Sunteți pe pagina 1din 11

Arborele cotit

1. Generalitati :

Arborii, organe de masini - In functie de variantele constructive,exista trei tipuri de arbori: drepti, cotiti, flexibili. Arborii drepti sunt organe de masini care au rolul de a sustine alte organe de masini aflate in miscare de rotatie (roti dintate, roti de curea, roti de lant si cuple, inclusiv rotile de motoare electrice). Acestea transmit momente de torsiune organelor de masini cu care sunt legati, ei fiind solicitati la incovoiere, torsiune si foarte rar la intindere si compresiune.

Arborii cotiti sunt organe de masini care se construiesc pentru a contribui la transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie. Acestia sunt utilizati in special la motoarele cu ardere interna, la pompe, compresoare care prin intermediul mecanismului biele manivela transforma miscarea rectilinie alternativa a pistoanelor in miscare de rotatie a arborelui cotit.

1.1 Clasificarea arborilor:

A. Dupa conditia de functionare :

1. in functie de functionare : - static determinati (intre reazeme); - static nedeterminati (in afara reazemelor). 2. in functie de comportarea la vibratii:): - rigizi (n < n Cr); - elastici (n > n Cr). 3. In functie de tiul de solicitare : - arbori de torsiune; - arbori solicitati compus : tensiune si incovoiere;
1

4.In functie de pozitia in care lucreaza : - orizontala; - verticala; - inclinata. B. Dupa pozitia axei de sprijin :

1. ficsi (arbori de sprijin); 2. variabili (arbori flexibili). 3.Fusuri si pivoti

Fusurile si pivotii sunt acele zone din componenta arborilor si osiilor prin care acestia se sprijina in lagare. Suprafetele fusurilor prezinta o miscare relativa fata de surafatele interioare de contact ale lagarului de sprijin. Acesta poate fi de alunecare (lagar de alunecare) sau de rostogolire (indirecta la rulmenti).

2. Arborele cotit:

Arborele cotit (numit i Vilbrochen), transform micarea rectilinie a pistonului, prin intermediul bolului piston i pendularea bielei, n micarea de rotaie. Alternativ, arborele cotit transmite micarea de rotaie (la compresoare cu piston i pompe cu piston) la biel.

Arborele cotit a primit aceast denumire, datorit configuraiei axei sale, care cotete alternativ de la un fus palier la un fus maneton i napoi la fusul palier. n ce privete denumirea de "Vilbrochen", dei aa o regsim n dicionar, n mod popular este des folosit termenul "Vibrochen". La motoarele cu ardere intern n doi timpi, n general la cele de motociclete, motorete i scutere, sau la drujbe, compresoare ori alte utilaje, arborele cotit se mai numete Ambielaj. Chiar i unele autovehicule cum ar fi de exemplu autoturismul Trabant i care era dotat cu un motor n doi timpi, folosea un astfel de arbore cotit cu denumirea de ambielaj. n
2

general, arborele cotit (vilbrochenul) este acela de pe care se pot demonta bielele, desprindule pe jumtate, prin intermediul unor piulie, pe cnd la arborele cotit de tip ambielaj, aceste biele nu se pot demonta, fiind presate din fabricaie pe arbore i neputndu-se despri, fiind turnate dintr-o singur bucat. Aceasta ns nu este o regul, pot exista i arbori cotii cu biele nedemontabile i care s nu i schimbe denumirea din vilbrochen.

Arborele cotit particip alturi de biel la transformarea micrii de translaie a pistonului n micare de rotaie i transmite spre utilizare momentul motor.

Elementele componente ale unui arbore cotit sunt: fusul palier care constituie reazemul, fusul maneton, pe care se monteaz capul bielei, braul care face legtura fusului maneton cu fusul palier i contramasele care servesc pentru echilibrare.

Faptul c arborele cotit este piesa principal a motorului este atestat de importana pe care o prezint funcional, dc masa acestuia (8- 15% din masa motorului) i de preul de fabricaie (25... 30%) din preul motorului.

