COMPETITIA - PERSPECTIVA MANAGERIALA

Arthur Hoffmann Agentia Nationala pentru Sport

Motto: In evul mediu, un senior, parcurgand santierul unei catedrale in constructie, a intrebat trei muncitori despre munca lor. Primul raspunde: eu cioplesc pietre", al doilea: eu imi castig painea", al treilea: eu construiesc o catedrala". (Emilian Radu, 2003, dupa Paul Valery) I. Introducere

Cand vorbim despre competitia sportiva, ne gandim in primul rand la "actorii principali": sportivii, la rezultate, calificari, performanta. Dar in spatele sportivilor se afla antrenorii, programele de antrenament si nu in ultimul rand o asidua activitate de management care asigura organizarea, coordonarea si desfasurarea unei competitii sportive, fie ea : in asociatia sportiva, locala, nationala sau internationala. In cele ce urmeaza ne propunem sa facem o prezentare a competitiei sportive din perspectiva manageriala, aratand mai intai ce inseamna sistemul de management al organizatiei sportive si functiile manageriale ale organizatiei.

II. Cadrul de manifestare al competitiei sportive Cadrul in care se desfasoara competitia este complex, daca ar fi sa ne referim numai la doua aspecte: - social economic si - ecologic.

Social economic: raspunde de nevoile cetatenilor; este dependent de un anumit grad de dezvoltare economica, precum si de resursele financiare. Cum sa fie competitia sportiva atractiva pentru toti? Se adreseaza tuturor categoriilor de cetateni? Ce ofera pentru fiecare categorie sociala in parte? Atractiv poate fi primul contact dar cum poate fi mentinut interesul? Cum poate fi atractiva fiecare forma de precticare (ramura de sport, proba sportiva) si in ce grad intereseaza fiecare categorie sociala ca practicant, ca sustinator financiar (stakeholder), ca

spectator? Are cadrul oferit de competitie efecte majore privind socializarea, dialogul international, promovarea pacii si nonviolentei? Conflicte si razboaie Competitii si jocuri

Armate Legi Observatori neutri

MOARTE

Echipe Reguli Arbitri

VIATA

Reflectarea in societate a sportului: de la campul de lupta (armata) la lupta pe terenul de sport (sportiva competitionala). (Adolf Ogi, 2003) Competitia presupune, in principiu, o confruntare intre parteneri cu sanse egale. Desigur, in fata regulamentelor toti sunt egali. Competitia presupune nu numai desfasurarea ci si pregatirea acesteia. In acest plan egalitatea sanselor este greu de pastrat avand in vedere posibilitatile diferite de sustinere, diferentele semnificative in asigurarea resurselor financiare, materiale, umane, asigurarea motivatiei, etc. In contextul dezvoltarii globale, O.N.U. promoveaza dezvoltarea unui parteneriat cu lumea sportului, o lume a pacii care insoteste (trebuie sa insoteasca) intr-o agenda de lucru a fiecarui guvern, domeniul politic, economic, stiintific precum si cel religios si spiritual. Guvernele trebuie sa acorde mai mult sprijin financiar pentru investitii in sport intrucat reprezinta o buna scoala a vietii promovand principii morale si asociative, promovand reguli. Mesajul vizeaza practic educatia nu sportul. Agenda 21 a Miscarii olimpice si sportive sugereaza directiile generale privind imbunatatirea conditiilor social economice:

valorile Olimpismului si actiunile acestuia in numele unei dezvoltari durabile; cooperare internationala mai puternica in vederea unei dezvoltari durabile; combaterea discriminarilor; schimbarea deprinderilor de consum; protejarea sanatatii; locuintele si asezarile umane; integrarea conceptului de dezvoltare durabila in politica sportului.

