. Am refuzat inclusiv certificatul de revolu"ionar.

Mihail Lupoi n 22 decembrie 1989, n timpul revolu"iei, avnd gradul de c!pitan n armat!, a ap!rut la televiziunea romn! anun"nd c! armata este al!turi de popor, #i a f!cut afirma"ia fals!, c! armata nu a deschis focul mpotriva popula"iei. Cu aceea#i ocazie l-a anun"at pe generalul Nicolae Militaru (dovedit agent al GRU, eliminat din acest motiv din armat! n 1978) ca ministru al ap!r!rii. Tot atunci a avertizat nso"it de protestele lui Mircea Dinescu asupra posibilit!"ii unei interven"ii militare din afar! n caz c! se va ajunge la haos. A fost membru n Consiliul Frontului Salv!rii Na"ionale #i ministru al turismului ntre 2 ianuarie #i 7 februarie 1990 Mult timp dup! Revolu"ie, Ion Iliescu a sus"inut c! n-a #tiut c! Lupoi ar fi avut vreo leg!tur! spionajul sovietic. Victor Atanasie St!nculescu a spus c! nu avea niciun motiv s! l informeze pe Ion Iliescu c! Militaru era spion pentru c! acesta deja #tia. Generalul St"nculescu a precizat c! era o practic! a serviciilor secrete ca atunci cnd un tn!r era la studii, mai ales la cele militare, s! se ncerce racolarea lui de c!tre serviciile secrete alte "!rii resprective. n momentul n care Lupoi anun"! c! Militaru este noul ministru al Ap!r!rii, Ion Iliescu este prezent la TVR #i nu dezminte acest anun". Acesta are dou! scurte cuvnt!ri nainte #i dup! anun".

Silviu Brucan: a fost pre#edinte al Radioteleviziunii ntre 1962 #i 1966. Hortensia, mama lui Petre Roman, s-a angajat la Radiodifuziune n 1954, printr-un transfer de la Editura Politic!. A lucrat n radio pn! n 1975, cnd s-a pensionat. Din cele afirmate pentru Adev!rul rezult! c! Teodor Brate# a fost coleg, la radio, cu Hortensia Roman #i i-a fost subordonat lui Silviu Brucan, ntre 1965 #i 1966. La Revolu"ie, Silviu Brucan a fost #eful neoficial al grupului de la TVR. Conform celor declarate de Sergiu Nicolaescu la emisiunea Na#ul, Brucan este #i cel care l-a propus pe Roman pentru func"ia de prim-ministru. Brate# a fost amfitrionul Revolu"iei la TV, stnd n direct aproape 70 de ore pe 22, 23 #i 24 decembrie 1989. AnaMaria Onisei

Sergiu Nicolaescu:

Dup! revolu"ia romn! din 1989, n care a fost implicat, Sergiu Nicolaescu a sus"inut Frontul Salv!rii Na"ionale, fiind ales n repetate rnduri senator pe listele acestei forma"iuni politice, iar apoi al PDSR. Regizorul Sergiu Nicolaescu a relatat la emisiunea Na#ul cum a ajuns la TVR. Nicolaescu era n Pia"a Roman! cnd a fost luat pe sus de muncitori. Erau foarte organiza"i. Eu i-am v!zut #i am cobort cu ei. M-au mbr!"i#at #i m-au luat pe sus. A scos capul un c!pitan care a fost apoi pus la SPP, Dumitru Iliescu, a spus Nicolaescu. Iliescu i-a spus lui Nicolaescu c! a primit ordin s! se retrag! la unitate. Eu i-am spus s! mearg! n unitatea, dar s! mearg! mai nti la TVR. Am plecat cu trei TAB-uri din coloan!. Pe unul din TAB-uri se urcase Caramitru la teatrul Notarra. Cnd a ajuns n Pia"a Confedera"iei (Doroban"i n.r.) eu am vrut s! merg acas! pentru c! aveam arme #i dou! grenade acas!. Regizorul Sergiu Nicolaescu a relatat la emisiunea Na#ul cum a ajuns la TVR. Nicolaescu era n Pia"a Roman! cnd a fost luat pe sus de muncitori. Erau foarte organiza"i. Eu i-am v!zut #i am cobort cu ei. M-au mbr!"i#at #i m-au luat pe sus. A scos capul un c!pitan care a fost apoi pus la SPP, Dumitru Iliescu, a spus Nicolaescu. Iliescu i-a spus lui Nicolaescu c! a primit ordin s! se retrag! la unitate. Eu i-am spus s! mearg! n unitatea, dar s! mearg! mai nti la TVR. Am plecat cu trei TAB-uri din coloan!. Pe unul din TAB-uri se urcase Caramitru la teatrul Notarra. Cnd a ajuns n Pia"a Confedera"iei (Doroban"i n.r.) eu am vrut s! merg acas! pentru c! aveam arme #i dou! grenade acas!.

