P. 1
Absolvire - AMG

Absolvire - AMG

5.0

|Views: 778|Likes:
Published by Nacu Catalina

More info:

Published by: Nacu Catalina on May 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2013

pdf

text

original

Absolvire 2011 Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. A B

1 2 3 4 5

Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot

a b c d e

Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2.

A 1 2 3 4 5 Anorexie Bulimie Polifagie Deshidratare Casexie a b c d e

B Foame exagerata, fara control Scaderea cantitatii de lichide din corp Absenta sentimentului de satietate Slabire extrema in faza terminala Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3.

1 2 3 4 5

A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce

a b c d e

B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administrarea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30’ pana la adormire 4.

1 2 3 4 5

A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata

B a b c d e 36° - 37°C 38° - 39°C 39° - 40°C 37° - 38°C 41° - 42°C

Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 – 5 b) la pranz intre orele 12 – 14 c) seara intre orele 20 – 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza c) respiratie deficitara permanenta

4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie

/min. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16./min 20./min. apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. b) 12 – 16 resp. frecventa respiratorie este de: a) 16 – 18 resp. in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Este manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. Respiratia dispneica este un act reflex constient. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. In bradipnee. c) 8 – 12 resp. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezechilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate .15.

Hipertermia reprezinta: a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. limba umeda b. este: a.26. temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. in etapa de stationare.asistenta medicala poate sa: a. In pneumonie. frison sau senzatie de frig c. 40° C b. rinichiul c. inima b. aplice comprese reci la extremitati b. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. ambele 32. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. Diareea se manifesta prin: a. seara 30. interzicerea consumului de excitante. seara la culcare b. Combaterea insomniei se poate face prin: a. ingerarea de lapte cald cu miere. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. Hipertermia poate fi insotita de: a. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. 39° C 33. ficatul 35. Pentru a reduce febra . accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi . Organul principal al termogenezei. 38° C c. consta in: a. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. stare generala buna 34. administreze un regim alimentar bogat in proteine c.

Diareea poate fi determinata de: a. zilnic b. 20 – 30/zi b. pacientul poate prezenta : a.37. constipatie b. In enterocolita numarul de scaune este de: a. consum de mucilagiu de orez c. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. In constipatie. In constipatie . 25 – 35/zi c. Constipatia spastica este urmare a: a. reabsorbtia tubulara b. hiposensibilitatii nervului vag b. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a. apetit crescut c. consum de zeama de morcovi 38. In timpul diareei creste: a. diaree c. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. la 3 – 4 zile 43. In dizenterie numarul de scaune este de: a. 25 – 35/zi c. la 2 zile c. ambele 44. ileus c. peristaltismul intestinal 39. 10 – 20/zi b. consumul crescut de lichide b. consumul crescut de laxative c. ileus 46. In holera numarul de scaune este de: a. constipatie . cefalee si astenie b. Afectiunile anusului pot genera: a. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. 80 – 100/zi c. 30 – 40/zi 41. carenta de lichide 45. 10 – 20/zi b. 3 – 6/zi 42. 25 – 35/zi 40. secretia tubulara c. diaree b. consum de antibiotice b. pacientul are scaun : a.

hemiplegie b. Retinerea frecventa a defecarii. monoplegie 52. stresul 56. afectarea aparatului locomotor b. deficitul functiei auditive c. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. cresterea sensibilitatii cutanate b. tetraplegie c. paloarea pielii c. Cianoza reprezinta: a. lipsa dintilor b. este: a. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. Comunicarea deficitara la nivel senzorial. constipatie atona 49. poluarea 55.48. dezorientarea c. ce duce la o comunicare deficitara. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. este: a. transpiratii excesive c. ce duce la o comunicare deficitara. pareza b. autoizolarea c. este data de: a. cresterea functiei tactile 50. Paralizia celor patru membre se numeste: a. duce la: a. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic. Paloarea pielii este cauzata de: a. Comunicarea deficitara la nivel motor. cianoza pielii . ce duce la o comunicare deficitara. constipatie sigmoida c. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic. eruptii cutanate 57. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. neglijarea fata de propria persoana 54. paraplegie c. roseata pielii b. constipatie habituala b. este: a. este data de: a. intoxicatia medicamentoasa b. conditii de viata si munca nefavorabile c. anemii si deficit de irigarea pielii b. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. parapareza spastica 53. tulburari de motilitate 51. cresterea functiei vizuale b.

indepartarea celulelor cornoase din derm c. o hemoragie anala . bolile infectioase acute 65. prescolara b. adulta c. Descuamatia reprezinta: a. In pneumonie. carenta de igiena tegumentara c. Eruptia cutanata este prezenta in: a. bolile venerice b. sange 67. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. o hemoragie nazala c. tulburari de coagulare a sangelui b. aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. bolile sangelui c. edemul localizat c. puroi c. edemul generalizat 62. Excoriatia este: a. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. o leziune a corneei b. o boala respiratorie b. o leziune a pielii c. Acneea juvenila survine in perioada: a. edemul fetei b. rosiatic c. pielea toracelui 60. clar/ galbui b. plasma b. pubertara 68. o boala renala 61.59. Anasarca este: a. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. toata fata c. o hemoragie bucala b. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. carenta de vitamine 69. Epistaxisul este: a. o boala infectioasa c. o leziune a unghiei 64. violaceu 66.