Ecologic protectia mediului, educatia in acest spirit. Sportul si mediul sunt inseparabile, relatia fiind marcata de cateva momente semnificative: - 1972 J.O. Munchen. Reprezentantii C.N.O. au adus si au plantat in Parcul Olimpic cate un arbust din tara lor: - 1992 J.O. Barcelona. A fost semnat de catre C.N.O. Pachetul pentru Terra"; - 1994 J.O.Lillehammer. A fost semnat acordul de colaborare intre C.I.O. si programul Natiunilor Unite pentru Mediu; - 1996 J.O. Atlanta. Au fost modificate prevederile Chartei Olimpice pentru a inchide un paragraf referitor la protectia mediului ... C.I.O. vegheaza ca J.O. sa se deruleze in mod responsabil fata de problemele de mediu"; a fost creata, de asemenea, comisia Sport si Mediu" in cadrul C.I.O.; - 1999 Adoptarea Agendei 21 a Miscarii Olimpice;

- 2000 J.O.Sydney. Integrarea problemelor mediului in procesele decizionale; - 2003 C.M. de Natatie. Fiecare delegatie a adus un esantion de apa din propria tara. Agenda 21 a Miscarii Olimpice, referitor la conservarea si managementul resurselor destinate unei dezvoltari durabile, prevede: metodologia actiunii referitoare la mediul inconjurator din punctul de vedere al Miscarii Olimpice; protejarea zonelor si rezervatiilor; instalatiile sportive; echipamentul sportiv; transporturile; energie; cazarea si serviciile la marile manifestari sportive; managementul apelor; managementul produselor periculoase, al deseurilor si poluarea; calitatea biosferei si pastrarea biodiversitatii.

In politica de cunoastere, educare si pregatire pentru protejarea mediului sportivii au un rol major, tinand seama de popularitatea si influenta lor. Sustinerea demersului va fi realizata de toate institutiile guvernamentale si nonguvernamentale, nationale si internationale care au aderat la Miscarea Olimpica. Mass media trebuie sa sustina constant aceste eforturi. Comitetul Olimpic European a adoptat Codul Verde care contine norme de comportament pentru sportivi, in general, pentru campioni, pentru spectatori, pentru organizatiile sportive. Pentru sportivi: adopta un comportament respecuos fata de mediul inconjurator; respecta mediul natural si construit: spatiile verzi, orasele, apa,.... respecta patrimoniu de instalatii si echipamente sportive; colaboreaza la o gestiune corecta a serviciilor sportive; evita risipa in consumarea apei, energiei si a altor surse; evita poluarea si raspandirea deseurilor in natura; prefera transportul in comun si mijloacele ecologice in transport; aleg haine din materiale reciclabile si echipamente eco compatibile.

Pentru campioni: prin prestigiul lor favorizeaza difuzarea valorilor ecologice; adopta o comportare exemplara pe teren si in afara lui; participa la campanii de protectie a mediului; poarta si incurajeaza utilizarea hainelor reciclabile si a echipamentelor eco compatibile; respecta instalatiile si mediul inconjurator.

Pentru spectatori: participa la manifestari sportive respectand mediul inconjurator; respecta adversarii, fie ca sunt suporteri sau sportivi; nu deterioreaza instalatiile si echipamentele sportive; nu arunca deseuri decat la locurile indicate; respecta mediul sub toate formele sale;

prefera transportul in comun si mijloacele ecologice in transport.

Pentru organizatiile sportive Societatile sportive, conducatorii structurilor sportive la toate nivelurile adopta criterii ecologice pentru: organizarea manifestarilor sportive; promovarea si organizarea sportului in natura; construirea si gestionarea instalatiilor; controlarea consumului de apa, energie si alte resurse; promovarea valorilor ecologice; alegerea hainelor si echipamentelor; cooperarea cu industriile sportive; colaborarea cu scolile si cu mass media.

In Romania, cadrul legislativ este asigurat de Legea protectiei mediului nr.1371995 cu modificarile si completarile ulterioare (H.G.314/1998: OG nr.91/2002). Legea precizeaza pentru autoritatile administrative centrale si locale, obligatiile, atributiile si raspunderile in legatura cu protectia mediului (art.69, 70, 77). In cadrul C.O.R. isi desfasoara activitatea Comisia Sport si mediu ".