Vladimir Cohn (Vova)- mare industria# n Italia #i Statele Unite ale Americii, ulterior anturat n clica finan"atorilor clubului Dinamo. Dinu a plecat n Italia la 13 decembrie 1989 #i a revenit n "ar! pe 19, aceea#i lun!. n Cizm! s-a ntlnit cu Vladimir Cohn, pe atunci mare industria# n Italia #i Statele Unite ale Americii, ulterior anturat n clica finan"atorilor clubului Dinamo. Cornel Dinu poveste#te n volumul doi al romanului s!u autobiografic (Zmbind din iarb!) nv!"!turile primite n acel decembrie 89 de la prietenul Vova Cohn: Cornelic", cred c! acesta este sfr#itul lui Ceau#escu. La Fonte dei Marmi (n.r. or!#el de lng! Floren"a) m-am ntlnit cu doi colonei americani. i #tiu de mult. Mi-au spus c" acum este sfr!itul lui Ceau!escu. S-a hot"rt la Malta. La Timi#oara a fost doar nceputul (n.r. discu"ia are loc n seara de 18 decembrie). Urmeaz" !i la Bucure!ti. Tot ei mi-au mp"rt"!it c" tot la Malta s-a hot"rt ca n Romnia s" ac#ioneze ru!ii. Mine e!ti n Bucure!ti. Vezi ce po#i s" faci, te cunoa!te lumea, te duce mintea!.

Mihai Ispas taximetrist, si fost sofer al lui Iliescu, ulterior ministru adjunct al Sportului. Am jucat rug'by inca dinainte de 1989. Pe vremea cand jucam la Olim'pia mi-am cunoscut sotia, Iuliana Ghimbsanu, fata de antrenor de rugby. Suntem impreuna si acum, isi a'min''teste Mihai. De-a lungul vremii, a trecut pe la Olim'pia, Grivita Rosie si Spor'tul, unde joa'ca si acum, la 45 ani Fals! N-am fost soferul lui Iliescu, om pe care-l respect si pe care-l pre'tuiesc. Am condus un taxi, in decembrie 1989, cand se tragea. L-am dat la o parte pe taximetrist, i-am spus ca am mai multa incredere in mine in situatia respec'tiva, puncteaza Ispas. Dupa 90 a fost ministrul adjunct al Sporturilor, ala'turi de Cornel Dinu, iar in prezent este consilier COR.

Gelu Voican Voiculescu n anul 1970 este arestat #i anchetat pentru atingere adus! securit!"ii statului prin

tr!dare de secrete de serviciu #i spionaj economic Dup! Revolu"ia din decembrie 1989, el a de"inut func"ia de viceprim-ministru n primul guvern provizoriu #i responsabil cu controlul serviciilor secrete ) Virgil M!gureanu (Dup! cum afirm! generalul Ion Mihai Pacepa, M!gureanu a devenit colaborator al Securit!"ii interne n februarie 1972 #i a fost apoi ncadrat n DIE cu grad de c!pitan #i numele conspirativ Mih!ila Mihai. Pe 24 decembrie, la ora 15.00, el a venit la TVR #i a citit un comunicat din partea Consiliului Frontului Salv!rii Na"ionale. Ion Iliescu a respins ideea ca Ceausestii sa fie ucisi prin act revolutionar, apoi s-a lansat ideea unui proces condus de un tribunal militar exceptional. Iliescu a fost de-acord dup" ce i s-a propus formula ocolit", a procesului.

Generalul Nicolae Militaru Reactivat de Ion Iliescu #i numit ministru al Ap!r!rii pe 23 decembrie 1989, generalul Nicolae Militaru, dovedit nc! din anii 70 ca agent al serviciului secret al Armatei sovietice (GRU), este omul de care se leag! majoritatea crimelor produse ntre 22 #i 25 decembrie 1989. Nicolae Militaru este cel care a regizat conflictele dintre Armat! #i presupu#ii terori#ti. Aproape o mie de oameni au murit, n urma acestor scenarii. Mai mult, de numele lui Nicolae Militaru, care n 1989 avea 64 de ani, se leag! cazurile Otopeni, Trosca #i Nu"!-Mihalea, dup! cum a demonstrat ziarul Adev!rul n cadrul serialului Sfr#itul Ceau#e#tilor. La Otopeni, pe 23 decembrie 1989, 48 de civili #i militari n termen #i-au pierdut via"a, n urma unei regii marca Nicolae Militaru. n fa"a Ministerului Ap!r!rii Na"ionale, tot la 23 decembrie, au fost uci#i 8 oameni de la Unitatea Special! de Lupt! Antiterorist! (USLA), condu#i de colonelul Gheorghe Trosca, vechi adversar al lui Militaru. Apari"ia lui Nicolae Militaru la conducerea Armatei, n decembrie 1989, aduce n prim-plan zeci de generali #i al"i ofi"eri exclu#i din Armata Romn! din cauza leg!turilor cu Moscova. Re"eaua Militaru confirm! c! Nicolae Ceau#escu avea dreptate, n ultimele zile din via"!, cnd vorbea de ac"iunile agenturilor str!ine. Militaru era absolvent al Academiei Militare Frunze din URSS. El a fost cel care a condus ostilit!"ile n cele mai sngeroase zile ale Revolu"iei, cu acest grup de generali care au fost reactiva"i oficial prin decrete semnate de Ion Iliescu dup! 26 decembrie 1989. Deasupra structurii impuse de generalul Nicolae Militaru se afla o troic! politic! format! din Ion Iliescu, Petre Roman #i Silviu Brucan, care s-au prezentat drept emana"i ai Revolu"iei #i s-au impus n conducerea Frontului Salv!rii Na"ionale (FSN). Iliescu a ajuns pre#edinte, Roman premier, iar Brucan a r!mas ideologul Revolu"iei, omul care a asigurat leg!turile, att la Moscova, ct #i la 'Washington. Cine erau ei de fapt? Ion Iliescu un vechi activist cu studii temeinice n 'URSS, fiul lui Alexandru Iliescu, celebru cominternist. Intr-un interviu 1991 in revista Baricada Nicolae Militaru spune urmatoarele : Asta n-o !tiu exact, dar pot s" afirm c" o conspira#ie, a c"rei inten#ie era nl"turarea de la putere a lui Ceau!escu, a existat dinainte. Rezisten#a militar", care se formase cu mult timp n urm", nu a avut n vedere ca aceast" nl"turare s" aib" loc cu sacrificii umane. Am luat contact cu aceast" rezisten#" n 1983, prin intermediul lui Ion Iliescu. Ne ntlnisem ntmpl"tor, la Spitalul Elias. Eu eram internat acolo, iar Iliescu venise n vizit" la Walter Roman. Mai trziu, m-a c"utat la telefon !i prima noastr" ntlnire a fost n parcul Her"str"u. Dup" dou" zile, mi-a f"cut cuno!tin#" cu doi oameni: Virgil M"gureanu !i c"pitanul de rang I Radu Nicolae. La scurt timp, miam asumat sarcina s" fac contractul ntre grupul militar al generalului Ioni#" !i grupul civil al lui Iliescu. n toamna lui 1984. Se spunea atunci c" cel mai bun moment ar fi fost n timpul cnd Ceau!escu se afla n RFG. Se !tia c" cei care r"mneau n #ar" erau ni!te frico!i. Planul nu a mai fost pus n aplicare din cauza unor evenimente ciudate.