In timpul funcionrii, sub aciunea forelor datorit presiunii gazelor i a forelor de inerie, n prile componente ale arborelui cotit apar solicitri de ntindere, compresiune, ncovoiere i rsucire. Solicitrile de ncovoiere conduc la deformarea arborelui cotit, ceea ce compromite coaxialitatea fusurilor i cuzineilor.

O rigiditate insuficient a arborelui cotit, corelat cu uzura accentuat a lagrelor i un carter insuficient de rigid, poate provoca ruperea arborelui cotit prin ncovoiere.

Prile principale ale arborelui cotit si deformarea acestuia sub aciunea forelor. Solicitarea la oboseal a arborelui cotit, datorit caracterului variabil al forelor, se accentueaz. In cazul unor solicitri normale, durata de funcionare a arborelui cotit depinde n mare msur de condiiile ungerii fusurilor. Presiunea pe periferia fusurilor fiind variabil, n cursul unei rotaii este necesar ca orificiul prin care ptrunde uleiul s fie plasat n acea parte a fusului n care presiunea medie pe ciclu este minim.

Trecerea uleiului de la fusul palier la maneton se face prin orificiile de legtur. Fusurile paliere se etaneaz cu capace de metal moale 3; iar fusurile mane-toane sunt libere, pentru a evita creterea forei centrifuge.

La unele construcii de arbori cotii fora cenrtifug se folosete pentru filtrarea parial a uleiului. In acest caz, trebuie etanate ambele fusuri cu capacele 3 iar conducta 4 ptrunde n partea central a fusului, de unde preia uleiul fara impuritati, acestea sedimentndu-se la periferia prii interioare a fusului. Sunt i soluii mai perfecionate pentru separarea impuritilor mecanice ns mai costisitoare.

Reducerea concentratorilor de tensiune 2 este o alt problem important care contribuie la mrirea duratei de funcionare a arborilor cotii. n acest sens, racordarea fusurilor cu braul, n cazul n care se respect anumite reguli, contribuie la o reducere nsemnat a tensiunilor.
4

Orificiile de legtur ale arborelui cotit l etanarea acestuia. 2.1 Construcia arborelui cotit:

In construcia unui arbore cotit trebuie s se aib n vedere toate cerinele funcionale, siguran n funcionare decalarea uniform a funcionrii cilindrilor, echilibrajul optim, lungimea i masa redus, tehnologia de execuie ct mai simpl i pre redus.

In general, la MAS i MAC se adopt construcii de arbori cotii la care fiecare fus maneton este ncadrat de fusuri paliere, n care caz se asigur o rigiditate optim.Poziia fusurilor manetoane se alege n funcie de ordinea aprinderii i a unui e-chilibraj ct mai complet.

Lungimea total a arborelui cotit este determinat de distana dintre cilindri i captul liber. Pentru lungimi reduse ale arborelui cotit se asigur mai uor rigiditatea necesar, la dimensiuni optime ale fusurilor i colurilor (cazul motoarelor n V).

Fusurile manetoane se execut toate la acelai diametru, mai redus dect al fusurilor paliere. Pentru reducerea masei arborelui cotit fusurile manetoane i chiar cele paliere se guresc. Braele arborelui cotit au diferite forme. Racordarea fusurilor cu braele pentru diminuarea concentrrii tensiunilor se recomand a se face cu raze ct mai mari, p > 0,06 d, unde d este diametrul fusului. Mrirea suprafeei de sprijin a fusului se a-sigur n cazul racordrii cu raze variabile sau a racordrii cu degajare soluie aplicat i la motorul Dacia 1300.
5

Captul liber al arborelui cotit este astfel ales nct s permit amplasarea garniturii de etanare, a pinionului pentru acionarea distribuiei, fuliei pentru ventilator i degajrii pentru pornire (manual).

Pe captul liber se monteaz i amorti-zoarele de oscilaii, dintre care mai eficiente sunt amortizoarele cu frecare lichid n corpul 1 se gsete masa 2, iar jocul rmas liber se umple cu silicon. Sistemul astfel format constituie un bun amortizor de oscilaii n toat gama turaiilor de funcionare. Ungerea fusurilor se asigur prin canalele practicate n fusuri i cuzinei, puse n legtur cu conducta central de ungere a motorului.

