Vederea receptioneaza cantitatea cea mai mare de informatii din mediul nconjurator.

Peste 85% din informatiile pe care le primim din mediu sunt obtinute pe cale vizuala. Vederea are o mare importanta n viata omului asigurnd adaptarea la mediu, orientarea n spatiu, mentinerea echilibrului, mentinerea starii de veghe si a atentiei, prin activarea corticala. Ochiul realizeaza o imagine optica a lumii nconjuratoare. Din punct de vedere fizic ochiul se aseamana cu un aparat fotografic, colectnd undele luminoase din mediu si proiectndu-le pe retina. n acelasi timp ochiul este si un receptor senzorial foarte complex, avnd capacitatea de a transforma imaginile de pe retina n impuls nervos care apoi l transmite ariilor corticale unde ele sunt prelucrate. Din ntreaga gama a frecventelor radiatiilor electromagnetice doar a opta parte stimuleaza retina. Aria spectrului vizual este cuprins ntre lungimile de unda de 375 nm si 760 nm. n apropierea spectrului vizibil sunt radiatii infrarosii si ultraviolete. Aceste radiatii au efecte biologice, primele fiind percepute ca radiatii calorice, putnd produce arsuri pe cornee, iar celelalte determina fluorescenta cristalinului. 1.1.1 Anatomia ochiului Analizatorul vizual este format n ultima instanta din retina, la nivelul careia se gasesc receptori sensibili pentru radiatiile luminoase, din caile de transmitere (segmentul intermediar) si zonele de proiectie corticale, unde se face analiza si sinteza informatiilor sosite de la ochi (segmentul central). La nivelul globului ocular se gaseste capatul periferic al analizatorului, retina. Globul ocular este adapostit n cavitatea orbitei. ntre globul ocular si peretele osos al orbitei se afla o capsula adipoasa n care se gasesc muschii extrinseci ai globului ocular. muschi striati cu rol n motilitatea globilor oculari. Globul ocular este format din trei tunici concentrice si din mediile transparente. Tunica externa este fibroasa si formata din doua portiuni inegale: posterior se afla sclerotica si anterior, corneea. ntre sclerotica si cornee se afla santul sclerocornea, n profunzimea caruia se afla canalul Schlemm prin care este resorbita umoarea apoasa spre venele scleroticii. Corneea este transparenta avasculara si puternic inervata. Sclerotica care ocupa suprafata cea mai mare este tunica opaca conjuctiv-fibroasa, pe care se prind muschii extrinseci ai globului ocular. Este perforata de vasele sanguine si limfatice iar la nivelul polului posterior, n partea inferioara de fibrele nervul optic. Pe fata ei interna se gasesc celule pigmentare. Tunica medie vasculara prezinta trei segmente care dinspre posterior spre cea anterioara sunt: coroida, corpul ciliar si irisul. Coroida se ntinde posterior de ora seratta, care reprezinta linia dintre coroida si corpul ciliar. n partea posterioara coroida este prevazuta cu un orificiu prin care ies fibrele nervului optic. Corpul ciliar se afla imediat naintea orei seratta si prezinta n structura sa muschii ciliari si procesele ciliare. Muschii ciliari sunt formati din fibre musculare netede, unele radiale, altele circulare. Muschiul ciliar are rol important n procesele de acomodare la distanta, actionnd asupra cristalinului prin intermediul ligamentelor suspensoare care alcatuiesc zonula ciliara a lui Zinn, care se insera pe fata externa a capsulei, pe cristaloida, pe care o tensioneaza, mentinnd astfel forma de lentila biconvexa a

cristalinului. Cristalinul lipsit de ligamentele suspensoare devine sferic datorita compozitiei sale gelatinoase. Procesele ciliare sunt alcatuite din aglomerari de capilare cu rol n secretia umoarei apoase. Irisul este o diafragma n partea anterioara a cristalinului care prezinta n mijloc un orificiu numit pupila. Culoarea, aspectul si structura irisului variaza n functie de individ. Din punct de vedere structural, irisul apare format din mai multe straturi. Stroma irisului este bogata n celule pigmentare. Un numar mare de celule pigmentare realizeaza culoarea nchisa bruna, n timp ce o cantitate mica de pigment determina o culoare deschisa, albastra. Tot n aceasta portiune a irisului, n jurul orificiului pupilar se gasesc fibre musculare orientate circular (sfincterul pupilar) si radiar (dilatatorul pupilar). Acesti doi muschi, mpreuna cu muschii ciliari formeaza musculatura intrinseca a ochiului. Muschiul sfincter este inervat de fibre parasimpatice provenite din nucleul autonom al nervului oculomotor (III), iar muschiul dilatator din fibre simpatice care provin din cornul lateral al maduvei C8-T2 (centrul iridodilatator. Irisul are rolul unui diafragm ce permite reglarea cantitatii de lumina ce soseste la retina. Tunica interna a ochiului este reprezentata de retina. Retina este o membrana fotosensibila responsabila de receptia si transformarea stimulilor luminosi n influx nervos. Din punct de vedere morfologic si functional i se disting doua regiuni: retina vizuala si retina iridociliara care vine n raport cu irisul si corpul ciliar. 1.1.1.1 Structura