Gen. Victor Atanasie St"nculescu : Ceausestii trebuiau lichidati, si ca decizia in acest sens a venit de pe doua fronturi care au lucrat combinat: din partea GRU (serviciul secret al armatei sovietice) si KGB (securitatea rusilor).Stanculescu nu a ascuns ca tot ce i s-a intamplat lui rau in anii ce au urmat Revolutiei -inclusiv dosarele penale in care a fost condamnat s-a datorat conflictului mocnit pe care l-a avut cu Ion Iliescu. St"nculescu il face vinovat pe Ion Iliescu, pentru mortii de dupa fuga lui Ceausescu. Generalul Victor Stanculescu:A fost nevoie de atitea morti pentru ca sa fie executati Ceausestii. De ce ? intrebati-l pe Ion Iliescu Acestia au confiscat Revolutia, toti erau marginalizatide Nicolae Ceausescu, o parte din ei agenti KGB. Grupul care a decis execu#ia Ceau!e!tilor -Ion Iliescu -Silviu Brucan -Dumitru Mazilu -Petre Roman -Mihai Montanu -Sergiu Nicolaescu -Mihai Ispas -Dan Mar"ian -Gelu Voican Voiculescu -Gen. Nicolae Militaru -Gen. Victor Atanasie St!nculescu Pe 26 decembrie 1989, s-a semnat decretul pentru infiintarea tribunalului exeptional, dupa ce lumea a fost sigura ca e adevarat ca sotii Ceausescu sunt morti. A declarat Gen. Victor Atanasie St"nculescu. Practic Tribunalul care l-a judecat pe Ceausescu nu avea legimitate. In Monitorul Oficial de miercuri 27 dec 1989, la doua zile dupa executarea Ceausestilor, a fost publicat un comunicat al lui Ion Iliescu pentru infiintarea Tribunalelor Miliatre Extraordinare.

Nicolae Ceausescu Nadia Comaneci 1978

Spune i altora despre acest articol:

Las! un comentariu from " Lovitura de stat 22 decembrie 1989 Intr!ri mai vechi Articole recente

Ceau!escu la Snagov
Generalul Nicolae Stan: Nicoae Ceau!escu a fost un mare patriot !i un om bun, care merit" o statuie n fa#a Casei Poporului

Regele Mihai I al Romniei, s-a adresat na#iunii romne n Parlament - 25 octombrie 2011 : "Sunt mhnit c" dup" dou" decenii de revenire a democra#iei oamenii b"trni !i bolnavi sunt nevoi#i s" treac" prin situa#ii njositoare "

Ceausescu a primit vizita imparatului Jean Bedel Bokassa la Bucuresti. 28 iulie 1973.

Presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu impreuna cu Printesa Paola (Paola Ruffo di Calabria) (din 1993, Regina Paola a Belgiei), Regina Fabiola, Bruxelles, Belgia.(24-27 octombrie 1972). Regina Paola s-a nascut in 1937, Forte dei Marmi, Italia. Provine dintr-o familie aristrocatica si nobila Romano-Italiana

&tefania Rare!: lui Ceau!escu i pl"ceau piesele cu o tem" important", care spuneau ceva.

Valentin Ceausescu de brate cu regina Sonja a Norvegiei 14 noiembrie 1980 Oslo

Nadia Comaneci Nicolae Ceausescu

Sotii Ceusescu, regele Karl Gustaf, regina Silvia, 16 noiembrie 1980 Stockhlom Suedia.

Elena Ceausescu impreuna cu mama ei Alexandrina Petrescu 1967.

Nicolae Ceausescu insotit de consiliera sa 1967

Nicu Ceausescu la varsta de 15 ani.

Nicolae Ceau#escu a fost singurul romn care a avut onorea s! se plimbe cu tr!sura Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii n 1978, n timpul unei vizite de stat.