III. Competitia din perspectiva manageriala 1. Independent fata de elementele specifice, caracteristice ale fiecarei organizatii sportive, componentele sistemului de management sunt: subsistemul organizatoric; subsistemul informational; subsistemul decizional; subsistemul metode si tehnici de management; alte elemente ale sistemului de management; Subsistemul organizatoric reprezinta interactiunea elementelor organizatorice formale, care sunt preponderente fata de cele informale, care asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in cadrul organizatiei sportive in perspectiva indeplinirii obiectivelor. Elementele organizatorice stabilite prin legi, hotarari ale Guvernului Romaniei, statutele si regulamentele de organizare si functionare, dupa caz, cele referitoare la organigrame, descrieri de posturi, functii si alte documente organizatorice care se refera la functiuni, activitati, atributii, sarcini, reprezinta organizarea formala. Organizare informala, asociata organizarii formale a organizatiei rezulta din interactiunile umane cu caracter organizational care se manifesta spontan. Principalele componente ale structurii organizatorice (persoane si subdiviziuni organizatorice) ale organizatiei sportive sunt: postul, functia, ponderea ierarhica, comportamentul, nivelului ierarhic si relatiile organizatorice. In functie de complexitatea activitatii, mijloacele de comunicare intre niveluri, efortul economico financiar necesar comunicarii si solutiile organizatorice adaptate in realizarea structurilor intalnim doua variabile (I. Stancioiu, G.Militaru, 1998, p.124): a) numarul de niveluri, care descrie inaltimea piramidei; cu cat piramida ierarhica are mai multe niveluri, cu atat conducerea se departeaza de locul unde au loc operatiile de baza si timpul de raspuns al sistemului se mareste, si invers;

b) aria de control (ponderea ierarhica), reprezentand deschiderea piramidei la baza, respectiv numarul de subordonati care revine la un manager; aceasta se modifica scazand, cand piramida este mai inalta, majorandu-se in caz invers. In concluzie, subsistemul organizatoric indeplineste in organizatiile sportive urmatoarele functii (adaptare dupa O. Niculescu, I. Verbancu, 1999, p.58) - stabileste principalele componente organizatorice in functie de obiective, resurse si viziunea manageriala a conducerii la nivel superior; - interconecteaza subdiviziunile organizatorice in vederea unei functionalitati corespunzatoare; - combina resursele organizatiei respectand o serie de cerinte, punand in prim plan competitivitatea; asigura cadrul organizatoric pentru desfasurarea activitatii in ansamblu aplicand atat criterii de ordin structural organizatoric cat si informational decizional.

Subsistemul informational reprezinta ansamblul compartimentelor, formelor, metodelor, procedeelor, procedurilor si mijloacelor prin care se realizeaza generarea, conversia, transmiterea, redarea, prelucrarea, utilizarea si stocarea informatiei, suport necesar pentru previzionarea si indeplinirea obiectivelor. Subsistemul informatic reprezinta acea parte a sistemului informational prin care se realizeaza prelucrarea informatiei cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul. Elementele subsistemului informational sunt:a) informatia; b) datele; c) fluxul informational; d) circuitul informational; reteaua informationala. Sistemul informational indeplineste, in exprimarea rolului sau, mai multe functii care reflecta contributia majora pe care o are in derularea activitatilor. Functia decizionala (relatia procesuala informatie decizie) asigura asamblarea informatiilor, prelucrarea acestora pentru fundamentarea si adoptarea deciziilor de conducere manageriala. Functia operationala a subsistemului informational consta in asigurarea subordonatilor, executantilor, pana la nivelul practicantilor, sportivii, etc., informatiile necesare indeplinirii atributiilor specifice functiei, postului, sarcinii de antrenament sau in lupta sportiva. Functia de documentare exprima posibilitatea de a imbunatati activitatea organizatiei, a-i mari eficienta prin obtinerea, prelucrarea si stocarea informatiilor de interes care nu privesc direct activitatea proprie ci experienta pe plan national si international al unor organizatii similare sau nu. Subsistemul decizional al organizatiei sportive este constituit din totalitatea deciziilor adoptate si puse in aplicare pe diferite trepte ierarhice. El cuprinde si deciziile luate in cadrul relatiilor externe ale organizatiei. Decizia de conducere sau de management (referitoare la activitatile organizatiei si nu la decizia obisnuita, personala, prin care o persoana se autoconduce) este componenta esentiala a subsistemului decizional prin care se desemneaza cursul de actiune ales in vederea indeplinirii unui anumit obiectiv din cadrul organizatiei, ce are implicatie directa asupra cel putin unei persoane, infuentandu-i actiunile si comportamentul (adaptare dupa O. Nicolescu, I. Verbancu, 1999, p. 61).