Desenul de execuie i condiiile tehnice impuse pentru construcia arborelui cotit de la motorul D-110 rezult din figura.

Amortizor de oscilatii
2.2.

Materiale folosite:
6

Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile arborelui.

Arborele cotit se confectioneaza prin doua procedee: prin forjare si prin tur- nare. Forjarea se efectueaza liber sau in matrita, cand lungimea arborelui cotit nu depaseste aproximativ 2 m. Forjarea in matrita prezinta avantajul ca fibrele, urmand conturul presei, nu comporta intreruperi. Arborii cotiti forjati se confectioneaza din otel ; cei turnati se confectioneaza din fonta sau otel. Intrucat conditia de rigiditate a arborelui cotit impune dimensionarea larga a cotului, solicitarea lui coboara sub un asemenea nivel incat este posibila utilizarea otelurilor nealiate si anume otelul de calitate cu continut mediu de carbon ( OLC 45x, OLC 60x,STAS 880-66) cu rezistenta la rupere 7080 daN/mm2. La MAC-ul mai solicitat, se utilizeaza oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo, V (STAS 791-66), care au o rezistenta la rupere superioara, 85125 daN/cm2, dar un cost ridicat. O varietate de otel pentru arborele cotit este otelul aliat NiCrMo (C = 0,220,25%, Ni = 3,75%4,0%, Cr = 1,11,3%, Mo = 0,450,55%, Si = 0,2535%, Mn = 0,300,45, S+P <0,025).

Arborele cotit este confectionat din aceste materiale, pentru a rezista la solicitarile de incovoiere, rasucire, uzura, socuri si vibratii, arborele cotit se va confectiona din semifabricate obtinute din fonta aliata sau din fonta modificata, prin operatia de turnare, urmata de prelucrari mecanice.

Arborii cotiti cu gabarit mai mic se pot confectiona din semifabricate din otel carbon de calitate, matritat la cald. Arborele motor a primit denumirea de ,, arbore cotit datorita configuratiei axei sale de simetrie, care serpuieste, coteste alternativ de la un fus palier la un fus maneton si inapoi la fusul palier.

2.3.

Sarcini :

Este cea mai solicitata piesa prin care trece intreaga putere a motorului si asupra careia actioneaza forte variabile ca marime, directie si sens. Arborele cotit este prevazut cu un numar ,, n de fusuri manetoane coaxiale, egal cu numarul cilindrilor motorului, si cu un numar de ,,n+1 fusuri paliere, prin intermediul carora arborele se sprijina pe lagarele paliere, coaxiale.

Legatura dintre fusuri paliere si fusuri manetoane este facuta de bratele manetoane, in prelungirea carora se gasesc contragreutatile care folosesc la echilibrare si asigura rotirea lina, fara socuri, a arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea la utilizator (la ambreiaj ) se numeste partea posterioara, si este prevazut cu o flansa pe care se va presa si se va asigura cu suruburi volanta si coroana dintata care serveste la pornirea automata a motorului.

La celalalt capat, numit partea frontala, sunt prevazute suprafete cilindrice conice sau in trepte, prevazute cu pene, pe care se vor monta pinionul de distributie, amortizorul oscilatiilor de torsiune si fulia pentru antrenarea ventilatorului, generatorului de curent, pompei de apa si a altor anexe. In capatul frontal este practicata o gaura filetata in care se insurubeaza clichetul numit si rac, pentru pornirea manuala a motorului la manivela.

In timpul functionarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune care, la anumite turatii ale motorului pot sa produca fenomenul de rezonanta, periculos prin efectele sale distrugerea . Pentru a preintampina acest fenomen, in partea frontala a arborelui se monteaza amortizorul oscilatiilor de torsiune care, prin frecarea interioara a masei de cauciuc, absoarbe o parte din energia vibratiilor.

Socurile si vibratiile torsionale, transmise de la arborele cotit, se vor inmagazina in masa de cauciuc care face corp comun cu discul masiv, disc care are tendinta sa se roteasca uniform. Legatura masei de cauciuc si a discului cu arborele cotit se face prin flansa profilata care se strange cu suruburi pe butucul fuliei.