Elena Ceausescu la 68 de ani

Regina Silvia a Suediei impreuna cu presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu. n 6 noiembrie 1980, Nicolae #i Elena Ceau#escu au vizitat Suedia, la invita"ia Regelui Carl Gustaf al XVI-lea. Pe parcursul celor cinci zile, pre#edintele Romniei a participat la dineuri oficiale #i s-a ntlnit cu demnitari.

Elena Ceausescu si regina Fabiola a Belgiei, 25 octombrie 1972.

Elena Ceausescu si regina Sonja a Norvegiei 12 noiembrie 1980

Sotii Ceausescu impreuna cu Regina Sonja, printul Harald, printesa Astrid, regele Olav al V-lea Norvegia 1980

Sotii Ceausescu la Snagov, sursa foto: EvZ.

Elena si Nicolae Ceau#escu 1949.

Nicolae si Elena Ceausescu in India, Agra la Palatul Taj Mahal 1969

Presedintele american Gerald Ford la un pahar de sampanie cu Ceausescu

Nicolae Ceausescu Muammar Gaddafi

General-locotenent Nicolae Ceausescu impreuna cu Valentin Ceausescu 1952

Valentin, Elena Ceausescu, Nicu si Zoe

Adev"ratul Ceau!escu

Evita Peron impreuna cu Elena Ceau#escu, 6 martie 1974. Palatul Olivos Argentina Buenos-Aires. Gen. Nicolae Stan aghiotantul al lui Ceau#escu (1974-dec. 1979) Elena Ceau#escu o admira pe Evita Peron. Stan: Elena Ceausescu a vrut sa fie a doua doamna Peron dupa ce moare Ceausescu, a fost in Argentina si a luat contact cu doamna Peron si a invatat cum sa devina presedinte de stat dupa ce a murit ala Peron. pe soferul Elenei il chema Vasile

Nicolae Ceausescu glumeste cu presedintele american Jimmy Carter

Nicolae Ceausescu la un pahar de vin cu omologul sau american Richard Nixon

Nicolae Ceausescu impreuna cu Richard von Weizscker pre#edinte al RFG Germania 1 octombrie 1984

Ceau#escu mai stabilea astfel un record: era primul pre#edinte cu sceptru regal! Cu ocazia alegerii, Salvador Dali i-a trimis o telegram! cu ur'm!torul con"inut, publicat! de Scn'teia la 4 aprilie 1974: "Apreciez profund actul dumneavoastr! istoric de instituire a sceptrului preziden"ial.

Elena si Nicolae Ceausescu

Printre realiz"rile lui Nicolae Ceau!escu la crma tineretului comunist s-a num"rat !i ntemeierea cotidianului Sportul Popular . n primul num"r al publica#iei (1 octombrie 1944) a ap"rut un articol semnat de Nicolae Ceau!escu, n care erau enun#ate diferen#ele dintre vechiul" sport, n slujba fascismului", !i sportul popular", al celor mul#i"Pn" acum, sportul a fost un lux, de care masele ntregi ale tineretului nu s-au putut bucura." Nicolae Ceau!escu

Elena Ceausescu 1964

Nicolae Ceau!escu la sec#ia de votare, Slatina, 19 noiembrie 1946

Pentru rezolvarea problemelor care se iveau n mediul rural, Comitetul Central al PCR a hot!rt nfiin"area unor #coli de Partid la sate. Responsabil cu nfiin"area acestora a fost Nicolae Ceau#escu, care a expus proiectul n noiembrie 1947: Aceste #coli vor fi create pe jude"e la nceputul lunii decembrie, una-dou! pe jude", dup! m!rimea jude"ului. Lec"iile vor fi trimise n scris.

Ceau#escu a mpiedicat alipirea Deltei la URSS. Alegerile parlamentare din Romnia din 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie 1946 n Regatul Romniei. Nicolae Ceau!escu a fost ales deputat de Olt.

Familia Ceausescu Nicolae Ceau!escu era unul dintre cei 348 de deputa#i ai Blocului Partidelor Democratice Nicolae Ceau!escu a primit un loc n Comisia a III-a de Agricultur", P"duri !i Domenii Mar"i, 30 decembrie 1947, ora 19.10. n sala Palatului Patriarhie, n calitate de deputat, Ceau#escu a votat proclamarea Republici.

Nicolae Ceau!escu a #inut o cuvntare n fa#a studen#ilor democra#i: "Tineretul romn trebuie s" participe cu toat" for!a sa n r"zboiul just pe care l ducem ast"zi, pentru eliberarea Ardealului de Nord. Al"turi de Armata Romn" #i Armata Ro#ie eliberatoare, s" d"m contribu!ia noastr" n lupta pentru zdrobirea armatelor germano-hitleriste". 14 martie 1945

Elena Ceausescu Rosalynn Carter Casa Alba, 12 aprilie 1978 Prima vizit" de lucru a lui Nicolae Ceau!escu n str"in"tate a fost n Bulgaria, la Conferin"a Uniunea Tineretului Muncitoresc. Era #eful unei delega"ii a UTC. A primit de la Ministerul de Interne pa#aportul cu nr. 18354. 19 martie 1945.