Autorii evidentiaza trei functii principale pe care le indeplineste subsistemul decizional: directioneaza dezvoltarea de ansamblu a organizatiei si a componentelor sale. Previziunile pe care se fundamenteaza evolutia activitatilor organizatiei (institutiei) sportive sunt practic materializate in ansambluri de decizii strategice, tactice sau curente: ordine si instructiuni administratia centrala cu atributii in educatie fizica si sport; decizii institutii, administratia locala, cluburi sportive de drept public; hotarari structuri sportive asociative: C.O.R., federatii, cluburi sportive de drept privat. Prin acestea se stabilesc principalele obiective urmarite, modalitati principale de actionare, precum si resursele alocate. actiunier personalului si compartimentelor organizatiei pentru realizarea sarcinilor de serviciu, in baza deciziilor manageriale curente si, mai rar, tactice care stabilesc concret cine, ce, cand, cum, cu ce mijloace trebuie facut si cu ce restrictii. armonizarea activitatilor si personalului organizatiei. Subsistemul metode, tehnici de management (metodologic- managerial) este alcatuit din ansamblul metodelor, tehnicilor si procedurilor utilizate in managementul organizatiei sportive. Principalele metode si tehnici de management folosite in domeniul educatiei fizice si sportului sunt: a) generale: managementul prin obiective; managementul prin bugete; managementul participativ; managementul prin exceptii; managementul prin proiecte; b) specifice: metoda diagnosticarii; metoda delegarii; metoda sedintei; tabloul de bord. c) de stimulare a creativitatii: metoda Breinstorming; metoda Delbeq; metoda Delphi. Subsistemul metodelor si tehnicilor de management indeplineste in principal urmaztoarele functii (O. Nicolescu, I. Verbancu, 1999, p. 62): asigurarea suportului logistic, metodologic pentru exercitarea ansamblului proceselor si relatiilor de management si pentru principalele subsisteme prin care acestea se operationalizeaza. Metodele si tehnicile de management constituie instrumentul curent pentru operationalizarea proceselor si relatiilor de conducere, fiind folosite frecvent (uneori de neinlocuit) sedinte, delegarea, graficul de munca, diagnosticarea, etc. dezvoltarea potentialului managerial si de executie, avand in vedere dimensiunea umana a proceselor si relatiilor de management. Folosirea metodelor si tehnicilor de management trebuie sa conduca la dezvoltarea potentialului profesional al fiecarui participant in conditiile in care fiecare reprezinta o personalitate diferentiata de aspiratii (profesionale si extraprofesionale) si posibilitati. scientizarea muncii de management determinata de aparitia si dezvoltarea managementului stiintific (folosirea adecvata a metodelor si tehnicilor de conducere) dar si de profesionalizarea managementului (necesitatea formarii unui corp de manageri special pregatiti), demers facilitat de informatizare. Alte elemente ale sistemului de management: mangementul activitatii de mentenanta.