inainte de administrarea antibioticelor 2. deficitului alimentar b. Hematemeza este: a. o eliminare de sange din stomac c. fata b. stafilococ auriu c. Faucher. palme c. concomitent cu administrarea antibioticelor b. Faucher . o eliminare de sange din plamani b. o eliminare de sange pe nas b. Hemoptizia este: a. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. o eliminare de sange prin varsatura 71. Furunculoza este produsa de: a. o eliminare de sange prin urina c. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b. venoasa patologica b. administrarea medicamentelor 3. deficitului hidric Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. tegumentelor membrelor inferioare 76.. dupa administrarea antibioticelor c.70. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a. o eliminare de sange din rect 72. streptococ ß hemolitic b. c. mucoasei duodenului c. Nelaton. Thieman. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. Einhorn. Kocher b. gonococ 73. mucoasei stomacului b. Escara apare in urma: a... venoasa fiziologica c. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. Varicele reprezinta o dilatare: a. deficitului de nutritie locala c. interdigital 74. capilara 75. Sunt sonde uretrale : a.. Intertrigo este localizat la: a.

c. b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c. Spalatura oculara reprezinta: a. spalarea conductului auditiv extern. Sonda Faucher b. introducerea unui curent de lichid in vagin. Spalatura oculara este indicata in: a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. b. prelevare de urina 5. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.4. Sonda Einhorn c. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica c. Spalatura gastrica reprezinta: a. 11.bronhopneumonii de aspiratie b. Este sonda de compresiune esofagiana : a. b. Scopul terapeutic al clismei este: a. pregatirea pentru cistoscopie. Sonda Blakemore c. evacuarea continutului stomacal toxic. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. 12. Sonda Einhorn 8. Sonda Nelatan b. Este sonda vezicala : a. Sonda Blakemore 7. Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. greata. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. evacuarea continutului gastric c. 13. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. alimentarea sau hidratarea pacientului. pentru oprirea hemoragiei gastrice b. evacuarea continutului intestinului gros. extragerea continutului duodenal c.patrunderea sondei in laringe. Sondele gastroduodenale sunt utilizate pentru: a. 14. b. . pentru extragerea continutului duodenal 6.senzatie de varsaturi. indepartarea corpilor straini. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei . 9. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. 10. tratamentul otitelor cronice. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a. c.

radiala. venele plicii cotului . 0. c. c.6 ml sange cu 0. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. Exsudatul faringian este: a. venele de pe fata dorsala a mainii. continut gastric eliminat spontan.4 ml citrat de Na 3. administrarea de medicamente. a.6 ml sange cu 0. jugulara. 22. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a. eliminarea a 300-500ml in hipertensiunea arteriala. b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. c. b. 5ml sange simplu.5 ml oxalat de K cu 4. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. b. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. 21. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. 1. parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b.8% c. 18. Scopul recoltarii sputei este: a.5 ml sange. c. b.bacteriologice . Scopul explorator al punctiei venoase este: a. 2 ml sange cu 0. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.5 ml citrat de Na 3. 0. 5 ml sange simplu.humerala. Pentru determinarea timpului de protrombina se preleveaza : a. antebratului . viteza de sedimentare a hematiilor . Hemocultura reprezinta.4 ml citrat de Na 3.8%.15.5 ml oxalat de K. arterele femurala. b.venele jugulare si epicraniene.v. 2ml sange pe cristale de EDTA. 1.8% 23. explorarea pentru examinari ginecologice. 4. Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza : a. poplitee.8% c. Tubul de gaze se introduce pentru : a. .8% cu 4. b. citologice . c. b. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20.5 ml sange cu 0. c. 16. 19.4 ml citrat de Na 3. explorator pentru examinari macroscopice .6 ml sange cu 0.5 ml sange. 17. 24.4 ml citrat de Na 3. Pentru determinarea fibrinogenului se recolteaza: a. b. c. interventii chirurgicale asupra rectului. 1. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. arterele cubitala. c. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.

c. 26. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. colectii inchistate de lichid b. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. halate. c. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii. de pe obiecte. 12. . Materialul moale (campuri. astenici . b. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. intoxicatii cu substante caustice. 6. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. comatosi. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 5. Asepsia este o metoda profilactica.) se sterilizeaza la autoclav. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. in fosa iliaca stanga . Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. 11. 7.cu deficit motor la membrele superioare Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. In laboratoarele de bacteriologie. 2. 9. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. 8. linia Monroe – Richter. hemoragii digestive. Dupa spalare. adinamici. mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. Paracenteza se efectueaza : a. etc. paralizii prin lezarea nervului sciatic. 14. etc. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. cu tulburari de deglutitie. din plagi. comprese. hemoragii digestive superioare c. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. de pe mucoase. Paracenteza se efectueaza pentru a evacua: a. lichid pleural 27. staza gastrica. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 29. b. 4. 10. sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 28. 15.cu exceptia: a. in fosa iliaca dreapta. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. lichid de ascita c. cu deficit motor la membrele inferioare c. 13. infectii ale mediastinului. 3. b. cancer gastric. inconstienti . b.25.

Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte. din incaperi 2. Asociati termenii din cele 2 coloane B a) instrumente optice b) materiale moi (comprese. anse de prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla A 1. Alcoolul 70˚ 2 Tinctura de iod 3 Apa oxigenata 4 Rivanolul 5 Cloramina solutie a) b) c) d) e) B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede III. 1. 3. Sterilizare prin iradiere cu raze gama 2. A 1. inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. masti) c) gura eprubetelor cu medii de cultura. plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor. Sterilizare la autoclav (la cald) 4. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale. a bailor. Sterilizarea prin flambare 2. campuri. Marcati cu X raspunsul corect 1. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 ˚C b) 180 ˚C . Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5.II. halate. Sterilizare la pupinel 3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4.

.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele. 5. 2.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128˚ si 1. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. in mediu de vapori c) 180˚ si 2 atm la pupinel 10.c) 100 ˚C 5. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8.animala utilizate cu scopul de a preveni.vegetala. 8.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. 9. ameliora sau vindeca bolile.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. 3. 4. este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. 6. 7.5 atm prin fierbere b) 133˚ si 2 atm la autoclav.

siropuri. 1. 1.inainte de utilizare. B.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.solutii tablete. A.Pe cale percutanata 4.Hematom . 3. B. Asociati termenii din cele 2 coloane 1.Doza terapeutica.Pe cale rectala.Doza toxica. 1. D. D.Supozitoare.emplastre medicinale. 3.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului.decocturi.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa.Embolie gazoasa.mixturi.oxigen.Dozele de insulina se masoara in unitati. 15.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.capsule).Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism 3. A.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool. 3.injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.pudra.Inhalatii. C.calciparine.Atingerea nervului sciatic. 4. 13. 2.Fraxiparine. C.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin. 14.Doza letala. 16.clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata. 12.infuzii.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. 11. 2.este obligatorie.tincture. D. 2. Doza maxima A.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B. 4.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic.droguri. C.Pe cale orala.Medicamente solide si lichide(ceaiuri .Necroza tesuturilor. 2.clisme medicamentoase.Doza care conduce la decesul pacientului.Durere vie.comprese medicinale.10.Pe cale respiratorie.Alifii.uleiuri.

Flebita sau necroze Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. 1.Frison si stare febrila. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie c) embolie gazoasa 7.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. D. A.4. 4.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3. 3.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5.Absorbtia se face lent pe calea: a) orala b) intravenoasa c) intramusculara 4.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6.nesterile C.Dispnee si dureri precordiale.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar local c) general sau local .Embolie gazoasa insotita de sincopa. B. 2.

8.lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze .Insulina se administreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda 18.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.Sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) hidro-zaharat-lactata b) completa c) cu sucuri carbogazoase 16.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie. pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului 12.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul c) nu este necesara nici o verificare .Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32ºC c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC 17.

In astmul bronsic . 7. 12. Asociati termenii din cele 2 coloane : I. 6. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. maxima b. Doza de medicament care nu produce efect toxic se numeste: a. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min.19. tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. toxica Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala. 14. 18. gust sarat usor metalic. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. . 19. 13. 11. 17. 8. 4. In starea de rau astmatic . jena laringiana. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. terapeutica c. 2. 10. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 1. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. tuse. 15.5-39 grade C. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizatie rosie. 5. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 16. bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. 3. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 20. 9.

sancru de inoculare E. pneumonia pneumococica 3. miofilin D. A. caverna B. mucolitice B. febra in platou – 40 C D. rifampicina C. ftizia 5. dispnee paroxistica expiratorie C. 1. astmul bronsic Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. bronsita cronica 4. astmul bronsic 2. angina pectorala A. ftizia 5. caverna E. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. tuberculoza pulmonara 5. virajul la tuberculina C. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. penicilina G E. ulcer gstro-duodenal 4. pneumotorax 4. astmul bronsic 2. nitroglicerina II. dispnee paroxistica 4. 1. pneumonia pneumococica 3. aer in cavitatea pleurala A. pneumonia pneumococica 3. tuberculoza primara 2.1. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie . hepatizatie rosie D. bicarbonat de sodiu B. primo-infectia tuberculoasa III.

Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. inflamatiei . 8. BPOC –ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14. 11. 15. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei . Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic.si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural. 7. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie . Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa. aspiratie bronsica.5. c) respiratie deficitara permanenta.

sidefie cu aspect perlat. tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i. tratamentul infectiilor rino-faringiene. insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice . antispastice .v. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural . Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. 19.emfizemul pulmonar b) emfizemul pulmonar . Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta 26. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut.fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21.insuficienta respiratorie 22. evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale” corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare c) bronsitei cronice 20.3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice . 18. simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate. 23. Conduita de urgenta in astmul bronsic consta in: a) administrarea de bronhodilatatoare . Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb – sidefie 25.16. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb.

bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. febra 39-40. aerata 32. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29. junghi toracic 28. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice . In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat. cu exceptia : a) sancrul de inoculare . Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica. vascoasa.27. aderenta b) sidefie . Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie – ruginie . febra 37.regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. febra in platou c) frison unic .5 – 38 grade. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. greata b) expectoratie mucopurulenta . Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. adenopatiile traheo . Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30.perlata c) spumoasa .

afectiuni cardiovasculare b. cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41.afectiuni pleuropulmonare c.caldura retrosternala si jena respiratorie c.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a.dispnee expiratorie c.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b. tahipnee c. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42. cu exceptia: a.Definitia astmului bronsic include.pleurezia sero-fibrinoasa . in bolile pulmonare.hemoragia nazala c. cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40.Hemoptizia reprezinta: a. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele.senzatie de voma b.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48. tahicardie b.comprimarii organelor abdominale 45.scaderii aportului de oxigen.hemoragia otorinolaringiana b.38.ambele 47. este datorata: a.Dispneea. cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39.emfizemul pulmonar c.contaminarii cu pneumococ c.Complicatiile pneumoniei sunt: a.varsatura 46.bronsita cronica b. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective .Durerea toracica poate avea drept cauze: a.hemoragia provenita din arborele bronsic 43. bradipnee 44.

Sanda Metras b.Aparat Roentgen 54. educarea pacientului.Bronhoscop c. colaps b. imunoterapia 59. cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56.pneumotorax c.frison unic 30 – 40 minute 50. folosind substanta de control c.lipotimie. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: a) hidratarea corecta.volumele si capacitatile pulmonare 51.IDR Cassoni c.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.febra 39 – 40 grade C b. mucolitice. tratament farmacalogic. a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55.cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele.49.Spirografia exploreaza: a.IDR la tuberculina b.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele.IDR Dick 53. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.volumele pulmonare dupa efort b. cu exceptia: a. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele. In perioadele febrile se recomanda. expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57.hematemeza 52. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing .arborele traheo-bronsic.

15. In angina pectorala.B. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.P. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 13. hepatizatie rosie. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei. In peste 95% din cazuri.. principalul factor cauzal al I. iar in jos pana la nivelul ombilicului. Radiologia.. 2. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale.H. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) sancru de inoculare. calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. este obstructia coronariana.60. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 8. 14. electrocardiografia. 9. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele. apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 10. fundul de ochi si probele functionale renale. maxilarului. G. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C. cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 – 100 ml b) 100 – 300 ml c) 500 – 1000 ml Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. cu exceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccinarea antigripala 62. 5. reprezinta examinari paraclinice invazive. A B .K. 11. 3.D.B. mai rar precordial sau epigastric. 4..D. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. rezolutie c) leziuni infiltrative. L. H. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. In infarctul miocardic. 7. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. indiferent de stadiul si severitatea bolii. M.T.M. cazeoase. In hemoptiziile mijlocii.) 12. II..A. adenopatii traheobronsice.O. sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara. fibrioase 61. leziuni condensate b) congestie. 6.hepatizatie cenusie. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic.

C. es. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. B a.M. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator . In HTA cu valori mari. Durerea a. sedativ 2.M.A. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. actiune vasodilatatoare d. anticoagulant 5. este: a) obstructia coronariana b) fumatul c) sedentarismul 5. In peste 95% din cazuri. Infarctul silentios 3. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I. inhibitor al enzimei de conversie c. antianginos 4. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2.M. c. actiune asupra S. A 1. antiagregant plachetar 2. b. Diazepam d. factor influentabil pentru aparitia I.A. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A.A.M. principalul factor cauzal al I. Nitroglicerina B a.M. Captopril 3.A. A 1. Clonidina 4. Morfina b. 4. actiune pe receptorii betaadrenergici b. Nefrix 3.M. opiaceu 3. Heparina c. Obstructia coronariana 5.A d.N. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit. principalul factor cauzal al I. actiune asupra volumului sanguin e.1. la pacientul cu I.A. Sindrom coronarian intermediar 4. Aspirina e. medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. In I. Nifedipina 2. lipsit de manifestarile prodromale Marcati cu X raspunsul corect 1. Propranolol 5.

HTA. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. infectii ale tractului respirator .A.6. hipolipemianta c) hipercalorica. cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M. complicatiile mai frecvente sunt. hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica. In hipertensiunea arteriala benigna. fumatul c) hipotensiunea arteriala. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. sunt: a) stresul. hiperglucidica b) hipocalorica. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10.

Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. cefaleea: a) apare de obicei dimineata. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicamentele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta respiratorie c) edemul 20. in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara. unilateral 21. In HTA. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie rapida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. In hipertensiunea arteriala. tumorale sau inflamatorii ale creierului 23.17. feocromocitom b) glomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice. cu exceptia: a) insuficienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26. violenta ca „o lovitura de pumnal” . HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani. la trezire b) apare spre seara. In angina pectorala durerea este: a) brusca. accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) formele mai grave apar la femei 27. regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat .

Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv. In IMA. radiologic b) EKG. intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min. b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min. Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 35. fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort. insotita de insuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie 37. ex. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32.5 g sare/zi b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30.28. cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29. avand drept urmare necroza portiunii . Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 80/min b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor sub 14 /min 34. durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele. sputei 31. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. ex. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG 36.

Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45. Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor. vasodilatatoarelor. blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46.respective a miocardului 39. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 – 72 de ore de la debut b) la 12 – 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma . Inaintea tratamentului cu heparina se determina: a) indicele de protrombina b) creatinina c) colesterolul 42. In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48.

In ulcerul gastro-duodenal. In HTA. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3. 10.c) probe de coagulare 50. starile de incordare nervoasa. continutul crescut de sodiu din alimentatie. lucios “ ca pacura”. 12.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea . 11. factorii de risc sunt: a) ereditatea. 7.In ulcerul gastro-duodenal . obezitatea b) ateroscleroza coronoriana.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat . Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6. 9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. 8.obezitatea c) umiditatea si poluarea atmosferica Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. de culoare neagra .stresul. perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. 14. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. 5. pofta de mancare scade pana la anorexie. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. 4. 13. urmata de peritonita .Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului . Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4.

diagnostic. diagnostic. evacuator sau terapeutic b. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza. hematurie 10. varsaturi 6. hemoptizie b) hematemeza.5. curativ. varsaturi 9. Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatia mucoasei duodenale. hemoragii masive.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11. ecografia c. de drenaj sau hemostatic c.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. radiografia abdominala pe gol.cancer gastric c) dureri mari si repetate. cancer gastric c) dureri mari si repetate.perforatie .Paracenteza este: a. drenaj sau hemostatic 13. melena c) hematemeza.hemoragii masive . hematurie b) stenoza. urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . tomografia b. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12. 7. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8.stenoza b) stenoza. Modulul 26 : Nefrologie. perforatie.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a.

caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 2. de oxalati sau de fosfat de calciu. permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.IRA este o suferinta renala grava. asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 5.Retentia de urina este emisia involuntara de urina. Disurie 2 Retentie de urina a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore b) suprimarea secretiei urinare . 2. 14.Hematuria totala este de origine uretrala.“pe gol”.Radiografia simpla . moale. 1. 3. 3. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare 2.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.emisia involuntara de urina 3. 6.prezenta puroiului in urina e.Edemul renal este alb. 11. 4. Asociati termenii din cele 2 coloane.Hemodializa a.Polakiuria este o tulburare a diurezei.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore b. studiaza prezenta unor calculi radioopaci e. Polakiurie Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria a. prezinta mictiuni rare si dureroase.In stadiul anuric al IRA. se mai numeste “rinichi artificial” d. 12. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod b. 9. cu intensificari paroxistice.Cistoscopia 4.1. 1.prezenta sangelui in urina c. 1. nedureros.Nefrograma izotopica 5.cresterea frecventei mictiunilor d. permanenta. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte c. 7. 5. 15. 4.In colica renala durerea este atroce.Calculii renali pot fi de acid uric. 13.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat.Radiografia abdominala pe gol 2. 1.Urografia 3. 8.

hipostenurie.insuficienta cardiaca 7. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. traumatisme b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. prin clisme alimentare 5. Retentia de urina reprezinta: a. HTA c. cu exceptia: a. adenomul de prostata 2. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. Infectia urinara este favorizata de: a. va fi alimentat: a. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. in perioada de formare a edemelor b. pana la anurie b. HTA. cu exceptia: a. izostenurie 4. hipokaliemie si hipercalcemie c. prin urinarea directa intr-o eprubeta b. supraincarcare sodica si hidrica b. suprimarea secretiei urinare b. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente. numai pe cale parenterala c. prin sonda duodenala sau intestinala b. Pentru examene bacteriologice. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele. emisia involuntara de urina c. in perioada de mentinere a edemelor 8. oligurie. dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. recoltarea urinei se face: a. direct din mijlocul jetului urinar.3 4 5 Anurie Nicturie Oligurie c) dificultatea sau durerea la mictiune d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina Marcati cu X raspunsul corect: 1. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica .

Edemul renal este: a) rosu. hiperglucidica b. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. tare c) alb. In cazul fazei de vindecare a IRA. normolipidica. leziuni degenerative renale c. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. hiperglucidica 11. normolipidica. moderat hipoproteica. nedureros. cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut. suprimarea brusca a functiilor renale b. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. dureros. hipolipidica. hiperglucidica c. Oliguria apare in urmatoarele cazuri. dieta trebuie sa fie: a. moale b) alb. hipoproteica. hiperproteica. nedureros.9. Hipovolemia este determinata de: a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala . in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12. volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale. moale 16. In faza compensata a IRA.

dur. nedureros. In oligurie. Calculii uratici sunt: a) duri. fata. Edemul renal are urmatoarele caracteristici. cu exceptia: a) este alb. excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. In poliurie. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu 27. galben-bruni b) albiciosi. asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. moale b) este violaceu. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante . dureros c) debuteaza la pleoape. maleole 25. densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. tenesme vezicale c) anemie 20. moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie.18. In colica renala.

Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. In cursul fazei de vindecare a IRA. In litiaza renala.1. recuperarea functionala. din IRA. anatomica necesita: . In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35.28.5 mm c) peste 2 mm 39. In cazul formelor medii de IRA. In stadiul de reluare a diurezei.5 – 1 mm b) 1 . cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37. tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii. cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze. cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38. fara exces de lapte. halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag – gretos 30. conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentative 31. In insuficienta renala acuta. volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. Calculii renali au un diametru de: a) 0. legume si fructe 29.

Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. senzatie de greutate in anus 49. somnolenta. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele. musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele. cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. Avantajele dializei sunt urmatoarele. transpiratie c) tenesme vezicale. astenie c) facies teros. cu exceptia: a) aport alimentar de fructe. edeme declive 46. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit. sete. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. legume. In stadiul preanuric al IRA. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare. In stadiul compensat al IRA. lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47.a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni c) 1-2 luni 40. cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii. anorexie b) oboseala. disurie b) agitatie psiho-motorie. stare confuzionala 48. cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie. Poliuria este: .

a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:

a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radiografia renala simpla poate evidentia: a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . 7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.

2).Litiaza biliara

B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena). C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.

3).Colecistita acuta

4).Angiocolitele

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric

7.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:

Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate.antiemetice b) antitermice c) antibiotice Modulul 32 : Ortopedie.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.bolnavului i se administreaza: a) antialgice.cu capul intors intr-o parte c) decubit dorsal.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.antispastice.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral. In colica biliara. traumatologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”.cu perna b) decubit lateral. cu capul intors lateral 12. subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.a) cefaleea persistenta b) tusea cu expectoratie sangvinolenta c) greata si varsatura 9. tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13. .Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11. in umarul drept. enunturile de mai jos: 1.Dupa interventia chirurgicala.

se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. 3. 11. Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. In cazul bolnavilor imobilizati. Afectiunile articulare. Actiunile asistentei medicale. 15.2. bastonului. 9. salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de paie 3. A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit 1 2 3 4 5 a b c d e Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor. prevad prevenirea ulceratiilor de decubit. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. cadrului. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. 8. Mobilizarea pacientului se face progresiv. Toaleta bolnavului imobilizat la pat. 10. 13. 14. asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. In timpul mobilizarii. se face: . 6. 12. poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. 7. Una din problemele bolnavului imobilizat. in cazul unui pacient imobilizat. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. 5. incepand cu pozitia de decubit ventral. 4.

La bolnavul imobilizat.a) la cada b) la pat c) la dus 4. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa 5.V. trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc al membrelor 11. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. 7. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: . stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant b) patul c) cadrul 6. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. La bolnavul imobilizat. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9. EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8. In cazul unui pacient imobilizat.

Pacientul seropozitiv. enunturile de mai jos: 1. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. 2. A 1 Tratamentul antifungic 2 Tratamentul sarcomului Kaposi 3 Tratamentul limfomului malign B a Nistatin b Chimioterapice si interferon c Eritromicina . 12. 8. 3. produce febra inalta. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. tact. 13.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti. depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”. II.a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare. imobilizat la pat. schimbate la 5’. 1 1 2 3 4 5 A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manifestari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuniste a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a treia Prima perioada 2. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi. Hipertermia se combate prin impachetari reci. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. 5. necesita ajutor in practicarea religiei. 10. 15. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. 9. 7. 14. 4.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV. 11. educatie 15. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic. Prevenirea escarelor se face prin igiena. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. 6. schimbarea pozitiei si a lenjeriei.

secretie otica b) sange. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani 3. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange. LCR 5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. sperma. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. secretie vaginala c) sange. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: .4 Tratamentul infectiei stafilococice 5 Tratamentul infectiei cu salmonela 3. secretie salivara. sperma. A Pneumocystis carinii Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae d Ciprofloxacina e Tratament antivirotic 1 2 3 4 5 a b c d e B Cotrimoxazol + Sulfadiazina Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.

. este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11. 3.C. in cazul unui pacient cu SIDA.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.pancreasul sunt implicate in procesul infectios. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14.Pe langa sindromul icteric. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A.a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9.D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala. 2. Gravidelor seropozitive. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10.B. 4.Caile biliare. 5.stomacul si duodenul.in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm. Primul obiectiv al asistentei medicale. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala.

6.3 ml/kg corp.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala. 11. 8. 9.Pentru scaderea amoniemiei. Metaspar. 14. se administreaza in perfuzie lenta. 16. Aspatofort. intravenoasa.plosnite.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0.cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari.ci si tuturor sugarilor.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.comunala si alimentara. 10.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta.etc) constituie o eventualitate posibila.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. solutii care contin: a) arginina.Essentiale.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor.1-0. lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3. 15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. 7. sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5. Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire. pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice .Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva.Dupa diminuarea icterului. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. 12.Hepatita virala A se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2.supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.

dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala.6 luni c) 2-23 saptamani Modulul 37 : Boli metabolice.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 ½ .Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9. polidipsie.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4. agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic.La pacientul cu diabet zaharat apar: a) polifagie.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: . polidipsie.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului.de nutritie si nursing specific Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. tahicardie. in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11. normoprotidic c) hiperprotidic. hipolipidic b) hidrozaharat. poliurie b) polipnee. polifagie c) puls saltaret. hipoglucidic 5. apnee 3.cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2.Starea confuzionala.6. delirul si halucinatiile.Un semn clinic negativ.