Elena Ceausescu 1979

Nicolae Ceausescu, Alexandra (Lixandra) Ceausescu (mama lui Nicolae), Elena Ceausescu, Alexandrina Petrescu (mama Elenei)

Lenu#a Petrescu !i Nicolae Ceau!escu, la balconul cl"dirii Palatul Societ"#ii Generale, din spatele statuii lui Mihai Viteazu 30 august 1944. Cuvntarea lui Ceau!escu: M" adresez tineretului social-democrat chemndu-l al"turi n ntmpinarea #i consolidarea Frontului Unic Muncitoresc pentru a lupta mpreun" pentru drepturile tineretului. M" adresez tineretului na!ional-!"r"nesc, na!ional-liberal #i tineretului din toate organiza!iile democratice #i patriotice pentru formarea Blocului Patriotic al Tineretului. Tr"iasc" Armata Romn"!"

Nicolae si Elena Ceausescu Constanta 1946

General-locotenentul Nicolae Ceau#escu (#eful Direc"iei Superioare Politice a Armatei #i adjunct al Ministrului For"elor Armate), China 1953.

Nicolae si Elena Ceausescu 1980.

n anii 70, n vacan"! pe litoralul M!rii Negre, la Soci

Neptun 27 iulie 1982

Poetul si gazetarul Eugen Jebeleanu Cuvantul liber, din 16 iunie 1936 : "Ceausescu e un copil. Dar un copil cu o inteligenta de o maturitate surprinzatoare. E scund, slab, cu ochii mici si vioi, doua boabe de piper. Vorbeste limpede, putin prea repede, parca voind sa spuna deodata tot ce stie. Are nouasprezece ani, dar a vazut si a patit ca pentru nouazeci."

Ceau!escu a stat 6 ani !i 7 luni n nchisoare !i lag"r. Din 23 noiembrie 1933 (15 ani) - 23 august 1944. Mai fusese anchetat n 1931. A fost de#inut politic n penitenciarele Bra!ov, Doftana !i V"c"re!ti (iun. 1936 dec. 1938), Jilava (iul. aug. 1940) !i Caransebe! (aug. 1940 iul. 1943),V"c"re!ti (iul. aug. 1943) !i Lag"rul de interna#i politici de la Trgu Jiu (aug. 1943 23 aug. 1944).

Traian B"sescu: "Dac" Nicolae Ceau!escu st"tea numai 10 ani, era un mare pre!edinte n istoria romnilor. Imaginea primilor zece ani ai mandatului lui Ceausescu. Va pot spune ca, pentru mine, perioada '65 - '75 a fost o perioada in care romanii si-au afirmat demnitatea si independenta. Va amintesc episodul august 1968, cand am fost extrem de mandru ca sunt roman (invadarea Cehoslovaciei de catre Pactul de la Varsovia, la care Romania nu a participat). In acelasi timp, inceputul anilor '70 parea a fi un inceput de liberalizare. Eram student si imi aduc aminte ca ne erau accesibile si ABBA si Rolling Stones si Beatles si Celentano si Boney M etc." Miercuri, 15 decembrie 2010, 15:34.

Sotii Ceausescu DisneyLand 1970 Pantelie Tu"uleasa, fost operator de film al familiei Ceau#escu: "Elena Ceau#escu era de#teapt! pentru c! ntr-o frac"iune de secund! analiza care este imaginea pe care trebuie s! o ofere" De cte ori o filmam, mai ales cu ocazia momentelor aniversare se comporta ca o actri"! profesionist!.

Nicolae Ceausescu, Elena, Patricia si Richard Nixon SUA 1970.

Sotii Ceausescu Egipt impreuna cu omologul sau Anwar Sadat 1974 Cairo

Imparateasa Farrah Pahlavi impreuna cu Elena Ceausescu, Teheran Iran 1975

George Bush impreuna cu Nicolae Ceausescu, 1988

General-maior Nicolae Ceausescu 23 februarie 1951. General din 18 martie 1950 p"n" n 19 aprilie 1954. Din 6 octombrie 1952 general-locotenent. Responsabil n cadrul Biroul Politic C.C. al P.M.R. de Direc#ia Superioar" Politic" a Armatei din 16 ianuarie 1956 22 martie 1950. Ordin general nr. 12 al Ministrului Ap"r"rii Na#ionale privind numirea generalului-maior Nicolae Ceau!escu. n urma Hot!rrii Consiliului de Mini#tri #i conform Decretelor Prezidiului Marii Adun!ri Na"ionale specificate mai jos, s-au f!cut urm!toarele schimb!ri n conducerea Armatei Republicii Populare Romne: Cu Decretul nr. 232 din 18 martie 1950, generalul-maior Ceau!escu Nicolae a fost numit Ministru Adjunct la Ministerul Ap"r"rii Na#ionale !i $ef al Direc#iei Superioare Politice a Armatei.

La 25 februarie, imediat dup! ncheierea lucr!rilor Congresului I al Partidului Muncitoresc Romn, Adunarea Deputa"ilor s-a autodizolvat. Decizia a fost luat! n #edin"a Guvernului. La 28 martie 1948, au fost alegeri generale, Marea Adunare Na"ional! aleas!, Nicolae Ceau#escu #i-a nsu#it un nou mandat de deputat Olt. Comuni#tii nu au candidat singuri, ci n alian"! cu alte grup!ri democratice (1946). De aceast! dat! (1948), a candidat #i Frontul Democrat Popular (FDP).

Elena Ceausescu impreuna cu actrita americanca Shirley Temple

Ceau#escu avea un orgoliu de vn!tor exacerbat. Aici este nso"it de Nicu#or, "Prin"i#orul".