Baza materiala specifica unei activitati sportive (ramuri de sport), este extrem de importanta in dezvoltarea acesteia. pregatirea sportiva este cu atat mai eficienta si eficace cu cat beneficiaza de spatii de pregatire si refacere, cazare si alimantatie corespunzatoare. Nu mai putin importanta este detinerea bazei materiale omologata pentru competitii internationale de diferite niveluri. Acest fapt ridica nivelul de atractivitate al disciplinei respective atat pentru noii practicanti cat si pentru atragerea sustinatorilor si dezvoltarea continua. Ramuri de sport aflate in topul mondial nu pot aspira la candidatura de organizare a unei competitii majore oficiale, datorita imposibilitatii de a asigura conditiilor impuse de federatiile internationale. Baza materiala a sportului trebuie sa asigura atat conditiile de pregatire cat si conditiile de desfisurare a competitiilor nationale si internationale oficiale, dupa caz. In proiectarea si construirea spatiilor destinate pregatirii si refacerii, desfasurarii competitiei, cazarii si alimentatiei sportivilor, un rol tot mai important il are folosirea corespunzatoare a culorilor. Cromatica are un rol important in domeniul educatiei fizice si sportului. Valorii simbolice atribuite fiecarui club, materializate in drapel si echipament, i se asociaza componenta estetica a echipamentului, materialelor, aparaturii si ambiantei spatiilor sportive. Folosirea culorilor genereaza atat efecte fiziologice cat si psihice si conditioneaza vizibilitatea determinata de sensibilitatea de contrast. Starea de agitatie poate fi declansata prin folosirea a peste cinci contraste de culori (Maria Moldovan Scholz, 2000, p.167). Coloritul in mediul de munca indeplineste urmatoarele functiuni (idem, p.168): a) functie de realizare a senzatiei de confort ambianta interioara care se apropie de armonie, discretia si echilibrul pe care il au culorile in natura; b) functie de micsorare a oboselii prin folosirea combinatiilor de culori complementare, se pot atenua contrastele obositoare generate de unele culori care provoaca efecte psihice si fizice neplacute; c) functia de semnalizare precizarea zoonelor de pericol; d) functia de securitate deosebita de cea de semnalizare prin rolul precis si prescriptii obligatorii privind pericolul in legatura cu o componenta a aparaturii sau elemente de constructie. In managementul modern, cu precadere in managementul educatiei fizice si sportului, avand in vedere importanta si costurile bazei materiale, se impune o abordare speciala in ceea ce priveste managementul activitatii de mentenanta. Managementul activitatii de mentenanta presupune ansamblul de masuri si actiuni tehnico-organizatorice, care are ca scop asigugurarea unor performante maxime pentru bunul considerat (utilaj, cladire, sala de educatie fizica si sport, instalatii si aparatura sportiva, etc.); mentenanta reprezinta o treapta superioara in deservirea mijloacelor fixe, care are la baza atat activitatile de intretinere si reparatii dar si cele administrative si manageriale. (adaptare dupa I.Verzea si colaboratorii, 1999, p.18)

2. Se pot evidentia 3 categorii profesionale (manageri si leaderi) implicate in organizarea si desfasurarea competitiilor sportive:

A. Manageri in diferite institutii si organizatii sportive guvernamentale si neguvernamentale si structuri sportive: C.I.O., F.I., A.N.S., C.O.R., F.S.N., C.S. B. Specialisti (lideri) componenti ai colectivelor tehnice: antrenori, personal medical sportiv, etc. C. Personal de sustinere: arbitrii, jurnalisti sportivi, stakeholderii, voluntarii, producatori de instalatii, materiale si echipament sportiv, spectatorii, administratori de baze sportive, furnizori de servicii sportive, etc. Obiective Sustinerea candidaturii Asigurarea bazei materiale Coordonarea resurselor Pregatirea, selectia si conducerea sportivilor Pregatirea si selectionarea resurselor umane Angrenare/motivare x x x manageri diferite nivele, stakeholderii, antrenorii, diferita/diferentiata A B C x x x x x administratori baze, constructori, arhitecti Observatii

Promovare imagine/valori

x x

manageri informare comunicare sportivi, antrenori mass - media

Asigurarea legalitatii/respectarea regulamentelor Politica si strategii

x x

x arbitrii

Promovarea educatiei pentru mediu

x x x

institutii, organizatii, structuri, protejarea zonelor, manageri; instalatii/echip. antrenori, personal medical; transporturi, mass media, energ., cazare si administratori baze, servicii, prestatori servicii manag. apelor, deseurile

O competitie, un eveniment sportiv , trebuie sa se desfasoare in urma unei atente si minutioase pregatiri. Reusita depinde chiar si de micile detalii - transport, logistica - care trebuiesc privite ca factori importanti in desfasurarea evenimentului.