4. 12. K in perfuzie.a) diabetul zaharat tip І b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip П 6. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.La varstnicii care au complicatii renale. 2. . Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. 10. 5. 9. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. rect.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10. Local. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9. 13. O u. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. 15. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. In hemoragiile mari.i. 3. Dupa menopauza. La femeile tinere.Insulina este indispensabila in: a) diabetul de tip І b) hipoglicemii c) diabetul de tip П 7. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 6. cresterea fibroamelor uterine inceteaza. tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 11. date de fibroame. Torsiunea fibromului pediculat. 7. 8. 14. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. uter. fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare.

cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerului de col uterin 1 2 3 4 5 1. sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d e 3. unul din obiectivele de mai jos vizeaza: . A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histerosalpingografia Marcati cu „x” raspunsul corect : B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic local B a b c d e Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor. In fibroamele uterine. Dupa histerectomie. In tumorile uterine.Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Dupa histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. A Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos B Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine 1 2 3 4 5 a b c d e 2. durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3.

se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. Interventiile chirurgicale conservatoare. pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie. pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. Pentru scaderea fricii de operatie. este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6.a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. in ginecologie. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta. asistenta va reflecta asupra: . Paloarea exagerata a pacientei. asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni c) igiena locala si controlul medical 7. pentru depistarea permeabilitatii 13. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie. in afectiunile ginecologice. La externare. La externarea pacientei. postoperator. Printre interventiile mutilante.

V. 12. cianoza.M. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 ani Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 20 respiratii/min e) 25 respiratii/min Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic Modulul 47 : Puericultura. polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala. slabira. 13. rahitismul florid. sau Fenobarbital I. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. 15. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. 2. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee. 8. 9. oligurie. 6. infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare. hipotensiune. praful sau labilitatea emotional a unor copii. 10. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ. 3. tuse seaca apoi productive. Haemophilus influenza. 14. tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie.D. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece. 11. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica. accidente cu implicarea craniului. Marcati cu „x” raspunsul corect : .A este cea mai recomandata varstei. Alimentatia sugarului cu B. 5. predispozitie familial. uneori pirodermite. 7. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. Klebsiella pneumonia. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. 4. fumul.

il supravegheaza pana la incetarea crizei c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand. ofera tavita renala pentru captarea sputei. corticosteroizi. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc. aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand. dispnee expiratorie. tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare. dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha. desensibilizare specifica antipiretice.1. administreaza sirupuri expectorante si oxygen. mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. administreaza sirop expectorant. poli vitamine c) Miofilin. administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare). de obicei in cursul noptii. febra moderata. wheezing. tuse obositoare b) Debut brusc. anorexie. geamat expirator. seara atat in cursul zilei cat si al noptii. In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. dispnee harcata cu polipnee. normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie). Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic. siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: . a) Crize paroxistice cu debut brusc. stare de agitatie c) Debut insidious. febra moderata. il linisteste. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata. dispnee cu polipnee 6. inregistreaza frecventa respiratorie. stare de oboseala 2. bronhodilatatoare. desodat. linisteste copilul. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric. febra si frison. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. tuse. indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. simpaticomimetice 3. tiraj intersi subcostal. stare alterata.

tuse seaca. raluri ronflante 14. apare la efort. tahicardie.C. scintigrafie. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17.G b) Radiografie toracica E. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite. dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. bradicardie 15. masurarea tensiunii arteriale E. P. pneumotorax 10. tahicardie. aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave. varsaturi b) Jugulare turgescente.a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13. masurarea presiunii venoase. greata. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: . pericardite c) Anemii se vere 9. endocardite. edeme declive.G c) Rezonanta magnetica nucleara. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva.V. scaderea tensiunii arteriale c) Edeme dimineata la sculare. raluli fine ascendente b) Dispnee. tensiune arteriala normala. oligurie. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac. oscilometrie. tahicardie.C 16. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe.V. Insuficienta cardiaca dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arteriala. ecografie. hepatomegalie dureroasa.L. diureza crescuta. edeme.C. miocardite. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie. durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne.G.C. pleurezii. tuse cardiaca. H. ceanoza. obositoare cu sputa rozata. varsaturi. ceanoza b) Dispnee. cianoza 12. supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale. tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee. tuse spastic. greturi. ecografie cardiaca P.

pliu cutanat persistent. pliu cutanat elastic. deprimarea fontanelei anterioare la sugar. tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. apetit diminuat . oligurie c) Tegumente cu eritem fesier. In gastroenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie si tratament cu antibiotice si chimioterapice b) Dietoterapie si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma 25. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ.colici abdominale c) Apetit diminuat . salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. Recoltarea coproculturii se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c) Din scaunul captat intr-un recipient curat si uscat 23. antitusive. fontanela cutanata de ½ cm. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos. sete accentuata. stare generala alterata b) Scaune semiconsistente. oligurie b) Tegumente si mucoase roz. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: . Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca. oligurie hidratarea se face pe cale orala 24.colici abdominale. colii. stafilococ. varsaturi . Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor. stare generala buna 21. shigella. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate semilichide sau lichide. pneumococ b) Escherichia.a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine. pliu cutanat de 4 centimetri. desodatin cantitati mici si repetate 20. antibiotice de protective 18.