C"utare pe blog (Enter)

type and press enter

Nicu Ceau!escu

Nicu Ceau#escu, la 22 de ani

Nicu Ceau#escu impreuna cu Dana Radu (ultima iubita a lui Nicu). 1996

Nicu Ceausescu impreuna cu parintii in Grecia 1976

Nicu Ceausescu Dana Radu 1996

Statistica blogului
397,560 de cititori ne-au vizitat. Actualizat la 50 de scunde. Va multumesc frumos ! Nicolae Ceausescu

Comentarii recente
acirp on Omagiu familiei Ceausescu, pic

Ovidiu on Ast!zi s-a n!scut Nicolae Ceau

Ovidiu on Nicu#or Ceau#escu s-a iradiat

nicolae on Valentin Ceausescu la 9 ani, i

daniel on Nicu#or Ceau#escu s-a iradiat

Elena Ceau!escu

Elena Ceausescu 28 de ani

Elena si Nicolae Ceausescu 1954

Nicolae Ceausescu 1944

Elena si Nicolae Ceausescu 1975

Din martie 1980 - pina 22 decembrie 1989 ora 12:07, Prim viceprim-ministru al Romniei.

Elena Ceausescu impreuna cu Nicu Ceausescu 1965 Predeal

Zoe in bratele Elenei Ceausescu Valentin in bratele Ilonei Bokor 1950 (bona la copii lui Ceausescu)

Regina Silvia, Elena Ceausescu, 1981 Stocholm Suedia

Elena Ceausescu impreuna cu Nicu Pantelie Tu"uleasa: "pe Elena Ceau#escu o ducea mintea, #i chiar dac! ar fi avut suferin"e ascunse, sau chiar o simpl! durere de cap nu s-ar fi dat de gol!. n fa"a aparatului de filmat era o mare actri"! #i n special ziua de na#tere i d!dea o stare anume. Juca n propriul film, de ziua ei. Primea indica"ii regizorale sumare. Att. Pe urm! viziona ce am filmat."

Elena Ceausescu impreuna cu Patricia Nixon, 1969

Elena Ceausescu impreuna cu Kurt Waldheim

Nicolae si Elena Ceausescu

In 18 martie 1950, Nicolae Ceausescu, membru supleant al CC al PMR (27 mai 1952), a fost numit de Emil Bodnaras, Ministrul Apararii Nationale in fruntea DSPA cu grad de General-maior. Nicolae Ceausescu . in 19 aprilie 1954 si-a incheiat mandatul de general.

22 matie 1950. Ordin general nr. 12 al Ministrului Ap!r!-rii Na"ionale privind numirea generalului-maior Leontin S!l!jan, Nicolae Ceau#escu #i William Suder n func"iile de ministru adjunct la Ministerul Ap!r!rii Na"ionale.

Nicolae Ceau!escu

La tinerete Generalul Ceausescu cu Valentin

Elena Ceausescu, Valentin,Nicu Zoia.

Nicolae si Elena Ceausescu

Nicolae Ceausescu pe vapor

#ahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Nicolae Ceausescu

Nicolae Ceau!escu

Sotii Ceausescu impreuna cu Regina Elisabeta a II-a

Tr!sura State Landau a fost realizat! n 1902, special pentru ncoronarea regelui Edward al VII-lea. Ea a intrat apoi n posesia actualei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a.

O admiratoare americanca din San Francisco impreuna cu Nicolae Ceausescu.

NICOLAE CEAUSESCU

ELENA CEAUSESCU 1948 pe stadionul Ministerului Muncii din Parcul Veseliei fusese aleas" ca Regin" a Muncii Lenu%a Petrescu, muncitoare la fabrica Jaquard din Bucure!ti

Nicolae Ceausescu la TVR

Sarbatori fericite!

Revelion 1968

Ceausescu forum

Nicolae si Elena Ceausescu la Crimeea

Nicolae si Elena Ceausescu

Nicolae si Elena Ceausescu

Nicolae si Elena Ceausescu

Nicolae Ceausescu Paris

Ceausescu snooker

Regina Elisabeta a-II-a, impreuna cu presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu 1978 Londra

Regele Olav al V-lea, regina Sonja, presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu, Oslo 1980

Regele Carl Gustaf, regina Silvia, presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu, 1981 Stocholm

Regina Sonja impreuna cu presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu, Oslo 1980.

La invita#ia regelui Juan Carlos I !i a reginei Sofia, presedintele Romaniei Nicolae Ceau!escu, mpreun" cu Elena Ceau!escu, a f"cut, n perioada 21-25.V.1979, o vizit" de stat n Regatul Spaniei. Aspect de la sosirea la Madrid.

Presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu impreuna cu omologul sau american Jimmy Carter. 1978 Washington

Ioan Toma: "Nicolae Ceau!escu avea o informare la nivel general, al conducerii macro. Era, f"r" ndoial", un tip

inteligent. El primea ni!te situa#ii globale, statistici, sinteze. Nu cred c" Ceau!escu era mai incult dect B"sescu. A tras foarte mult de el, s-a angajat total, a tr"it, indiscutabil, pentru #ar"." Nicolae Ceau!escu avea o putere de munc" uria!", confirm" Ioan Toma: "Am avut zile n care am stat al"turi de Ceau!escu de diminea#" pn" seara, iar seara eram sfr!it numai n calitate de auditor, de participant. $tefan Andrei: "Ceau#escu era un tip foarte abil"