3. In organizarea unei competitii sportive trebuie urmati o serie de pasi, in stransa corelatie cu functiile manageriale: previziune, organizare, coordonare, antrenare, evaluare-control. 3.1 Se analizeaza anumite consideratii: Este organizatia capabila sa se ocupe de organizarea competitiei? (dispune de instalatiile necesare; de suficiente finante pentru organizarea evenimentului; exista voluntarii necesari - managerul identifica sectoarele in care voluntarii pot fi utili: sectorul administrativ, sectorul tehnic sau sectorul servicii; timpul permite organizarea competitiei; exista capacitatea necesara si exista resursele umane necesare?) Locul de desfasurare a competitiei. Istoricul competitional (daca in acel loc s-au mai desfasurat competitii si ce fel de competitii, daca ele au avut succes, ce factori au contribuit la reusita evenimentelor care au avut loc si daca acei factori pot contribui si la reusita competitiei ce se doreste a fi organizata). Este pregatita organizatia sa sustina evenimentul? (exista oameni sau probleme in organizatie care ar putea impiedica reusita?) Forul superior pentru sport (Agentia Nationala pentru Sport institutie guvernamentala si Comitetul Olimpic Roman institutie neguvernamentala) este instiintat de desfasurarea competitiei si ne va ajuta in organizarea ei? 3.2 Dupa aceasta analiza, si daca ea va fi favorabila, se va trece la cel de-al doilea pas, si anume: stabilirea responsabilitatilor organizatorice. a) se va desemna o persoana care va detine rolul principal in organizare. Aceasta poate fi presedintele sau secretarul comitetului de organizare, presedintele de proiect sau organizatorul turneului. Rolul presedintelui consiliului director este: - de a deschide competitia sportiva - de a supraveghea ca toate punctele sa fie examinate - de a se asigura ca toti participantii la competitii vor avea posibilitatea exprimarii fara discriminare - de a supraveghea deciziile ce urmeaza a fi luate si aprobate - de dirijare a desfasurarii voturilor - de a face respectate regulamentele si constitutia. b) se va crea un comitet de organizare care va incepe planificarea si supravegherea principalelor sectoare operationale. Principalele responsabilitati ale comitetului organizatoric: - strategia planificarii - identificarea riscurilor

- eficacitatea gestionarii si continuitatii in organizare - comunicarea cu toti cei interesati in organizare - control intern si gestionarea sistemului informatic. c) se va concepe un grafic de desfasurare a evenimentelor organizatorice. 3.3 Se vor stabili serviciile suplimentare care pot ajuta la succesul evenimentului organizat (pentru a creste audienta si a largi participarea oamenilor la eveniment). Componentele culturale proprii fiecarei tari muzica, dansul, arta culinara, arta vizuala, arta croitului si tesutului costumelor populare, fotografii ale diverselor zone ale tarii pot avea o contributie majora in promovarea evenimentului. 3.4 Se vor trimite informatii cu privire la eveniment tuturor participantilor si se vor face schimburi de informatii cu acestia: participantii vor fi informati despre eveniment si tipul acestuia (numele exact al competitiei, organizatori, locul de desfasurare si detalii cu privire la modurile in care se poate ajunge in locul respectiv, data si programul de desfasurare, conditii de inscriere, data limita de inscriere, persoana de contact care primeste formularele si care poate fi contactata pentru informatii suplimentare, etc.) participantii vor trimite formularele de inscriere incadrandu-se in data limita prevazuta de organizatori (formularele trebuie sa cuprinda informatii complete cu privire la participant: numele, semnatura participantului ca este de acord cu modalitatile competitionale, numele clubului, al echipei din care face parte sau adresa si numarul de telefon de la domiciliu sau da la locul unde lucreaza pentru a putea fi contactat. In organizarea unor competitii de mare amploare cum ar fi Campionatele Mondiale sau Jocurile Olimpice, sunt numite - de catre consiliul director - o serie de comitete: comitetul de verificare, comitetul executiv; comitetul financiar; comitetul de nominalizare; comitetul de marketing; comitetul de selectionare a echipei; comitetul de mediu. Mangerul unei competitii sportive nu trebuie sa neglijeze conflictele de interese ce pot aparea si trebuie sa fie pregatit sa le gestioneze.

IV. Concluzii Cadrul de manifestare al competitiei sportive are doi parametri esentiali: social economic raspunde la nevoile cetatenilor; este dependent de un anumit grad de dezvoltare economica. ecologic protectia mediului; educatia in acest spirit. Agenda de lucru a fiecarui guvern trebuie sa contina formarea liderilor precum si dezvoltarea urmatoarelor domenii: politic, economic, stiintific, religios si spiritual si, neaparat domeniul educatiei fizice si sportului.