acidul uric c) VSH. glicemia. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta. dureri lombare. norfin. antihipertensive. vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice. uneori cefalee. angine repetate mai ales cele pultacee 27. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta . ceaiuri indulcite 33. oligurie. hematurie macroscopica.proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29.a) Varsta sub 3 ani. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila. apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu c) Diminuarea activitatii psihice 31. hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric. frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani. Analizele de sange modificate la pacientul cu glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) VSH. frig.hipotensiune 28. titrul de anticorpi. hipoglucidic. diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice. natremia 30. urocultura sterila. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric. frig. infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani. hipertensiune arteriala b) Edeme declive care apar in cursul zilei. sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata. proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina. calcemia. in sediment hmatii in masa. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde : a) Antibiotic. magneziemia. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare. oligurie. ASLO. ureea. natremia b) VSH. greturi. dureri lombare c) Edeme declive. oligorie. hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. dispnee.

10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0.C 37. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni – 5 ani 35. slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofta de mancare exagerata. hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.34.v. lent 0.E.N. pierdere in greutate . In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine. sete exagerata. sete pe perioada sezonului cald.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt: a) Stare de oboseala.V cu S.m. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. P. traumatisme cranio-cerebrale. eliminari urinare abundente. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite. encefalite.

lapte. cartofi. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei. fasole.G 43.S. ionograma modificata. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono. ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. paloare marcata. tensiune arteriala scazuta b) Oboseala. morcovi b) Stafide. In diabetul zaharat sunt permise la discretie : a) Paine. cas 45. caise. corpi cetonici in sange si urina. halena acetonica. loboda 46.S. bomboane. capsuni. ardei gras. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H. curmale. Probele de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl. siropuri b) Fragi. rahat. oboseala. banana c) Mamaliga. piersici. arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. hipercolesterolemie. diureza normal 50.42. pepene galben. struguri. H. gris. must. tensiune normal. cefalee.H. pH sanguin scazut . vasa.sau in zaharuri: a) Ciocolata. peste. glucoza in urina in limite normale. conopida. tensiune normala c) Stare de oboseala.l. manifestari digestive. bere. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. orez.T.H c) Glicozurie V.A. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V. manifestari digestive dureri abdomninale. urda c) Sunca. glucozurie masiva.

T. V. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. tahicardie. stare de neliniste. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R. glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee. C. glicemie-glicozurie crescute. T. pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51. iar gustarile cate 15% BIBLIOGRAFIE SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST ABSOLVIRE AUGUST 2011 1. foame intense. Editura All. glicemia. tremuraturi. paloare. diureza. tremuratur. P.c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara.S. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. restul gustari c) cate 20% mic dejun si cina. Manual de medicina interna pentru cadre medii.A) culoratia tegumentelor.A) coloratia tegumentelor. P. pierderi de apa prin transpiratie 52. 30% la pranz. comportament c) Functiile vitale (R. pierderea starii de constienta. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic dejun.A) H.G. apetit diminuat 54. tranzitul intestinal. febra. P. cate 30% pranz si cina . cetoza b) Functiile vitale (R. glicozuria. transpiratii. Borundel. somnolenta. somnolent.L. oboseala. pranz si cina. T.H. .si cate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic dejun. glicemie-glicozurie ridicate. tranzitul intestinal. apetit normal b) Cefalee.

2001 4.. Chirurgie pentru cadre medii. Societatea Stiinta si Tehnica. Ingrijirea omului sanatos si bolnav. Indreptar pentru asistentele medicale. Chiru.2000 . 2003 5. Bucuresti. Bucuresti. Tehnica ingrijirii bolnavului.Editura Medicala.Sinteze. Boli infectioase si epidemiologie.L. Bucuresti. Nanu.1994 11.Marcean. G. Iancu. C... 2000 2. 10. D. C. Colectia Fundeni. Urgente medico-chirurgicale. Editura Medicala. . Crisan. Mihailescu. Chiru. Simion. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos. 1999 3.1999 7. S. S. V. Bucuresti.. Editura Medicala. Titirca.F. Marcean. 8. F. L. Bucuresti. Bocarnea..Editura RCR Print. Mozes. Editura Cison. C. Mihailescu.Bucuresti. Bucuresti. Tratat de Nursing.Puericultura si pediatrie.Manual-Sinteza pentru asistentele medicale. 1996 6. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor.C. Chiru.. Editura InfoTeam. Daschievici. Titirca. Editura Viata Medicala Romaneasca.L.Morariu.Editura RCR Print.C.2004 9. Bucuresti. N. E. Urgente medicale. Ginecologie. M. Bucuresti.. Marcean.Bucuresti. 2010.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->