Valentin, Elena, Nicu,si Zoia Ceausescu

Nicolae si Elena Ceausescu

In martie 1950, Nicolae Ceausescu, membru al CC al PMR, a fost numit de Emil Bodnaras, Ministrul Apararii Nationale in

fruntea DSPA cu grad de General-locotenent. Nicolae Ceausescu 1952. Din 1957-1960 General-colonel (trei stele)

Indira Gandhi, Nicolae Ceausescu 1967

Ceausescu pe fir

Ceausescu saluta

Pentru locotenentul-major Iulian Stoica, interogatoriul nu se ncheiase. &i cine mai e la televizor?, m-a ntrebat ea. Ion Iliescu, zic eu. Auzisem vag de el. Atunci s-a nfuriat tare Nicolae Ceau!escu, s-a ridicat de pe b"ncu#" !i a f"cut a!a la ea: Tu nu m-ai l"sat, din cauza ta se ntmpl" asta Nu m-ai l"sat s"-l termin, ai s" vezi c" ne termin" el pe noi?.

Nicolae Ceau!escu: &i cine mai e?. E regizorul Sergiu Nicolaescu, zic, l cuno#team din filmele lui. Ea, pe un ton zeflemitor: Uite, vezi cine a ajuns s" ne &i zice ceva r"u de noi?. Zic: Da, dnsul zice de r"u. Se ntoarce c"tre Ceau!escu: Ai v"zut? I-am dat voie s" plece, a avut pa!aport s" mearg" n str"in"tate, a avut mn" liber" de la noi nenorocitul nerecunosc"torul un stricat! Cu toate trfele prin patul lui Pe mna cui a ajuns #"ri!oara asta!

Ceausescu diverse

Tat"l lui Nicolae Ceau!escu, Andru#" Ceau!escu (1886-1969) Mama lui Nicolae Ceau!escu a fost Alexandrina (n"scut" Lixandra Militaru) care provenea din familia unui ofi#er din oastea lui Tudor Vladimirescu. Fiind o femeie foarte religioas", dup" moartea ei (nascuta 1888 decedat iulie 1977), Nicolae Ceau!escu, care era ateu, a ordonat construirea unei biserici n Scornice!ti n memoria ei.

La Vatican, papa Paul al VI-lea i-a spus lui Nicolae Ceausescu (26 mai 1973):"Excelen#", rug"m Cerul s" binecuvnteze activitatea dumneavoastr", pe care noi o urm"rim cu mult interes, !i am dori s" ne considera#i ni!te umili sprijinitori ai politicii dumneavoastr" de independen#" !i suveranitate, pe care o duce#i cu atta consecven#"."

Nicolae Ceausescu impreuna cu Papa Paul al VI-lea la Vatican.1973-05-05

Camil Roguschi: "Nicolae Ceausescu avea in casa icoane la care se inchina. Nicolae Ceausescu a donat 1.000.000 de dolari pentru Muntele Athos. Nu prea tinea sa faca o sarbatoare din ziua lui de nastere. Elena Ceausescu nu-si comanda rochiile in strainatate. Se faceau in tara. Nicolae Ceausescu in toata viata lui n-a baut mai mult de 10 litri de vin roz."

Nicolae Ceausescu impreuna cu Elena Ceausescu la Constanta 1946.

Ion Iliescu sluga Elenei..

Generalul Victor Stanculescu ii saruta mina lui Elena Ceausescu, Constanta-Tulcea 26 august 1982.

Familia Ceausescu, Nicu, Elena, Nicolae.

Elena Ceausescu impreuna cu Nicu.

Ceausescu joaca Snooker

Nicolae Ceausescu acordand inalte ordine si medalii participantilor la Jocurile Olimpice Nadia Comaneci a primit titlul - Erou al Muncii Socialiste", oferit de insusi Nicolae Ceausescu cea mai tanara romanca care a primit aceasta distinctie. 14 ani

Nicolae Ceau!escu:"Orict de pu#ini am fi, tot trebuie s" ridic"m steagul"

Muammar el Gaddafi alaturi de Nicolae Ceausescu la Tripoli Libia 1984

Nicolae si Elena Ceausescu cu cainii Sarona si Corbu

Parintii lui Ceausescu, Lixandra si Alexandrina, Lixandra Ceausescu Militaru.

Elena Ceausescu la vila din Predeal purtand o blana de leopard primita cadou de la un lider african, 7 ianuarie 1975

Nicolae Ceausescu alaturi de Hosni Mubarak, Egipt 1987.

Nicolae Ceausescu imptreuna cu Menachem Begin prim-ministru israelian 1977.

Elena si Nicolae Ceausescu impreuna cu cancelarul Helmut Kohl la Bonn Germania 1984.

Nicolae Ceausescu alaturi de Indira Gandhi India 1981.

Margaret Thacher alaturi de Nicolae Ceausescu 1975.

Ceausescu in jurul lumii

Regina Margareta-a II-a- a Danemarcei, impreuna cu sotii Ceausescu

Nicolae Ceausescu impreuna cu regele Hussein Amann Iordania 1982

Nicolae Ceausescu,Elena Ceausescu,Regina Elisabeta a-II-a si Philip printul consort la dineul oficial din Londra. iunie 1978

Nicolae Ceausescu in Irak, impreuna cu Saddam Hussein, la Bagdad. 15 iunie 1982.