Competitia sportiva este sustinuta nu numai de sportivi si componentii colectivelor tehnice, dar si de managerii de la diferite nivele ierarhice din cadrul institutiilor si organizatiilor sportive, guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale (C.I.O., F.I., A.N.S., C.O.R., f.s.n., c.s.), precum si de personal de sustinere (arbitrii, jurnalisti sportivi, stakeholderii, voluntarii, producatorii de materiale si echipament sportiv, spectatorii, administratorii de baze sportive, furnizorii de servicii sportive). In cadrul procesului de management se desprind principale componenete care corespund functiilor conducerii. Previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si controlul, cu particularitati specifice candidaturii organizarii si desfasurarii competitiei sportive. Relatiile de management sunt raporturile ce se stabilesc intre componentele unei organizatii si intre acestia si componentele altor sisteme, in procesele previziunii, organizarii, coordonarii, antrenarii si controlului actiunii. Intr-o competitie sportiva, procesul de management joca un rol important. Un proces managerial bine pus la punct contribuie la succesul competitiei. El incepe inainte de deschiderea evenimentului (prin derularea fazelor organizatorice), se continua pe durata competitiei (prin supravegherea desfasurarii in conditii optime) si se extinde si dupa festivitatea de inchidere (cand se intocmesc rapoarte, se trag concluzii, se predau instalatiile si echipamentele puse la dispozitie pentru evenimentul care a avut loc). In organizarea competitiei sportive dunt solicitate componentele sistemului de management al organizatiei sportive: subsistemul organizatoric, subsistemul informational, subsistemul decizional, subsistemul de tehnici si metode, subsistemul de mentenanta. Valoarea medie a marimii ariei de control (x), numarul de niveluri ierarhice (n) in relatia cu numarul de angajati (N) se poate stabili folosind formula matematica propusa de I. Stancioiu si G. Militaru:

Autorii au propus folosirea formulei cand se cunosc 2 din cele 3 variabile pentru a o afla pe a treia Sugeram folosirea formulei cand se cunosc toate cele trei variabile pentru a verifica egalitatea relatiei. Este necesara promovarea Codului Verde adoptat de Comitetul Olimpic European care prevede, in relatia cu mediul, norme de comportament pentru sportivi, pentru campioni, pentru spectatori, pentru organizatiile sportive. Bazele sportive trebuie sa indeplineasca atat conditiile de dotare si functionalitate presupuse de procesul de pregatire cat si in vederea organizarii competitiilor oficiale interne si internationale. Managementul de mentenanta reprezinta o prioritate. In proiectarea, construirea, dotarea si amenajarea bazelor sportive destinate desfasurarii competitiilor, a celor destinate pregatirii, a spatiilor de refacere, cazare si alimentatie a sportivilor trebuie valorificat parametrul cromatic in functie de interesul si prioritatile stabilite de colectivul tehnic (contraste, efecte fiziologice, efecte psihice).

Bibliografie 1.STANCIOIU, Ion; MILITARU, Gheorghe, Management - Elemente fundamentale, Ed. Teora, 1998. 2.PURCAREA, Anca; NICULESCU, Cristian; CONSTANTINESCU, Doina, Management, Elemente fundamentale, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2000.

3.NICOLESCU, Ovidiu; VERBANCU, Ion, Management, editia a -III-a revizuita, Ed. economica, Bucuresti, 1999. 4.VERZEA, Ion; GABRIEL, Marc; RICHET, Daniel, Managementul activitatii de mentenanta, Ed. POLIROM, Bucuresti, 1999. 5.NICOLESCU, Ovidiu; VERBANCU, Ion, Fundamentele managementului organizatiei, Ed. "Tribuna economica", Bucuresti, 2001. 6.COMITETUL INTERNATIOINAL OLIMPIC, Manuel d'Administration sportive, McAra Ptinting Limited Calgary, Alberta, Canada, 2001. 7. MOLDOVAN SCHOLZ, Maria, Managementul resurselor umane, Ed. Economica, Bucuresti, 2000. 8. EMILIAN Radu, coordonator, Initiere in managementul serviciilor, Ed. Expert, Bucuresti, 2001. 9. OGI Adolf, Expunere la Conferinta Europeana a Sportului, Dubrovnik- Croatia, 2003.

Cuvinte cheie: competitie sportiva, management, sistem

Numai pe SPORTSCIENCE.RO