Fac precizarea ca nu toate motoarele sunt prevazute cu amortizoare de oscilatii. Volanta, montata pe capatul posterior al arborelui cotit, are forma unui disc masiv din fonta cenusie care inmagazineaza energia dezvoltata de motor in faza de ardere si destinderea si o cedeaza arborelui cotit, pe care il invarte in fazele de admisie, compresie si evacuare. Volanta reduce rotirea neuniforma a arborelui, atenueaza socurile care apar la trecerea pistonului prin punctele moarte si usureaza pornirea motorului si plecare automobilului de pe loc. Pe volanta se monteaza prin presarea coroana dintata, confectionarea din otel carbon, care va fi antrenata de pinionul bendixului la pornirea automata (la cheie ) a motorului. Pe volanta se imprima si reperele ajutatoare pentru punerea la punct a aprinderii si distributiei. Corpul arborelui cotit este prevazut in interior cu canale capilare prin care circula ulei sub presiune intre fusurile paliere si fusurile manetoane. De asemenea, la capete este prevazut cu gauri de centrare, prevazut cu conuri de protectie, pentru a putea fi montat intre varfuri pentru rectificarea si verificari. Pentru ca arborele cotit sa se invarta cat mai uniform, lin, deci pentru ca motorul sa functioneze cat mai silentios, se efectueaza echilibrarea arborelui cotit.

2.4.

Repararea arborelui cotit:

Uzurile si defectiunile care pot aparea in timpul exploatarii motorului, sunt: - ovalizare fusurilor ; - incovoierea arborelui cotit ; - torsionarea arborelui cotit ; - fisurarea ; - exfolierea stratului dur exterior al fusurilor ; - ruperea arborelui cotit ; - infundarea canalizatiilor de ungere.

Uzura fusurilor paliere este, de obicei, mai redusa decat la fusurile manetoane. Daca fusul palier central este rizat, inseamna ca grupul volantambreiaj este dezechilibrat. Lustruirea fusurilor (ultima operatie in procesul reconditionarii ) se poate face pasta de rodat fina. Incovoierea sau torsionarea arborelui cotit se poate produce in urma unei solicitari mari cu caracter de soc. Aceste deformatii cauzeaza uzuri rapide la paliere. Fisurarea arborelui cotit poate aparea in urma unor defectiuni de fabricati sau datorita oboselii materialului. Determinarea fisurilor se face corect prin defectoscopie magnetica numai in intreprinderile constructore.

Exfolierea se poate produce datorita materialului semifabricatului, a tratamentelor termice incorecte sau datorita metalizarii incorecte a fusurilor, la reconditionare.

2.5.

Tehnologia de reparare a arborelui cotit:

Scule si dispozitive folosite. Procesul tehnologic de reconditionare a arborelui cotit, cuprinde urmatoarele reparatii: - reconditionarea fusurilor paliere ; - reconditionarea fusurilor manetoane ; - reconditionarea canalului de pana ; - reconditionarea fisurilor ; - indreptarea la rece ; - echilibrare ;

- verificarea si control.

10

Fusurile arborelui cotit se pot reconditiona prin micsorarea sau majorarea diametrului lor. Micsorarea diametrului fusului se face prin rectificarea pe masini de rectificat a stratului superficial dur realizat in fabricatie, daca grosimea acestuia o permite la asa-numite trepte de reparare. Reconditionarea fusurilor prin majorarea diametrelor sau majorarea diametrului lor. - cromare , urmata de rectificarea si lustruire; - prin metalizare cu aliaje dure, urmata de rectificare si lustruire. - incarcare prin vibrocontact cu electrozi calibili, urmata de rectificarea si lustruire.

Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordinea inversa demontarii. Se asambleaza subansamblele, continuand cu asamblarea finala pe bloc-carter.

3. Alegerea arborelui cotit:

Motorul ales pentru proiectarea arborelui cotit este un M.A.S. de motocicleta, al unui Suzuki GS500. Motorul are o capacitate cilindrica de 487cm^3, iar puterea dezvoltata de acesta este de 38 de kW.

11