Nicolae Ceausescu cu Canceralul Willy Brandt la Snagov, 8 iulie 1978

Sotii Ceausescu alaturi de Regele Spaniei, Juan Carlos I de Burbon Madrid 1979

Golda Meir premierul israelian impreuna cu Ceausescu 1974

Elena Ceausescu, intampinata de Fidel Castro, la Oriente Cuba 8 mai 1973.

Ceausescu Fidel Castro 1973 Cuba

Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu impreuna cu regele Baudouin regina Fabiola, premierul si sotia la dineul oficial din Bruxelles - Belgia.

Vizita oficiala in Romania a presedintelui Frantei, Charles De Gaulle, la sosire este intampinat de Nicolae Ceausescu 18 mai 1968.

Generalul israelian Moshe Dayan impreuna cu Nicolae Ceausescu 3 aprilie 1978, Bucuresti

Premierul israelian Yitzhak Shamir sotia sa impreuna cu Nicolae si Elena Ceausescu, 1 august 1987. Stenograma intalnirii Ceau#escu -Gorbaciov

Top articole
Nicu Ceausescu avea o mare priza la femei. Pentru ca era un barbat potent. Si-a inceput viata sexuala pe la 16 ani. LOVITURA DE STAT DECEMBRIE 1989. Iulian Vlad: Armata nu se las! dezarmat!. Nicolae Ceau#escu: Ce facem? Iulian Vlad: Proced!m cum a"i spus. Ce frumoas! era ultima iubit! a lui Nicu#or. Dana Radu. Lovitur! de stat 1989 Ast!zi s-a n!scut Nicolae Ceau#escu. cum a l!crimat Ceau#escu de ziua lui 24 ianuarie 1973 video ADEVARATA BIOGRAFIE A LUI NICOLAE CEAUSESCU. WIKIPEDIA = ZERO

Poll

YdsNhJM09uo Sunteti de acord ca Nicolae Ceausescu sa fie reabilitat? DAeb1f80d8-7717-46d49db5-495845e66882 NU05ab1294-2545-414f81c7-ee9e54875a49 View Results Polldaddy.com

La mncare Nicolae Ceausescu nu era preten#ios !i avea gusturi rustice. Filmele le-a descoperit pe la 35 de ani. Era mare fan Kojak !i se uita cu pl"cere la filme poli#iste americane.Toate re!edin#ele lui erau dotate cu o sal" special" de proiec#ie. Dup" 1955, s-a apucat de vn"toare. ntre anii 1971-'75, Romnia a nregistrat o rat" anual" de 1 cre!tere a PIB-ului de 11,3%, neegalat" niciodat". S-au construit masiv blocuri: numai ntre 1981-'85 s-au dat n folosin#" peste 750.000 de apartamente cu termoficare !i ap" cald". n anii 1965-'70, mutarea popula#iei de la sat la ora!, ca efect al industrializ"rii, era considerat" un fenomen de dorit Noiembrie 1957. Un avion IL 14, avnd la bord o delega#ie a PMR ce zbura la Moscova pentru a participa la aniversarea Marii Revolu#ii Socialiste din Octombrie, s-a pr"bu!it la aterizare pe Aeroportul Vnukovo, la ora 17,48, 2 din cauza unei erori de pilotaj. Au murit ministrul de externe Grigore Preoteasa !i trei membri ai echipajului. Ceilal#i pasageri au suferit r"ni grave. Nicolae Ceau!escu, secretar al CC al PMR, a fost mai norocos

Ceausescu
Nicolae Ceausescu site

Blogroll
Corina G. Aydo(du Nicolae Ceausescu blog Oana Bercaru site

De vizitat....
Corina G. Aydo(du Generalul Victor Atanasie Stanculescu Nicolae Ceausescu blog Oana Bercaru fr Ovidiu Roxana Iordache Sondaje

Citate
Nicolae Ceau!escu: L"sa#i-m" s" merg n casa #"r"neasc" de la marginea drumului; l"sa#i-m" s" merg la oamenii "!tia, la #"rani. &i eu am zis c" nu e bine: L"sa#i c" mergem n Trgovi!te.

Nicolae Ceau!escu catre Elena: (i-am spus c" nu e bine s" facem mitingul, adunarea popular". Nicolae Ceau!escu: Nu trebuia s" plec, nu trebuia s" plec, trebuia s" cobor la lume, trebuia s" cobor la oameni, trebuia s" cobor n mul#ime. Constantin Paisie a raportat condificat: I-am recuperat, pionii sunt cu noi.

Top Rated
Posts | Pages | Comments
All | Today | This Week | This Month

Nicolae Ceau#escu: Aici nu este vorba despre existenta unei nationalitati , sau a unor oameni care sunt de origine romana si se gasesc in Uniunea Sovietica Ci este vorba despre o parte a Roman 5/5 (41 votes) Maria Iliescu (nascut!) Toma (mama natural! a fostului pre#edinte Ion Iliescu): Aveam 21 de ani cnd m-am c!s!torit. Ionel a fost primul copil. St!team la Olteni"a. 5/5 (30 votes) Ziarul Na"ional scrie in 12 octombrie 2010: Na"ional public!, n premier!, o fotografie cu fiica lui Valentin Ceau#escu Eu am publicat deja in 23 iunie 2010. 5/5 (20 votes)

Administrare
nregistrare Autentificare Flux RSS pentru posturi Flux RSS comentarii WordPress.com Bloguie#te pe WordPress.com. Theme: Vigilance by The Theme Foundry.